Şedinţa publică din data de 17 februarie 2021
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Cererea de chemare în judecată
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova sub nr. x/2019, reclamanţii A., B., C., D. şi E. au solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Justiţiei şi Curtea de Apel Ploieşti obligarea Ministerului Justiţiei la emiterea ordinului de modificare a statelor de funcţii şi personal ale Curţii de Apel Ploieşti, ca urmare a valorificării examenului de promovare din funcţia de grefier arhivar cu studii medii în funcţia de grefier arhivar cu studii superioare, susţinut de reclamanţi la data de 17.12.2018, obligarea Curţii de Apel Ploieşti la emiterea deciziei de reîncadrare pe funcţia de grefier arhivar cu studii superioare şi la plata drepturilor salariale cuvenite.
2. Hotărârea instanţei de fond
Prin sentinţa nr. 69 din 28 ianuarie 2020, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Ministerul Justiţiei privind capetele de cerere având ca obiect emiterea deciziei de reîncadrare pe funcţia de grefier arhivar cu studii superioare şi la plata drepturilor salariale aferente, excepţie invocată de acest pârât prin întâmpinare şi a respins ca nefondată acţiunea formulată de reclamanţi în contradictoriu cu Ministerul Justiţiei pentru modificarea statelor de funcţii şi personal ale Curţii de Apel Ploieşti şi în contradictoriu cu pârâta Curtea de Apel Ploieşti pentru emiterea deciziei de reîncadrare pe funcţia de grefier arhivar cu studii superioare şi plata drepturilor salariale aferente.
3. Calea de atac exercitată
Împotriva sentinţei nr. 69 din 28 ianuarie 2020, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, au declarat recurs atât reclamanţii A., B., C., D. şi E., cât şi pârâtul Ministerul Justiţiei care a formulat recurs incident.
I. În motivarea recursului, reclamanţii arată următoarele:
Recurenţii-reclamanţi au calitatea de grefieri arhivari în cadrul Judecătoriei Campina şi Judecătoriei Sinaia, şi au participat la examenul de promovare din funcţia de grefier cu studii medii în cea de grefier cu studii superioare conform dispoziţiilor art. 101 alin. (4) din HCSM nr. 181/29.03.2007, astfel cum a fost modificată prin HCSM nr. 820/11.07.2018, fiind declaraţi admişi la examenul de promovare susţinut.
Potrivit art. 31 alin. (2)-(5) din Legea nr. 153/2017, încadrarea şi promovarea personalului plătit din fonduri publice pe funcţii, grade sau trepte profesionale se fac potrivit prevederilor din statute sau alte acte normative specifice domeniului de activitate, aprobate prin legi, hotărâri ale Guvernului sau acte administrative ale ordonatorului principal de credite, după caz.
În situaţia în care promovarea personalului contractual sau a altor categorii de personal bugetar în funcţie, grad sau treaptă profesională nu este reglementată prin statute proprii, promovarea se face de regulă pe un post vacant existent în statul de funcţii.
Iar, în situaţia în care nu există un post vacant, promovarea personalului plătit din fonduri publice în funcţii, grade sau trepte profesionale se va face prin transformarea postului din statul de funcţii în care acesta este încadrat într-unul de nivel imediat superior.
Potrivit alin. (8) al art. 31 din Legea 153/2017 -Ordonatorii de credite pot aproba demararea procedurilor privind promovarea pe funcţii, grade sau trepte profesionale a personalului numai cu condiţia încadrării în cheltuielile de personal aprobate în buget.
Având în vedere că examenul a fost organizat şi susţinut, rezultă, faţă de textele de lege de mai sus, ca ordonatorul de credite a prevăzut şi a obţinut aprobarea cheltuielilor de personal în buget.
Raportat la cele anterior expuse, în mod greşit a reţinut instanţa de fond ca menţiunile din anexa VII la Legea 153/2017"-nu obligă ordonatorul de credite la adoptarea de acte normative prin care să înfiinţeze noi posturi, dacă nu apreciază că acestea îi sunt necesare."
Tot în mod greşit instanţa de fond a reţinut ca fiind corecte susţinerile pârâtului Ministerul Justiţiei, potrivit cărora crearea de noi posturi prin transformarea posturilor de grefieri cu studii medii în grefieri cu studii superioare reprezintă o chestiunea de oportunitate.
Raportat la prevederile art. 31 alin. (8) din Legea 153/2017, ordonatorul de credite a analizat oportunitatea transformării acestor posturi, având în vedere faptul că a fost organizat un concurs pe care l-au promovat, în caz contrar fiind în prezenţa unei grave încălcări a legii.
Candidaţii declaraţi admişi la examenul de promovare în grade sau trepte profesionale superioare ori din funcţia de grefier cu studii medii în cea de grefier cu studii superioare, în cadrul aceleiaşi instanţe sau aceluiaşi parchet, precum şi la concursul de promovare la instanţe ori parchete superioare sunt numiţi, în condiţiile legii, prin decizie a preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, a procurorului-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, a preşedintelui curţii de apel sau, după caz, a procurorului general al parchetului de pe lângă curtea de apel." 10. După articolul 40 se introduce un nou articol, articolul 41, cu următorul cuprins: Art. 41. Dispoziţiile art. 39 şi 40 se aplică în mod corespunzător şi în cazul candidaţilor declaraţi admişi la examenul de promovare din funcţia de grefier statistician cu studii medii în cea de grefier statistician cu studii superioare, din funcţia de grefier documentarist cu studii medii în cea de grefier documentarist cu studii superioare, din funcţia de grefier arhivar cu studii medii în cea de grefier arhivar cu studii superioare şi din funcţia de grefier registrator cu studii medii în cea de grefier registrator cu studii superioare".
Din economia textelor de mai sus, reiese ca reclamanţii fiind declaraţi admişi la data afişării rezultatelor, acesta era şi data de la care se impunea a fi valorificate drepturile astfel câştigate.
Chiar daca în reglementarea Legii 567/2004 nu a fost prevăzută funcţia de grefier arhivar cu studii superioare, Consiliul Superior al Magistraturii prin Hotărârea 820/2018, adoptata cu respectarea dispoziţiilor art. 44 alin. (3) din Legea nr. 567/2004, a completat aceasta lacuna prin dispoziţiile de mai sus, aliniindu-se practic la cerinţele sociale actuale, când majoritatea angajaţilor din sistemul judiciar sunt absolvenţi de studii superioare. Chiar dacă o hotărâre a CSM nu poate modifica sau completa o lege, aceasta are caracter obligatoriu în ceea ce priveşte regulamentul de concurs, în aceasta manieră fiind recunoscută implicit funcţia de grefier arhivar cu studii superioare.
Potrivit prevederilor art. 101 alin. (4) din HCSM 820/2018 - Poate participa la examenul pentru promovarea din funcţia de grefier arhivar cu studii medii în cea de grefier arhivar cu studii superioare şi din funcţia de grefier registrator cu studii medii în cea de grefier registrator cu studii superioare, în cadrul aceleiaşi instanţe sau aceluiaşi parchet, personalul auxiliar de specialitate care a absolvit studii superioare juridice, studii superioare de administraţie publică sau studii de licenţă în arhivistică."
Acest articol se completează cu prevederile art. 3 alin. (3) din Legea 57/2004-Corpul grefierilor este alcătuit din grefieri cu studii superioare şi grefieri cu studii medii.
Din cele de mai sus reiese fără dubiu că, condiţia impusă grefierilor arhivari de a avea studii medii este o condiţie minimă pentru a fi numiţi în funcţie şi nu este de strictă interpretare, având în vedere prevederile art. 3 alin. (3) din Legea 567/2004, rap. la art. 41 din HCSM 820/2018 enunţate anterior.
II. Pârâtul Ministerul Justiţiei, în motivarea recursului incident, întemeiat pe art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. arată că reclamanţii au solicitat obligarea Ministerului Justiţiei la emiterea unui ordin de modificare a statelor de funcţii şi de personal ale Curţii de Apel Ploieşti ca urmare a valorificării examenului de promovare din funcţia de grefier arhivar cu studii medii în funcţia de grefier arhivar cu studii superioare, susţinut de acestia la data de 17.12.2018, obligarea Curţii de Apel Ploieşti la emiterea deciziei de reîncadrare pe funcţia de grefier arhivar cu studii superioare ca urmare a promovării examenului, obligarea pârâţilor la plata drepturilor salariale aferente.
Prin sentinţa recurată, instanţa de fond a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Ministerul Justiţiei, respectiv a respins acţiunea reclamanţilor.
I. În ceea ce priveşte respingerea excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Ministerului Justiţiei, în cazul acordării unor drepturi salariate, subiectul pasiv al raportului juridic dedus judecăţii este entitatea care are sau este considerată a avea calitatea de angajator al reclamanţilor, achitând acestora drepturile salariale. Totodată, conflictul de muncă dintre un angajat şi un angajator generat de raporturile de muncă/serviciu încheiate între aceştia se soluţionează în faţa instanţei de judecată între părţile între care există astfel de raporturi, respectiv angajat şi angajator, fiind lipsit de relevanţă modul sau căile prin care angajatorul face rost ori primeşte sumele de bani cuvenite angajatorului şi în legătura cu care s-a declanşat conflictul de munca.
Încadrarea reclamanţilor s-a realizat prin decizia preşedintelui Curţii de Apel Ploieşti, iar ministrul justiţiei nu are atribuţii în legătură cu încadrarea, stabilirea şi plata drepturilor salariale ale personalului instanţelor.
În acelaşi timp, tribunalele şi curţile de apel au personalitate juridică, raporturile de muncă ale reclamanţilor sunt stabilite cu instanţa angajatoare, în speţă Judecătoria Sinaia şi Judecătoria Câmpîna, drepturile salariale fiind datorate, calculate şi plătite direct de către instituţia respectivă, care procedează şi la calcularea şi virarea contribuţiilor sociale către stat.
II. Cu privire la solicitarea reclamanţilor privind obligarea Ministerului Justiţiei la emiterea ordinului de modificare a statelor de funcţii şi de personal al Curţii de Apel Ploieşti:
Potrivit art. 38 alin. (1) din Legea 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice "Poate fi numită în funcţia de grefier arhivar, grefier registrator, agent procedural, aprod sau şofer persoana care are studii medii şi îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 33 alin. (1) Ut. a) -dj."
Astfel, pentru ocuparea unui post de grefier arhivar nu se solicită studii superioare, ci doar absolvirea studiilor medii.
Promovarea personalului auxiliar de specialitate în funcţii de execuţie este prevăzută de art. 43 şi art. 44 din Legea 567/2004.
Conform art. 43 din actul normativ anterior amintit " Promovarea în funcţii de execuţie se face prin concurs sau examen, în funcţia imediat superioară.", iar art. 44 alin. (1) statuează că "Promovarea în funcţii de execuţie în grade sau trepte profesionale superioare, în cadrul aceleiaşi instanţe sau aceluiaşi parchet, se face prin examen."
Organizarea examenelor şi concursurilor de promovare reglementate de art. 43 şi art. 44 este detaliată în Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursului sau examenului pentru definitivare în funcţie, promovare în grade sau trepte profesionale superioare în cadrul aceleiaşi instanţe ori aceluiaşi parchet, precum şi în funcţii de execuţie a personalului auxiliar de specialitate la instanţe şi parchete superioare, aprobat de CSM prin Hotărârea nr. 181/2007.
Situaţia concretă a transformării posturilor de grefieri cu studii medii în posturi de grefieri cu studii superioare, urmare dobândirii unei diplome de studii superioare, nu se regăseşte în niciuna dintre situaţiile prevăzute în mod expres de legiuitor în dispoziţiile ce reglementează promovarea personalului auxiliar de specialitate şi, pe cale de consecinţă, această situaţie nu se regăseşte nici în dispoziţiile regulamentului emis în vederea aplicării acestor dispoziţii.
Faptul că noua lege de salarizare, respectiv Legea-cadru nr. 153/2017 prevede doar posibilitatea salarizării grefierilor-arhivari pe studii superioare. Acest fapt însă nu echivalează cu încadrarea (numirea) pe o funcţie, aceasta fiind consecinţa îndeplinirii unor condiţii prevăzute de legea statutului.
În concluzie, pretenţiile reclamanţilor nu au temei în legislaţia incidentă în materia salarizării personalului auxiliar de specialitate.
4. Apărările formulate în cauză
Ambele părţi au formulat întâmpinări prin care au solicitat admiterea recursului propriu şi respingerea recursului oponent.
5. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi asupra recursurilor
Analizând sentinţa atacată, prin prisma criticilor formulate de recurenţi, a apărărilor expuse, Înalta Curte apreciază că recursurile este nefondate.
Pentru a ajunge la această soluţie instanţa a avut în vedere considerentele în continuare arătate.
În ceea ce priveşte excepţia lipsei calităţii procesual pasive a recurentului-pârât Ministerul Justiţiei, Înalta Curte constată că instanţa de fond în mod corect a respins această excepţie având în vedere că reclamanţii înţeleg să se judece cu Ministerul Justiţiei doar privind modificarea statelor de funcţii şi personal ale Curţii de Apel Ploieşti.
Prin urmare, cât timp reclamanţii nu solicită obligarea Ministerului Justiţiei la emiterea deciziei de reîncadrare pe funcţia de grefier arhivar cu studii superioare şi la plata drepturilor salariale, excepţia lipsei calităţii procesuale pasive pentru aceste capete de cerere, a fost în mod corect respinsă ca neîntemeiată.
Pe fondul cauzei, având în vedere că atât prin recursul principal cât şi prin recursul incident, recurenţii invocă critici similare, Înalta Curte va răspunde prin considerente comune.
Din actele şi lucrările dosarului rezultă că reclamanţii au solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Justiţiei şi Curtea de Apel Ploieşti, obligarea Ministerului Justiţiei la emiterea ordinului de modificare a statelor de funcţii şi personal ale Curţii de Apel Ploieşti ca urmare a valorificării examenului de promovare din funcţia de grefier arhivar cu studii medii în funcţia de grefier arhivar cu studii superioare, precum şi obligarea Curţii de Apel Ploieşti la emiterea deciziei de reîncadrare pe funcţia de grefier arhivar cu studii superioare şi la plata drepturilor salariale cuvenite.
În ceea ce priveşte recursul reclamanţilor, Înalta Curte constată că, aceştia au calitatea de grefieri arhivari în cadrul Judecătoriei Câmpina, respectiv Judecătoriei Sinaia şi au participat la examenul de promovare din funcţia de grefier cu studii medii în cea de grefier cu studii superioare organizat la data de 17.12.2018.
Drept urmare, au solicitat Curţii de Apel Ploieşti reîncadrarea pe noile funcţii, de grefier arhivar cu studii superioare.
De asemenea, au solicitat pârâtului Ministerul Justiţiei emiterea unui nou ordin de aprobare a noilor state de funcţii şi personal, în sensul luării în considerare a promovării grefierilor arhivari cu studii medii în funcţiile de grefieri arhivari cu studii superioare.
Înalta Curte constată că, refuzul pârâtului Ministerul a fost motivat prin aceea că încadrarea grefierilor se realizează în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 567/2004, iar potrivit art. 38 din acest act normativ, pentru ocuparea posturilor de grefier arhivar nu este necesară dovedirea studiilor superioare, postul fiind prevăzut pentru studii medii. S-a mai avut în vedere faptul că promovarea pe o funcţie superioară nu poate avea loc decât după modificarea statului personalului auxiliar de specialitate.
Referitor la legalitatea refuzului, sub aspectul identificării unui exces de putere cu care a acţionat pârâtul Ministerul Justiţiei, Înalta Curte constată că însăşi Legea nr. 153/2017, pe care îşi întemeiază cererea recurenţii-reclamanţi, reglementează la art. 31 alin 2 faptul că:
"Încadrarea şi promovarea personalului plătit din fonduri publice pe funcţii, grade sau trepte profesionale se fac potrivit prevederilor din statute sau alte acte normative specifice domeniului de activitate, aprobate prin legi, hotărâri ale Guvernului sau acte administrative ale ordonatorului principal de credite, după caz".
Or, potrivit dispoziţiilor art. 38 din Legea nr. 567/2004, în vigoare la data cererii:
"(1) Poate fi numită în funcţia de grefier arhivar, grefier registrator, agent procedural, aprod sau şofer persoana care are studii medii şi îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 33 alin. (1) lit. a)-d).
(2)Numirea pe posturile prevăzute la alin. (1) se face pe bază de concurs, organizat la nivelul curţilor de apel, al parchetelor de pe lângă acestea sau, după caz, la înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau la Parchetul Naţional Anticorupţie".
Din lecturarea coroborată a textelor de lege, se constată că legiuitorul are în vedere organizarea de concursuri doar pentru posturile de grefier arhivar cu studii medii, nu şi pentru posturi de grefier arhivar cu studii superioare, care nu sunt recunoscute ca atare prin Statut.
Pe cale de consecinţă, în considerarea celor expuse anterior, Înalta Curte apreciază că refuzul Ministerul Justiţiei de emitere a ordinelor de modificare a statelor de funcţii şi personal este în acord cu prevederile Statutare, ale Legii nr. 303/2004.
Refuzul pârâtei Curtea de Apel Ploieşti de emitere a deciziilor de încadrare pe noile funcţii, a fost motivat la rândul său pe refuzul Ministerului de modificare a statului de funcţii şi personal.
În drept, au fost avute în vedere dispoziţiile Legii nr. 153/2017, ale Legii nr. 567/2004 şi ale Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă.
Astfel cum rezultă din dispoziţiile art. 1 alin. (1) din Legea nr. 153/2017:
"(1)Prezenta lege are ca obiect de reglementare stabilirea unui sistem de salarizare pentru personalul din sectorul bugetar plătit din bugetul general consolidat al statului".
Obiectul actului normativ este reprezentat aşadar, în principal, de salarizarea personalului din sectorul bugetar, iar nu de modul de încadrare pe funcţii, neavând deci legătură cu condiţiile de ocupare a funcţiilor din aparatul bugetar ori cu stabilirea modalităţii/condiţiilor de promovare în funcţie.
Potrivit prevederile art. 9 din Legea nr. 153/2017:
"Salariile de bază, soldele de funcţie/salariile de funcţie, soldele de grad/salariile gradului profesional deţinut, gradaţiile, soldele de comandă/salariile de comandă, indemnizaţiile de încadrare şi indemnizaţiile lunare, sporurile şi alte drepturi salariale specifice fiecărui domeniu de activitate corespunzător celor 7 familii ocupaţionale de funcţii bugetare, pentru personalul din autorităţile şi instituţiile publice finanţate integral din venituri proprii, precum şi pentru funcţiile de demnitate publică, sunt prevăzute în anexele nr. I-IX".
În concluzie, ceea ce se regăseşte reglementat în anexele la Legea nr. 153/2017 este salariul, stabilit prin raportare la funcţia deţinută, iar nu funcţia, condiţiile de încadrare pe o anumită funcţie, ori modalitatea în care ordonatorul de credite îşi stabileşte necesarul de funcţii şi personal în cadrul autorităţii/instituţiei pe care o coordonează.
Încadrarea în funcţie, pe de altă parte, ca şi promovarea în funcţie, reprezintă evaluarea de către autoritatea/instituţia competentă, a competenţelor specifice ale angajatului/funcţionarului, prin raportare la cerinţele postului ocupat de acesta, această operaţiune de evaluare/verificare neavând nicio legătură cu salariul aferent postului.
Din acest motiv, cu privire la condiţiile de încadrare pe o anumită funcţie sau de promovare în funcţie art. 31 alin. (2) din Legea nr. 153/2017 dispune în sensul că:
"(2) Încadrarea şi promovarea personalului plătit din fonduri publice pe funcţii, grade sau trepte profesionale se fac potrivit prevederilor din statute sau alte acte normative specifice domeniului de activitate, aprobate prin legi, hotărâri ale Guvernului sau acte administrative ale ordonatorului principal de credite, după caz.
Aşadar stabilirea salariului de funcţie în temeiul prevederilor din anexele la Legea nr. 153/2017 reprezintă o operaţiune secundară, ulterioară celei de încadrare pe funcţie/promovare în funcţie, aflată în legătură directă cu aceasta.
În conţinutul Legii nr. 153/2017 privind salarizarea personalului bugetar nu există menţiuni privind abrogarea dispoziţiilor din legi speciale, referitoare la condiţiile de încadrare/promovare în funcţie, astfel că inclusiv în ipoteza în care prin anexele sale actul prevede condiţii de salarizare pentru funcţii care nu sunt prevăzute în legile speciale/statute, nu se poate concluziona în sensul că aceste menţiuni sunt de natură a modifica/a completa norma specială cu funcţiile la care face referire.
În concluzie, faptul că în Anexa VII la Legea nr. 153/2017 există menţiuni cu privire la modul de calcul al salariului aferent postului de grefier cu studii superioare nu este de natură a conduce la concluzia că ordonatorul principal de credite are obligaţia de a modifica statul de funcţii şi personal prin crearea de posturi noi, pe lângă cele existente, de grefier arhivar cu studii superioare. Altfel spus, reglementarea drepturilor aferente unor posturi noi, salarizate potrivit Legii nr. 153/2017, nu obligă ordinatorul de credite (în speţă ordonatorii de credite principal şi secundar) la adoptarea de acte normative prin care să înfiinţeze aceste noi posturi, dacă nu apreciază că acestea îi sunt necesare, o astfel de modificare putând fi dispusă în orice caz doar în acord cu normele statutare, respectiv cu respectarea Legii nr. 567/2004.
Din acest punct de vedere, crearea de noi posturi prin transformarea posturilor de grefieri cu studii medii în grefieri cu studii superioare reprezintă o chestiune de oportunitate, al autorităţii în adoptarea acestei soluţii.
În acest sens sunt relevante dispoziţiile art. 135 din legea nr. 304/2004, potrivit cărora:
"(1)Statele de funcţii şi de personal pentru curţile de apel, tribunale, tribunale specializate, judecătorii şi parchete se aprobă prin ordin al ministrului justiţiei.
(2)Majorarea sau reducerea schemelor de personal pentru curţile de apel, tribunale, tribunale specializate, judecătorii şi parchete se aprobă cu avizul conform al secţiilor corespunzătoare ale Consiliului Superior al Magistraturii, prin ordin al ministrului justiţiei".
Aşadar, legea conferă ordonatorului principal de credite drept de apreciere asupra oportunităţii modificării statelor de funcţii şi personal pentru curţile de apel şi instanţele din subordine, astfel că simpla modificare de către Consiliul Superior al Magistraturii a Regulamentului privind organizarea şi desfăşurarea concursului ori examenului pentru definitivare în funcţie, promovare în grade/trepte profesionale, ori chiar organizare a acestui concurs nu sunt de natură a înlătura acest drept al Ministerului Justiţiei de apreciere cu privire la necesitatea operării acestor modificări.
În ceea ce priveşte solicitarea recurenţilor-reclamanţi de obligare a Curţii de Apel Ploieşti la emiterea deciziilor de încadrare pe noile funcţii, Înalta Curte constată că nu există temei legal pentru emiterea deciziilor de numire, astfel că refuzul autorităţii pârâte exprimat în acest sens este la rândul său unul justificat.
Astfel, potrivit dispoziţiilor art. 39 din Legea nr. 567/2004:
"Grefierii arhivari, grefierii registratori, agenţii procedurali, aprozii şi şoferii sunt numiţi prin decizie de către preşedinţii curţilor de apel sau, după caz, de procurorii generali ai parchetelor de pe lângă acestea în a căror circumscripţie teritorială urmează să îşi desfăşoare activitatea".
Numirea prin decizie a grefierilor arhivari se realizează potrivit aceluiaşi art. 38 alin. (1) din actul normativ, potrivit căruia "poate fi numită în funcţia de grefier arhivar, grefier registrator, agent procedural, aprod sau şofer persoana care are studii medii şi îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 33 alin. (1) lit. a)-d)".
Statutul personalului auxiliar nu prevede numirea pe postul de grefier arhivar cu studii superioare, o astfel de numire putând avea loc doar după modificarea prevederilor Statutare, prin completarea acestora cu noua funcţie la care face referire Anexa nr. VII la Legea nr. 153/2017 şi după modificarea corespunzătoare a statelor de funcţii şi personal.
De asemenea instanţa de fond în mod corect a respins şi cererea reclamanţilor având ca obiect plata diferenţelor de drepturi salariale, având în vedere caracterul accesoriu al acestei cereri.
Astfel fiind, Înalta Curte constată că susţinerile şi criticile formulate de recurenţi sunt neîntemeiate şi nu pot fi primite, iar instanţa de fond a pronunţat o hotărâre temeinică şi legală.
6. Temeiul legal al soluţiei instanţei de recurs
Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge ambele recursuri ca nefondate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de recurenţii-reclamanţi A., B., C., D. şi E. împotriva sentinţei nr. 69 din 28 ianuarie 2020, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Respinge recursul incident declarat de recurentul-pârât Ministerul Justiţiei împotriva aceleiaşi sentinţe.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 17 februarie 2021.