Ședințe de judecată: Iunie | | 2025
Sunteți aici: Pagina de început » Detalii jurisprudență

R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
Secţia a II-a civilă

Decizia nr. 367/2022

Decizia nr. 367

Şedinţa publică din data de 22 februarie 2022

Deliberând asupra conflictului negativ de competenţă, constată următoarele:

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Cluj sub nr. x/2021 la data de 14.05.2021, reclamanţii A., B., C., D., E. în contradictoriu cu pârâţii Tribunalul Bihor, Ministerul Justiţiei şi Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, au solicitat instanţei, ca prin hotărârea ce se va pronunţa, să se dispună obligarea în solidar a pârâţilor la calcularea şi plata de despăgubiri, reprezentând diferenţe drepturi salariale, rezultate din aplicarea valorii de referinţă sectorială de 605,225 RON, raportată la indemnizaţia de încadrare brută lunară, începând cu data de 01.08.2016, până la data pensionării, inclusiv după intrarea în vigoare a Legii cadru de salarizare nr. 153/2017, obligarea pârâţilor la actualizarea sumelor stabilite mai sus cu indicele de inflaţie comunicat de Institutul Naţional de Statistică şi la calcularea şi plata daunelor moratorii sub forma dobânzii legale penalizatoare, începând cu data de 01.08.2016 şi până la data plăţii efective şi obligarea pârâtului Tribunalul Bihor să emită pentru fiecare reclamant o adeverinţă în care sa includă valoarea de referinţă sectorială de 605,225 RON, pentru stabilirea dreptului de pensie la valoarea menţionată.

Prin sentinţa civilă nr. 2368/2021 pronunţată de Tribunalul Cluj s-a admis excepţia necompetenţei teritoriale invocată din oficiu şi s-a declinat competenţa de soluţionare a cererii în favoarea Tribunalului Bihor.

Asupra excepţiei necompetenţei teritoriale instanţa a reţinut că potrivit prevederilor art. 269 alin. (2) din Codul muncii, cererile referitoare la judecarea conflictelor de muncă se adresează instanţei competente în a cărei circumscripţie reclamantul îşi are domiciliul sau reşedinţa ori, după caz, sediul, prevederi completate prin art. 210 din Legea nr. 62/2011, potrivit căruia cererile referitoare la soluţionarea conflictelor individuale de muncă se adresează tribunalului în a cărui circumscripţie îşi are domiciliul sau locul de muncă reclamantul.

S-a mai reţinut că în cauză nu sunt incidente prevederile art. 127 alin. (1) C. proc. civ., dat fiind că reclamanţii nu au calitatea de judecător, procuror, grefier sau asistent judiciar, fiind eliberaţi din funcţie prin pensionare, anterior introducerii cererii de chemare în judecată.

De asemenea, s-a arătat că dispoziţiile legale sunt de strictă interpretare, neputând fi extinse şi la alte situaţii decât cele prevăzute expres în actul normativ.

În acest context, neincluzându-se în categoria persoanelor a căror calitate ar exclude competenţa Tribunalului Bihor, s-a concluzionat că acestei instanţe îi revine competenţa de soluţionare a cauzei, conform art. 210 din Legea nr. 62/2011 şi art. 269 alin. (2) din Codul muncii.

Prin sentinţa civilă nr. 1497/LM/2021 Tribunalul Bihor, secţia I civilă a admis excepţia necompetenţei teritoriale invocate de pârâtul Tribunalul Bihor, şi a reţinut următoarele:

Conform art. 269 alin. (2) Codul muncii, cererile referitoare la cauzele prevăzute la alin. (1) se adresează instanţei competente în a cărei circumscripţie reclamantul îşi are domiciliul sau reşedinţa ori, după caz, sediul.

În cauză, reclamanţii sunt domiciliaţi în Oradea şi sunt foşti magistraţi, actualmente pensionari. În aceste condiţii, competenţa de soluţionare a pricinii ar reveni, potrivit Codului muncii, Tribunalului Bihor.

Însă, unul dintre pârâţii chemaţi în judecată este chiar Tribunalul Bihor, iar instanţa la care reclamanţii au introdus cererea de chemare în judecată este Tribunalul Cluj.

În această situaţie, în cauză sunt aplicabile dispoziţiile art. 127 alin. (2) coroborat cu alin. (2)1 C. proc. civ., în raport de care în cazul cererii introduse împotriva unei instanţe de judecată care ar fi de competenţa acelei instanţe sau a unei instanţe inferioare acesteia, reclamantul poate sesiza una dintre instanţele judecătoreşti de acelaşi grad aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa care ar fi fost competentă, potrivit legii.

Aşa fiind, având în vedere că reclamanţii au înţeles să depună cererea formulată împotriva Tribunalului Bihor la Tribunalul Cluj, competenţa de soluţionare a cauzei revine Tribunalului Cluj, sesizat iniţial de reclamanţi, motiv pentru care a fost declinată competenţa de soluţionare a acţiunii în favoarea Tribunalului Cluj. Totodată, s-a constatat ivit conflict negativ de competenţă şi a fost înaintat dosarul către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, competentă să soluţioneze conflictul de competenţă.

Înalta Curte, constatând existenţa unui conflict negativ de competenţă între cele două instanţe, care se declară deopotrivă necompetente de a judeca aceeaşi pricină, în temeiul dispoziţiilor 135 alin. (1) şi (4) C. proc. civ., va pronunţa regulatorul de competenţă, stabilind în favoarea Tribunalului Cluj- Cluj, secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, conflicte de muncă si asigurări sociale competenţa teritorială de soluţionare a cauzei, pentru următoarele considerente:

Reclamanţii au calitatea de judecători pensionari, litigiul de faţă fiind un conflict de muncă ce intră în competenţa materială a tribunalului în primă instanţă, iar Tribunalul Bihor este chemat în judecată în calitate de pârât.

Conform art. 127 alin. (1) C. proc. civ. dacă un judecător are calitatea de reclamant într-o cauză de competenţa instanţei la care îşi desfăşoară activitatea sau a unei instanţe inferioare acesteia, va sesiza una dintre instanţele judecătoreşti de acelaşi grad aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa la care îşi desfăşoară activitatea

Art. 127 alin. (2) C. proc. civ., prevede că, în cazul cererii introduse împotriva unui judecător care ar fi de competenţa instanţei la care acesta îşi desfăşoară activitatea sau a unei instanţe inferioare acesteia, reclamantul poate sesiza una dintre instanţele judecătoreşti de acelaşi grad aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa care ar fi fost competentă, potrivit legii.

Potrivit art. 127 alin. (2)1 C. proc. civ. dispoziţiile alin. (1) şi (2) se aplică în mod corespunzător şi în ipoteza în care o instanţă de judecată are calitatea de reclamant sau de pârât, după caz.

Din dispoziţiile art. 127 alin. (2)1 coroborat cu alin. (2) C. proc. civ. rezultă că reclamanţii pot sesiza una dintre instanţele judecătoreşti de acelaşi grad, în cauză exprimând această opţiune, reclamanţii au sesizat Tribunalul Cluj, care se află în circumscripţia Curţii de Apel Cluj învecinate cu Curtea de Apel Oradea, în a cărei circumscripţie se află Tribunalul Bihor.

Acţiunea dedusă judecăţii a fost înregistrată la Tribunalul Cluj la data de 17.05.2021, ca atare sunt aplicabile cauzei dispoziţiile art. 127 alin. (2)1 coroborat cu alin. (2) C. proc. civ. în ceea ce priveşte alegerea instanţei competente de către reclamanţi, cât timp Tribunalul Bihor are calitatea de pârât în cauză.

Cum dispoziţiile art. 127 alin. (2)1 coroborat cu alin. (2) C. proc. civ. conţin o derogare de la normele de competenţă, reglementând o situaţie excepţională, şi cum, în cauză, este îndeplinită condiţia premisă, respectiv calitatea de pârâtă a instanţei, Înalta Curte constată ca în cauză operează prorogarea de competenţă în favoarea Tribunalului Cluj, instanţă judecătorească de acelaşi grad, aflată în circumscripţia Curţii de Apel Cluj, învecinată Curţii de Apel Oradea, din circumscripţia căreia face parte Tribunalul Bihor, parte în proces.

Aşa fiind, în raport de considerentele expuse, văzând şi dispoziţiile art. 135 alin. (4) din noul C. proc. civ., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie urmează a stabili competenţa de soluţionare a cererii, în favoarea Tribunalului Cluj, secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, conflicte de muncă si asigurări sociale, căruia i se va trimite dosarul pentru continuarea judecăţii.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Cluj, secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, conflicte de muncă si asigurări sociale.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 22 februarie 2022.