Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României

Deliberând asupra cauzei penale de faţă, în baza actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:

A. JUDECATA ÎN FOND

Prin Sentinţa penală nr. 255 din data de 16 iunie 2022, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în Dosarul nr. x/2022, cu majoritate, s-au dispus următoarele:

În baza art. 396 alin. (1) şi alin. (4) din C. proc. pen. raportat la art. 83 din C. pen., a stabilit pentru inculpatul A., o pedeapsă de 4000 RON amendă penală (corespunzătoare pentru 200 zile-amendă a câte 200 RON pe fiecare zi), pentru săvârşirea infracţiunii de compromitere a intereselor justiţiei, prevăzută de art. 277 alin. (2) din C. pen.

În baza art. 83 alin. (1) din C. pen., a amânat aplicarea pedepsei de 4000 RON amendă penală (corespunzătoare pentru 200 zile - amendă a câte 200 RON pe fiecare zi) pe durata unui termen de supraveghere de 2 (doi) ani, prevăzut de art. 84 din C. pen., care se calculează de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.

În baza art. 85 alin. (1) din C. pen., a dispus ca pe durata termenului de supraveghere inculpatul A. să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Alba, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile, precum şi întoarcerea;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În baza art. 86 alin. (1) din C. pen., pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute de art. 85 alin. (1) lit. c) - e) din C. pen. se comunică Serviciului de Probaţiune Alba.

În baza art. 404 alin. (3) din C. proc. pen., a atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 88 din C. pen. privind revocarea amânării aplicării pedepsei, în cazul nerespectării măsurilor de supraveghere impuse sau a săvârşirii de noi infracţiuni în cursul termenului de supraveghere.

În baza art. 398 din C. proc. pen. rap. la art. 274 din C. proc. pen., a obligat inculpatul A. la plata sumei de 1248,22 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat (248,22 RON urmărire penală, 1000 RON Cameră preliminară şi fond).

Pentru a pronunţa această hotărâre, secţia penală, a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a reţinut următoarele:

I. Prin rechizitoriul din data de 23 decembrie 2021 emis în Dosarul nr. x/2021 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală şi criminalistică, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatul A., pentru săvârşirea infracţiunii de compromiterea intereselor justiţiei prevăzută de art. 277 alin. (2) din C. pen.

S-a reţinut că fapta inculpatului A., constând în prezentarea, în data de 25 septembrie 2020, în cadrul unui "live" pe contul său Facebook, a unei ordonanţe (actul propriu-zis şi, parţial, conţinutul acestuia, respectiv numele unor persoane care făceau obiectul verificărilor organelor de cercetare penală) emisă la aceeaşi dată în Dosarul nr. x/2020 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sebeş şi adresată Primăriei comunei Şpring al cărei primar era la momentul respectiv, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de compromitere a intereselor justiţiei, prevăzută de art. 277 alin. (2) din C. pen.

Cu privire la situaţia de fapt, s-a reţinut că, începând cu anul 2004, inculpatul A. a fost primar al comunei Şpring din judeţul Alba, exercitând atribuţiile până la data de 24 octombrie 2020, când a fost depus jurământul de către primarul nou ales (conform art. 151 alin. (3) din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ). Inculpatul a candidat pentru această funcţie şi la alegerile locale din 27 septembrie 2020.

Spre finalul campaniei electorale, mai precis în seara zilei de 24 septembrie 2020, B., candidată pentru aceeaşi funcţie, a avut o intervenţie "live" într-o reţea de socializare, împrejurare în care a afirmat că "peste 150 de persoane şi-au făcut viză de flotant în comună" au obţinut domiciliu stabil, motiv pentru care a solicitat autorităţilor efectuarea de cercetări pentru persoanele care au venit în scop electoral în comună.

Susţinerile privind sesizarea autorităţilor au fost confirmate de actele întocmite în Dosarul nr. x/2020 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sebeş, în care se arată că la data de 17 septembrie 2020 B. a formulat o sesizare prin care a solicitat efectuarea de cercetări pentru faptul că, la îndemnul primarului comunei Şpring, A., mai multe persoane au solicitat şi obţinut domiciliul stabil sau viză de flotant în ultimele luni, utilizând adeverinţe eliberate de Primăria Şpring (în cauză s-a dispus începerea urmăririi penale la data de 24 septembrie 2020, iar dosarul a fost soluţionat la data de 9 decembrie 2020).

Pentru lămurirea situaţiei respective, prin ordonanţa din data de 25 septembrie 2020, organele de cercetare penală ale poliţiei au dispus, în temeiul art. 170 alin. (1) din C. proc. pen., predarea, în fotocopie, de către Primăria comunei Şpring, a adeverinţelor eliberate de către Registrul Agricol proprietarilor imobilelor enumerate/persoanelor menţionate în tabelul cuprins în ordonanţă (9 persoane din Cunţa, 72 de persoane din Draşov, 48 de persoane din Şpring şi 9 persoane din Vingard - în total 138 de persoane), respectiv o copie a registrului intrări-ieşiri în care sunt consemnate adeverinţele eliberate de către Registrul Agricol, pentru perioada 01.01.2020 - 25.09.2020. În calitate de primar (funcţionar public), la aceeaşi dată, inculpatul A. a luat cunoştinţă de înscrisul oficial respectiv.

Vehicularea pe parcursul campaniei electorale a unor nereguli legate de acordarea vizelor de flotant a fost confirmată şi de către martorul C., care a menţionat că a solicitat inculpatului A., ca şi alte persoane din comună, să facă o dezminţire publică în ceea ce priveşte implicarea lor.

Sub presiunea cererilor din partea alegătorilor şi a timpului rămas din campania electorală care se încheia în dimineaţa zilei următoare, inculpatul A. a luat decizia exercitării dreptului la replică vizavi de aserţiunile contracandidatei, printr-un "live" în reţeaua de socializare Facebook, în seara zilei de 25 septembrie 2020. Pentru folosul propriei campanii electorale, inculpatul a profitat de informaţiile pe care tocmai le primise în calitate de primar (efectuarea unor cercetări şi verificarea obţinerii vizelor de flotant pentru mai multe persoane).

Ignorând obligaţia funcţionarului public de a păstra confidenţialitatea datelor şi informaţiilor cu care intră în contact în virtutea funcţie, în "live-ul" realizat în data de 25 septembrie 2020, inculpatul A. a dezvăluit ordonanţa emisă de organele de cercetare penală, prin prezentarea actului propriu-zis (arată către cameră un document intitulat "Ordonanţă" care are aplicate ştampile de înregistrare, arată către cameră ultima pagină a documentului cu menţiunea "organ de cercetare penală", arată către cameră un tabel din cuprinsul actului şi indică o anumită celulă din tabel) şi, parţial, a conţinutului acestuia, respectiv expunerea numelor unor persoane care făceau obiectul verificărilor organelor de cercetare penală ("aicea unde locuiesc eu, la Şpring 25, sper să se vadă, există un singur nume de flotant, D. din Sibiu", "la Vingard sunt 9 flotanţi, vi-i arăt aicea, începând de aicea în jos, poate îi cunoaşteţi, poate nu ... dar ca să vedeţi, da? Cu nume care pentru mine sunt necunoscute, sincer să vă zic, dar poate ni-i spune contracandidata sau contracandidaţii, despre ei: E., F., G., H., I., J., K. şi L.", "8 persoane la Cunţa,da? Dintre care M. care are locuinţa acolo - cunosc şi ... atât", "Sunt 76 persoane de Draşov!Da! Domnu N., poate O., P., Q., Y . . . . . . . . . .nu ştiu, eu ştiam că locuiesc la adresa dumneavoastră doar dumneavoastră şi soţia!").

II. Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, la data de 04 ianuarie 2022, sub nr. x/2022 şi repartizată aleatoriu judecătorului de cameră preliminară C20 C. pen.

Prin încheierea de şedinţă nr. 74 din şedinţa de cameră de consiliu din 17 februarie 2022, în Dosarul nr. x/2022.1., judecătorul de cameră preliminară din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în baza art. 346 alin. (1) cu referire la art. 344 alin. (2) din C. proc. pen., a constatat legalitatea sesizării instanţei, respectiv a rechizitoriului emis de procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală şi criminalistică, la data de 23 decembrie 2021 şi verificat la 3 ianuarie 2022 sub aspectul legalităţii şi temeiniciei conform art. 328 alin. (1) din C. proc. pen., de către Procurorul Şef, secţia de urmărire penală şi criminalistică, din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în Dosarul nr. x/2021, prin care s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate a inculpatului A., pentru comiterea infracţiunii prevăzută de art. 277 alin. (2) din C. pen. (compromiterea intereselor justiţiei), legalitatea administrării probelor şi legalitatea efectuării actelor de urmărire penală.

În conformitate cu art. 346 alin. (1) cu referire la art. 344 alin. (2) din C. proc. pen., a dispus începerea judecăţii privind pe inculpatul A., pentru comiterea infracţiunii prevăzută de art. 277 alin. (2) din C. pen. (compromiterea intereselor justiţiei).

Prin încheierea nr. 5/C din şedinţa de cameră de consiliu din 5 aprilie 2022 în Dosarul nr. x/2022.1, completul de doi judecători de cameră preliminară din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, a respins, ca nefondată, contestaţia formulată de inculpatul A. împotriva încheierii nr. 74 din 17 februarie 2022 pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în Dosarul nr. x/2022 şi a obligat contestatorul inculpat la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

III. Judecata, în primă instanţă

La termenul judecată de la 5 mai 2022, inculpatul A. a fost prezent şi asistat de avocat ale doamna R.

Inculpatul A. a arătat că nu recunoaşte acuzaţiile care i se aduc şi că doreşte ca judecata să se facă potrivit procedurii obişnuite.

Înalta Curte a admis cererile de probatorii formulate de către reprezentantul Ministerului Public şi de către apărătorul ales al inculpatului A., în sensul administrării probei, constând în audierea martorilor C. şi S., precum şi a probei, constând în vizionarea în şedinţă publică a mediului optici care surprinde momentul în care ordonanţa în posesia căreia a intrat inculpatul în calitate de primare a fost prezentată live prin intermediul reţelei de socializare Facebook.

La termenul de judecată de la 19 mai 2022, Înalta Curte a procedat la audierea martorilor C. şi S., declaraţiile acestora fiind consemnate, semnate şi ataşate la dosarul cauzei.

Înalta Curte a procedat la vizionarea, în şedinţă publică, a înregistrării din data de 25 septembrie 2020, întreaga procedură fiind consemnată în mod detaliat în cuprinsul procesului-verbal întocmit în cursul şedinţei, care este ataşat la dosarul cauzei.

De asemenea, având în vedere că inculpatul A. şi-a exprimat acordul sub aspectul audierii sale, Înalta Curte a procedat la audierea acestuia.

Analizând materialul probator administrat în cauză, prima instanţă, în unanimitate, a reţinut următoarea situaţie de fapt:

La data de 5 octombrie 2020 organele de cercetare penală din cadrul IPJ Alba s-au sesizat din oficiu cu privire la faptul că, în data de 25 septembrie 2020, în cadrul unui "live" pe contul său Facebook, inculpatul A. a prezentat o ordonanţă (actul propriu-zis şi parţial, conţinutul acestuia, respectiv numele unor persoane care făceau obiectul verificărilor organelor de cercetare penală) emisă la aceeaşi dată în Dosarul nr. x/2020 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sebeş şi adresată Primăriei comunei Şpring al cărei primar era (calitate în virtutea căreia a avut cunoştinţă de actul respectiv).

Începând cu anul 2004, inculpatul A. a fost primar al comunei Şpring din judeţul Alba, exercitând atribuţiile până la data de 24 octombrie 2020, când a fost depus jurământul de către primarul nou ales (conform art. 151 alin. (3) din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ). Inculpatul a candidat pentru această funcţie şi la alegerile locale din 27 septembrie 2020.

Potrivit art. 64 din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, "campania electorală începe cu 30 de zile înainte de data desfăşurării alegerilor şi se încheie în ziua de sâmbătă care precedă data alegerilor, la ora 7:00" aşadar, pentru scrutinul din data de 27 septembrie 2020, compania electorală se încheia în data de 26.09.2020 ora 7.

Spre finalul campaniei electorale, mai precis în seara zilei de 24 septembrie 2020, B., candidată pentru aceeaşi funcţie, a avut o intervenţie "live" într-o reţea de socializare, împrejurare în care a afirmat că "peste 150 de persoane şi-au făcut viză de flotant în comună", au obţinut domiciliu stabil, motiv pentru care a solicitat autorităţilor efectuarea de cercetări pentru persoanele care au venit în scop electoral în comună.

Susţinerile privind sesizarea autorităţilor sunt confirmate de actele întocmite în Dosarul nr. x/2020 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sebeş, în care se arată că la data de 17 septembrie 2020 B. a formulat o sesizare prin care a solicitat efectuarea de cercetări pentru faptul că, la îndemnul primarului comunei Şpring, A., mai multe persoane au solicitat şi obţinut domiciliul stabil sau viză de flotant în ultimele luni, utilizând adeverinţe eliberate de Primăria Şpring (în cauză s-a dispus începerea urmăririi penale la data de 24 septembrie 2020, iar dosarul a fost soluţionat la data de 9 decembrie 2020).

Pentru lămurirea situaţiei respective, prin ordonanţa din data de 25 septembrie 2020, organele de cercetare penală ale poliţiei au dispus, în temeiul art. 170 alin. (1) din C. proc. pen., predarea, în fotocopie, de către Primăria comunei Şpring, a adeverinţelor eliberate de către Registrul Agricol proprietarilor imobilelor enumerate/persoanelor menţionate în tabelul cuprins în ordonanţă (9 persoane din Cunţa, 72 de persoane din Draşov, 48 de persoane din Şpring şi 9 persoane din Vingard - în total 138 de persoane), respectiv o copie a registrului intrări-ieşiri în care sunt consemnate adeverinţele eliberate de către Registrul Agricol, pentru perioada 01.01.2020 - 25.09.2020. În calitate de primar (funcţionar public), la aceeaşi dată, inculpatul A. a luat cunoştinţă de înscrisul oficial respectiv.

Vehicularea pe parcursul campaniei electorale a unor nereguli legate de acordarea vizelor de flotant a fost confirmată şi de către martorul C., care a menţionat că a solicitat inculpatului A., ca şi alte persoane din comună, respectiv martorul S. să facă o dezminţire publică în ceea ce priveşte implicarea lor.

Sub presiunea cererilor din partea alegătorilor şi a timpului rămas din campania electorală care se încheia în dimineaţa zilei următoare, inculpatul A. a luat decizia exercitării dreptului la replică vizavi de aserţiunile contracandidatei, printr-un "live" în reţeaua de socializare Facebook, în seara zilei de 25 septembrie 2020. Pentru folosul propriei campanii electorale, inculpatul a profitat de informaţiile pe care tocmai le primise în calitate de primar (efectuarea unor cercetări şi verificarea obţinerii vizelor de flotant pentru mai multe persoane).

Potrivit art. 65 alin. (1) din Legea nr. 115/2015 "În campania electorală, candidaţii, partidele politice, alianţele politice, alianţele electoral sau organizaţii ale cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri, precum şi cetăţenii au dreptul să-şi exprime opiniile în mod liber şi fără nicio discriminare, prin mitinguri, adunări, utilizarea televiziunii, radioului, presei şi a celorlalte mijloace de informare în masă", însă legiuitorul a prevăzut expres limitele exercitării dreptului la opinie (exprimare liberă), alin. (3) al textului de lege, arătând că "mijloacele folosite în campania electorală nu pot contraveni legii".

Ignorând obligaţia funcţionarului public de a păstra confidenţialitatea datelor şi informaţiilor cu care intră în contact în virtutea funcţiei, în "live-ul" realizat, de pe contul său de Facebook, în data de 25 septembrie 2020, inculpatul A. a dezvăluit ordonanţa emisă de organele de cercetare penală, prin prezentarea actului propriu-zis (arată către cameră un document intitulat "Ordonanţă" care avea aplicate ştampile de înregistrare, arată către cameră ultima pagină a documentului cu menţiunea "organ de cercetare penală", arată către cameră un tabel din cuprinsul actului şi indică o anumită celulă din tabel) şi, parţial, a conţinutului acestuia, respectiv expunerea numelor unor persoane care făceau obiectul verificărilor organelor de cercetare penală ("aicea unde locuiesc eu, la Şpring 25, sper să se vadă, există un singur nume de flotant, D. din Sibiu", "la Vingard sunt 9 flotanţi, vi-i arăt aicea, începând de aicea în jos, poate îi cunoaşteţi, poate nu ... dar ca să vedeţi, da? Cu nume care pentru mine sunt necunoscute, sincer să vă zic, dar poate ni-i spune contracandidata sau contracandidaţii, despre ei: E., F., G., H., I., J., K. şi L.", "8 persoane la Cunţa,da? Dintre care M. care are locuinţa acolo - cunosc şi ... atât", "Sunt 76 persoane de Draşov!Da! Domnu N., poate O., P., Q., Y . . . . . . . . . .nu ştiu, eu ştiam că locuiesc la adresa dumneavoastră doar dumneavoastră şi soţia!"), ordonanţă ce a fost comunicată Primăriei comunei Şpring de către organul de urmărire penală.

Instanţa fondului, în unanimitate, a constatat că acţiunea de dezvăluire, fără drept a unui înscris oficial dintr-o cauză penală, respectiv prezentarea într-un live de pe contul inculpatului A. de Facebook, de către acesta în data de 25 septembrie 2020 a ordonanţei emisă la aceeaşi dată de către organul de cercetare penală în Dosarul penal nr. x/2020 al Parchetului de pe lângă judecătoria Sebeş, prin arătarea către cameră a ultimei pagini a documentului cu menţiunea "organ de cercetare penală", a tabelului din cuprinsul acesteia, cu indicarea unei anumite celule din tabel, expunerea unor persoane care făceau obiectul verificărilor organelor de cercetare penală, în condiţiile mai sus menţionate stocate pe mediul optic, ce a fost vizionat nemijlocit de către instanţă în şedinţa publică din 19 mai 2022, în prezenţa părţilor, care nu au avut obiecţiuni cu privire la acesta, se coroborează cu declaraţiile martorilor C. şi S. date, atât în faza urmăririi penale, cât şi în faza judecăţii în primă instanţă, referitor la primul martor, iar în ceea ce priveşte cel de-al doilea martor numai declaraţia dată în etapa cercetării judecătoreşti, fiind martor propus în apărare de către inculpat.

Astfel, martorul C. în declaraţia dată în cursul urmăririi penale la data de 11 august 2021, în faţa procurorului şi apărătorului ales al inculpatului a arătat că: "În legătură cu aspectele pentru care sunt audiat, arăt următoarele: În perioada când au fost alegerile locale din 2020 s-a vehiculat şi spus de anumite persoane că A. ar fi adus 150 de moldoveni şi au fost înscrişi adresa mea şi a mai multor cetăţeni din comuna Şpring. Eu ştiind că la adresa mea nu locuieşte nimeni în afară de noi - familia mea - am luat legătura cu dânsul şi i-am spus să facă public că la adresa mea nu locuieşte nimeni în afară de familie. A. a făcut un live în care a demonstrat cum că la adresele noastre (nu a fost vorba numai de mine) nu sunt cetăţeni moldoveni înscrişi pe numerele de case. Asta s-a făcut la presiunea noastră, să nu ne afecteze onoarea noastră în comună cum că am adus cetăţeni străini să-i înmatriculăm la noi. Procuror: Aţi văzut live-ul respectiv? Martor: L-am văzut, da. Procuror: A fost doar o clarificare, o dezminţire din partea lui A. sau a fost prezentat şi un act emis de organele judiciare? Martor: Da, a fost. A arătat o hârtie cum că la numărul respectiv (de exemplu 25 strada x) nu locuiesc alte persoane în afară de familia mea. Procuror: Ce fel de document era? Martor: Un document de la primărie, de acolo, unde e înmatriculată casa. Un document de spaţiu, cred, să se vadă că nu sunt alte persoane în afară de familia respectivă. Procuror: Cunoaşteţi faptul că şi alte persoane au solicitat clarificări privind vizele de flotant? Martor: Categoric. T. de la Vingard, pe el îl ştiu. Discuţii au fost multe în perioada respectivă, însă nu îmi aduc aminte pe fiecare în parte. Din cauza aceasta a făcut live-ul din cauza presiunii noastre că se auzea că am fi cazat persoane străine şi ne păta onoarea noastră că am fi adus moldoveni să voteze pentru A.. Procuror: Şi a avut live-ul efectul dorit? Martor: Gândesc că da. A văzut lumea că dezminte, arătând documentele. Procuror. Mai aveţi ceva de declarat? Martor: Nu mai am nimic de spus."

Acelaşi martor C. în declaraţia dată în etapa cercetării judecătoreşti, la data de 19 mai 2022 a precizat că: "Menţin declaraţia dată în cursul urmăririi penale dată la data de 11 august 2021 în faţa organelor de urmărire penală în care am spus adevărul şi pe care am dat-o liber consimţit. Deci, pe finalul campaniei electorale, în anul 2020, am cerut domnului A. care era candidat la Primăria comunei Şpring să ne demonstreze public că nu există aduşi moldoveni în comuna Şpring să voteze şi dânsul a făcut public un act în sensul că nu sunt aduşi moldoveni în comună. Nu ştiu să spun exact ce fel de act era, însă era un act oficial. Eu fiind un apropiat al domnului primar, au venit oameni la mine care locuiau în comuna Şpring şi care mi-au spus că domnul primar a adus circa 150 de moldoveni să voteze pentru alegerile locale ale comunei Şpring. Eu i-am cerut personal domnului A. dacă există sau nu aşa ceva. Domnul A. a prezentat un live în care a expus un document din primărie în care preciza că nu există nimeni acolo înmatriculat. Pot să fac precizarea că la sora mea M. ar fi fost înmatriculată în casa sa, ceea ce era anormal pentru că sora mea locuieşte de mult timp la adresa respectivă. Întrebări adresate de către reprezentantul Ministerului Public: Î: Când a cerut martorul să se facă precizări cu privire la persoanele care locuiesc nelegal în aceeaşi zi în care s-au făcut precizările sau mai devreme? R: Cred că mai devreme, dar nu mai reţin exact data, dar cred că în ultimele zile ale campaniei. Î: Când au venit la martor oamenii pentru a vorbi cu primarul? R: Dacă îmi aduc bine aminte, oamenii au venit în ultima săptămână de campanie electorală. Întrebări adresate de apărătorul ales al inculpatului A.: Dacă oamenii care au venit la martor pentru a-i sesiza că sunt aduşi moldoveni pentru a vota au făcut precizări concrete la nume sau adrese ale acestora? R: Da, au făcut precizări concrete, de exemplu, că am înmatriculat câteva persoane la U. şi la V. şi prin live s-a demonstrat de către domnul primar că la numerele de casă respective nu figurau alte persoane din exterior. Î: Dacă presiunea exercitată de cetăţenii comunei pentru că la vremea respectivă primarul A. să clarifice dacă se încearcă sau nu fraudarea votului a fost puternică sau doar o simplă curiozitate? R: A fost foarte puternică presiunea pentru că eu m-am revoltat asupra dânsului pentru a face public prin live că nu există ceea ce ne spun oamenii. La momentul în care oamenii au venit şi au făcut acele afirmaţii, eu la rândul meu m-am adresat domnului primar insistent să dezmintă cele afirmate de către cetăţeni."

Martorul S., propus în apărarea inculpatului în declaraţia dată în etapa cercetării judecătoreşti, la data de 19 mai 2022 a arătat: Întrebări adresate de către apărătorul ales al inculpatului A.: Î: Dacă în campania electorală pentru alegerile locale în anul 2020 din cadrul comunei Şpring în ultima parte au existat presiuni sau solicitări de la nivelul Consiliului Local al adresa primarului din funcţie de atunci domnul A.? Să clarifice martorul dacă au fost aduşi în localitate moldoveni cu scopul fraudării votului şi dacă au fost să ne relateze care au fost împrejurările? R: Da, au existat în perioada de referinţă menţionată presiuni de la nivelul Consiliului Locale, respectiv zvonuri în comună că primarul ar fi făcut acţiuni pentru a fi ales şi că respectiv, peste 100 de persoane cetăţeni moldoveni au fost aduşi pentru a vota. Au existat discuţii în comună între oameni referitor la aducerea cetăţenilor moldoveni pentru a vota la alegeri. Nu au fost aduse persoane, s-a discutat şi în Consiliul Local că nu au fost aduse persoane. Am văzut şi eu live-ul pe Facebook făcut de către domnul primar în care şi-a arătat nevinovăţia în sensul că nu a adus persoane cetăţeni moldoveni la adresele persoanelor. Menţionez că în cadrul live-ului primarul a prezentat o foaie cu persoane în scopul de a dezminţii afirmaţiile făcute şi nu ştiu ce anume document era acela. Î: Dacă martorul cunoaşte dacă i s-a cerut inculpatului A. în cadrul Consiliului Local să arate public că la adresele menţionate în comună ar fi cazaţi moldoveni aduşi pentru vot? R: Da, s-a cerut în cadrul Consiliului Local inculpatului să arate în mod public care sunt dovezile pentru susţinerile făcute. Nu ştiu decât că au fost făcute aceste afirmaţii, dar nu ştiu nume de persoane înainte de alegeri. Î: Dacă această cerere în Consiliul Local a fost formulată înainte de live-ul făcut de primar? R: Da, înainte cu 2 - 3 săptămâni. Î: Cum apreciază martorul presiunea în cadrul comunei legată de suspiciunea fraudării votului ca fiind mare sau doar ca fiind o simplă curiozitate? R: Presiunea a fost mare fiind o comună mică cu 4 sate şi oamenii se cunosc între ei şi au purtat discuţii legate de această afirmaţie privind fraudarea alegerilor. Întrebări adresate de către reprezentantul Ministerului Public. Î: Al cărui consilier parlamentar este martorul? R: Sunt consilier parlamentar al inculpatului care în prezent este deputat. Î: Dacă intervenţia făcută pe live-ul primarului l-a convins că nu sunt într-adevăr persoane din exterior la alegeri? R: Da, bineînţeles. Am fost convins de explicaţia oferită de primar prin arătarea acelei foi şi prin faptul că a explicat chiar primarul că nu au fost aduşi cetăţeni moldoveni la vot. Ca urmare a ceea ce am vizionat, respectiv foaia arătată şi din discuţiile purtate ulterior live-ului cu cetăţeni din comună m-am convins că nu au fost aduse persoane din exterior la vot. Întrebări adresate de către apărătorul ales al inculpatului A.: Î: Dacă anterior calităţii de consilier parlamentar martorul a deţinut o altă demnitate publică, pe ce perioadă şi dacă o deţine şi în prezent? R: Din 2008 consilier local şi viceprimar până în anul 2020 şi prezent deţin funcţia de consilier local."

Mijloacele de probă menţionate se coroborează şi cu declaraţiile de suspect şi de inculpat date de către A. în calităţile procesuale menţionate, atât în faza urmăririi penale, cât şi aceea în etapa cercetării judecătoreşti, în primă instanţă (dosarul Înaltei Curţi) cu privire la acţiunea de dezvăluire a unor informaţii dintr-un înscris oficial dintr-o cauză penală aflată în cercetări mai înainte de a se fi dat o soluţie de netrimitere în judecată.

În declaraţia dată în calitate de suspect la data de 11 august 2021, A., în faţa procurorului şi apărătorului ales al acestuia a arătat că: "În ultima parte a alegerilor locale din 2020, la care am candidat pentru funcţia de primar al comunei Şpring, jud. Alba, am fost acuzat în diferite medii, atât online (pe Facebook), cât şi verbal (prin interacţiunea cu cetăţenii) că a-şi fi procedat ilegal la aducerea unor cetăţeni din Moldova şi nu numai, facilitând cazarea acestora şi întocmirea actelor de domiciliu flotant la diverşi prieteni sau amici din comună. Într-o primă fază nu am luat în considerare şi foarte în serios aceste acuze, ştiind faptul că, după patru mandate, majoritatea cetăţenilor îmi cunosc caracterul. Dar, văzând că informaţia aceasta de dezinformare se rostogoleşte foarte rapid şi ia amploare, şi deoarece mai mulţi prieteni au început să mă întrebe dacă este adevărat sau nu şi chiar să supere pentru cele auzite, am trecut la a mă apăra şi a încerca să explic tuturor că sunt nişte informaţii false, ba, mai mult că deţin informaţii prin care contracandidata mea ar fi adus persoane necunoscute şi le-ar fi făcut domicilii flotante la diferite adrese. Cu câteva zile înainte de alegeri am primit din partea organelor de urmărire penală (nu reţin cu exactitate dacă din partea parchetului sau poliţiei) o ordonanţă prin care îmi solicitau anumite informaţii cu privire la mai mulţi cetăţeni care erau cuprinşi într-un tabel anexat. Studiind acest tabel şi văzând că este vorba despre foarte multe nume necunoscute care se pare că aveau domiciliu flotant pe raza comunei Şpring şi deoarece nu mai aveam suficient timp pentru dezminţi în particular, la fiecare cetăţean, informaţiile false care deja se propagaseră în toată comuna, am decis să ies într-un live pe Facebook şi să răspund acestor acuzaţii prin prezentarea acelor tabele pentru a aduce la cunoştinţa cetăţenilor adevărul şi pentru a fi credibil în continuare. Nu am avut niciun moment intenţia de a prejudicia vreun act al justiţiei şi întotdeauna am ţinut o legătură strânsă cu cetăţenii comunei, fie că mi-au fost cerute informaţii în scris sau verbal, fie prin intermediul paginilor de socializare. Şi de această dată am crezut că faptul de a arăta cetăţenilor adevărul şi de a le răspunde cu date concrete îi va ajuta să înţeleagă adevărul despre fiecare candidat. Procuror: La ce dată a avut loc intervenţia pe reţeaua de socializare? Suspect: Nu mai ştiu cu exactitate însă, din câte îmi aduc aminte, cu 2 sau 3 zile înainte de alegeri, ştiind că nu mai aveam timp suficient pentru a mă dezvinovăţi în parte, la fiecare cetăţean. Procuror: Intervenţia a fost publicată pe contul dumneavoastră din reţeaua Facebook? Suspect: Da. Aveam un singur cont. Procuror: La data respectivă aveaţi calitatea de primar? Suspect: Da. Procuror: Aţi luat cunoştinţă de ordonanţa de organelor de urmărire penală în virtutea calităţii de primar? A fost adresată Primăriei comunei Şpring? Suspect: Nu mai ştiu dacă a fost adresată primarului sau primăriei ori consiliului local. Cert este că a ajuns la mine pe birou, eu fiind primar. Procuror: Mai aveţi ceva de adăugat? Suspect: Vreau să mai adaug faptul că informaţiile pe care le-am prezentat în live puteau fi solicitate în scris sau verbal de orice cetăţean cointeresat, conform Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţii de interes public, de aceea nu m-am gândit nicio clipă că fac un lucru rău prezentând-o. Procuror: Vă referiţi la emiterea ordonanţei de către organele de urmărire penală sau la situaţia locativă a anumitor persoane? Suspect: Doar la informaţiile care s-au solicitat prin ordonanţă. Procuror: Doriţi să mai faceţi alte precizări? Suspect: În probaţiune, doresc să ataşez cu CD (marca "W.") - având plicul inscripţionat "live" şi descriere CD" - care conţine un print screen din postarea contracandidatei B. în care sunt acuzat, printre altele, de aducerea acestor cetăţeni în comună, în mod ilegal, precum şi un DVD (marca "W."), având plicul inscripţionat "live - DVD" - care conţine un print recorder cu live-ul doamnei B. prin care mă acuză, printre altele, de aducerea ilegală a acestor cetăţeni în comună."

În declaraţia dată în calitate de inculpat A. la data de 21 septembrie 2021 la parchet, în prezenţa apărătorului ales a menţionat că: "Îmi menţin declaraţia dată în calitate de suspect, însă astăzi nu doresc să fac alte declaraţii pentru a analiza consecinţele noii poziţii procesuale. Am depus un memoriu prin care am solicitat aprecierea oportunităţii unei soluţii de renunţare la urmărirea penală, în baza considerentelor expuse în acest memoriu. În funcţie de soluţionarea memoriului, îmi exprim disponibilitatea de a încheia un acord de recunoaştere a vinovăţiei, urmând a face o propunere în acest sens."

În declaraţia dată în calitate de inculpat A. la data de 8 noiembrie 2021 la parchet, în prezenţa apărătorului ales a precizat că:"Menţin poziţia avută anterior în cauză. Nu mai am nimic de adăugat. În legătură cu memoriul formulat, prin care am iniţiat încheierea unui acord de recunoaştere a vinovăţiei, arăt că apreciez că ar trebui luată în considerare limita minimă a pedepsei stabilită de lege, adică renunţarea la aplicarea pedepsei cu amenda. Am în vedere amenda de 500 RON, însă accept şi varianta unei amenzi între minim şi mediu. Procuror: Acordul de recunoaştere a vinovăţiei presupune recunoaşterea faptei şi încadrării juridice, Cum vă raportaţi la aceste cerinţe ale legii? Inculpat: În cazul în care sunt acceptate condiţiile expuse de mine mai sus, mă voi conforma inclusiv în ceea ce priveşte munca în folosul comunităţii. Procuror: Care este situaţia financiară a dumneavoastră? Există obligaţii legale de întreţinere a altor persoane? Inculpat: Am o fată minoră cu handicap grav şi o fiică majoră care se află în efectuarea studiilor liceale în alt judeţ decât judeţul de domiciliu. Nu am credite, însă am datorii care îmi apar în declaraţia de avere. Procuror: Mai aveţi ceva de adăugat? Inculpat: Având în vedere că nu există consecinţe ale acestei fapte şi că ambele plângeri care au stat la baza săvârşirii faptei au fost clasate, apreciez că nu există pericol social concret. Am fost în slujba cetăţenilor 16 ani de zile în calitate de primar, funcţie de demnitate publică aleasă, nu numită, iar în tot acest timp nu am avut probleme de natură penală care să se finalizeze cu vreo condamnare de orice fel. Acum exercit funcţia publică de demnitar în Parlamentul României şi nu văd o normalitate în faptul că o mică greşeală să afecteze viitorul meu profesional. Solicit clemenţă în această situaţie şi înţelegere, să se ia în calcul şi spiritul legii, nu doar litera legii."

În declaraţia dată de inculpatul A. în data de 10 decembrie 2021 la parchet, în prezenţa apărătorului ales a menţionat că "Menţin poziţia avută anterior în cauză. Nu mai am nimic de adăugat. Procuror: Ce calitate aveţi în dosarul de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la care aţi făcut referire? Inculpat: Suspect. Procuror: Alt dosar mai aveţi pe rolul parchetului sau instanţei? Inculpat: Nu. Procuror: Pentru ce fapte mai sunteţi cercetat? Inculpat: Într-un dosar, x/2019 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia s-a dat clasare la 12.10.2020. Erau infracţiuni de abuz în serviciu şi delapidare. Din acest dosar, a rezultat parţial şi dosarul de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Abuzul în serviciu de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, dosar x/2021, constă în rezultatul unui control al Curţii de Conturi în care s-a reţinut că nu am strâns toate taxele şi impozitele pe toate terenurile de pe raza UAT Şpring. Eu am identificat două parcele care aveau proprietari, aceştia fiind plecaţi în Germania. Le-am dat în folosinţă prin contracte de comodat unui crescător de animale, sub rezerva recuperării impozitelor aferente. Procuror: Alte dosare mai aveţi pe rol? Inculpat: Mai este un dosar în care nu îmi mai amintesc dacă mi s-a adus la cunoştinţă calitatea de suspect. Nu îmi amintesc dacă am fost audiat, însă ştiu că au fost chemaţi unii martori la Parchetul Alba. Dosarul priveşte abuzul în serviciu pentru folosirea unor utilaje ale primăriei şi a muncitorilor, angajaţi ai Primăriei Şpring, pentru lucrări proprii. Dosarul este înaintat Procurorului General pentru soluţionarea unui conflict negativ de competenţă între DNA Alba Iulia şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Toate cauzele au legătură cu activitatea de primar. Procuror: Cu privire la încheierea unui acord de recunoaştere a vinovăţiei aveţi o altă poziţie? Inculpat: Îmi menţin poziţia respectivă. Am primit răspunsul. Procuror: Mai aveţi ceva de declarat? Inculpat: Nu. "

Inculpatul A. în declaraţia dată în etapa cercetării judecătoreşti, în primă instanţă, în data de 19 mai 2022 a arătat că "Îmi menţin declaraţiile date în calitate de suspect şi inculpat în cursul urmăririi penale pe care le-am dat de bună voie şi în care am spus adevărul, cunosc acuzaţia care mi-a fost adusă la cunoştinţă prin citirea actului de sesizare de către instanţa de judecată. Vreau să vorbesc despre două aspecte care au fost relatate şi de către ambii martori. Având în vedere prevederile legale pe care acum le cunosc, dar la acel moment nu le ştiam, îmi este clar faptul că prin fapta de a arăta acea hârtie în live-ul pe care l-am făcut este una care se pare că încalcă legea. Cu privire la celelalte aspecte, respectiv împrejurările vreau să menţionez faptul că în acel moment fiind o presiune foarte mare asupra mea din partea unor cetăţeni pe care i-am reprezentat 16 ani de zile nu aş fi dorit sub nicio formă să ies din această viaţă administrativă pătat de spusele mincinoase spun eu ale contracandidatului meu. Am făcut tot posibilul să mă dezvinovăţesc de acuzaţiile care mi se aduceau şi ţinând cont de prevederile Legii nr. 544/2001 cu privire la liberul acces la informaţii de interes public am socotit de cuviinţă că nu încalc legea în acel moment. Nu mai ştiu când am primit ordonanţa de la parchet, dar ştiu că eram foarte bucuros şi entuziast că am primit-o şi pot dovedi că nu am adus 150 de moldoveni în localitate pentru vota. În fiecare zi în campania electorală în jurul orei 18:00 aveam un live în care prezentam cetăţenilor anumite aspecte administrative locale, cât şi politice ţinând cont că era o ultimă şansă, era ultima zi de campanie electorală, a fost ca o descătuşare prezentării acestui document, respectiv a ordonanţei în live-ul de pe contul personal de pe Facebook. Faţă de cele menţionate solicit clemenţă instanţei. În măsura în care se va ajunge la o eventual stabilire a nevinovăţiei mele sunt de acord să prestez muncă în folosul comunităţii aşa cum prevăd dispoziţiile legale. Întrebări formulate de reprezentantul Ministerului Public: Î: În ce mod îl dezvinovăţea pe inculpat prezentarea ordonanţei pe Facebook? R: Oamenii din comună se cunosc şi ştiu fiecare pe cine aveau la domiciliile lor şi de către cine au fost aduşi, dacă au fost aduşi. Eu cel mai mult m-am bucurat pentru că nu era nici măcar un cetăţean de origine moldoveană adus la unele domicilii la care eram acuzat că aş fi adus persoane. Eu am perceput că dacă prezint această ordonanţă pe Facebook şi arăt numele de pe ea se va vedea cu exactitate că domiciliile la care au fost aduşi marea majoritate a celor menţionaţi în ordonanţă erau domiciliile consilierilor contracandidatei mele şi mai mult în satul de baştină a preotului care era socrul contracandidatei mele."

Înalta Curte, în unanimitate a constatat că în drept, fapta comisă de către inculpatul A., constând în prezentarea, în data de 25 septembrie 2020, în cadrul unui "live" pe contul său Facebook, a unei ordonanţe (actul propriu-zis şi, parţial, conţinutul acestuia, respectiv numele unor persoane care făceau obiectul verificărilor organelor de cercetare penală, în condiţiile reţinute în baza factuală de mai sus) emisă la aceeaşi dată în Dosarul nr. x/2020 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sebeş şi adresată Primăriei comunei Şpring al cărei primar era la momentul respectiv, întruneşte condiţiile de tipicitate obiectivă şi subiectivă al infracţiunii de compromitere a intereselor justiţiei, prevăzută de art. 277 alin. (2) din C. pen.

Legiuitorul a incriminat în C. pen. intrat în vigoare la 1 februarie 2014 în Titlul IV denumit Infracţiuni contra înfăptuirii justiţiei, o nouă infracţiune, prevăzută la art. 277 din C. pen. şi anume compromiterea intereselor justiţiei, ce are trei variante reglementate în alin. (1) - (3).

Astfel, dispoziţiile de la alin. (1) - (3) ale art. 277 din C. pen. prevăd:

"(1) Divulgarea, fără drept, de informaţii confidenţiale privind data, timpul, locul, modul sau mijloacele prin care urmează să se administreze o probă, de către un magistrat sau un alt funcţionare public care a luat cunoştinţă de acestea în virtutea funcţiei, dacă prin aceasta poate fi îngreunată sau împiedicată urmărirea penală, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.

(2) Dezvăluirea, fără drept, de mijloace de probă sau de înscrisuri oficiale dintr-o cauză penală, înainte de a se dispune o soluţie de netrimitere în judecată ori de soluţionare definitivă a cauzei, de către un funcţionar public care a luat cunoştinţă de acestea în virtutea funcţiei, se pedepseşte cu închisoare de la o lună la un an sau cu amendă.

(3) Dezvăluirea, fără drept, de informaţii dintr-o cauză penală, de către un martor, expert sau interpret, atunci când această interdicţie este impusă de legea de procedură penală, se pedepseşte cu închisoare de la o lună la un an sau cu amendă."

Fiecare dintre cele trei variante protejează în mod specific un alt tip de relaţii sociale, în sensul că la varianta de la alin. (1) se protejează confidenţialitatea informaţiilor privind administrarea probelor, astfel încât bunul mers al procesului să nu fie afectat, iar în variantele de la alin. (2) şi (3) se protejează în mod specific prezumţia de nevinovăţie, prin împiedicarea expunerii unei persoane percepţiei publice nefavorabile, înainte ca procesul penal care o priveşte să primească o soluţie definitivă.

De asemenea, în variantele de la alin. (1) şi (2) se protejează în mod subsidiar şi relaţiile de serviciu, care presupun obligaţia funcţionarilor publici de a păstra confidenţialitatea datelor şi a informaţiilor cu care intră în contact în virtutea funcţiei.

Totodată, la variantele de la alin. (1) şi (2) se protejează în mod subsidiar şi relaţiile de serviciu, care presupun obligaţia funcţionarilor publici de a păstra confidenţialitatea datelor şi a informaţiilor cu care intră în contact în virtutea funcţiei.

În contextul concret al cauzei, inculpatul A. a fost trimis în judecată pentru comiterea infracţiunii de compromitere a intereselor justiţiei prevăzută la art. 277 alin. (2) din C. pen., prin fapta inculpatului, aşa cum a fost stabilită în baza factuală mai sus arătată, au fost aduse atingere, sub aspectul obiectului juridic principal al incriminării, respectiv prin dezvăluirea fără drept a ordonanţei emisă de organele de cercetare într-un dosar penal, prin prezentarea într-un "live" de pe contul său de Facebook, în condiţiile arătate, prezumţia de nevinovăţie a unor persoane, ale căror nume au fost menţionate, expuse unei percepţii publice nefavorabile, înainte de a se dispune o soluţie de netrimitere în judecată, încălcând obligaţia ce îi incumba în calitate de primar al comunei Şpring de a păstra confidenţialitatea datelor şi a informaţiilor cu care a intrat în contact în virtutea funcţiei, întrucât ordonanţa emisă de organele de cercetare a fost comunicată Primăriei comunei Şpring.

Sub aspectul obiectului material concret al incriminării reţinută în sarcina inculpatului A. este îndeplinit şi anume dezvăluirea fără drept a vizat o ordonanţă emisă de organele de cercetare într-un dosar penal cu nr. x/2020 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sebeş, care se înscrie în accepţiunea art. 178 alin. (2) din C. pen., privind înscrisul oficial, întrucât o ordonanţă a unui organ de urmărire penală este un act procedural prin care se dispune asupra actelor sau măsurilor procesuale, fiind emisă cu respectarea principiului legalităţii, de către organe abilitate potrivit legii.

De asemenea, în contextul cauzei, în ceea ce priveşte subiectul activ al infracţiunii de compromitere a intereselor justiţiei prevăzută de art. 277 alin. (2) din C. pen. comisă de inculpatul A., este circumstanţiat, în sensul că inculpatul deţinea funcţia de primar al Primăriei comunei Şpring, acesta fiind un funcţionar public în accepţiunea prevăzută de art. 175 din C. pen.

Înalta Curte, în unanimitate, a apreciat ca fiind nefondată apărarea inculpatului în sensul că inculpatul, în calitate de primar, nu ar fi subiect al infracţiunii reţinută în sarcina sa, ca urmare a aplicabilităţii Deciziei nr. 16/2916 a Completului competent să judece recursul în interesul legii ce vizează raporturile juridice dintre primar şi unitatea administrativ-teritorială şi are în vedere aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 1, art. 231 şi art. 278 alin. (2) din Legea nr. 53/2003, art. 55 din Legea nr. 393/2004, art. 2 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 554/2004 şi art. 109 din Legea nr. 188/1999, întrucât această decizie are incidenţă numai în sfera raporturilor de muncă şi nu în materie penală, unde accepţiunea de funcţionar public în care se circumscrie primarul are o altă semnificaţie şi întindere aşa cum a fost evidenţiată de jurisprudenţa contenciosului constituţional.

Astfel, prin Decizia nr. 16/2016 a Completului competent să judece recursul în interesul legii dată în Dosarul nr. x/2016, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 110 din 09 februarie 2017 prin care a fost admis recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Constanţa s-a stabilit că: "În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 1, art. 231 şi art. 278 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, art. 55 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, cu modificările şi completările ulterioare, art. 2 alin. (1) lit. f) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, şi art. 109 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare:

Prevederile Codului muncii se aplică raporturilor juridice dintre primar/viceprimar şi unitatea administrativ-teritorială dacă legi speciale nu conţin dispoziţii specifice, inclusiv după încetarea mandatelor."

Aşadar, potrivit şi considerentelor deciziei mai sus menţionate, în esenţă, se arată că raporturile juridice în cauză sunt raporturi juridice de muncă sui generis; pct. 60, evidenţiindu-se că raporturile juridice în cauză nu se circumscriu unei calificări din material C. civ., ca fiind raporturi civile (pct. 39 - 50) şi nu pot fi calificate sub incidenţa normelor de drept administrativ (pct. 51 - 58), ceea ce face inaplicabilă decizia invocată din materia civilă în materia penală.

Prin Decizia nr. 11 din 14 ianuarie 2016 a Curţii Constituţionale referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 175 alin. (1) lit. c) din C. pen. publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 245/1 aprilie 2016 prin care a fost respinsă, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate invocată se arată în considerentele de la pct. 14 şi 15 următoarele:

"14. Curtea constată că art. 175 din C. pen. reglementează noţiunea de funcţionar public în sensul legii penale, care, conform acestei dispoziţii legale, primeşte un înţeles autonom, diferit de cel din dreptul administrativ, potrivit căruia dobândeşte calitatea de funcţionar public orice persoană numită, în condiţiile legii, într-o funcţie publică. În acest sens, este şi Decizia nr. 2 din 15 ianuarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 71 din 29 ianuarie 2014.

15. Astfel, potrivit art. 175 alin. (1) din C. pen., este funcţionar public în sensul legii penale persoana care, cu titlu permanent sau temporar, cu sau fără o remuneraţie:a) exercită atribuţii şi responsabilităţi, stabilite în temeiul legii, în scopul realizării prerogativelor puterii legislative, executive sau judecătoreşti; b) exercită o funcţie de demnitate publică sau o funcţie publică de orice natură; c) exercită, singură sau împreună cu alte persoane, în cadrul unei regii autonome, al altui operator economic sau al unei persoane juridice cu capital integral sau majoritar de stat, atribuţii legale de realizarea obiectului de activitate al acesteia. Conform alin. (2) al art. 175 din C. pen., este considerată funcţionar public, în sensul legii penale, şi persoana care exercită un serviciu de interes public pentru care a fost învestită de autorităţile publice sau care este supusă controlului ori supravegherii acestora cu privire la îndeplinirea respectivului serviciu public. Această ultimă subcategorie a funcţionarilor publici în sensul legii penale este calificată drept cea a "funcţionarilor publici asimilaţi".

Altfel spus, calitatea de funcţionar public din conţinutul dispoziţiilor art. 277 alin. (2) din C. pen. se circumscrie accepţiunii de la art. 175 din C. pen., aşa încât calitatea de primar în care a comis infracţiunea de compromitere a intereselor justiţiei inculpatul A., este aceea de funcţionar public, condiţie îndeplinită ca subiectul activ al incriminării reţinută în sarcina sa să fie îndeplinită.

Subiectul pasiv al infracţiunii este statul prin organul judiciar a cărui activitate este prejudiciată, respectiv a Parchetului de pe lângă Judecătoria Sebeş, care efectua cercetări în cauza penală nr. x/2020, precum şi un subiect pasiv adiacent, reprezentat de persoana al cărei drept la un proces echitabil poate fi încălcat prin comiterea faptei.

Din perspectiva condiţiei referitoare la locul şi timpul săvârşirii infracţiunii de compromiterea intereselor justiţiei incriminată la varianta de la alin. (2) al art. 277 din C. pen., infracţiunea se comite mai înainte de a se dispune o soluţie de netrimitere în judecată sau o soluţie definitivă asupra fondului unei cauze penale.

În contextul concret al cauzei, fapta comisă de inculpatul A. a avut loc la 25 septembrie 2020 prin prezentarea în cadrul unui "live" de pe contul personal de Facebook a unei ordonanţe emisă de organele de cercetare penală în Dosarul nr. x/2020 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sebeş, în condiţiile reţinute în baza factuală, ceea ce se circumstanţiază în prima ipoteză şi anume aceea "înainte de a se dispune o soluţie de trimitere în judecată..".

Înalta Curte, în unanimitate, a constatat că este îndeplinită condiţia de tipicitate obiectivă referitoare la acţiunea de dezvăluire a înscrisului oficial, concretizat în ordonanţa din 25 septembrie 2020 emisă de organele de cercetare, cu referire la situaţia premisă, respectiv în cadrul cauzei penale nr. x/2022 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Sebeş, mai înainte de dispunerea unei soluţii de netrimitere în judecată, dezvăluire ce a avut loc în cadrul unui "live" de pe contul de Facebook al inculpatului A., în scopul dezminţirii unor informaţii făcute de contracandidata sa în campania electorală privind alegerea primarului, faptă care însă era de natură să împiedice sau să îngreuneze procedurile judiciare, împrejurare ce este prezumată de legiuitor, prin natura informaţiilor transmise.

Înalta Curte, în unanimitate, a apreciat ca fiind neîntemeiată apărarea inculpatului A. cu privire la faptul că informaţiile prezentate puteau fi solicitate în scris sau verbal de orice cetăţean conform Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţii de interes public.

În dispoziţiile de la art. 2 lit. b) şi c) din Legea nr. 544 din 12 octombrie 2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public cu modificările ulterioare, sunt definite noţiunile de informaţie de interes public şi informaţie cu privire la datele personale, astfel:

"b) prin informaţie de interes public se înţelege orice informaţie care priveşte activităţile sau rezultă din activităţile unei autorităţi publice sau instituţii publice, indiferent de suportul ori de forma sau de modul de exprimare a informaţiei; c) prin informaţie cu privire la datele personale se înţelege orice informaţie privind o persoană fizică identificată sau identificabilă; c) prin informaţie cu privire la datele personale se înţelege orice informaţie privind o persoană fizică identificată sau identificabilă"

În conţinutul art. 6 din actul normativ mai sus menţionat este arătată procedura solicitării informaţiilor de interes public astfel:

"(1) Orice persoană are dreptul să solicite şi să obţină de la autorităţile şi instituţiile publice, în condiţiile prezentei legi, informaţiile de interes public.

(2) Autorităţile şi instituţiile publice sunt obligate să asigure persoanelor, la cererea acestora, informaţiile de interes public solicitate în scris sau verbal.

(3) Solicitarea în scris a informaţiilor de interes public cuprinde următoarele elemente:

a) autoritatea sau instituţia publică la care se adresează cererea;

b) informaţia solicitată, astfel încât să permită autorităţii sau instituţiei publice identificarea informaţiei de interes public;

c) numele, prenumele şi semnătura solicitantului, precum şi adresa la care se solicită primirea răspunsului."

În conţinutul art. 12 din Legea nr. 544/2001 aşa cum a fost modificat sunt arătate expres informaţiile care sunt exceptate de acest act normativ şi anume:

"Se exceptează de la accesul liber al cetăţenilor, prevăzut la art. 1 şi, respectiv, la art. 111, următoarele informaţii:

a) informaţiile din domeniul apărării naţionale, siguranţei şi ordinii publice, dacă fac parte din categoriile informaţiilor clasificare, potrivit legii:

b) informaţiile privind deliberările autorităţilor, precum şi cele care privesc interesele economice şi politice ale României, dac fac parte din categoria informaţiilor clasificate, potrivit legii;

c) informaţiile privind activităţile comerciale sau financiare, dacă publicitatea acestora aduce atingere dreptului de proprietate intelectuală ori industrială, precum şi principiului concurenţei loiale, potrivit legii;

d) informaţiile cu privire la datele personale, potrivit legii;

e) informaţiile privind procedura în timpul anchetei sau disciplinare, dacă se periclitează rezultatul anchetei, se dezvăluie surse confidenţiale ori se pun în pericol viaţa, integritatea corporală, sănătatea unei persoane în urma anchetei efectuate sau în curs de desfăşurare;

f) informaţiile privind procedurile judiciare, dacă publicitatea acestora aduce atingere asigurării unui proces echitabil ori interesului legitim al oricăreia dintre părţile implicate în proces;

g) informaţiile a căror publicare prejudiciază măsurile de protecţie a tinerilor.

(2) Răspunderea pentru aplicarea măsurilor de protejare a informaţiilor aparţinând categoriilor prevăzute la alin. (1) revine persoanelor şi autorităţilor publice care deţin astfel de informaţii, precum şi instituţiilor publice abilitate prin lege să asigure securitatea informaţiilor."

Prin Decizia nr. 437 din 4 iulie 2019 a Curţii Constituţionale referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 şi ale art. 12 alin. (1) lit. d), e) şi f) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 847 din 18 octombrie 2019 a fost respinsă, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate cu privire la prevederile art. 5 şi ale art. 12 alin. (1) lit. d), e) şi f) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public şi a constatat că sunt constituţionale, în raport cu criticile formulate, evidenţiind în mod expres, în considerentul de la pct. 15 se arată că "De altfel, din întreg conţinutul legii rezultă că oricărei persoane i se asigură accesul liber şi neîngrădit la informaţiile de interes public pe care are dreptul să le solicite şi să le obţină de la autorităţile şi instituţiile publice. Informaţiile la care fac referire dispoziţiile art. 12 alin. (1) lit. d), e) şi f) din Legea nr. 544/2001 nu au caracterul unor informaţii de interes public, ci sunt informaţii exceptate de la accesul liber al cetăţenilor. Legiuitorul este în drept să stabilească atât condiţiile, cât şi situaţiile în care se exceptează de la accesul liber al cetăţenilor unele categorii de informaţii, exceptarea prevăzută de art. 12 din Legea nr. 544/2001 fiind legitimată chiar de prevederile constituţionale ale art. 31 alin. (3), care stabilesc că "Dreptul la informaţie nu trebuie să prejudicieze măsurile de protecţie a tinerilor sau securitatea naţională", precum şi ale art. 53, potrivit cărora exerciţiul unor drepturi poate i restrâns, printre altele, pentru apărarea securităţii naţionale, a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor, desfăşurarea instrucţiei penale (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 1.175 din 11 decembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 56 din 24 ianuarie 2008)."

De asemenea, prin Decizia nr. 738 din 8 octombrie 2020 a Curţii Constituţionale referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 12 alin. (81) lit. d) şi ale art. 14 alin. (1) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 193 din 26 februarie 2021, prin care a fost respinsă, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art. 12 alin. (1) lit. d) şi ale art. 14 alin. (1) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public sunt constituţionale în raport cu criticile formulate, arătându-se în considerentul de la pct. 27 "Curtea observă că art. 12 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 544/2001 reprezintă o normă ce are un caracter general, prin care se instituie o excepţie de la accesul liber al cetăţenilor, deoarece legiuitorul a dorit să realizeze un echilibru între dreptul la informaţie şi protecţia datelor cu caracter personală, în speţă numele persoanei. De la art. 12 alin. (1) din Legea nr. 544/2001 se poate deroga "în condiţiile legii", unul dintre cazurile ce se circumscriu acestei sintagme fiind cel prevăzut de art. 14 alin. (1) din Legea nr. 544/2001, potrivit căruia informaţiile cu privire la datele personale ale cetăţeanului pot deveni informaţii de interes public numai în măsura în care afectează capacitatea de exercitare a unei funcţii publice. Din interpretarea coroborată a celor două articole rezultă că informaţiile cu privire la datele personale ale cetăţeanului, de principiu, nu constituie informaţii de interes public, fiind exceptate de la accesul liber al cetăţenilor, însă acestea pot deveni informaţii de interes public numai în măsura în care afectează capacitatea de exercitare a unei funcţii publice".

În raport cu dispoziţiile mai sus menţionate, Înalta Curte, în unanimitate, a reţinut că informaţiile din cuprinsul ordonanţei emisă de organele de cercetare penală în cauza penală nr. x/2020 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Sebeş, ce a fost prezentată în "live" pe contul său de Facebook în data de 25 septembrie 2020 prin expunerea unor nume care făceau obiectul verificărilor organelor de cercetare penală, respectiv ("aicea unde locuiesc eu, la Şpring 25, sper să se vadă, există un singur flotant, D. din Sibiu", "la Vingard sunt 9 flotanţi, vi-i arăt aicea, începând de aicea în jos, poate îi cunoaşteţi, poate nu ... dar ca să vedeţi, da? Cu nume care pentru mine sunt necunoscute, sincer să vă zic, dar poate ni-i spune contracandidata sau contracandidaţii, despre ei: E., F., G., H., I., J., K. şi L.", "8 persoane la Cunţa, da? Dintre care M. care locuinţa acolo - cunosc şi ... atât!", "Sunt 76 persoane de Draşov! Da! Domnu N., poate O., P., Q., Y . . . . . . . . . .nu ştiu, eu ştiam că locuiesc la adresa dumneavoastră doar dumneavoastră şi soţia!") se refereau la informaţii exceptate potrivit art. 12 alin. (1) lit. d) şi e) din Legea nr. 544/2001 cu modificările ulterioare, dispoziţii care au fost constate ca fiind şi constituţionale, în raport, cu deciziile mai sus menţionate, întrucât vizau date personale ale unor persoane nominalizate, care făceau obiectul verificărilor în cadrul anchetei penale ce periclitau desfăşurarea anchetei, aşa încât nu puteau face obiectul vreunei solicitări personale potrivit Legii nr. 544/2001.

De asemenea, Înalta Curte, în unanimitate, a apreciat ca nefondată şi critica apărării inculpatului cu privire la faptul că postarea în "live" s-ar circumscrie specificului exprimării în cadrul campaniei electorale, în condiţiile art. 10 § 1 din Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale, privind marja libertăţii de exprimare a politicienilor, în raport, cu testul de proporţionalitate, în sensul că intervenţia s-ar încadra în tiparele unei informări sau dezbateri de interes public, circumstanţele în care au fost obţinute informaţiile, contextul luării de poziţie, dacă aceasta face parte din instrumentele de transmitere a mesajului politic şi legitimitatea divulgării datelor pentru a servi scopului urmărit, întrucât intervenţia din "live-ul" de pe contul personal al inculpatului A. nu a constat într-un simplu discurs şi nu a prezentat date statistice din evidenţele autorităţii locale, cu caracter public, ci a unei ordonanţe emisă de organele de cercetare într-o cauză penală aflată în faza de urmărire penală, fiind folosită ca răspuns la acuzele de încercare de influenţare a rezultatelor alegerilor prin creşterea numărului de votanţi, însă prin natura sa acest act nu poate constitui o dovadă a injusteţei sesizărilor făcute, ci era un act din sfera investigaţiei penale.

De asemenea, nu este aplicabilă cauza Mamere contra Franţei invocată de către apărarea inculpatului A. în care s-a constatat încălcarea art. 10 din Convenţie, întrucât afirmaţiile făcute şi referirile dintr-o hotărâre judecătorească cu privire la afirmaţiile neadevărate ale invitatului, care ulterior au condus la condamnarea reclamantului şi a directorului de publicitate de la postul de televiziune la amenzi penale şi plata unor daune interese pentru delictul de calomnie împotriva unui funcţionar, întrucât nu pot fi considerate aspecte similare, ci diferite, întrucât un delict de calomnie aşa cum este incriminat în legislaţia franceză este diferit de infracţiunea de compromiterea intereselor justiţiei, care are condiţii cu privire la înscrisul oficial, de loc şi timp, de subiect activ circumstanţiat, ceea ce are consecinţe diferite sub aspectul criteriilor pe care Curtea Europeană le-a expus în cauza invocată, iar analogia ca raţionament de interpretare nu este aplicabil cu privire la norme din alte sisteme de drept.

În ceea ce priveşte urmarea imediată a infracţiunii de compromitere a intereselor justiţiei constă într-o stare de pericol pentru înfăptuirea justiţiei, iar în contextul concret al cauzei, prin fapta săvârşită de inculpatul A. de a arăta în cadrul "live-ului" de pe contul personal de Facebook a ordonanţei emisă de organele de cercetare în cadrul dosarului nr. x/2020 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Sebeş, în condiţiile reţinute în baza factuală s-a creat starea de pericol pentru desfăşurarea fazei de urmărire penală în cauza menţionată, fiind dezvăluite numele unor persoane pentru care erau dispuse verificări.

Legătura de cauzalitate între dezvăluirea, fără drept a ordonanţei organelor de cercetare penală de către inculpat în condiţiile menţionate şi urmarea imediată, starea de pericol produsă rezultă din materialitatea faptei.

Înalta Curte, în unanimitate, a constatat, în raport de amplele considerente, expuse, că în contextul cauzei sunt îndeplinite toate condiţiile de tipicitate obiectivă cu privire la fapta comisă de inculpatul A. în condiţiile bazei factuale reţinute, mijloacele de probă la care s-a făcut referire în detaliu coroborându-se şi dovedindu-le.

Totodată, din punct de vedere al condiţiilor de tipicitate subiectivă, infracţiunea de compromitere a intereselor justiţiei, în condiţiile variantei de la alin. (2) al art. 277 din C. pen., aceasta se comite doar cu intenţie directă sau indirectă.

Astfel, în condiţiile concrete al cauzei, inculpatul A. a acţionat cu intenţie indirectă, în sensul că în cadrul "live-ului" de pe contul personal de Facebook a prezentat, dezvăluind, fără drept ordonanţa emisă de organele de cercetare în cauza penală menţionată, de care a luat cunoştinţă în calitatea de primar, fiind comunicată în raport cu funcţia deţinută, în scopul dezminţirii unor afirmaţii făcute de contracandidata sa în campania electorală, prezumându-se consecinţa atingerii aduse fazei de urmărire penală în dosarul menţionat, prevăzând rezultatul faptei şi deşi nu l-a urmărit, a acceptat posibilitatea producerii lui, aşa cum rezultă din poziţia sa atât în declaraţia dată în faţa, primei instanţe, cât şi în declaraţiile în calitate de suspect şi inculpat, în faza de urmărire penală, al căror conţinut a fost expus, fiind îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 16 alin. (1) şi alin. (3) lit. b) din C. pen.

Înalta Curte, în unanimitate, a constatat că este îndeplinită şi condiţia de tipicitate subiectivă a infracţiunii de compromitere a intereselor justiţiei comisă în modalitatea arătată în baza factuală stabilită.

Prima instanţă, în unanimitate, a apreciat ca nefondate apărările inculpatului conform cărora, la momentul dării declaraţiei, în faza cercetării judecătoreşti, cu privirea la cunoaşterea prevederilor cu privire la infracţiunea reţinută în sarcina sa, nu cunoştea că este o faptă penală, întrucât nimeni nu se poate prevala de necunoaşterea legii, mai ales, că inculpatul a exercitat o perioadă îndelungată funcţia de primar, respectiv patru mandate, având obligaţia cunoaşterii legii, în vederea îndeplinirii atribuţiilor pe care le avea, în raport, cu respectarea oricărei dispoziţii legale.

Totodată, nu a fost acceptată nici apărarea în sensul că infracţiunea, aşa cum a fost reţinută, ar fi fost comisă din culpă, întrucât prin acţiunea de dezvăluire, fără drept, a ordonanţei menţionate, prin modalitatea de prezentare în "live" aşa cum s-a putut percepe în mod direct şi nemijlocit şi de pe mediul optic vizionat în cursul şedinţei de judecată, a rezultat că inculpatul în mod conştient, cu intenţie a vrut să facă public conţinutul acelui act, care conţinea informaţii exceptate de la a fi prezentate, aşa cum rezultă din conţinutul dispoziţiilor art. 12 alin. (1) lit. d) şi e) din Legea nr. 544/2001, cauza aflându-se în faza de urmărire penală şi deşi, nu a urmărit rezultatul, a acceptat producerea lui.

De asemenea, nu se poate avea în vedere nici împrejurarea existenţei erorii invocate, drept cauză de neimputabilitate, în condiţiile art. 30 alin. (5) din C. pen., întrucât inculpatul nu se poate prevala de necunoaşterea dispoziţiilor legale, din cauza unei împrejuri care nu putea fi în niciun fel evitată, neexistând în contextul cauzei o eroare invincibilă, în condiţiile în care inculpatul avea obligaţia cunoaşterii legii mai ales şi prin prisma calităţii deţinute, aceea de primar, pe parcursul a unei perioade de timp îndelungată, având legătură cu dispoziţiile legale, precum şi cu obligaţia păstrării confidenţialităţii unui act emis de organele de cercetare penală într-o cauză penală, fiind prezumată aceasta prin natura actului emis şi consecinţele pe care le putea produce.

Înalta Curte, în unanimitate, a apreciat ca nefiind întemeiată apărarea privind raţionamentul per a contrario a dispoziţiilor art. 277 alin. (4) din C. pen., în sensul că, dacă dezvăluirea informaţiilor are rolul de a informa opinia publică că o autoritate publică nu comite ilegalităţi, scopul urmărit de legiuitor în reglementarea cauzei justificative este atins, întrucât, raţiunea acestei prevederi, în viziunea legiuitorului, a fost aceea că s-a urmărit ca reglementarea să nu permită ascunderea sub motivarea protejării intereselor justiţiei a unor manifestări contrare acestor interese comise de autorităţi. În raport cu cele arătate, va fi aplicabilă dispoziţia de la alin. (4) al art. 277 alin. (2) din C. pen., în sensul că fapta nu constituie infracţiune dacă se divulgă sau dezvăluie acte sau activităţi vădit ilegale comise de autorităţi într-o cauză penală, iar în contextul cauzei ar fi fost aplicabilă numai în măsura în care inculpatul, prin dezvăluirea ordonanţei, ar fi indicat că organele de urmărire penală ar fi săvârşit vreo nelegalitate, ceea ce nu se regăseşte în situaţia bazei factuale reţinute.

Faţă de considerentele expuse, Înalta Curte, în unanimitate, a constatat că sunt îndeplinite toate condiţiile de tipicitate ale infracţiunii de compromiterea intereselor justiţiei prevăzută de art. 277 alin. (2) din C. pen., săvârşită de inculpatul A., materialul probator analizat coroborat, dovedind comiterea infracţiunii, aşa încât nu au fost însuşite solicitările de achitare ale inculpatului în temeiurile invocate, respectiv art. 16 ambele teze şi art. 16 lit. d) din C. pen.

În ceea ce priveşte individualizarea judiciară a executării, Înalta Curte, în majoritate, a reţinut că aplicarea imediată a unei pedepse nu este necesară în raport cu persoana inculpatului, conduita avută anterior săvârşirii infracţiunii, precum şi cu posibilităţile sale de îndreptare, astfel că stabilirea unei pedepse de 4000 RON amendă penală şi amânarea aplicării acesteia, cu supravegherea conduitei inculpatului pentru o perioadă de 2 ani sunt suficiente pentru a atrage atenţia acestuia asupra gravităţii şi consecinţelor faptei, rolul stabilirii pedepsei fiind şi acela de a determina o reflectare mai profundă a inculpatului asupra faptei săvârşite şi a urmărilor acesteia şi schimbarea atitudinii faţă de normele şi valorile ocrotite de legea penală, pentru ca, pe viitor, acesta să aibă o conduită adecvată.

De asemenea, în cauză sunt îndeplinite şi celelalte condiţii prevăzute de art. 83 din C. pen.

Pedeapsa stabilită este de amendă penală, inculpatul nu a mai fost condamnat anterior, nu s-a sustras de la urmărirea penală sau de la judecată, nu a încercat zădărnicirea aflării adevărului şi, totodată, şi-a manifestat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii.

Înalta Curte, în majoritate, a mai avut în vedere şi elementele care caracterizează persoana inculpatului, faptul că acesta se află la primul conflict cu legea penală, conduita anterioară săvârşirii infracţiunii, vârsta acestuia, aceste elemente formând convingerea instanţei că acesta are posibilităţi reale de îndreptare, iar pedeapsa de 4000 RON amendă penală este suficientă pentru a atrage atenţia asupra importanţei respectării relaţiilor în societate.

Analiza actelor şi lucrărilor dosarului relevă o suită întreagă de aspecte a căror justă cuantificare este în măsură să orienteze instanţa, în majoritate, în dispunerea amânării aplicării pedepsei, ca modalitate de individualizare judiciară a executării pedepsei.

Aşa cum s-a reţinut anterior, în data de 25.09.2020, inculpatul A. a prezentat în cadrul unui "live" pe contul său Facebook, ordonanţa emisă în Dosarul nr. x/2020 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sebeş şi adresată Primăriei comunei Şpring al cărei primar era la momentul respectiv. De asemenea, astfel cum s-a arătat şi în actul de sesizare a instanţei, acţiunea inculpatului a fost determinată de împrejurarea că, la data de 17.09.2020, numita B. a formulat o sesizare prin care a solicitat efectuarea de cercetări pentru faptul că, la îndemnul primarului comunei Şpring, A., mai multe persoane au solicitat şi obţinut domiciliul stabil sau viză de flotant în ultimele luni, utilizând adeverinţe eliberate de Primăria Şpring, iar potrivit declaraţiei martorului C., acesta că i-a solicitat inculpatului, ca şi alte persoane din comună, să facă o dezminţire publică în ceea ce priveşte implicarea lor.

Totodată, se reţine în rechizitoriu că, sub presiunea cererilor din partea alegătorilor şi a timpului rămas din campania electorală care se încheia în dimineaţa zilei următoare, inculpatul a luat decizia exercitării dreptului la replică cu privire la aserţiunile contracandidatei, concluzionându-se că acesta a folosit actul în scop electoral.

Infracţiunea de compromitere a intereselor justiţiei, în varianta atenuantă prevăzută de art. 277 alin. (2) din C. pen., are ca obiect juridic relaţiile sociale privind înfăptuirea justiţiei, în scopul întăririi garanţiilor privind dreptul la un proces echitabil şi privind prezumţia de nevinovăţie, protejând, în subsidiar, relaţiile de serviciu care presupun obligaţia funcţionarilor publici de a păstra confidenţialitatea datelor şi informaţiilor cu care intră în contact în virtutea funcţiei.

Faţă de aceste împrejurări, Înalta Curte, raportat la circumstanţele concrete ale cauzei, în majoritate, a considerat că fapta comisă prezintă o gravitate redusă, aceasta fiind săvârşită de inculpat la solicitarea altor persoane de a face o dezminţire publică şi în scopul de a se disculpa (în condiţiile în care exista o sesizare în sensul că, la îndemnul său, mai multe persoane au solicitat şi obţinut domiciliul stabil sau viză de flotant în ultimele luni) şi nu pentru a împiedica înfăptuirea justiţiei sau pentru a afecta relaţiile de serviciu.

De asemenea, în privinţa inculpatului, nu se poate ignora că acesta este încadrat în muncă, a exercitat funcţia de primar al comunei Spring în perioada 2004 - 2020, are în prezent calitatea de deputat în Parlamentul României, actele din dosarul cauzei atestând că infracţiunea pentru care este judecat în prezent inculpatul constituie un incident izolat.

Conduita bună a acestuia înainte de săvârşirea infracţiunii din prezentul dosar este reliefată prin lipsa antecedentelor penale, aşa cum rezultă din fişa de cazier judiciar.

Înalta Curte, în majoritate, a apreciat, raportat la elementele concrete ale cauzei şi la datele ce caracterizează persoana inculpatei, că acordarea beneficiului dispoziţiilor art. 83 şi următoarele din C. pen. privind amânarea aplicării pedepsei este cea mai adecvată individualizare judiciară a pedepsei, inculpatul prezentând garanţii reale de îndreptare fără a se dispune executarea acesteia.

În aceeaşi ordine de idei, s-a apreciat că parcurgerea prezentei proceduri judiciare a fost suficientă pentru ca inculpatul să realizeze consecinţele faptelor sale şi necesitatea de a-şi forma o atitudine corectă faţă de ordinea de drept şi regulile de convieţuire socială.

Faţă de aceste date şi raportat la atitudinea şi conduita adoptată de inculpat pe tot parcursul procesului penal, s-a apreciat că aplicarea unei pedepse ar fi inoportună din cauza consecinţelor pe care le-ar avea asupra persoanei acestuia, iar prin acordarea amânării aplicării pedepsei este respectată şi cerinţa proporţionalităţii între gravitatea faptei săvârşite şi datele personale ale inculpatului.

Pentru toate aceste motive, Înalta Curte, în majoritate, a considerat că stabilirea unei pedepse de 4000 RON amendă penală şi a modalităţii de executare prevăzute de art. 83 din C. pen., în raport cu gravitatea infracţiunii săvârşite şi cu periculozitatea infractorului, evaluate după criteriile prevăzute de art. 74 din C. pen., sunt justificate suficient pentru atingerea scopului pedepsei, crearea premiselor conştientizării de către inculpat a faptei sale şi asumării consecinţelor acesteia.

Referitor la solicitarea Ministerului Public de a se dispune aplicarea faţă de inculpatul A. a pedepsei complementare constând în interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a) şi b) din C. pen. (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat), s-a reţinut că, potrivit dispoziţiilor art. 65 alin. (1) din C. pen., pedeapsa complementară a interzicerii exercitării unor drepturi poate fi aplicată dacă pedeapsa principală stabilită este închisoarea sau amenda şi instanţa constată că, faţă de natura şi gravitatea infracţiunii, împrejurările cauzei şi persoana infractorului, această pedeapsă este necesară.

Faţă de aceste dispoziţii şi de împrejurările reţinute anterior cu privire la circumstanţele în care a fost săvârşită fapta, la gravitatea redusă a acesteia şi la persoana inculpatului, Înalta Curte, în majoritate, a considerat că aplicarea în cauză faţă de inculpatul A. a pedepsei complementare nu este justificată şi proporţională cu scopul urmărit, fapta acestuia şi împrejurările de comitere nefiind suficiente pentru a forma convingerea instanţei că este necesar a se dispune interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a), b) din C. pen.

În consecinţă, Înalta Curte, în majoritate, a apreciat că nu este necesară îndepărtarea inculpatului de la activităţile care presupun încrederea publică ori exerciţiul autorităţii de stat, întrucât fapta comisă de acesta prezintă un incident izolat, pe parcursul exercitării timp de 16 ani a funcţiei de primar, fiind determinată de dorinţa acestuia, sub presiunea cererilor din partea alegătorilor şi a timpului rămas din campania electorală, de a arăta electoratului că acuzaţiile contracandidatei sale nu ar fi reale. Totodată, instanţa, în majoritate, a mai avut în vedere împrejurarea că inculpatul este în prezent deputat în Parlamentul României, fapta săvârşită neavând nicio legătură cu funcţia deţinută.

În opinie minoritară, s-a apreciat că se impune condamnarea inculpatului A., în baza art. 396 alin. (2) din C. proc. pen., la o pedeapsă de 4000 RON amendă penală (corespunzătoare pentru 200 zile - amendă a câte 200 RON pe fiecare zi), pentru săvârşirea infracţiunii de compromiterea intereselor justiţiei, prevăzută de art. 277 alin. (2) din C. pen., atragerii atenţiei inculpatului cu privire la dispoziţiile art. 63 din C. pen. privind înlocuirea pedepsei amenzii cu închisoarea şi, totodată, aplicării inculpatului A., în baza art. 67 alin. (1) din C. pen., a pedepsei complementare a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b), din C. pen., respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în oricare alte funcţii publice; dreptul de ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pe o perioadă de 1 an, de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare la pedeapsa amenzii, conform art. 68 alin. (1) lit. a) din C. pen., precum şi obligării inculpatului A., în condiţiile art. 398 din C. proc. pen. rap. la art. 274 din C. proc. pen., la plata sumei de 1248,22 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat (248,22 RON urmărire penală, 1000 RON Cameră preliminară şi fond).

Prin încheierea din data de 30 iunie 2022, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în Dosarul nr. x/2022, a fost îndreptată, din oficiu, eroarea materială evidentă strecurată atât în considerentele, cât şi în dispozitivul Sentinţei penale nr. 255 din data de 16 iunie 2022 pronunţată în Dosarul nr. x/2022 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, atât în ceea ce priveşte opinia majoritară, cât şi în cea separată, în sensul că se va insera în mod corect:

"În baza art. 83 alin. (1) din C. pen., amână aplicarea pedepsei de 40.000 RON amendă penală (corespunzătoare pentru 200 zile - amendă a câte 200 RON pe fiecare zi) pe durata unui termen de supraveghere de 2 (doi) ani, prevăzut de art. 84 din C. pen., care se calculează de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri"şi" ... în sensul condamnării inculpatului A. în baza art. 396 alin. (2) din C. proc. pen., la o pedeapsă de 40.000 RON amendă penală(corespunzătoare pentru 200 zile-amendă a câte 200 RON pe fiecare zi) ...", în ceea ce priveşte opinia separată.

În considerentele încheierii anterior menţionate s-a reţinut că această menţiune reprezintă o eroare materială evidentă, fiind în realitate o eroare de calcul matematic, potrivit căruia, înmulţind 200 zile - amendă a câte 200 RON pe fiecare zi, rezultă o pedeapsă de 40.000 RON amendă penală (corespunzătoare pentru 200 zile - amendă a câte 200 RON pe fiecare zi), şi nu 4000 astfel cum din eroare s-a menţionat.

B. JUDECATA ÎN APEL

Împotriva Sentinţei penale nr. 255 din data de 16 iunie 2022, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în Dosarul nr. x/2022, au formulat apel Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (la data de 20.06.2022) şi inculpatul A. (la data de 14.07.2022).

Cauza a fost înregistrată la data de 11 iulie 2022 pe rolul Completului de 5 Judecători Penal 2 -2022, sub nr. x/2022, primind, urmare repartizării aleatorii, termen de judecată la 24 octombrie 2022.

1. Sinteza motivelor de apel

1.1. Ministerul Public- Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a criticat sentinţa apelată invocând netemeinicia acesteia sub aspectul greşitei dispuneri a amânării aplicării pedepsei, respectiv a neaplicării pedepsei complementare prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) din C. pen.

Astfel, a apreciat că instanţa de fond a dispus amânarea aplicării pedepsei de 40.000 de RON amendă penală (200 de zile amendă a câte 200 de RON fiecare zi), aspect ce nu se impunea raportat la împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, starea de pericol pentru valoarea socială ocrotită, motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit, respectiv circumstanţele personale ale inculpatului.

De asemenea, a solicitat aplicarea pedepsei complementare prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) din C. pen. apreciind că inculpatul a săvârşit infracţiunea tocmai pentru a îşi maximiza şansele de a fi reales într-o funcţie publică, astfel încât interzicerea drepturilor de a fi ales şi de a exercita o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat se impune ca o consecinţă firească a modalităţii şi scopurilor pentru care a fost săvârşită infracţiunea.

1.2. Apelantul intimat inculpat A. a formulat apel împotriva Sentinţei penale nr. 255/16.06.2022, precum şi a încheierii din camera de consiliu din data de 30.06.2022, pronunţate în Dosarul nr. x/2022, la data de 14 iulie 2022.

Prin motivele de apel, apelantul intimat inculpat A. a solicitat, în principal, achitarea, în temeiul art. 16 alin. (1) lit. b), teza I şi a II-a din C. proc. pen., respectiv art. 16 alin. (1) lit. d) din C. proc. pen., iar în subsidiar, să se dispună o soluţie de renunţare la aplicarea pedepsei, fiind întrunite condiţiile prevăzute de art. 80 din C. pen.

În ceea ce priveşte solicitarea principală, a susţinut că fapta săvârşită nu întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de compromitere a intereselor justiţiei prev. de art. 272 alin. (2) din C. pen., atât sub aspectul vinovăţiei cerută de lege pentru ca fapta să constituie infracţiune (susţinând că fapta a fost comisă din culpă), cât şi din perspectiva calităţii subiectului activ al infracţiunii, cerinţa esenţială cerută de legiuitor la incriminarea faptei nefiind îndeplinită (inculpatul nu are calitatea de funcţionar public, în sensul strict al legii).

De asemenea, a susţinut că fapta a fost săvârşită de către inculpat, aflându-se în eroare cu privire la caracterul ilicit al faptei, în favoarea sa operând cauza de neimputabilitate reglementată de art. 30 alin. (1) şi (5) din C. pen.

Referitor la solicitarea subsidiară privind dispunerea unei soluţii de renunţare la aplicarea pedepsei, a arătat că fapta inculpatului nu a generat niciun prejudiciu public şi nu a cauzat niciun pericol public, s-a produs sub imperiul unei presiuni publice în care exercitarea mandatului social al inculpatului impunea clarificarea acuzaţiilor privind potenţiala fraudare a procesului electoral, iar simpla necunoaştere a unei infracţiuni noi, reglementată la limita faptei contravenţionale, nu a generat niciun efect negativ social.

În ceea ce priveşte apelul formulat împotriva încheierii din data de 30.06.2022, prin care s-a dispus îndreptarea erorii materiale strecurate în Sentinţa nr. 255/16.06.2022, deşi prin motivele de apel nu a indicat niciun motiv de apel, în faţa instanţei, cu ocazia dezbaterilor, a susţinut că prin încheierea anterior menţionată s-a modificat cuantumul pedepsei la care a fost condamnat inculpatul, fapt ce l-a determinat pe acesta din urmă să formuleze apel şi împotriva sentinţei.

2. Analiza criticilor formulate

Examinând actele dosarului şi sentinţa penală apelată atât prin prisma criticilor formulate, Înalta Curte, Completul de 5 judecători constată următoarele:

I: În ceea ce priveşte apelul formulat de apelantul intimat inculpat A., împotriva Sentinţei penale nr. 255 din data de 16 iunie 2022, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în Dosarul nr. x/2022, Înalta Curte, Completul de 5 judecători constată că acesta este tardiv, fiind depăşit termenul de 10 zile prevăzut de art. 410 alin. (1) din C. proc. pen.

Potrivit art. 410 alin. (1) din C. proc. pen., pentru procuror, persoana vătămată şi părţi, termenul de apel este de 10 zile, dacă legea nu dispune altfel, şi curge de la data comunicării hotărârii, în cazurile prevăzute la art. 406 alin. (1), sau, după caz, de la data comunicării copiei minutei, în celelalte cazuri.

Astfel, se constată că sentinţa apelată a fost comunicată inculpatului la data de 20.06.2022 (a fost înmânată soţiei acestuia - dosar fond) şi la data de 21.06.2022, fiind înmânată apărătorului ales.

Or, inculpatul a declarat apel cu depăşirea termenului de 10 zile prevăzut de dispoziţiile legale, respectiv la data de 14.07.2022, după ce i-a fost comunicată încheierea din data de 30.06.2022 (04.07.2022 - dosar fond), susţinând că înţelege să învestească instanţa cu judecarea apelului atât împotriva Sentinţei penale nr. 255 din 16.06.2022 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în Dosarul nr. x/2022, cât şi împotriva încheierii din data de 30.06.2022, prin care s-a dispus îndreptarea erorii materiale strecurate în sentinţa anterior menţionată.

De asemenea, instanţa are în vedere şi poziţia procesuală a inculpatului cu privire la tardivitatea apelului formulat de acesta împotriva Sentinţei nr. 255/16.06.2022.

Astfel, în şedinţa de la data de 24 octombrie 2022, după ce a fost pusă în discuţie tardivitatea apelul formulat de apelantul intimat inculpat A. împotriva Sentinţei penale nr. 255/16.06.2022 şi au fost indicate datele la care a fost formulat apel, respectiv la care au fost comunicate inculpatului cele două hotărâri (sentinţa şi încheierea de îndreptare de eroare materială), apărătorul ales a susţinut că apelul formulat împotriva sentinţei este tardiv.

Mai mult decât atât, apărătorul ales al inculpatului a arătat că acesta din urmă, după ce i-a fost comunicată Sentinţa penală nr. 255/16.06.2022, nu a dorit să formuleze apel, susţinând că a înţeles să-şi reevalueze poziţia procesuală şi să declare apel doar după ce i s-a comunicat încheierea de îndreptare a erorii materiale, prin care i s-a aplicat o pedeapsă de zece ori mai mare. Apelantul însuşi şi-a exprimat aceeaşi poziţie procesuală în şedinţa în care au avut loc dezbaterile în apel, arătând, clar şi lipsit de echivoc, faptul că nu a dorit să atace hotărârea instanţei de fond, criticile sale vizând conţinutul încheierii de îndreptare a erorii materiale. Deoarece modificarea produsă prin încheierea de îndreptare a erorii materiale vizează doar pedeapsa, nu poate exista o repunere în termen în absenţa unui temei legal de împiedicare a declarării căii de atac, astfel că nu pot fi analizate criticile privind vinovăţia pentru săvârşirea infracţiunii, ci doar cele referitoare la zilele amendă, astfel cum rezultă din încheierea de îndreptare a erorii materiale.

În consecinţă, instanţa de control judiciar constată că apelul formulat de inculpatul A. împotriva Sentinţei penale nr. 255 din data de 16 iunie 2022, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în Dosarul nr. x/2022 este tardiv.

II. În ceea ce priveşte apelul formulat de inculpatul A. împotriva încheierii din data de 30.06.2022 prin care s-a dispus îndreptarea erorii materiale strecurate în sentinţa penală apelată, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul de 5 Judecători constată că acesta este nefondat.

Apărarea a susţinut că prin încheierea de îndreptare a erorii materiale a fost modificat cuantumul pedepsei aplicate, aceasta fiind majorată de zece ori şi, întrucât încheierea de îndreptare a erorii materiale este un act procedural prin care s-a majorat cuantumul pedepsei aplicate iniţial prin sentinţă, aceasta face parte din sentinţa penală apelată. Astfel, raportat la noua pedeapsă ca parte integrantă din sentinţa apelată, apărătorul a apreciat că apelul exercitat în cauză este justificat, fiind îndreptat împotriva hotărârii în ansamblul ei, hotărâre care include şi încheierea de îndreptare a erorii materiale.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul de 5 Judecători constată că această critică este nefondată.

Încheierea din camera de consiliu din data de 30.06.2022, prin care a fost îndreptată eroarea materială strecurată în sentinţa apelată, face parte integrantă din sentinţă cu referire la un aspect specific al zilelor amendă. Încheierea nu a modificat cuantumul pedepsei, astfel cum a susţinut inculpatul, prin apărător ales, ci a îndreptat o eroare materială care viza un calcul, şi anume rezultatul înmulţirii a doi termeni, potrivit căruia 200 zile-amendă a câte 200 RON pe fiecare zi, reprezintă o pedeapsă de 40.000 RON amendă penală (corespunzătoare pentru 200 zile-amendă a câte 200 RON pe fiecare zi), şi nu 4.000 RON, astfel cum din eroare s-a menţionat în dispozitivul sentinţei.

Astfel, un calcul aritmetic eronat referitor la cuantumul pedepsei aplicate face obiectul art. 278 din C. proc. pen.. Prin încheierea de îndreptare de eroare materială nu s-a modificat cuantumul pedepsei, ci a îndreptat o eroare materială care viza rezultatul unei înmulţiri.

Dispoziţiile art. 278 din C. proc. pen., în conformitate cu care "erorile materiale evidente din cuprinsul unui act procedural se îndreaptă de însuşi organul de urmărire penală, de judecătorul de drepturi şi libertăţi sau de cameră preliminară ori de instanţa care a întocmit actul, la cererea celui interesat ori din oficiu" nu sunt încălcate atunci când îndreptarea erorii presupune remedierea unui calcul matematic greşit. Un calcul matematic, intervenit în finalul unui mecanism de aplicare a pedepsei deja urmat de instanţă, nu este consecinţa unui proces deliberativ specific exprimării convingerii judecătorului ca urmare a finalizării dezbaterilor.

Atunci când mecanismul stabilirii şi aplicării pedepsei a fost respectat, cu indicarea numărului de zile amendă aplicate, respectiv suma corespunzătoare unei zile-amendă, aplicarea unei pedepse care rezultă din înmulţirea celor doi termeni nu mai este o chestiune supusă aprecierii instanţei şi, fiind o greşeală matematică, poate fi remediată în procedura prevăzută de art. 278 din C. proc. pen. Minuta, consecinţa imediată a deliberării la momentul pronunţării respectivei sentinţe, arată că instanţa de fond a individualizat pedeapsa, a indicat numărul de zile amendă aplicate, precum şi suma corespunzătoare unei zile-amendă, însă calculul aritmetic a fost unul greşit (rezultatul înmulţirii celor 200 de zile amendă cu 200 RON/ziua amendă a fost de 4.000 RON, în loc de 40.000 RON).

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul de 5 Judecători constată că instanţa de fond a respectat dispoziţiile legale în vigoare care prevăd modalitatea de stabilire a amenzii penale, însă a calculat greşit rezultatul unui calcul matematic. Odată ce instanţa a deliberat asupra cuantumului pedepsei amenzii, stabilind numărul de zile amendă aplicate, precum şi suma corespunzătoare unei zile-amendă, dispoziţia finală privind cuantumul amenzii nu implică o individualizare a pedepsei, ci doar calcularea acesteia după ce au fost stabilite numărul zilelor amendă şi suma corespunzătoare fiecărei zile amendă. În consecinţă, apelul formulat împotriva încheierii de îndreptare a erorii materiale este nefondat, îndreptarea unei erori de calcul aritmetic făcând parte dintre erorile materiale evidente, care pot fi îndreptate conform art. 278 din C. proc. pen.

III. În continuare, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul de 5 Judecători va analiza sentinţa apelată prin prisma criticilor formulate de către Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Înalta Curte, Completul de 5 Judecători constată că din probele administrate rezultă următoarea situaţie de fapt, necontestată de către părţi:

Începând cu anul 2004, inculpatul A. a fost primar al comunei Şpring din judeţul Alba, exercitând atribuţiile până la data de 24 octombrie 2020, când a fost depus jurământul de către primarul nou ales [conform art. 151 alin. (3) din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ]. Inculpatul a candidat pentru această funcţie şi la alegerile locale din 27 septembrie 2020.

Spre finalul campaniei electorale, în seara de 24 septembrie 2020, B., candidată pentru aceeaşi funcţie, a avut o intervenţie "live" într-o reţea de socializare, afirmând că "peste 150 de persoane şi-au făcut viză de flotant în comună", au obţinut domiciliu stabil, motiv pentru care a solicitat autorităţilor efectuarea de cercetări pentru persoanele care au venit în scop electoral în comună.

Susţinerile privind sesizarea autorităţilor sunt confirmate de actele întocmite în Dosarul nr. x/2020 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sebeş, în care se arată că la data de 17 septembrie 2020 B. a formulat o sesizare prin care a solicitat efectuarea de cercetări pentru faptul că, la îndemnul primarului comunei Şpring, A., mai multe persoane au solicitat şi obţinut domiciliul stabil sau viză de flotant în ultimele luni, utilizând adeverinţe eliberate de Primăria Şpring (în cauză s-a dispus începerea urmăririi penale la data de 24 septembrie 2020, iar dosarul a fost soluţionat la data de 9 decembrie 2020).

Pentru lămurirea situaţiei respective, prin ordonanţa din data de 25 septembrie 2020, organele de cercetare penală ale poliţiei au dispus, în temeiul art. 170 alin. (1) din C. proc. pen., predarea, în fotocopie, de către Primăria comunei Şpring, a adeverinţelor eliberate de către Registrul Agricol proprietarilor imobilelor enumerate/persoanelor menţionate în tabelul cuprins în ordonanţă (9 persoane din Cunţa, 72 de persoane din Draşov, 48 de persoane din Şpring şi 9 persoane din Vingard - în total 138 de persoane), respectiv o copie a registrului intrări-ieşiri în care sunt consemnate adeverinţele eliberate de către Registrul Agricol, pentru perioada 01.01.2020 - 25.09.2020. În calitate de primar (funcţionar public), la aceeaşi dată, inculpatul A. a luat cunoştinţă de înscrisul oficial respectiv.

Dorind să câştige un nou mandat, inculpatul A. a luat decizia să o contrazică pe contracandidata sa, cu privire la susţinerile acesteia, printr-un "live" în reţeaua de socializare Facebook, în seara zilei de 25 septembrie 2020, în care a indicat date din urmărirea penală. Pentru folosul propriei campanii electorale, inculpatul a profitat de informaţiile pe care tocmai le primise în calitate de primar (efectuarea unor cercetări şi verificarea obţinerii vizelor de flotant pentru mai multe persoane) şi le-a făcut cunoscute în detaliu alegătorilor săi. Pentru a susţine că probele vizează un număr mai mic de persoane decât cel susţinut de contracandidata sa, inculpatul A. nu s-a limitat la a menţiona numărul persoanelor care aveau viza de flotant în comună (la care avea acces în calitate de primar, independent de investigaţia în curs), ci a indicat persoanele asupra cărora se făceau investigaţii de către organele de urmărire penală şi locul în care se presupunea că s-ar fi comis faptele reclamate (date aflate de la organele de urmărire penală care solicitaseră anumite înscrisuri ca probe în urmărirea penală).

Ignorând obligaţia funcţionarului public de a păstra confidenţialitatea datelor şi informaţiilor cu care intră în contact în virtutea funcţiei, în "live-ul" realizat, de pe contul său de Facebook, în data de 25 septembrie 2020, inculpatul A. a dezvăluit ordonanţa emisă de organele de cercetare penală, prin prezentarea actului propriu-zis (arată către cameră un document intitulat "Ordonanţă" care avea aplicate ştampile de înregistrare, arată către cameră ultima pagină a documentului cu menţiunea "organ de cercetare penală", arată către cameră un tabel din cuprinsul actului şi indică o anumită celulă din tabel) şi, parţial, a conţinutului acestuia, respectiv expunerea numelor unor persoane care făceau obiectul verificărilor organelor de cercetare penală ("aicea unde locuiesc eu, la Şpring 25, sper să se vadă, există un singur nume de flotant, D. din Sibiu", "la Vingard sunt 9 flotanţi, vi-i arăt aicea, începând de aicea în jos, poate îi cunoaşteţi, poate nu ... dar ca să vedeţi, da? Cu nume care pentru mine sunt necunoscute, sincer să vă zic, dar poate ni-i spune contracandidata sau contracandidaţii, despre ei:E., F., G., H., I., J., K. şi L.", "8 persoane la Cunţa,da? Dintre care M. care are locuinţa acolo - cunosc şi ... atât", "Sunt 76 persoane de Draşov!Da! Domnu N., poate O., P., Q., Y . . . . . . . . . .nu ştiu, eu ştiam că locuiesc la adresa dumneavoastră doar dumneavoastră şi soţia!"), ordonanţă ce a fost comunicată Primăriei comunei Şpring de către organul de urmărire penală.

Înalta Curte, Completul de 5 Judecători constată că instanţa de fond, în mod corect, a stabilit că fapta comisă de către inculpatul A., astfel cum a fost prezentată anterior, întruneşte condiţiile de tipicitate obiectivă şi subiectivă ale infracţiunii de compromitere a intereselor justiţiei, prevăzută de art. 277 alin. (2) din C. pen.

Dispoziţiile art. 277 alin. (2) din C. pen. prevăd că Dezvăluirea, fără drept, de mijloace de probă sau de înscrisuri oficiale dintr-o cauză penală, înainte de a se dispune o soluţie de netrimitere în judecată ori de soluţionare definitivă a cauzei, de către un funcţionar public care a luat cunoştinţă de acestea în virtutea funcţiei, se pedepseşte cu închisoare de la o lună la un an sau cu amendă.

Astfel, în ceea ceea ce priveşte întrunirea elementelor constitutive ale infracţiunii de compromitere a intereselor justiţiei, se constată că elementul material al acesteia constă într-o dezvăluire ce a fost realizat de către inculpat prin expunerea pe Facebook a ordonanţei organului de urmărire penală. Această dezvăluire a fost făcută fără drept, deoarece reprezentantul autorităţii căreia i s-a transmis ordonanţa nu avea dreptul de a dezvălui conţinutul dosarului de urmărire penală.

Instanţa de control judiciar constată că ordonanţa ce a fost dezvăluită reprezintă un înscris oficial, în sensul dispoziţiilor prevăzute de art. 178 din C. pen., fiind un înscris care emană de la o autoritate publică, iar acest înscris a fost dezvăluit de către un funcţionar public în sensul legii penale, inculpatul fiind primarul comunei Şpring, deci o persoană care, conform art. 175 din C. pen., exercită o funcţie publică.

De asemenea, se constată că inculpatul a luat cunoştinţă de conţinutul ordonanţei în virtutea funcţiei pe care o exercita, întrucât aceasta a fost transmisă de către organele de urmărire penală primăriei. Inculpatul a luat cunoştinţă de Ordonanţă în calitate de primar şi a făcut cunoscut, în public, conţinutul actelor administrate de procuror.

Mai mult decât atât, dezvăluirea ordonanţei respective, a datelor referitoare la numele persoanelor faţă de care se făceau investigaţii şi a locului presupuselor fapte, a fost făcută înainte de pronunţarea unei soluţii definitive în cauză.

În ceea ce priveşte tipicitatea subiectivă, se constată că fapta a fost comisă cu vinovăţia cerută de lege, respectiv intenţie indirectă întrucât inculpatul, prin dezvăluirea, fără drept, în cadrul "live-ului" de pe contul personal de Facebook, a ordonanţei emisă de organele de cercetare, de care a luat cunoştinţă în calitatea de primar, a prevăzut şi, deşi nu a urmărit, a acceptat posibilitatea producerii rezultatului faptei sale, respectiv atingerea adusă fazei de urmărire penală în dosarul în care se efectuau cercetări.

În consecinţă, în acord cu prima instanţă, Completul de 5 Judecători al instanţei supreme constată că au fost îndeplinite toate condiţiile prevăzute de textul de incriminare, în sensul că a existat o dezvăluire fără drept a unui înscris oficial dintr-o cauză penală de către un funcţionar public care a luat cunoştinţă de aceasta în virtutea funcţiei, înainte de soluţionarea definitivă a cauzei, iar inculpatul a acţionat cu vinovăţia cerută de lege.

În ceea ce priveşte apelul formulat de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, instanţa de control judiciar constată că acesta este întemeiat, numai în ceea ce priveşte greşita dispunere a amânării aplicării pedepsei.

Înalta Curte, Completul de 5 Judecători constată că instanţa de fond a avut în vedere în operaţiunea de individualizare judiciară a pedepsei aplicate inculpatului, criteriile generale de individualizare, respectiv limitele de pedeapsă prevăzute de lege, gradul de pericol social concret al faptei, modalitatea concretă de săvârşire, circumstanţele care agravează sau atenuează răspunderea penală.

Sub aspectul individualizării pedepsei, în speţă, trebuie efectuată o justă adaptare a criteriilor generale prevăzute de art. 74 din C. pen., ţinându-se cont de gradul de pericol social al faptelor comise, agravat de circumstanţele reale ale săvârşirii acestora, dar şi de circumstanţele personale ale inculpatului, conduita după săvârşirea faptei, vârsta, situaţia familială şi socială.

Înalta Curte, Completul de 5 Judecători notează că analiza actelor şi lucrărilor dosarului relevă faptul că instanţa de fond a realizat o justă stabilire şi cuantificare a pedepsei, stabilind că se poate asigura îndeplinirea scopului educativ, preventiv şi coercitiv al acesteia, prin aplicarea pedepsei amenzii penale, în cuantum de 40.000 RON (200 zile - amendă a câte 200 RON pe fiecare zi).

Însă, raportat la starea de pericol pentru valoarea ocrotită de lege, motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit, instanţa de control judiciar apreciază că nu se impune a fi validată modalitatea de executare stabilită de prima instanţă, respectiv reţinerea dispoziţiilor art. 83 din C. pen. privind amânarea aplicării pedepsei.

Astfel, Completul de 5 Judecători are în vedere atât gravitatea infracţiunii, cât şi modalitatea de comitere a acesteia, inculpatul A. dezvăluind, fără drept, informaţii exceptate de a fi aduse la cunoştinţa publicului, aspecte apte de a crea o stare de pericol pentru înfăptuirea justiţiei în condiţiile în care au fost dezvăluite numele unor persoane pentru care erau dispuse verificări.

Motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit de inculpatul A., respectiv dezminţirea unor afirmaţii ale contracandidatei, deşi reprezintă o justificare a faptei săvârşite, nu conduc la o atenuare a răspunderii penale, având în vedere că existau şi alte modalităţi de infirmare acelor susţinute (de exemplu prin indicarea numărului de cetăţeni care aveau viză de flotant, conform documentelor oficiale), fără să fie nevoie să indice date referitoare la numele persoanelor faţă de care se făceau cercetări sau a locului săvârşirii faptelor reclamate. Astfel, inculpatul a înţeles să săvârşească o faptă prevăzută de legea penală în vederea sporirii şanselor câştigării alegerilor electorale.

Pentru aceste motive, Înalta Curte, Completul de 5 Judecători apreciază că nu se impune, ca modalitate de executare a pedepsei, aplicarea dispoziţiilor prevăzute de art. 83 din C. pen., astfel încât va admite, în parte, apelul formulat de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, va desfiinţa sentinţa apelată numai în ceea ce priveşte aplicarea dispoziţiilor art. 83 din C. pen. şi va condamna pe inculpatul A. la pedeapsa amenzii penale în cuantum de 40.000 RON (corespunzătoare pentru 200 zile-amendă a câte 200 RON pe fiecare zi).

De asemenea, va atrage atenţia inculpatului cu privire la dispoziţiile art. 63 din C. pen. privind înlocuirea pedepsei amenzii cu închisoarea în situaţia în care, cu rea-credinţă, nu execută pedeapsa amenzii, în tot sau în parte.

În ceea ce priveşte cel de-al doilea motiv de apel formulat de Ministerul Public, respectiv neaplicarea pedepsei complementare prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) din C. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul de 5 Judecători constată că acesta este nefondat.

Astfel, instanţa de control judiciar, în acord cu opinia majoritară exprimată de instanţa de fond, apreciază că nu se impune interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) din C. pen., fapta săvârşită având un caracter izolat în activitatea administrativă a inculpatului, exercitată pe o perioadă de 16 ani.

De asemenea, raportat la faptul că inculpatul este în prezent deputat în Parlamentul României, se constată ca fapta săvârşită nu are nicio legătură cu funcţia deţinută astfel încât nu se impune aplicarea pedepsei complementare prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) din C. pen.

În acest context, Completul de 5 Judecători consideră că pedeapsa aplicată este de natură să-l facă pe inculpat să conştientizeze că legiuitorul ocroteşte valorile sociale, că orice atingere adusă acestora este sancţionată în mod corespunzător şi că el, ca destinatar al normelor de drept care îi sunt accesibile, are obligaţia de a le respecta întocmai, de a evita conjuncturile care ar putea-o cantona într-o situaţie contrară legii.

Mai mult decât atât, instanţa de control judiciar apreciază că aplicarea efectivă a pedepsei amenzii penale în cuantum de 40.000 RON şi posibilitatea înlocuirii pedepsei amenzii cu închisoarea în situaţia în care, cu rea-credinţă, nu execută pedeapsa amenzii sunt suficiente pentru a asigura caracterul punitiv, educativ şi de reintegrare socială al pedepsei.

În considerarea tuturor argumentelor expuse, în conformitate cu dispoziţiile art. 421 pct. 2 lit. a) din C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul de 5 Judecători, va admite, în parte, apelul formulat de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie împotriva Sentinţei penale nr. 255 din data de 16 iunie 2022, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în Dosarul nr. x/2022 şi va desfiinţa sentinţa apelată numai în ceea ce priveşte aplicarea dispoziţiilor art. 83 din C. pen.

În baza art. 396 alin. (2) din Codul de procedură, va condamna pe inculpatul A. la pedeapsa amenzii penale în cuantum de 40.000 RON (corespunzătoare pentru 200 zile - amendă a câte 200 RON pe fiecare zi) pentru săvârşirea infracţiunii de compromitere a intereselor justiţiei, prevăzută de art. 277 alin. (2) din C. pen.

În baza art. 63 din C. pen., va atrage atenţia inculpatului cu privire la dispoziţiile art. 63 alin. (1) din C. pen. privind înlocuirea pedepsei amenzii cu închisoarea în situaţia în care, cu rea-credinţă, nu execută pedeapsa amenzii, în tot sau în parte.

În baza art. 421 pct. 1 lit. a) din C. proc. pen., va respinge ca tardiv apelul formulat de apelantul intimat inculpat A. împotriva Sentinţei penale nr. 255 din data de 16 iunie 2022, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în Dosarul nr. x/2022.

În baza art. 421 pct. 1 lit. b) din C. proc. pen., va respinge ca nefondat apelul formulat de apelantul intimat inculpat A. împotriva încheierii din camera de consiliu din data de 30.06.2022 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în Dosarul nr. x/2022.

În baza art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare ocazionate de soluţionarea apelului formulat de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie vor rămâne în sarcina statului.

În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga apelantul intimat inculpat A. la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite, în parte, apelul formulat de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie împotriva Sentinţei penale nr. 255 din data de 16 iunie 2022, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în Dosarul nr. x/2022.

Desfiinţează sentinţa penală apelată numai în ceea ce priveşte aplicarea dispoziţiilor art. 83 din C. pen. şi, rejudecând:

Condamnă pe inculpatul A. la pedeapsa amenzii penale în cuantum de 40.000 RON (corespunzătoare pentru 200 zile - amendă a câte 200 RON pe fiecare zi) pentru săvârşirea infracţiunii de compromitere a intereselor justiţiei, prevăzută de art. 277 alin. (2) din C. pen.

Atrage atenţia inculpatului cu privire la dispoziţiile art. 63 alin. (1) din C. pen. privind înlocuirea pedepsei amenzii cu închisoarea în situaţia în care, cu rea-credinţă, nu execută pedeapsa amenzii, în tot sau în parte.

Respinge ca tardiv apelul formulat de apelantul intimat inculpat A. împotriva Sentinţei penale nr. 255 din data de 16 iunie 2022, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în Dosarul nr. x/2022.

Respinge ca nefondat apelul formulat de apelantul intimat inculpat A. împotriva încheierii din camera de consiliu din data de 30.06.2022 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în Dosarul nr. x/2022.

Cheltuielile judiciare ocazionate de soluţionarea apelului formulat de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie rămân în sarcina statului.

Obliga apelantul intimat inculpat A. la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 21 noiembrie 2022.

GGC - ED