1. Hotărârea dată în revizuire
Prin Decizia nr. 161 din 27 ianuarie 2022, pronunţată în Dosarul nr. x/2021, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie secţia I civilă a respins, ca tardiv declarată, cererea de revizuire formulată de A. împotriva Deciziei nr. 249 din 24 iunie 2020 a Tribunalului Maramureş secţia I civilă.
2. Recursul declarat împotriva hotărârii date în revizuire
Împotriva deciziei menţionate la pct. 1, revizuentul A. a exercitat calea de atac intitulată "recurs în interesul legii", recalificată de instanţă ca cerere de recurs. Prin susţinerile din recurs, se solicită declinarea competenţei la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau la Ministerul Justiţiei pentru a fi promovat recurs în interesul legii. Recurentul prezintă un istoric al cauzei, fără a fi formulate critici referitoare la soluţia de respingere, ca tardivă, a cererii de revizuire.
3. Apărările formulate în cauză
Intimatul Oraşul Borşa - Comisia Locală de Aplicare a Legilor Fondului Funciar Borşa, prin primar, a depus întâmpinare prin care a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a recurentului şi excepţia inadmisibilităţii recursului în interesul legii.
Recurentul a formulat răspuns la întâmpinare, prin care combate susţinerile din întâmpinare.
II. Considerentele Înaltei Curţi
În condiţiile art. 248 alin. (1) coroborat cu art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., Înalta Curte va examina cu prioritate excepţia nulităţii recursului.
Înalta Curte reţine că recursul este o cale extraordinară de atac, care poate fi exercitată numai pentru motivele de nelegalitate expres şi limitativ prevăzute de art. 488 din C. proc. civ.
Reglementând calea de atac a recursului, legiuitorul prevede, prin dispoziţiile art. 483 alin. (3) din C. proc. civ., că scopul acestei căi extraordinare de atac este acela de a supune instanţei de control judiciar competente examinarea conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile.
Astfel, recursul nu reprezintă o cale de atac devolutivă, nefiind menit a corecta eventualele greşeli de judecată asupra situaţiei de fapt deduse judecăţii ori a valorifica probatoriul administrat în cauză, instanţa de recurs fiind competentă a verifica exclusiv încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material sau procesual, în raport cu ipotezele limitativ prevăzute de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ.
Aşa cum rezultă din expunerea de la pct. I.2, criticile din recurs nu vizează soluţia de respingere, ca tardivă, a cererii de revizuire prin Decizia nr. 161 din 27 ianuarie 2022, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie secţia I civilă în Dosarul nr. x/2021, ci reprezintă critici şi nemulţumiri cu privire la fondul şi etapele anterioare ale litigiului dedus judecăţii, aspecte care, prin raportare la hotărârea supusă cenzurii instanţei de recurs, nu pot fi încadrate în motivele prevăzute de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ.
În condiţiile expuse, este incidentă sancţiunea nulităţii prevăzută de art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., conform căruia recursul este nul "în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488".
Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 248 alin. (1) coroborat cu art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., se va constata nulitatea recursului declarat de A..
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată nulitatea recursului declarat de A. împotriva Deciziei nr. 161 din 27 ianuarie 2022, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie secţia I civilă în Dosarul nr. x/2021.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 26 septembrie 2022.
GGC - ED