1. Hotărârea ce formează cererii de revizuire
Prin Decizia nr. 58 din 7 martie 2022, pronunţată în Dosarul nr. x/2022, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători a respins, ca inadmisibilă, contestaţia în anulare formulată de A. împotriva Deciziei nr. 386 din 13 decembrie 2021, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători în Dosarul nr. x/2021, prin care a fost respins, ca inadmisibil, recursul declarat de recurentul A. împotriva Deciziei nr. 3.767 din 17 iunie 2021, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie secţia de contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr. x/2021.
2. Cererea de revizuire
Împotriva deciziei menţionate la pct. 1, a formulat cerere de revizuire contestatorul A., formulând într-o manieră nesistematizată şi greu inteligibilă nemulţumiri cu privire la aspecte de fapt, la derularea procedurilor judiciare şi la hotărârile pronunţate în cadrul etapelor procesuale anterioare ale litigiului dedus judecăţii.
3. Întâmpinarea
Intimata Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a formulat întâmpinare, prin care, în temeiul art. 513 alin. (3) din C. proc. civ., invocă inadmisibilitatea revizuirii pentru neîndeplinirea cerinţei prevăzute de art. 509 alin. (1) din C. proc. civ., ca hotărârea atacată cu revizuire să fie pronunţată asupra fondului sau să evoce fondul.
4. Considerentele Înaltei Curţi
Analizând cererea de revizuire în temeiul art. 513 alin. (3) din C. proc. civ., va fi admisă excepţia inadmisibilităţii invocată prin întâmpinare de intimată, pentru considerentele arătate în continuare.
Conform art. 509 alin. (1) din C. proc. civ., pot forma obiectul revizuirii numai hotărârile pronunţate asupra fondului sau care evocă fondul, în sensul de a fi fost examinat raportul juridic dedus judecăţii prin prisma probelor administrate în cauză, iar în căile de atac, în sensul de a fi fost schimbată situaţia de fapt în urma analizei probelor sau în urma aplicării altor dispoziţii legale la împrejurările de fapt deja stabilite, de natură să conducă la o altă dezlegare a raportului juridic litigios. Astfel, evocarea fondului are loc atunci când instanţa de control judiciar realizează o apreciere proprie asupra probelor administrate în cauză, reţine o altă situaţie de fapt şi pronunţă o soluţie diferită decât cea pronunţată de instanţele inferioare.
În cauză, cererea de revizuire este formulată împotriva unei hotărâri prin care a fost soluţionată o contestaţie în anulare, iar în jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, s-a reţinut că este inadmisibilă cererea de revizuire formulată împotriva hotărârii prin care a fost soluţionată o contestaţie în anulare, întrucât aceasta nu îndeplineşte cerinţa de admisibilitate de a fi pronunţată asupra fondului sau de a evoca fondul (Deciziile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie secţia I civilă nr. 385 din 19 februarie 2016, nr. 210 din 31 ianuarie 2017, nr. 434 din 14 martie 2017 şi nr. 466 din 16 martie 2017; Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători nr. 14 din 21 ianuarie 2019).
În consecinţă, întrucât nu este îndeplinită cerinţa de admisibilitate ca cererea de revizuire să vizeze o hotărâre pronunţată asupra fondului sau care evocă fondul, are caracter superfluu analiza faptelor pe care se întemeiază cererea de revizuire.
Pentru considerentele ce preced, în temeiul art. 247 alin. (1) şi art. 513 alin. (3) raportat la art. 509 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire dedusă judecăţii.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de A. împotriva Deciziei civile nr. 58 din 7 martie 2022, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători în Dosarul nr. x/2022.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 26 septembrie 2022.
GGC - ED