Asupra cererii de faţă, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
Hotărârea pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
Prin Decizia nr. 6198 din 19 noiembrie 2020 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal s-a respins, ca nefondat, recursul declarat de recurenta SC A. SRL prin administrator B. împotriva Deciziei civile nr. 4793 din 7 decembrie 2017, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Contestaţia privind tergiversarea procesului
La 2 martie 2023, SC A. SRL prin administrator B. a formulat contestaţie privind tergiversarea procesului ce formează obiectul Dosarului nr. x/2016 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, soluţionat la 19 noiembrie 2020 prin Decizia nr. 6198/2020, arătând că hotărârea nu i-a fost comunicată până în prezent.
În drept, contestaţia a fost întemeiată pe dispoziţiile 522 alin. (2) pct. 1 din C. proc. civ.
II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători:
Examinând contestaţia privind tergiversarea procesului, Înalta Curte reţine următoarele:
Potrivit art. 30 alin. (1) din C. proc. civ. "Oricine are o pretenţie împotriva unei alte persoane ori urmăreşte soluţionarea în justiţie a unei situaţii juridice are dreptul să facă o cerere înaintea instanţei competente".
Conform art. 32 alin. (1) lit. c) din C. proc. civ. "Orice cerere poate fi formulată şi susţinută numai dacă autorul acesteia (...) formulează o pretenţie".
De asemenea, art. 522 alin. (1) din C. proc. civ. prevede că "Oricare dintre părţi, precum şi procurorul care participă la judecată pot face contestaţie prin care, invocând încălcarea dreptului la soluţionarea procesului într-un termen optim şi previzibil, să solicite luarea măsurilor legale pentru ca această situaţie să fie înlăturată."
La alin. (2) al aceluiaşi text de lege sunt prevăzute cazurile în care poate fi formulată contestaţia, motivele vizând atât culpa, cât şi atitudinea instanţei faţă de neglijenţa sau abuzul părţilor, a altor participanţi în proces ori a terţilor care aveau obligaţii legale sau judiciare.
Ca urmare, contestaţia la tergiversare este acţiunea prin care o parte urmăreşte înlăturarea dificultăţilor ivite în soluţionarea cauzelor civile într-un termen optim şi previzibil, scopul procedurii fiind acela de a se lua măsurile legale pentru ca eventuala situaţie de tergiversare să înceteze. Raţiunea reglementării acestei proceduri a fost aceea de a asigura dreptul părţii la o procedură echitabilă, eficientă, desfăşurată cu celeritate, prin sancţionarea conduitelor procesuale care se îndepărtează de la aceste rigori.
Ceea ce caracterizează toate cazurile prevăzute de art. 522 din C. proc. civ. este pasivitatea instanţei de judecată care are mijloacele necesare pentru corijarea conduitelor necorespunzătoare şi nu le foloseşte sau, mai grav, nesocoteşte ea însăşi dispoziţiile legale care-i impun o anumită conduită.
Examinând actele dosarului şi raportându-se la textele legale redate anterior, Înalta Curte reţine că obiectul contestaţiei la tergiversare pendinte îl reprezintă luarea măsurilor legale pentru comunicarea Deciziei nr. 6198 din 19 noiembrie 2020 a acestei instanţe, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Potrivit verificărilor efectuate în sistemul informatic ECRIS, această hotărâre judecătorească a fost deja comunicată părţilor la 10 martie 2023, depăşirea termenului legal fiind justificată de împrejurarea, de notorietate, a creşterii volumului de activitate la secţia de contencios administrativ şi fiscal şi, corelativ, a încărcăturii de dosare instrumentate şi soluţionate de către fiecare judecător al acestei secţii a instanţei supreme, în perioada de referinţă, respectiv 2020 - 2023.
Faţă de această împrejurare, ce confirmă preocuparea instanţei de judecată pentru redactarea, semnarea şi comunicarea hotărârii judecătoreşti solicitate de contestatoare, Completul de 5 judecători va constata că nu se mai impune adoptarea de măsuri în acest scop, pe temeiul art. 522 şi urm. din C. proc. civ., motiv pentru care se va respinge contestaţia privind tergiversarea procesului dedusă judecăţii.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge contestaţia privind tergiversarea procesului formulată de contestatoarea SC A. SRL prin administrator B., în Dosarul nr. x/2016 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Fără nicio cale de atac.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 3 aprilie 2023.
GGC - ED