Asupra recursului;
Din examinarea lucrărilor cauzei, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Acţiunea disciplinară
Prin acţiunea disciplinară înregistrată pe rolul secţiei pentru procurori în materie disciplinară sub nr. x/2021, Inspecţia Judiciară a solicitat aplicarea uneia dintre acţiunile disciplinare prevăzute de art. 100 din Legea nr. 303/2004, faţă de pârâtul procuror A., prim-procuror militar adjunct al Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti, pentru săvârşirea abaterilor disciplinare prevăzute de art. 99 lit. a) şi lit. d) teza I din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
2. Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii
Prin Hotărârea nr. 2P din 18 ianuarie 2022, pronunţată în Dosarul nr. x/2021, secţia pentru procurori în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii a admis excepţia nulităţii absolute a rezoluţiei de exercitare a acţiunii disciplinare nr. x din 18 iunie 2021 dată în lucrarea nr. x la data de 18 iunie 2021 şi a constatat nulitatea acţiunii disciplinare formulate de Inspecţia Judiciară împotriva pârâtului A., prim-procuror militar adjunct al Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti, cercetat sub aspectul săvârşirii abaterilor disciplinare prevăzute de art. 99 lit. a) şi lit. d) teza I din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
În cauză, nulitatea a fost analizată din perspectiva următoarelor aspecte:
(i) lucrarea nr. x a fost repartizată cu încălcarea dispoziţiilor legale şi regulamentare aplicabile în materie şi cu încălcarea principiului repartizării aleatorii, întrucât inspectorul-şef al Inspecţiei Judiciare nu a emis la începutul anului 2021 un ordin prin care să fi constituit, în cadrul direcţiilor Inspecţiei Judiciare, echipe de inspectori compuse din trei inspectori judiciari, contrar dispoziţiilor art. 69 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Inspecţiei Judiciare din anul 2018;
(ii) rezoluţia de începere a cercetării disciplinare din data de 21 aprilie 2021 a fost avizată de către inspectorul-şef B. care se află în stare de incompatibilitate, urmare a lipsei de imparţialitate declarate de către el însuşi în lucrările anterioare ce-i vizau pe procurorul militar A., ceea ce îl obliga pe inspectorul-şef B. să se abţină în prezenta cauză, în conformitate cu dispoziţiile art. 43 alin. (2) din C. proc. civ.
(iii) sesizarea formulată în cauză a fost rezoluţionată de către inspectorul-şef adjunct C., ce se afla într-o stare de incompatibilitate declarată şi susţinută de către inspectorul-şef adjunct prin referatul din data de 4 august 2020, în lucrarea nr. x.
Sub primul aspect, s-a reţinut că, în faţa instanţei disciplinare, pârâtul procuror, prin întâmpinare, dar şi în susţinerea excepţiei, prin avocat, a invocat încălcarea principiului repartizării aleatorii, întrucât repartizarea lucrării nr. x s-a făcut fără constituirea pentru anul 2021 a echipelor de inspectori, cunoscând că pentru acest an nu există un ordin de desemnare al echipelor inspectorilor judiciari, repartizarea aleatorie fiind astfel încălcată şi, pe cale de consecinţă, fiind afectată independenţa inspectorului judiciar desemnat în cauză.
De asemenea, s-a reţinut că Inspecţia Judiciară, prin reprezentant, nu a contestat acest aspect, dar a precizat că un astfel de ordin nu mai era necesar din moment ce repartizarea lucrării s-a făcut în sistem ECRIS, iar constituirea echipelor de inspectori se impunea a fi făcută doar dacă repartizarea se realiza prin sistemul ciclic.
Secţia pentru procurori în materie disciplinară a arătat că, indiferent de faptul că repartizarea lucrării ce face obiectul acţiunii disciplinare s-a făcut în sistem informatic, inspectorul-şef trebuia în primul rând să procedeze la emiterea unui ordin pentru constituirea echipelor de inspectori pentru că aceasta este o premisă a respectării principiului repartizării aleatorii a lucrărilor.
Deoarece sistemul de repartizare ECRISIJ nu era implementat printr-un act legal sau infralegal la momentul înregistrării şi repartizării lucrării ce face obiectul prezentei acţiuni disciplinare, s-a considerat că nu putea fi aplicat. Sistemul informatic ECRISIJ a fost introdus ca sistem pentru repartizarea aleatorie a sesizărilor şi dosarelor disciplinare abia prin Ordinul nr. 49 din 11 iunie 2021 al inspectorului-şef al Inspecţiei Judiciare, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 591 din 11 iunie 2021, care a aprobat noul Regulament de organizare şi funcţionare a Inspecţiei Judiciare.
Astfel, prin nerespectarea dispoziţiilor care obligau inspectorul-şef să emită un ordin pentru constituirea echipelor de inspectori, repartizarea lucrării nr. x s-a făcut cu încălcarea principiului repartizării aleatorii a cauzelor, prevăzut expres de dispoziţiile art. 73 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, dar şi de dispoziţiile art. 69 şi art. 73 din Regulamentul pentru organizarea şi funcţionarea Inspecţiei Judiciare, având drept consecinţă vicierea procesului de repartizare aleatorie, inclusiv a lucrării ce face obiectul acţiunii disciplinare şi afectarea principiului imparţialităţii inspectorilor judiciari.
Sub al doilea aspect, în ceea ce priveşte nulitatea rezoluţiei de începere a cercetării disciplinare din perspectiva stării de incompatibilitate a inspectorului-şef, secţia pentru procurori în materie disciplinară a reţinut că inspectorul-şef al Inspecţiei Judiciare, B. a avizat rezoluţia de începere a cercetării disciplinare din 21 iulie 2021 în condiţiile în care se afla în stare de incompatibilitate faţă de pârâtul A.
Deoarece există o diferenţiere între actele pentru a căror valabilitate este necesară avizarea/confirmarea inspectorului-şef (cum ar fi - sesizarea din oficiu, prelungirea termenului de efectuare a verificărilor prealabile sau cercetării disciplinare, exercitarea acţiunii disciplinare) şi actele a căror valabilitate nu depinde de avizul/confirmarea inspectorului-şef, iar un astfel de aviz pentru începerea cercetării disciplinare nu este prevăzut de Legea nr. 317/2004, secţia a constatat că nu este vorba de o condiţie de validitate a rezoluţiei de începere a cercetării disciplinare, neavând nicio consecinţă din această perspectivă. De altfel, precizează că însăşi practica Inspecţiei Judiciare este în sensul că indiferent de avizul dat de inspectorul-şef în cazul începerii cercetării disciplinare, procedura îşi continuă cursul.
S-a constatat, deci, că avizarea în stare de incompatibilitate în prezenta cauză, a rezoluţiei de începere a cercetării disciplinare de către inspectorul-şef al Inspecţiei Judiciare, B., nu a atras nulitatea acesteia şi a actelor subsecvente, din perspectiva efectelor avizării unui asemenea act.
Cu privire la faptul că sesizarea ce face obiectul prezentei cauze a fost rezoluţionată de inspectorul şef adjunct, C., secţia pentru procurori în materie disciplinară a reţinut că această situaţie nu putea interfera cu o eventuală stare de incompatibilitate în sarcina inspectorului-şef adjunct, întrucât această operaţiune nu are nicio înrâurire asupra desemnării ulterioare a inspectorului judiciar. De altfel, inspectorul-şef adjunct a formulat cerere de abţinere în prezenta lucrare cu referire atât la avizarea rezoluţiei prin care s-a dispus începerea cercetării disciplinare, cât şi a rezoluţiei de exercitare a acţiunii disciplinare.
În conformitate cu dispoziţiile art. 179 alin. (3) din C. proc. civ., secţia pentru procurori în materie disciplinară a constatat întemeiată excepţia nulităţii absolute a rezoluţiei de exercitare a acţiunii disciplinare formulată împotriva intimatului-pârât, necondiţionată de existenţa unei vătămări.
3. Recursul exercitat împotriva hotărârii secţiei pentru procurori în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii
Împotriva hotărârii anterior menţionate, Inspecţia Judiciară a formulat recurs prin care a solicitat casarea Hotărârii nr. 2P a secţiei pentru procurori în materie disciplinară din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii pronunţată la 18 ianuarie 2022 în Dosarul nr. x/2021, cu trimiterea cauzei la instanţa disciplinară, în vederea rejudecării.
Recurenta Inspecţia Judiciară a apreciat că, în cauză, este incident motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.
Astfel, în motivarea recursului se arată că hotărârea instanţei disciplinare este nelegală în sensul că în mod greşit instanţa disciplinară a admis excepţia nulităţii absolute a rezoluţiei de exercitare a acţiunii disciplinare nr. x din 18 iunie 2021 emisă în Dosarul nr. x şi s-a constatat nulitatea acţiunii disciplinare formulată de Inspecţia Judiciară împotriva pârâtului A.
Inspecţia Judiciară consideră că, instanţa disciplinară, interpretând greşit dispoziţiile art. 73 alin. (1) din Legea nr. 317/2004, republicată, ale art. 69 şi art. 73 din Regulamentul pentru organizarea şi funcţionarea Inspecţiei Judiciare, aprobat prin Ordinul nr. 134 din 10 decembrie 2018 al inspectorului-şef al Inspecţiei Judiciare, a reţinut că repartizarea lucrării nr. x s-a făcut cu încălcarea principiului repartizării aleatorii a cauzelor şi, implicit, cu afectarea principiului imparţialităţii inspectorilor judiciari, prevăzut de art. 72 alin. (1) din Legea nr. 317/2004.
În acest sens, precizează că, la sfârşitul anului 2020, Inspecţia Judiciară a implementat sistemul informatic ECRISIJ, moment de la care repartizarea aleatorie a sesizărilor şi dosarelor disciplinare nu s-a mai efectuat prin metoda sistemului ciclic, prin cele două etape prevăzute de art. 73 alin. (1) lit. a) şi b) din Regulament, respectiv unei echipe de inspecţie în ordinea numerelor alocate acestora, şi, apoi, unui inspector al echipei stabilite în prima etapă, în ordinea poziţiilor din echipă.
Astfel, împrejurarea că la începutul anului 2021 nu au mai fost constituite prin ordin al inspectorului-şef echipele de inspecţie, potrivit art. 69 din Regulament, nu a afectat repartizarea aleatorie a lucrării nr. x, înregistrată la data de 11 martie 2021, care s-a efectuat prin intermediul sistemului informatic ECRISIJ.
Inspecţia Judiciară consideră că nu se poate susţine că a fost încălcat principiul repartizării aleatorii de vreme ce distribuirea aleatorie a lucrărilor în sistem informatic garantează o repartizare corectă, echilibrată şi transparentă, net superioară metodei ciclice, care presupune repartizarea manuală de către o persoană desemnată.
Astfel, repartizarea lucrării nr. x, contrar opiniei exprimate de instanţa disciplinară, s-a efectuat în mod aleatoriu, cu respectarea dispoziţiilor art. 72 alin. (1) şi art. 73 alin. (1) din Legea nr. 317/2004, republicată, cu modificările ulterioare.
De altfel, repartizarea perfect aleatorie a lucrării nr. x şi, astfel, netemeinicia excepţiei invocate de pârâtul A. cu privire la acest aspect s-a reţinut ca atare şi de unul dintre membri instanţei disciplinare. Acesta a arătat în punctul său de vedere că era necesar să se constituie echipele de trei inspectori doar în condiţiile repartizării lucrărilor în sistem ciclic, nu şi în sistemul informatic ECRISIJ, deoarece se respectă principiul repartizării aleatorii şi că, în lipsa unor elemente concrete care să demonstreze, dincolo de orice dubiu, că lucrarea nu a fost repartizată aleatoriu, nu se poate constata nicidecum nulitatea rezoluţiei de exercitare a acţiunii disciplinare din această perspectivă.
Pentru argumentele anterior expuse, recurenta solicită admiterea recursului, casarea Hotărârii nr. 2P din 18 ianuarie 2022 şi trimiterea cauzei la secţia pentru procurori în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii pentru continuarea judecăţii în Dosarul nr. x/2021.
4. Apărările intimatului
La data de 2 iunie 2022, intimatul a transmis la dosar o cerere prin care solicită amânarea cauzei pentru lipsă de apărare. Arată că apărătorul său i-a comunicat că este plecat din ţară şi nu au avut timp să încheie contractul de asistenţă juridică.
În temeiul dispoziţiilor art. 222 C. proc. civ., instanţa a respins cererea de amânare şi a reţinut dosarul în pronunţare, dispunând amânarea pronunţării pentru depunerea de concluzii scrise.
II. Considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători:
Examinând hotărârea recurată, în raport cu actele şi lucrările dosarului, cu motivele şi criticile formulate de recurentă şi cu dispoziţiile legale incidente în cauză, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători constată, cu majoritate, că recursul este nefondat, pentru motivele şi argumentele ce vor fi prezentate în continuare.
Astfel, în mod corect, instanţa disciplinară a constatat că sancţiunea pentru exercitarea acţiunii disciplinare cu încălcarea dispoziţiilor legale şi regulamentare privind repartizarea aleatorie, este nulitatea absolută.
În acest sens, este de reţinut că rezoluţia de exercitare a acţiunii disciplinare reprezintă, pe de o parte, actul prin care se finalizează procedura disciplinară administrativă şi, pe de altă parte, actul de sesizare a jurisdicţiei disciplinare.
Prin urmare, fiind un act formal esenţial în derularea procedurii privind cercetarea disciplinară a magistraţilor trebuie avute în vedere condiţiile de valabilitate ale acestuia, elementul central reprezentându-l legalitatea în raport cu cerinţele instituite de Legea nr. 317/2004, de Regulamentul de organizare şi funcţionare a Inspecţiei Judiciare şi de Regulamentul privind normele de efectuare a lucrărilor de inspecţie. Deopotrivă, reprezentând un act de învestire a instanţei disciplinare, regularitatea sa este supusă exigenţelor C. proc. civ., ca o garanţie a unei corecte derulări a procedurii jurisdicţionale. În aceste condiţii, rezoluţia de exercitare a acţiunii disciplinare poate fi cenzurată sub aspectul nulităţii, validitatea acţiunii disciplinare înseşi depinzând de validitatea acestui act procesual.
În funcţie de aspectul la care se referă, condiţiile de validitate sunt de fond (numite şi condiţii intrinseci) şi de formă (numite şi condiţii extrinseci). Condiţiile de fond sunt cele care privesc conţinutul actului juridic, iar condiţiile de formă sunt cele care se referă la exteriorizarea voinţei, printre condiţiile de "formă exterioară", numărându-se şi respectarea dispoziţiilor legale şi regulamentare cu privire la distribuirea aleatorie a lucrărilor. Încălcarea prevederilor legale referitoare la cerinţele legale extrinseci actului atrage nulitatea necondiţionată a acestuia în condiţiile art. 176 din C. proc. civ.
Verificând dispoziţiile legale incidente în cauză, în ceea ce priveşte respectarea principiului repartizării aleatorii, se reţine că acesta a fost instituit ca garanţie a obligaţiei de imparţialitate recunoscută de legiuitor şi în materia cercetării disciplinare exercitate de Inspecţia Judiciară potrivit art. 72 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii care dispune în sensul că "Inspectorii judiciari îşi desfăşoară activitatea în mod independent şi imparţial."
Astfel, potrivit art. 73 alin. (1) din lege, "Modul de repartizare a sesizărilor şi dosarelor disciplinare către inspectorii judiciari se face cu respectarea principiului repartizării aleatorii."
Principiul repartizării aleatorii nu funcţionează in abstracto, ci se concretizează prin anumite proceduri menite să îl facă operaţional la nivelul fiecărei instituţii judiciare în raport de specificul acesteia, proceduri care, pentru a funcţiona în regim de legalitate, trebuie să fie statuate prin actele normative infralegale care reglementează funcţionarea respectivei instituţii, respectiv prin regulamentele de organizare şi funcţionare care conferă suportul legal de aplicare a unui algoritm de repartizare aleatorie, în mod concret, în funcţie de activităţile în raport de care aceasta este competentă.
Or, la nivelul Inspecţiei Judiciare, principiul repartizării aleatorii era reglementat prin dispoziţiile art. 69-78 din Ordinul nr. 134 din 10 decembrie 2018 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Inspecţiei Judiciare emis de Inspectorul-şef, potrivit cărora, în esenţă, "în vederea repartizării aleatorii a lucrărilor de inspecţie, la începutul fiecărui an calendaristic se constituie în cadrul fiecărei direcţii de inspecţie, prin ordin al inspectorului-şef, echipe de inspecţie, compuse din câte 3 inspectori judiciari, la propunerea directorilor de direcţii" (art. 69), "Lucrările de inspecţie cu grad de complexitate standard se repartizează prin metoda sistemului ciclic sau în sistem informatic, după cum urmează: a) în prima etapă, lucrările se repartizează unei echipe de inspecţie în ordinea numerelor alocate acestora; b) în etapa a doua, lucrările se repartizează unui inspector al echipei care a fost stabilită în prima etapă. Desemnarea se face ciclic, în ordinea poziţiilor din echipă."(art. 73), "Lucrările de inspecţie cu grad de complexitate ridicat se repartizează după cum urmează: a) în prima etapă, lucrările se repartizează unei echipe de inspecţie stabilite în ordinea numerelor alocate echipelor; b) în etapa a doua, lucrările se repartizează către doi dintre membrii echipei stabilite potrivit lit. a), desemnaţi ciclic, în ordinea poziţiilor ocupate în cadrul echipei. (2) În cazul în care echipa stabilită potrivit alin. (1) lit. a) este alcătuită dintr-un singur inspector, aceasta se completează, pentru fiecare lucrare repartizată, cu un inspector desemnat aleatoriu, dintre ceilalţi inspectori de la direcţia de inspecţie competentă."(art. 77); "Lucrările de inspecţie având ca obiect verificările prevăzute la art. 741 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. 96 alin. (8) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se efectuează de toţi membrii unei echipe de inspectori constituite potrivit art. 69 alin. (1). (2) Lucrările prevăzute la alin. (1) se repartizează aleatoriu prin metoda ciclică, în ordinea numărului alocat echipelor de inspecţie" (art. 78).
Prin urmare, procedura de repartizare aleatorie reglementată la nivelul Inspecţiei Judiciare în perioada 2018-2021 presupunea numirea unor echipe de inspectori, repartizarea făcându-se la nivelul acestor echipe, apoi, în funcţie de complexitatea lucrării, desemnându-se unul sau doi inspectori în vederea soluţionării lucrării.
Potrivit celor rezultate din dosarul cauzei, începând cu sfârşitul anului 2020, la nivelul instituţiei a fost dezvoltată şi implementată aplicaţia ECRISIJ în baza căreia lucrările au început a fi repartizate pe fiecare inspector, astfel că, la începutul anului 2021, nu s-au mai alcătuit echipele de trei inspectori prevăzute de regulamentul în vigoare.
Ulterior, prin Ordinul nr. 49 din 11 iunie 2021 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Inspecţiei Judiciare emis de Inspectorul-şef a fost reglementată la nivel normativ şi astfel formalizată, utilizarea aplicaţiei ECRISIJ. Astfel, potrivit art. 46 din ordinul menţionat, "(1) Repartizarea aleatorie a sesizărilor şi dosarelor disciplinare se efectuează prin sistemul ECRISIJ. (2) Orice incident privind repartizarea aleatorie se comunică, de îndată, Compartimentului pentru tehnologia informaţiei prin intermediul şefului direct al utilizatorului care a constatat incidentul. După constatarea incidentului, coordonatorul IT va informa, de îndată, inspectorul-şef şi va propune modalitatea de remediere. (3) Pentru evidenţa incidentelor în utilizarea aplicaţiei ECRISIJ se constituie la nivelul Compartimentului pentru tehnologia informaţiei mapa de incidente în utilizarea ECRISIJ. (4) Incidentele în operarea ECRISIJ, altele decât cele prevăzute la alin. (2), care nu pot fi remediate din aplicaţie, vor fi consemnate de utilizatorii care le-au produs în procese-verbale, avizate de coordonatorul Compartimentului pentru tehnologia informaţiei şi depuse în mapa de incidente. (5) Constatarea şi soluţionarea incidentelor sau problemelor tehnice de funcţionare ale ECRISIJ se realizează de personalul Compartimentului pentru tehnologia informaţiei şi se consemnează într-un proces-verbal care va fi depus în mapa de incidente. (6) În caz de avarie a ECRISIJ, atribuirea numărului dosarului se face prin alocarea unei plaje de numere care să pornească de la un număr mai mare decât ultimul număr atribuit electronic. Fiecare dosar înregistrat se notează într-un registru de avarie. (7) Înregistrarea de noi dosare în ECRISIJ se realizează numai după preluarea în sistemul electronic a tuturor numerelor din registrul de avarie. (8) În ipoteza prevăzută la alin. (6), repartizarea sesizărilor şi dosarelor disciplinare se face în sistem ciclic, pe direcţii de inspecţie, în ordinea alfabetică a inspectorilor judiciari."
Este evident, în aceste condiţii, că utilizarea aplicaţiei ECRISIJ a dobândit temei legal doar la momentul adoptării regulamentului prin care se suplimenta procedura de repartizare aleatorie computerizată, în perioada ianuarie- iunie acesta fiind utilizată fără acoperire în plan normativ şi cu încălcarea legislaţiei anterioare care prevedea o altă modalitate de funcţionare a principiului repartizării aleatorii.
Ca atare, nu se poate aprecia că principiul repartizării aleatorii a fost respectat de facto pe motiv că legea nu distinge cu privire la modalităţile în care acesta este implementat, câtă vreme regulamentul în vigoare la momentul sesizării Inspecţiei Judiciare reglementa o altă modalitate de implementare a acestui principiu, neregăsit în algoritmul în baza căruia aplicaţia informatică funcţionează în prezent, iar utilizarea aplicaţiei, în forma în care aceasta a fost concepută, nu avea, la rândul său, suport legal. Doar formalizarea aplicării ei printr-o normă legală are ca efect recunoaşterea şi garantarea că algoritmul utilizat pune în aplicare, la nivelul instituţiei judiciare, principiul repartizării aleatorii.
Faţă de aceste considerente, cu opinie majoritară, se constată că, în mod corect, prin hotărârea atacată, secţia pentru procurori în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii a apreciat că încălcarea dispoziţiilor privind repartizarea aleatorie a lucrării răstoarnă prezumţia de legalitate a rezoluţiei de exercitare a acţiunii disciplinare şi, reţinându-se existenţa unei încălcări a unei dispoziţii legale cu privire la o condiţie extrinsecă a unui act, sancţiunea aplicabilă este nulitatea absolută a rezoluţiei anterior menţionate.
În legătură cu natura sancţiunii juridice aplicabile, potrivit jurisprudenţei în materie a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, rezoluţia de exercitare a acţiunii disciplinare este un act procesual a cărui regularitate este supusă cenzurii instanţei sesizate, împreună cu actele anterioare din procedura administrativă disciplinară, instanţa disciplinară fiind competentă să examineze validitatea actului de sesizare a instanţei şi validitatea actelor anterioare pe care acesta se întemeiază, aplicarea dispoziţiilor art. 174 şi art. 176 din C. proc. civ. fiind corect constatată, raportat la natura actului examinat şi la dispoziţiile de trimitere ale art. 49 alin. (7) din Legea nr. 317/2004, republicată (a se vedea Decizia nr. 150 din 10 septembrie 2018).
În acelaşi sens, s-a statuat că: Acţiunea disciplinară, fiind un act procesual civil emis de o parte din proces (reclamantă), este supusă sancţiunii anulării, dacă a fost întocmită cu încălcarea dispoziţiilor legale; în cazul de faţă, dispoziţiile art. 49 alin. (7) din Legea nr. 317/2004 şi art. 174 şi următoarele din C. proc. civ. privind nulitatea actelor de procedură sunt aplicabile pe deplin. Legalitatea acţiunii disciplinare depinde de legalitatea actelor premergătoare, acte ce jalonează procedura administrativă prealabilă (procedura verificării prealabile şi procedura disciplinară). Dacă acestea din urmă, în tot sau în parte, sunt lovite de nulitate absolută şi nu mai pot fi refăcute, evident că însăşi acţiunea disciplinară (veritabilă cerere de chemare în judecată), ca act de procedură administrativă şi civilă, în acelaşi timp, este nulă absolut. Cu referire la susţinerile reprezentantului Inspecţiei Judiciare, potrivit cărora pârâtul nu a dovedit existenţa unei urmări vătămătoare, se constată că această nulitate nu este condiţionată de existenţa unei vătămări, fiind o nulitate expresă [art. 176 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ..]. Cerinţele legale extrinseci actului de procedură (rezoluţia de exercitare a acţiunii disciplinare), a cărui nulitate a fost constatată, sunt prevăzute de dispoziţiile legale şi regulamentare ce au fost indicate în precedent, iar potrivit dispoziţiilor art. 175 alin. (2) din C. proc. civ., în cazul nulităţilor expres prevăzute de lege, vătămarea este prezumată, partea interesată putând face dovada contrarie. Or, o astfel de dovadă nu a fost făcută de către Inspecţia Judiciară. Instanţa disciplinară constată că încălcarea principiului repartizării aleatorii a lucrărilor ce fac obiectul acţiunii disciplinare în dosarul analizat a condus la constatarea nulităţii acţiunii disciplinare pentru încălcarea dispoziţiilor legale menţionate (a se vedea Decizia nr. 170 din septembrie 2020 pronunţată de Completul de 5 judecători).
Având în vedere cele expuse anterior, se constată că încălcarea normelor legale cu privire la repartizarea aleatorie a lucrărilor de cercetare disciplinară reprezintă un caz de nulitate necondiţionată de existenţa unei vătămări, având în vedere că rezoluţia de exercitare a acţiunii disciplinare efectuată în astfel de circumstanţe şi confirmată de Inspectorul Şef, reprezintă actul de sesizare a instanţei de disciplină, iar efectele asupra carierei magistratului în cauză nu pot fi altfel înlăturate decât prin constatarea nulităţii absolute a acesteia, fiind încălcată o normă imperativă care vizează un interes general, acela al desfăşurării activităţii unei entităţi publice cu atribuţii de analiză, verificare şi control, în ceea ce priveşte activitatea şi conduita magistraţilor, respectiv a instanţelor şi parchetelor.
Pentru considerentele expuse mai sus, întrucât secţia pentru procurori în materie disciplinară a reţinut în mod corect existenţa unui caz de nulitate a cercetării disciplinare, în temeiul art. 497 C. proc. civ. raportat la art. 51 alin. (3) din Legea nr. 317/2004, cu majoritate de voturi, Înalta Curte va respinge recursul declarat de Inspecţia Judiciară în Dosarul nr. x/2021, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Cu majoritate,
Respinge recursul declarat de Inspecţia Judiciară împotriva Hotărârii 2P din 18 ianuarie 2022 pronunţate de Consiliul Superior al Magistraturii, secţia pentru procurori în materie disciplinară, în Dosarul nr. x/2021, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 16 iunie 2022.
Cu opinie separată,
Admite recursul declarat de Inspecţia Judiciară împotriva Hotărârii 2P din 18 ianuarie 2022 pronunţate de Consiliul Superior al Magistraturii, secţia pentru procurori în materie disciplinară, în Dosarul nr. x/2021.
Casează hotărârea atacată.
Trimite cauza secţiei pentru procurori în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii pentru continuarea judecăţii în Dosarul nr. x/2021.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 16 iunie 2022.
Motivarea opiniei separate
Contrar opiniei majoritare din Completul de 5 judecători, considerăm că recursul Inspecţiei Judiciare este fondat.
Secţia pentru procurori în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii a constatat nulitatea acţiunii disciplinare urmare a nulităţii rezoluţiei de exercitare a acesteia, confirmată de inspectorul şef al Inspecţiei Judiciare, pentru încălcarea principiului imparţialităţii sub aspectul nerespectării principiului repartizării aleatorii.
Faţă de neconstituirea echipelor de inspectori la începutul anului 2021, Înalta Curte apreciază că această neregularitate de ordin regulamentar nu poate conduce, în speţă, la concluzia încălcării principiului repartizării aleatorii prevăzut de art. 73 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 şi a garanţiilor de imparţialitate a inspectorilor judiciari prevăzute la art. 72 alin. (1) din Legea nr. 317/2004.
Modul de repartizare a sesizărilor şi dosarelor disciplinare către inspectorii judiciari este reglementat de dispoziţiile art. 73 alin. (1) din Legea 317/2004, care prevăd că această repartizare se face cu respectarea principiului repartizării aleatorii, fără a individualiza o metodă anumită, respectiv ciclică sau în sistem informatic.
Potrivit art. 73 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Inspecţiei Judiciare, aprobat prin Ordinul nr. 134/2018 al inspectorului-şef, în vigoare la momentul repartizării dosarului disciplinar în cauză:
"Lucrările de inspecţie cu grad de complexitate standard se repartizează prin metoda sistemului ciclic sau în sistem informatic, după cum urmează: a) în prima etapă, lucrările se repartizează unei echipe de inspecţie în ordinea numerelor alocate acestora; b) în etapa a doua, lucrările se repartizează unui inspector al echipei care a fost stabilită în prima etapă. Desemnarea se face ciclic, în ordinea poziţiilor din echipă."
De asemenea, art. 69 alin. (1) din Regulament prevede că:
"În vederea repartizării aleatorii a lucrărilor de inspecţie, la începutul fiecărui an calendaristic se constituie în cadrul fiecărei direcţii de inspecţie, prin ordin al inspectorului-şef, echipe de inspecţie, compuse din câte 3 inspectori judiciari, la propunerea directorilor de direcţii."
Sistemul informatic ECRIS este conceput pentru gestionarea documentelor şi informaţiilor aferente cauzelor la nivelul instanţelor şi parchetelor. Totodată, ECRIS este un instrument de management al informaţiei în sistemul judiciar, oferind o serie de date agregate şi sistematizate pentru practicienii din justiţie şi persoanele fizice şi juridice care apelează la serviciile justiţiei. În prezent, ECRIS este implementat la nivel naţional, fiind utilizat de către instanţele judecătoreşti, inclusiv Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, parchetele de pe lângă acestea, Ministerul Justiţiei şi Consiliul Superior al Magistraturii. Sistemul ECRIS reprezintă un instrument electronic ce oferă funcţionalităţi cheie care susţin fluxul dosarelor la nivelul instanţelor şi parchetelor, colectarea datelor statistice şi generarea anumitor rapoarte statistice predefinite, precum şi transferul electronic de date între instanţe, precum şi între acestea şi parchete.
Începând cu anul 2021, Inspecţia Judiciară a implementat sistemul informatic ECRISIJ, moment de la care repartizarea aleatorie a sesizărilor şi dosarelor disciplinare s-a efectuat în sistem informatic, renunţându-se, astfel, la sistemul ciclic care prezuma existenţa echipelor de 3 inspectori.
Prin Ordinul nr. 49 din 11 iunie 2021 al inspectorului-şef al Inspecţiei Judiciare, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 591 din 11 iunie 2021, care a aprobat noul Regulament de organizare şi funcţionare a Inspecţiei Judiciare, ECRISIJ a fost reglementat ca sistem pentru repartizarea aleatorie a sesizărilor şi dosarelor disciplinare.
Este adevărat că, la momentul repartizării prezentului dosar disciplinar - martie 2021, sistemul informatic ECRISIJ nu era reglementat prin Regulamentul de organizare şi funcţionare a Inspecţiei Judiciare.
De asemenea, este adevărat că, în cauză, repartizarea nu s-a făcut prin metoda sistemului ciclic, cu respectarea întocmai a prevederilor art. 69 alin. (1) şi art. 73 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Inspecţiei Judiciare, aprobat prin Ordinul nr. 134/2018.
Deşi este criticabil, din punct de vedere organizatoric-administrativ, faptul că sistemul ECRISIJ a fost implementat în fapt anterior modificării corespunzătoare la nivelul Regulamentului de organizare şi funcţionare a Inspecţiei Judiciare, în circumstanţele cauzei, neregularităţile de ordin infralegal constatate nu sunt de natură a afecta caracterul aleatoriu al repartizării efectuate prin sistemul informatic care funcţionează şi în prezent.
Raţiunea instituirii principiului repartizării aleatorii a lucrărilor înregistrate pe rolul Inspecţiei Judiciare, similar repartizării aleatorii a dosarelor înregistrate pe rolul instanţelor judecătoreşti, rezidă în preocuparea de a înlătura orice posibilitate reprobabilă de direcţionare a cauzelor către anumite persoane în considerarea unor interese incompatibile cu scopul procedurii disciplinare.
În acord cu susţinerile din memoriul de recurs, considerăm că nu a fost încălcat principiul repartizării aleatorii de vreme ce distribuirea aleatorie a lucrărilor în sistem informatic garantează o repartizare corectă, echilibrată şi transparentă. Înalta Curte apreciază, de asemenea, că repartizarea lucrărilor printr-un sistem informatic este o modalitate net superioară metodei ciclice, care presupune repartizarea manuală de către o persoană. Repartizarea dosarului disciplinar prin sistemul informatic asigură un standard mai ridicat decât repartizarea ciclică, operaţiunea concretă de repartizare fiind înregistrată în sistem şi poate fi verificată ulterior.
Aplicarea strictă a prevederilor art. 69 alin. (1) şi art. 73 din Regulament ar fi presupus, repartizarea, în prima etapă, prin metoda sistemului ciclic sau în sistem informatic, către o echipă de 3 inspectori, iar în a doua etapă, repartizarea ciclică unui inspector al echipei care a fost stabilită în prima etapă.
Aşadar, respectarea literei Regulamentului presupunea, în etapa a doua, utilizarea în mod limitativ a metodei ciclice, fiind incompatibilă cu repartizarea în sistem informatic, ceea ce înseamnă că repartizarea prin sistemul ECRISIJ s-ar fi limitat la prima etapă.
Or, o asemenea soluţie nu este justificată de raţiuni care ar asigura un standard mai ridicat de aplicare în concret a principiului repartizării aleatorii prevăzut de art. 73 alin. (1) din Legea nr. 317/2004.
În consecinţă, apreciem că repartizarea aleatorie a lucrărilor de inspecţie judiciară în sistem informatic nu a adus nicio vătămare drepturilor sau intereselor legitime ale intimatului A.
Contrar celor reţinute în considerentele hotărârii atacate, dispoziţiile art. 175 alin. (2) C. proc. civ. nu sunt aplicabile în cauză deoarece nu există nicio dispoziţie legală sau infralegală care să prevadă în mod expres sancţiunea nulităţii pentru nerespectarea prevederilor art. 69 alin. (1) şi art. 73 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Inspecţiei Judiciare, aprobat prin Ordinul nr. 134/2018.
De asemenea nici dispoziţiile art. 176 pct. 6 C. proc. civ. nu sunt aplicabile în cauză deoarece utilizarea repartizării aleatorii a lucrării în sistem informatic sau ciclic nu poate fi considerată o condiţie extrinsecă rezoluţiei de exercitare a acţiunii disciplinare.
Toate aceste considerente conduc la concluzia că simpla nerespectare a literei normelor infralegale prevăzute de art. 69 alin. (1) şi art. 73 din Regulament nu constituie un caz de nulitate expresă (art. 175 alin. (2) C. proc. civ.) şi nici nulitate necondiţionată de vătămare prevăzut de art. 176 pct. 4 sau 6 din C. proc. civ., care să atragă nulitatea actelor întocmite de inspectorul judiciar şi subsecvent, nulitatea acţiunii disciplinare.
Se impune a fi menţionat, în acest context, că atât intimatul-pârât, cât şi secţia pentru procurori în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii nu au constatat vreun viciu al repartizării efectuate prin sistemul informatic ECRISIJ, care să pună la îndoială caracterul aleatoriu al repartizării, astfel că, în privinţa imparţialităţii inspectorului judiciar care a efectuat cercetarea disciplinară, nu planează niciun dubiu.
Pentru toate aceste considerente, în opinie minoritară, considerăm că hotărârea atacată prin care s-a constatat nulitatea acţiunii disciplinare este nelegală şi netemeinică, recursul urmând a fi admis.
GGC - ED