Deliberând asupra cauzei penale de faţă, în baza actelor şi lucrărilor de la dosar, constată următoarele:
Prin Sentinţa penală nr. 41 din 12.07.2021 a Tribunalului Sălaj, pronunţată în Dosarul nr. x/2021, s-au dispus următoarele:
În temeiul art. 360 alin. (1) şi (3) cu aplicarea art. 35 alin. (1) şi art. 41 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 396 alin. (10) C. proc. pen., a fost condamnat inculpatul A. la pedeapsa de 1 (un) an şi 6 (şase) luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii continuate de acces fără drept la un sistem informatic (4 acte materiale).
În baza art. 67 alin. (1) C. pen., i s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen., respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat pe o durată de 4 ani, a cărei executare începe la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare.
În temeiul art. 65 alin. (1) C. pen., i s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen., respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pe durata executării pedepsei.
În temeiul art. 360 alin. (1) şi (3) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) şi art. 41 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 396 alin. (10) C. proc. pen., a fost condamnat inculpatul A. la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii continuate de acces fără drept la un sistem informatic (11 acte materiale).
În baza art. 67 alin. (1) C. pen., i s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen., respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat pe o durată de 4 ani, a cărei executare începe la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare.
În temeiul art. 65 alin. (1) C. pen., i s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen., respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pe durata executării pedepsei.
În temeiul art. 250 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) şi art. 41 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 396 alin. (10) C. proc. pen., a fost condamnat inculpatul A. la pedeapsa de 1 (un) an şi 6 (şase) luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii continuate de efectuare de operaţiuni financiare în mod fraudulos (4 acte materiale).
În baza art. 67 alin. (1) C. pen., i s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen., respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat pe o durată de 4 ani, a cărei executare începe la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare.
În temeiul art. 65 alin. (1) C. pen., i s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen., respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pe durata executării pedepsei.
În temeiul art. 250 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) şi art. 41 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 396 alin. (10) C. proc. pen., a fost condamnat inculpatul A. la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii continuate de efectuare de operaţiuni financiare în mod fraudulos (11 acte materiale).
În baza art. 67 alin. (1) C. pen., i s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen., respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat pe o durată de 4 ani, a cărei executare începe la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare.
În temeiul art. 65 alin. (1) C. pen., i s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen., respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pe durata executării pedepsei.
În temeiul art. 249 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 396 alin. (10) C. pen.p., a fost condamnat inculpatul A. la pedeapsa de 1 (un) an şi 6 (şase) luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de fraudă informatică.
În baza art. 67 alin. (1) C. pen., i s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen., respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat pe o durată de 4 ani, a cărei executare începe la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare.
În temeiul art. 65 alin. (1) C. pen., i s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen., respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pe durata executării pedepsei.
În temeiul art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 2 (doi) ani închisoare la care s-a adăugat un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse aplicate, şi anume 2 (doi) ani şi 2 (două) luni închisoare, pedeapsa rezultantă fiind astfel de 4 (patru) ani şi 2 (două) luni închisoare.
S-a constatat că, prin Sentinţa penală nr. 1170/29.09.2020 a Judecătoriei Oradea (definitivă prin necontestare), în temeiul art. 583 alin. (1) şi art. 585 alin. (1) lit. a) C. proc. pen. s-a admis sesizarea formulată de Biroul de Executări Penale din cadrul Judecătoriei Oradea, prin judecător delegat, privind pe condamnatul A., în baza art. 97 alin. (1) C. pen. s-a anulat suspendarea sub supraveghere a executării pedepselor de 1 an şi 6 luni închisoare aplicată prin Sentinţa penală nr. 387/20.03.2020 a Judecătoriei Oradea, definitivă la data de 27.05.2020 prin neapelare (Dosar nr. x/2019) şi de 2 ani şi 4 luni închisoare (pedeapsă rezultantă) aplicată prin Sentinţa penală nr. 832/08.07.2020 a Judecătoriei Oradea, definitivă la data de 25.07.2020 prin neapelare (Dosar nr. x/2019), s-a descontopit pedeapsa rezultantă de 2 ani şi 4 luni închisoare aplicată prin Sentinţa penală nr. 832/08.07.2020 a Judecătoriei Oradea în pedepsele componente de 2 ani închisoare aplicată pentru comiterea infracţiunii de înşelăciune în formă continuată, prev. de art. 244 alin. (1), (2) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi de 1 an închisoare aplicată pentru comiterea infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată, prev. de art. 322 C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., s-a înlăturat sporul de 4 luni închisoare aplicat şi, în temeiul art. 38 alin. (1) şi art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., s-au contopit cele trei pedepse (dintre care două au fost repuse în individualitatea lor) în pedeapsa cea mai grea, de 2 ani închisoare, la care s-a adăugat o treime din celelalte pedepse aplicate, adică 10 luni închisoare, urmând ca inculpatul să execute în final o pedeapsă de 2 ani şi 10 luni închisoare. În temeiul art. 91 C. pen. s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei rezultante pe un termen de supraveghere de 4 ani care curge de la data rămânerii definitive a primei hotărâri de condamnare (27.05.2020).
S-a constatat că faptele cercetate în prezenta cauză au fost comise şi descoperite în perioada 09.02.2021 - 19.02.2021, în termenul de încercare al pedepsei a cărei executare a fost suspendată sub supraveghere prin Sentinţa penală nr. 1170/29.09.2020 a Judecătoriei Oradea, fiind întrunite condiţiile recidivei postcondamnatorii.
În baza art. 96 alin. (4) şi (5) rap. la art. 43 alin. (1) şi (2) C. pen., s-a revocat suspendarea condiţionată a executării pedepsei de 2 ani şi 10 luni închisoare aplicată prin Sentinţa penală nr. 1170/29.09.2020 a Judecătoriei Oradea şi s-a dispus executarea acestei pedepse alături de pedeapsa rezultantă aplicată prin sentinţă, de 4 (patru) ani şi 2 (două) luni închisoare, inculpatul urmând să execute 7 ani închisoare în regim de detenţie.
În baza art. 45 alin. (3) lit. a) C. pen., i s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară cea mai grea, a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen., pe o durată de 4 ani, de la rămânerea definitivă a hotărârii.
În baza art. 45 alin. (5) C. pen., i s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie cea mai grea, a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen., din momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare şi până când pedeapsa principală va fi executată sau considerată ca executată.
În temeiul art. 404 alin. (4) lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 72 alin. (1) C. pen., s-a dedus din durata pedepsei aplicate inculpatului, prin prezenta, durata reţinerii de 24 de ore, de la data de 18.11.2019 la data de 19.11.2019, şi durata reţinerii şi a arestării preventive, de la data de 25.02.2021 la zi.
În temeiul art. 399 C. proc. pen., s-a menţinut măsura arestării preventive luate faţă de inculpatul A.
Au fost anulate formele de executare emise pentru punerea în executare a pedepsei aplicate inculpatului prin Sentinţa penală nr. 1170/29.09.2020 a Judecătoriei Oradea şi s-a dispus emiterea unor forme noi de executare, conform prezentei hotărâri.
S-a constatat recuperat integral prejudiciul efectiv cauzat părţii civile B.
În baza art. 397 rap. la art. 19 şi 25 C. proc. pen., s-a admis, în parte, acţiunea formulată de C. şi a fost obligat inculpatul A. să plătească acestuia suma de 4.955 RON cu titlu de daune materiale.
În baza art. 23 alin. (2), art. 19 alin. (3) - (5), art. 25 alin. (1) şi art. 397 alin. (1) C. proc. pen., art. 1349 şi art. 1381 C. civ., s-a admis, în parte, cererea de despăgubiri formulată de B. şi a obligat pe inculpatul A. să plătească părţii civile echivalentul în RON a sumei de 5.000 euro, calculată la data efectuării plăţii efective, reprezentând daune morale.
În baza art. 371 C. proc. pen., a fost respinsă, ca inadmisibilă, cererea formulată la data de 23.06.2021 de D., care a solicitat despăgubiri în sumă de 83,17 RON achitată în contul persoanei vătămate B. cu ocazia realizării operaţiunii de rambursare anticipată a creditului contractat de către inculpat prin intermediul aplicaţiei E. în data de 19.02.2021.
S-a constatat că F. nu s-a constituit parte civilă în cauză.
S-a constatat că, în cauză, nu s-au instituit măsuri asigurătorii asupra bunurilor inculpatului.
În baza art. 397 alin. (2) raportat la art. 249 alin. (1), (2), (5), (6) şi art. 254 C. proc. pen., în vederea recuperării pagubelor create şi în vederea garantării executării cheltuielilor judiciare, s-a dispus luarea, până la concurenţa sumei de 14.085 RON, a măsurilor asiguratorii ale sechestrului asupra oricăror bunuri mobile sau imobile aparţinând inculpatului A. şi popririi (în limitele prevăzute de lege) a sumelor de bani datorate cu orice titlu inculpatului de către o a treia persoană.
În temeiul art. 404 alin. (4) lit. d) rap. la art. 112 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., s-a dispus confiscarea de la inculpatul A. a telefonului mobil marca x cu seria x şi cartela SIM cu seria x cu nr. de apel x ridicate cu ocazia percheziţiei domiciliare efectuate la imobilul în care locuia A.
S-a dispus ca, la data rămânerii definitive a sentinţei, cele 15 suporturi optice care au fost înaintate odată cu rechizitoriul, să se conservă prin arhivare, odată cu dosarul cauzei, pe durata de păstrare a acestuia, la sediul Tribunalului Sălaj, în locuri speciale, cu asigurarea confidenţialităţii.
În baza art. 485 alin. (4) rap. la art. 398 şi art. 274 alin. (1) C. proc. pen., a fost obligat inculpatul A. să plătească în favoarea statului 3.000 RON cu titlu de cheltuieli judiciare.
În baza art. 276 alin. (1), (2) şi 6 C. proc. pen. rap. la art. 451 - 453 C. proc. civ., s-a admis cererea de obligare a inculpatului la cheltuieli de judecată şi a fost obligat inculpatul A. la plata către B., a sumei de 1.200 RON reprezentând onorariu avocat ales.
Onorariul în cuantum de 868 RON, cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, s-a avansat din fondurile Ministerului Justiţiei către Baroul Sălaj.
Împotriva acestei sentinţe au declarat apel inculpatul A. şi partea civilă D.
Prin Decizia nr. 1245/A din 20 octombrie 2021 pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia penală şi de minori au fost respinse, ca nefondate, apelurile declarate de inculpatul A. şi de partea civilă D. SA împotriva Sentinţei penale nr. 41 din 12 iulie 2021 pronunţate de Tribunalul Sălaj.
În temeiul art. 72 C. pen. a fost dedusă din pedeapsă, durata reţinerii de 24 de ore de la data de 18.11.2019 la data de 19.11.2019 şi durata reţinerii şi a arestării preventive, de la data de 25.02.2021 la zi.
În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., a fost obligat inculpatul la plata parţială a cheltuielilor judiciare către stat în sumă de 400 RON.
În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., a fost obligată apelanta parte civilă D. SA la plata sumei de 150 RON cheltuieli judiciare către stat.
În temeiul art. 272 C. proc. pen., a fost încuviinţată suma de 868 RON, reprezentând onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpat, sumă avansată din fondul Ministerului Justiţiei.
Împotriva Deciziei nr. 1245/A din 20 octombrie 2021 pronunţate de Curtea de Apel Cluj, secţia penală şi de minori a formulat cerere de recurs în casaţie inculpatul A., înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală la data de 08.12.2021, sub numărul x/2021.
Prin motivele de recurs în casaţie formulate la 04.11.2021 (dată plic), recurentul inculpat A. a arătat că, pe tot parcursul procesului penal, nu a avut parte de un proces echitabil, nu i s-a permis studierea dosarului, susţinând că i s-a încălcat, în mod repetat, dreptul la apărare. Totodată, a menţionat că, instanţa de fond - Tribunalul Sălaj a dispus, în mod eronat, contopirea pedepsei aplicate în cauză cu o pedeapsă anterioară dispusă de Judecătoria Oradea şi a stabilit, în final, pedeapsa rezultantă de 7 ani închisoare, solicitând suspendarea executării până la soluţionarea cererii.
Prin concluziile scrise depuse de recurent la data de 19.11.2021 acesta a susţinut că, pedeapsa de 7 ani închisoare este o pedeapsă mult prea mare pentru fapta comisă şi nu poate contribui la reintegrarea sa, iar prin cererea formulată la data de 22.11.2021 a solicitat revocarea "mandatului de arestare preventivă" şi punerea sa în libertate sub o măsură preventivă mai uşoară, arătând că a trecut o perioadă de 11 luni de când este deţinut, perioadă în care rezonanţa socială negativă a faptelor săvârşite a fost atenuată şi a înţeles că trebuie să adopte o conduită corectă şi să muncească cinstit.
În cauză au fost depuse concluzii scrise, în data de 22.11.2021, de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj, prin care s-a solicitat respingerea, ca inadmisibilă, a cererii de recurs în casaţie. În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 440 alin. (2) C. proc. pen., iar parchetul a susţinut, în esenţă, că recurentul a solicitat casarea hotărârii pronunţate de instanţa de apel fără să indice cazul de casare incident în speţă, iar motivele că nu a avut parte de un proces echitabil şi i s-a încălcat dreptul la apărare nu pot face obiectul căii extraordinare de atac.
În exercitarea dreptului prevăzut la data de 05. 01.2022, partea civilă B. a depus un memoriu olograf, prin care a susţinut că A. este nevinovat. A menţionat că nu se constituie parte civilă în prezenta cauză, precizând că îşi retrage plângerea din 19.02.2011 formulată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Zalău, motiv pentru care a solicitat "clasarea" cauzei.
Prin încheierea din 19.01.2022 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în Dosarul nr. x/2021, a fost admisă, în principiu, în temeiul art. 440 alin. (4) C. proc. pen., cererea de recurs în casaţie formulată de inculpatul A. împotriva Deciziei penale nr. 1245/A din 20 octombrie 2021 pronunţate de Curtea de Apel Cluj, secţia penală şi de minori.
A fost respinsă cererea de suspendare a executării hotărârii recurate formulată de recurentul inculpat A.
Verificând exclusiv condiţiile de admisibilitate, Înalta Curte a constatat că cererea de recurs în casaţie formulată de inculpatul A. îndeplineşte condiţiile prevăzute de art. 434 - art. 438 C. proc. pen.
În ceea ce priveşte cerinţa prevăzută de art. 437 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., s-a reţinut că, în cuprinsul cererii de recurs în casaţie nu a fost indicat un caz de casare din cele prevăzute de art. 438 alin. (1) C. proc. pen., însă recurentul a prezentat motive în susţinerea căii extraordinare de atac.
Astfel, chestiunile referitoare la revocarea suspendării executării pedepsei, prev. de art. 96 alin. (4) C. pen., precum şi operaţiunile de contopire a pedepselor conform dispoziţiilor art. 41 şi art. 43 C. pen., susţinute de recurentul A., s-a considerat că pot fi evaluate din perspectiva cazului de casare prev. de art. 438 alin. (1) pct. 12 din C. proc. pen. (s-au aplicat pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege), apreciindu-se suficientă prezentarea motivelor de casare pentru luarea acestora în discuţie, pe fond, independent de faptul că nu au fost subscrise explicit de recurent vreunuia dintre cazurile de casare expres şi limitativ prevăzute de lege.
În consecinţă, din perspectiva formalismului unei cereri de recurs în casaţie, s-a constatat că cererea formulată de recurentul inculpat A. îndeplineşte condiţiile prevăzute de art. 434 - art. 438 C. proc. pen., recursul în casaţie urmând a fi examinat prin prisma cazului de casare prev. de art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen.
Faţă de motivele dezvoltate de recurentul inculpat s-a precizat că, nu se includ în sfera cazului de recurs în casaţie prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 12 şi nici a vreunui alt caz de casare dintre cele expres şi limitativ prevăzute de art. 438 alin. (1) din C. proc. pen., criticile cu privire individualizarea judiciară, aceeaşi fiind concluzia în legătură şi cu aspectele referitoare la respectarea dreptului la apărare.
Examinând recursul în casaţie formulat de inculpatul A., prin prisma cazului de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen., Înalta Curte constată următoarele:
În conformitate cu cazul de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen., hotărârile sunt supuse casării când s-au aplicat pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege.
Potrivit art. 79 C. pen., când în cazul aceleiaşi infracţiuni sunt incidente două sau mai multe dispoziţii care au ca efect reducerea pedepsei, limitele speciale ale pedepsei prevăzute de lege pentru infracţiunea săvârşită se reduc prin aplicarea succesivă a dispoziţiilor privitoare la tentativă, circumstanţe atenuante şi cazuri speciale de reducere a pedepsei, în această ordine (alin. (1); dacă sunt incidente două sau mai multe dispoziţii care au ca efect agravarea răspunderii penale, pedeapsa se stabileşte prin aplicarea succesivă a dispoziţiilor privitoare la circumstanţe agravante, infracţiune continuată, concurs sau recidivă (alin. (2); când în cazul aceleiaşi infracţiuni sunt incidente una sau mai multe cauze de reducere a pedepsei şi una sau mai multe cauze de majorare a pedepsei, limitele speciale ale pedepsei prevăzute de lege pentru infracţiunea săvârşită se reduc conform alin. (1), după care limitele de pedeapsă rezultante se majorează conform alin. (2) (alin. (3).
Conform art. 36 alin. (1) C. pen., infracţiunea continuată se sancţionează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea săvârşită, al cărei maxim se poate majora cu cel mult 3 ani în cazul pedepsei închisorii, respectiv cu cel mult o treime în cazul pedepsei amenzii.
Totodată, se precizează că, potrivit art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., în caz de concurs de infracţiuni, se stabileşte pedeapsa pentru fiecare infracţiune în parte şi, când s-au stabilit numai pedepse cu închisoare, se aplică pedeapsa cea mai grea, la care se adaugă un spor de o tremie din totalul celorlalte pedepse stabilite.
Potrivit art. 43 alin. (1) C. pen., dacă înainte ca pedeapsa anterioară să fi fost executată sau considerată ca executată, se săvârşeşte o nouă infracţiune în stare de recidivă, pedeapsa stabilită pentru aceasta se adaugă la pedeapsa anterioară neexecutată ori la restul rămas neexecutat din aceasta.
Se mai notează că, potrivit art. 96 C. pen., dacă pe parcursul termenului de supraveghere cel condamnat a săvârşit o nouă infracţiune, descoperită până la împlinirea termenului şi pentru care s-a pronunţat o condamnare la pedeapsa închisorii, chiar după expirarea acestui termen, instanţa revocă suspendarea şi dispune executarea pedepsei (alin. (4), pedeapsa principală pentru noua infracţiune se stabileşte şi se execută, după caz, potrivit dispoziţiilor referitoare la recidivă sau la pluralitatea intermediară (alin. (5).
În cauză, recurentul inculpat A. a fost condamnat pentru comiterea a două infracţiuni continuate de acces fără drept la un sistem informatic, prevăzute de art. 360 alin. (1) şi (3) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1), art. 41 alin. (1) C. pen. şi art. 396 alin. (10) C. proc. pen., la pedeapsa de 1 (un) an şi 6 (şase) luni închisoare şi, respectiv, la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare.
De asemenea, a fost condamnat pentru comiterea a două infracţiuni continuate de efectuare de operaţiuni financiare în mod fraudulos, prevăzute de art. 250 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1), art. 41 alin. (1) C. pen. şi art. 396 alin. (10) C. proc. pen., la pedeapsa de 1 (un) an şi 6 (şase) luni închisoare, respectiv la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare.
În temeiul art. 249 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (1) C. pen. şi art. 396 alin. (10) C. proc. pen., acelaşi recurent inculpat a fost condamnat la pedeapsa de 1 (un) an şi 6 (şase) luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de fraudă informatică.
Pentru fiecare dintre infracţiunile pentru care recurentul inculpat A. a fost condamnat, se prevede sancţiunea pedepsei închisorii de la 2 ani la 7 ani închisoare, iar urmare reducerii acestor limite cu o tremie, potrivit art. 396 alin. (10) C. proc. pen., în condiţiile în care inculpatul a optat pentru judecarea în procedura recunoaşterii învinuirii, limitele devin de la 1 an şi 4 luni la 4 ani şi 8 luni închisoare.
Cum pedepsele aplicate inculpatului sunt fie în cuantum de 1 an şi 6 luni închisoare, fie de 2 ani închisoare, se constată că acestea sunt situate între limitele legale stabilite ca efect a incidenţei art. 396 alin. (10) C. proc. pen.
De asemenea, s-a dat eficienţă legală dispoziţiilor art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen. şi, după aplicarea pedepsei celei mai grele de 2 ani închisoare, s-a adăugat un spor de o tremie din totalul celorlalte pedepse stabilite, calculat corect ca fiind în cuantum de 2 ani şi 2 luni, rezultând pedeapsa de 4 ani şi 2 luni închisoare.
Recurentul inculpat este cunoscut cu antecedente penale. Astfel, în contestaţie la executare, prin Sentinţa penală nr. 1170/29.09.2020 a Judecătoriei Oradea (definitivă prin necontestare) - care se bucură de autoritate de lucru judecat, s-a stabilit pedeapsa de 2 ani şi 10 luni închisoare, care a fost suspendată sub supraveghere potrivit art. 91 C. pen., pe un termen de supraveghere de 4 ani, ce curge de la data rămânerii definitive a primei hotărâri de condamnare (27.05.2020). În acest sens, se observă că această pedeapsă rezultantă, de 2 ani şi 10 luni închisoare, a fost stabilită în urma contopirii unor pedepse aplicate pentru infracţiuni concurente prin Sentinţa penală nr. 387/20.03.2020 a Judecătoriei Oradea, definitivă la data de 27.05.2020, prin neapelare (prin care se dispusese suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei) şi Sentinţa penală nr. 832/08.07.2020 a Judecătoriei Oradea, definitivă la data de 25.07.2020, prin neapelare.
Faptele cercetate în prezenta cauză au fost comise şi descoperite în perioada 09.02.2021 - 19.02.2021, respectiv în termenul de încercare de 4 ani al pedepsei a cărei executare a fost suspendată sub supraveghere prin Sentinţa penală nr. 1170/29.09.2020 a Judecătoriei Oradea, fiind întrunite condiţiile recidivei postcondamnatorii prevăzute de art. 41 alin. (1) C. pen.
În aceste condiţii, au devenit aplicabile dispoziţiile art. 96 alin. (4) C. pen. şi, în mod corect, s-a revocat suspendarea sub supraveghere a pedepsei de 2 ani şi 10 luni închisoare, aplicată prin Sentinţa penală nr. 1170/29.09.2020 a Judecătoriei Oradea.
Cu respectarea dispoziţiilor art. 96 alin. (5) şi art. 43 alin. (2) C. pen., s-a dispus executarea pedepsei de 2 ani şi 10 luni închisoare stabilită prin sentinţa penală anterior menţionată, alături de pedeapsa aplicată în cauză pentru concursul de infracţiuni, în cuantum de 4 ani şi 2 luni închisoare, astfel că, pedeapsa rezultantă finală de 7 ani închisoare este în limite prevăzute de lege, iar cazul de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen. nu are incidenţă.
Pentru considerentele expuse, în temeiul dispoziţiilor art. 448 alin. (1) pct. 1 C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca nefondat recursul în casaţie formulat de inculpatul A. împotriva Deciziei penale nr. 1245/A din 20 octombrie 2021, pronunţate de Curtea de Apel Cluj, secţia penală şi de minori.
În temeiul art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga recurentul inculpat la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
În baza art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 627 RON, va rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul în casaţie formulat de inculpatul A. împotriva Deciziei penale nr. 1245/A din 20 octombrie 2021, pronunţate de Curtea de Apel Cluj, secţia penală şi de minori.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 627 RON, rămâne în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 27 aprilie 2022.
GGC - ED