Şedinţa publică din data de 21 noiembrie 2022
Asupra contestaţiei privind tergiversarea procesului;
Din examinarea lucrărilor cauzei, constată următoarele:
În dosarul nr. x/2021, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal a pronunţat Decizia nr. 3247 din 7 iunie 2022, prin care: (i) a respins excepţia nulităţii recursului declarat de Guvernul României; (ii) a respins excepţia lipsei de interes a recursurilor principale; (iii) a admis recursul declarat de pârâtul Ministerul Afacerilor Interne împotriva sentinţei civile nr. 1465 din 21 octombrie 2021 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal; (iv) a casat sentinţa recurată şi, rejudecând cauza, a respins cererea de chemare în judecată, ca neîntemeiată; (v) a respins, ca nefondat, recursul declarat de pârâtul Guvernul României prin Secretariatul General al Guvernului împotriva aceleiaşi sentinţe; (vi) a respins, ca nefondat, recursul incident declarat de reclamanţii Coaliţia pentru Apărarea Statului de Drept şi A. împotriva aceleiaşi sentinţe.
Recurenţii Coaliţia pentru Apărarea Statului de Drept şi A. au formulat, în temeiul art. 522-525 din C. proc. civ., contestaţie privind tergiversarea procesului în dosarul nr. x/2021, prin care solicită stabilirea unui termen scurt pentru redactarea şi comunicarea hotărârii pronunţate în dosarul respectiv.
Analizând contestaţia privind tergiversarea procesului, Înalta Curte o va respinge, pentru considerentele arătate în continuare.
Potrivit art. 522 şi art. 525 alin. (6)-(7) din C. proc. civ.:
"Art. 522. - Subiectele contestaţiei şi motivele ei
(1) Oricare dintre părţi, precum şi procurorul care participă la judecată pot face contestaţie prin care, invocând încălcarea dreptului la soluţionarea procesului într-un termen optim şi previzibil, să solicite luarea măsurilor legale pentru ca această situaţie să fie înlăturată.
(2) Contestaţia menţionată la alin. (1) se poate face în următoarele cazuri:
1. când legea stabileşte un termen de finalizare a unei proceduri, de pronunţare ori de motivare a unei hotărâri, însă acest termen s-a împlinit fără rezultat;
2. când instanţa a stabilit un termen în care un participant la proces trebuia să îndeplinească un act de procedură, iar acest termen s-a împlinit, însă instanţa nu a luat, faţă de cel care nu şi-a îndeplinit obligaţia, măsurile prevăzute de lege;
3. când o persoană ori o autoritate care nu are calitatea de parte a fost obligată să comunice instanţei, într-un anumit termen, un înscris sau date ori alte informaţii rezultate din evidenţele ei şi care erau necesare soluţionării procesului, iar acest termen s-a împlinit, însă instanţa nu a luat, faţă de cel care nu şi-a îndeplinit obligaţia, măsurile prevăzute de lege;
4. când instanţa şi-a nesocotit obligaţia de a soluţiona cauza într-un termen optim şi previzibil prin neluarea măsurilor stabilite de lege sau prin neîndeplinirea din oficiu, atunci când legea o impune, a unui act de procedură necesar soluţionării cauzei, deşi timpul scurs de la ultimul său act de procedură ar fi fost suficient pentru luarea măsurii sau îndeplinirea actului.
Art. 525. - Competenţa. Procedura de soluţionare
(...)
(6) Dacă instanţa găseşte contestaţia întemeiată, va dispune ca instanţa care judecă procesul să îndeplinească actul de procedură sau să ia măsurile legale necesare, arătând care sunt acestea şi stabilind, când este cazul, un termen pentru îndeplinirea lor.
(7) În toate cazurile, instanţa care soluţionează contestaţia nu va putea da îndrumări şi nici nu va putea oferi dezlegări asupra unor probleme de fapt sau de drept care să anticipeze modul de soluţionare a pricinii ori care să aducă atingere libertăţii judecătorului cauzei de a hotărî, conform legii, cu privire la soluţia ce trebuie dată procesului."
Din analiza dispoziţiilor citate, rezultă că, în ipoteza admiterii contestaţiei privind tergiversarea procesului, completul de judecată dispune, prin încheiere, măsurile necesare înlăturării situaţiei care a provocat tergiversarea judecăţii, respectiv în cazurile reglementate de art. 522 din C. proc. civ.
În prezenta cauză, pe calea contestaţiei la tergiversare, se solicită motivarea şi comunicarea hotărârii, ipoteză care se încadrează în dispoziţiile art. 522 alin. (1) şi alin. (2) pct. 1 C. proc. civ.
În urma verificărilor efectuate, se reţine că, potrivit datelor menţionate în sistemul ECRIS, decizia civilă nr. 3247 din 7 iunie 2022, pronunţată în dosarul nr. x/2021, a fost redactată la 17 noiembrie 2022, ulterior fiind efectuate operaţiunile de comunicare a hotărârii către părţile în proces.
Astfel fiind, este neîntemeiată contestaţia privind tergiversarea procesului, finalitatea acesteia neputând fi atinsă prin dispunerea de către instanţă a vreunei măsuri, în sensul art. 525 alin. (6) din C. proc. civ.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 525 alin. (5) din C. proc. civ., va fi respinsă contestaţia privind tergiversarea procesului ce formează obiectul analizei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge contestaţia privind tergiversarea procesului formulată de intimatele Coaliţia pentru Apărarea Statului de Drept şi A. în dosarul nr. x/2021 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Fără nicio cale de atac.
Pronunţată astăzi, 21 noiembrie 2022, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 din C. proc. civ.