Asupra cauzei de faţă, reţine următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
Decizia recurată
Prin Decizia nr. 3320 din 8 iunie 2022, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal a respins cererea de revizuire formulată de revizuenta Comisia Specială de Retrocedare împotriva Deciziei civile nr. x din 9 iunie 2021 pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr. x/2017, ca tardiv formulată.
Recursul
Împotriva deciziei sus menţionate, revizuenta a declarat recurs, care a fost întemeiat în drept pe art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ.
Recurenta a susţinut că s-a apreciat greşit că în cadrul cererii de revizuire trebuie să se solicite anularea ultimei decizii pronunţate; revizuenta a înţeles să solicite anularea primei decizii pronunţate, care nu îi este favorabilă, fiind îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.
A reiterat împrejurarea că pe rolul Curţii de Apel Bucureşti a fost înregistrat un număr de 14 litigii, ce aveau ca obiect anularea deciziilor emise de Comisia Specială de Retrocedare cu privire la imobilele solicitate de către Aşezămintele Brâncoveneşti Biserica A., prin depunerea cererilor de retrocedare pe rolul Comisiei speciale de retrocedare, în temeiul Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România.
Instanţa de revizuire a constatat că cererea a fost îndreptată împotriva Deciziei civile nr. 3558 din 9 iunie 2021 pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr. x/2017, pe care revizuenta a apreciat-o a fi potrivnică deciziilor nr. 5639/18.11.2021, nr. 5768/23.11.2021, nr. 6043/03.12.2021 şi nr. 6152/07.12.2021, pronunţate de Înalta Curte în alte pricini.
Recurenta a susţinut că sunt pe deplin îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., în cauză regăsindu-se tripla identitatea de părţi, cauză şi obiect, astfel încât se impunea admiterea cererii de revizuire.
II. Considerentele Înaltei Curţi
Analizând recursul declarat în cauză, Înalta Curte constată următoarele:
Ca o chestiune prealabilă, Înalta Curte reţine că recurenta şi-a întemeiat criticile formulate pe art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ.
Înalta Curte constată că prima critică, ce priveşte soluţia de respingere ca tardivă a cererii de revizuire, urmează a fi făcută din prisma art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., întrucât este criticată calcularea termenului de declarare al revizuirii pentru contradictorialitate de hotărâri, aşadar criticile au în vedere norme de procedură civilă şi nu norme de drept material.
Cu privire la critica privind greşita respingere a cererii de revizuire ca tardiv formulată, Înalta Curte reţine următoarele:
În esenţă, recurenta a criticat soluţia instanţei, prin care cererea sa de revizuire a fost apreciată ca tardivă, susţinând că poate solicita anularea primei hotărâri pronunţate, iar termenul de declarare se va calcula în acelaşi mod.
Aceste susţineri sunt nefondate, urmând a fi respinse.
Conform dispoziţiilor art. 511 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., termenul de revizuire este de o lună şi se va socoti, în cazul prevăzut la art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., care este temeiul juridic al cererii formulate de recurenta revizuentă, de la data rămânerii definitive a ultimei hotărâri.
Termenul de o lună are caracterul unui termen legal, imperativ şi absolut, a cărui încălcare atrage sancţiunea decăderii părţii din dreptul de a mai exercita calea de atac.
În cauză, cerere de revizuire a fost îndreptată împotriva Deciziei civile nr. 3558 din 9 iunie 2021, pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr. x/2017, pe care revizuenta a apreciat-o a fi potrivnică deciziilor nr. 5639/18.11.2021, nr. 5768/23.11.2021, nr. 6043/03.12.2021 şi nr. 6152/07.12.2021, pronunţate de Înalta Curte în alte pricini.
Din analiza cererii de revizuire, cu care a fost învestită instanţa, reiese că obiectul revizuirii îl reprezintă Decizia nr. 3558 din 9 iunie 2021, a cărei desfiinţare se solicită, astfel încât hotărârea ce face obiectul reformării şi în raport de care se calculează termenul de depunere a cererii de revizuire va fi această decizie, care a rămas definitivă la data pronunţării, astfel cum reiese din interpretarea dispoziţiilor art. 634 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., potrivit cărora sunt hotărâri definitive hotărârile date în recurs, chiar dacă prin acestea s-a soluţionat fondul pricinii.
În consecinţă, data pronunţării Deciziei nr. 3558 din 9 iunie 2021 este data la care această hotărâre judecătorească a rămas definitivă şi momentul de la care curge termenul de declarare a căii de atac extraordinare a revizuirii.
În aplicarea art. 181 alin. (1) C. proc. civ., care reglementează calculul termenelor procedurale, termenul de o lună a curs de la 9 iunie 2021 şi s-a împlinit la 9 iulie 2021, care a fost o zi lucrătoare.
Or, cererea de revizuire pentru contrarietate de hotărâri a fost formulată de revizuentă prin intermediul poştei electronice, la 15 februarie 2022, cu depăşirea termenului de o lună prevăzut de lege, sens în care Înalta Curte constată în mod legal instanţa de revizuire a reţinut incidenţa în cauză a sancţiunii decăderii revizuentei din dreptul de a exercita calea extraordinară de atac, potrivit art. 185 alin. (1) C. proc. civ.
Restul criticilor din memoriul de recurs sunt, în realitate, argumente pentru admiterea cererii de revizuire; acestea însă nu pot fi analizate de instanţa de judecată, care este chemată să soluţioneze recursul declarat împotriva soluţiei de respingere, ca tardivă, a căii extraordinare de atac; doar în cazul unei eventuale admiterii a cererii de recurs, ar ajunge instanţa să analizeze fondul cererii de revizuire şi să aprecieze asupra incidenţei art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.
Având în vedere cele arătate mai sus, reţinând că recurenta revizuentă a formulat critici ce sunt nefondate şi că decizia recurată este legală, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge, ca nefondat, recursul formulat în cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de Comisia Specială de Retrocedare împotriva Deciziei nr. 3320 din 08 iunie 2022 pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 13 februarie 2023.
GGC - ED