Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
În Dosarul nr. x/2020, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a pronunţat Decizia nr. 1976 din 31 martie 2022, prin care a respins excepţiile lipsei de obiect şi lipsei de interes a acţiunii şi a respins, ca nefondat, recursul declarat de A. împotriva Sentinţei civile nr. 250 din 16 aprilie 2020 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Prin cererea transmisă prin poşta electronică la 7 iulie 2022, ora 16:08, înregistrată la secţia de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la 8 iulie 2022, recurentul A. a formulat contestaţie privind tergiversarea procesului în Dosarul nr. x/2002.
Conform art. 525 alin. (1) din C. proc. civ., contestaţia privind tergiversarea procesului a fost înregistrată pe rolul Completului de 5 judecători sub nr. x/2022.
În susţinerea contestaţiei, fără a fi indicat expres vreunul dintre cazurile prevăzute de art. 522 alin. (2) din C. proc. civ., se invocă faptul că instanţa a soluţionat cauza prin Decizia din 31 martie 2022, tergiversând soluţionarea procesului într-un termen optim şi previzibil în raport cu data înregistrării dosarului pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în anul 2020, iar decizia nu a fost redactată cu respectarea termenului de 90 de zile de la data pronunţării, prevăzut de art. 426 alin. (5) din C. proc. civ., fără a exista o justificare obiectivă. În consecinţă, se solicită să se dispună redactarea de îndată a Deciziei nr. 1976 din 31 martie 2022, pronunţată în Dosarul nr. x/2020.
Analizând contestaţia privind tergiversarea procesului, Înalta Curte o va respinge, pentru considerentele arătate în continuare.
Potrivit art. 522 şi art. 525 alin. (6) din C. proc. civ.:
"Art. 522. - Subiectele contestaţiei şi motivele ei
(1) Oricare dintre părţi, precum şi procurorul care participă la judecată pot face contestaţie prin care, invocând încălcarea dreptului la soluţionarea procesului într-un termen optim şi previzibil, să solicite luarea măsurilor legale pentru ca această situaţie să fie înlăturată.
(2) Contestaţia menţionată la alin. (1) se poate face în următoarele cazuri:
1. când legea stabileşte un termen de finalizare a unei proceduri, de pronunţare ori de motivare a unei hotărâri, însă acest termen s-a împlinit fără rezultat;
2. când instanţa a stabilit un termen în care un participant la proces trebuia să îndeplinească un act de procedură, iar acest termen s-a împlinit, însă instanţa nu a luat, faţă de cel care nu şi-a îndeplinit obligaţia, măsurile prevăzute de lege;
3. când o persoană ori o autoritate care nu are calitatea de parte a fost obligată să comunice instanţei, într-un anumit termen, un înscris sau date ori alte informaţii rezultate din evidenţele ei şi care erau necesare soluţionării procesului, iar acest termen s-a împlinit, însă instanţa nu a luat, faţă de cel care nu şi-a îndeplinit obligaţia, măsurile prevăzute de lege;
4. când instanţa şi-a nesocotit obligaţia de a soluţiona cauza într-un termen optim şi previzibil prin neluarea măsurilor stabilite de lege sau prin neîndeplinirea din oficiu, atunci când legea o impune, a unui act de procedură necesar soluţionării cauzei, deşi timpul scurs de la ultimul său act de procedură ar fi fost suficient pentru luarea măsurii sau îndeplinirea actului.
Art. 525. - (...)
(6) Dacă instanţa găseşte contestaţia întemeiată, va dispune ca instanţa care judecă procesul să îndeplinească actul de procedură sau să ia măsurile legale necesare, arătând care sunt acestea şi stabilind, când este cazul, un termen pentru îndeplinirea lor."
Din analiza dispoziţiilor citate, rezultă că, în ipoteza admiterii contestaţiei privind tergiversarea procesului, completul de judecată dispune, prin încheiere, măsurile necesare înlăturării situaţiei care a provocat tergiversarea judecăţii, respectiv în cazurile reglementate de art. 522 din C. proc. civ.
În prezenta cauză, criticând nesoluţionarea cauzei într-un termen optim şi previzibil, autorul contestaţiei solicită redactarea hotărârii pronunţate în Dosarul nr. x/2020, situaţie care se încadrează în ipoteza reglementată de art. 522 alin. (2) pct. 1 din C. proc. civ.
În urma verificărilor efectuate, se constată că Decizia civilă nr. 1976 din 31 martie 2022, pronunţată în Dosarul nr. x/2020 al secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a fost redactată la 10 august 2022, la aceeaşi dată fiind efectuate operaţiunile de comunicare a hotărârii către părţile în proces.
Astfel fiind, în condiţiile în care hotărârea este redactată şi a fost comunicată părţilor, este neîntemeiată contestaţia privind tergiversarea procesului, finalitatea acesteia neputând fi atinsă prin dispunerea de către instanţă a vreunei măsuri, în sensul art. 525 alin. (6) din C. proc. civ.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 525 alin. (5) teza întâi din C. proc. civ., va fi respinsă contestaţia privind tergiversarea procesului, formulată de recurentul A. în Dosarul nr. x/2020 al secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge contestaţia privind tergiversarea procesului formulată de recurentul A. în Dosarul nr. x/2020 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Fără cale de atac.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 26 septembrie 2022.
GGC - ED