Asupra cauzei de faţă, reţine următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
Încheierea recurată
Prin încheierea din 23 februarie 2022, secţia I civilă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a respins cererea de intervenţie formulată de numita A. în interesul recurentului-reclamant B. şi a fost amânată pronunţarea în Dosarul nr. x/2016.
Recursul
Împotriva acestei încheieri, A. a formulat recurs, care a fost înregistrat pe rolul Completului de 5 judecători.
Procedura de filtru
Prin încheierea din 5 decembrie 2022, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători a luat act de conţinutul raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului şi a dispus comunicarea acestui act de procedură, pentru ca părţile să depună punct de vedere.
În cauză, recurenta a depus punct de vedere la raport, prin care a solicitat admiterea recursului, astfel cum a fost formulat.
II. Considerentele Înaltei Curţi
Analizând excepţia inadmisibilităţii recursului, invocată din oficiu, Înalta Curte reţine următoarele:
Potrivit art. 64 alin. (4) din C. proc. civ. (reprodus în forma de dinainte de modificarea introdusă prin Legea nr. 310/2018), "Încheierea de respingere ca inadmisibilă a cererii de intervenţie poate fi atacată în termen de 5 zile, care curge de la pronunţare pentru partea prezentă, respectiv de la comunicare pentru partea lipsă. Calea de atac este numai apelul, dacă încheierea a fost dată în prima instanţă, respectiv numai recursul la instanţa ierarhic superioară, în cazul în care încheierea a fost pronunţată în apel".
În cauză, calea de atac extraordinară a recursului a fost declarată împotriva încheierii prin care o secţie a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a respins, în recurs, o cerere de intervenţie accesorie.
În aplicarea textelor de lege anterior redate, se constată că încheierea prin care a fost respinsă cererea de intervenţie accesorie pronunţată într-un recurs este o hotărâre judecătorească definitivă, întrucât recursul nu vizează o încheiere pronunţată în apel, ci în recurs, neexistând o instanţă ierarhic superioară care să soluţioneze calea de atac.
În raport cu dispoziţiile art. 129 din Constituţie şi ale art. 457 alin. (1) C. proc. civ., admisibilitatea unei căi de atac şi, pe cale de consecinţă, provocarea unui control judiciar al hotărârii judecătoreşti este condiţionată de exercitarea acesteia în condiţiile legii.
Pentru a da eficienţă acestor reglementări legale, instanţa este obligată să examineze căile de atac cu care este învestită prin prisma îndeplinirii condiţiilor de exercitare stabilite de legea procesuală şi să respingă, ca inadmisibilă, orice cale de atac neconformă acestora.
Ca urmare, pentru considerentele expuse anterior, în temeiul art. 493 alin. (5) din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat în cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de recurenta A. împotriva încheierii din 23 februarie 2022 pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, în Dosarul nr. x/2016.
Fără cale de atac.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 13 februarie 2023.
GGC - ED