Detalii jurisprudență - Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României

Asupra apelurilor penale de faţă;

În baza actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 127 din data de 24 martie 2022, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală în dosarul nr. x/2019, s-au hotărât următoarele:

I. În baza art. 254 alin. (1) din C. pen. anterior rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 din C. pen., a fost condamnat inculpatul A. la pedeapsa de 7 ani închisoare pentru comiterea infracţiunii de luare de mită.

În baza art. 71 din C. pen. anterior, s-a interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi b din C. pen. anterior, pe durata executării pedepsei principale.

În baza art. 65 alin. (2) din C. pen. anterior, s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi b din C. pen. anterior, pe o perioadă de 5 ani, începând cu data executării sau considerării ca executată a pedepsei principale, conform art. 66 din C. pen. anterior.

În baza art. 257 din C. pen. anterior rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) din C. pen. anterior şi art. 5 din C. pen., a fost condamnat inculpatul A. la pedeapsa de 6 ani închisoare pentru comiterea infracţiunii de trafic de influenţă, în formă continuată.

În baza art. 65 alin. (1) din C. pen. anterior, s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi b din C. pen. anterior, pe o perioadă de 4 ani, începând cu data executării sau considerării ca executată a pedepsei principale, conform art. 66 din C. pen. anterior.

În baza art. 254 alin. (1) din C. pen. anterior rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 din C. pen., a fost condamnat pe inculpatul A. la pedeapsa de 7 ani închisoare pentru comiterea infracţiunii de luare de mită.

În baza art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) din C. pen. anterior, au fost contopite pedepsele aplicate inculpatului A., în pedeapsa cea mai grea, de 7 ani închisoare, la care s-a adăugat un spor de 1 an şi 6 luni, rezultând o pedeapsă finală de 8 ani şi 6 luni închisoare, pe care inculpatul urmează să o execute în regim de detenţie.

În baza art. 35 alin. (3) din C. pen. anterior, s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi b din C. pen. anterior, pe o perioadă de 5 ani, începând cu data executării sau considerării ca executată a pedepsei principale, conform art. 66 din C. pen. anterior.

II. În baza art. 257 din C. pen. anterior rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 din C. pen., a fost condamnat inculpatul B. la pedeapsa de 6 ani închisoare pentru comiterea infracţiunii de trafic de influenţă.

În baza art. 26 rap. la art. 254 alin. (1) din C. pen. anterior rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 din C. pen., a fost condamnat inculpatul B. la pedeapsa de 7 ani închisoare pentru comiterea infracţiunii de luare de mită, în forma complicităţii.

În baza art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) din C. pen. anterior, au fost contopite pedepsele aplicate inculpatului B., urmând ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea de 7 ani închisoare, în regim de detenţie.

III. În baza art. 291 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 din C. pen., a fost condamnată inculpata C. la pedeapsa de 4 ani închisoare pentru comiterea infracţiunii de trafic de influenţă, pe care inculpata urmează să o execute în regim de detenţie.

În baza art. 67 alin. (1) din C. pen., s-a aplicat inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) din C. pen., pe o perioadă de 3 ani, după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei închisorii, conform art. 68 din C. pen.

În baza art. 65 din C. pen., s-a interzis inculpatei, ca pedeapsă accesorie, exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) din C. pen., pe durata executării pedepsei principale.

În baza art. 396 alin. (5) rap. la art. 16 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen., a fost achitată inculpata C. sub aspectul săvârşirii infracţiunii de luare de mită, în forma complicităţii, prevăzută de art. 48 alin. (1) rap. la art. 289 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 6 şi art. 7 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 din C. pen.

IV. În baza art. 254 alin. (1) din C. pen. anterior rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 din C. pen., a fost condamnat inculpatul D. la pedeapsa de 5 ani şi 6 luni închisoare pentru comiterea infracţiunii de luare de mită, pe care inculpatul urmează să o execute în regim de detenţie.

În baza art. 65 alin. (2) din C. pen. anterior, s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi b din C. pen. anterior, pe o perioadă de 4 ani, începând cu data executării sau considerării ca executată a pedepsei principale, conform art. 66 din C. pen. anterior.

V. În baza art. 257 din C. pen. anterior rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 din C. pen., a fost condamnat inculpatul E. la pedeapsa de 3 ani şi 6 luni închisoare pentru comiterea infracţiunii de trafic de influenţă.

În baza art. 65 alin. (1) din C. pen. anterior, s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi b din C. pen. anterior, pe o perioadă de 3 ani, începând cu data executării sau considerării ca executată a pedepsei principale, conform art. 66 din C. pen. anterior.

În baza art. 97 din C. pen., s-a anulat suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 1 an şi 9 luni închisoare, aplicată inculpatului E. prin sentinţa penală nr. 388 din 20 iunie 2018, pronunţată de Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti în dosarul nr. x/2017, astfel cum a rămas definitivă prin decizia penală nr. 641 din 9 mai 2019 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală.

A fost descontopită pedeapsa rezultantă de 1 an şi 9 luni închisoare, aplicată inculpatului prin decizia penală antemenţionată, în pedepsele componente, care au fost repuse în individualitatea lor, respectiv 1 an şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de ultraj prev. de art. 257 alin. (1) şi (4) rap. la art. 193 alin. (2) din C. pen. şi pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) din C. pen. pe durata de 1 an, 9 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de ultraj prev. de art. 257 alin. (1) şi (4) rap. la art. 206 alin. (1) din C. pen. şi pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) din C. pen. pe durata de 1 an, şi sporul de 3 luni închisoare.

În baza art. 40 şi art. 39 lit. b) din C. pen., au fost contopite pedepsele aplicate inculpatului E., în pedeapsa cea mai grea, de 3 ani şi 6 luni închisoare, la care s-a adăugat un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite de 9 luni închisoare, rezultând o pedeapsă finală de 4 ani şi 3 luni închisoare, pe care inculpatul urmează să o execute în regim de detenţie.

În baza art. 45 alin. (2) din C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) din C. pen., pe o perioadă de 3 ani, după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei închisorii, conform art. 68 din C. pen.

În baza art. 45 alin. (4) din C. pen., s-a scăzut din durata de 3 ani a pedepsei complementare constând în interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) din C. pen., aplicate pe lângă pedeapsa principală rezultantă, perioada de 1 an executată în baza sentinţei penale nr. 388/20.06.2018 a Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, astfel cum a rămas definitivă prin decizia penală nr. 641/09.05.2019 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală.

În baza art. 45 alin. (2) şi (5) din C. pen., s-a interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) din C. pen., pe durata executării pedepsei principale.

În baza art. 72 alin. (1) teza finală din C. pen., s-a scăzut din durata pedepsei închisorii aplicate inculpatului E. durata reţinerii şi a arestării preventive în dosarul nr. x/2017, de la data de 09.06.2017 şi până la data de 11.08.2017, inclusiv.

În baza art. 254 alin. (3) din C. pen. anterior, s-a dispus confiscarea specială a sumelor de 3.990.248,6 RON şi 65.000 euro de la inculpatul A..

În baza art. 257 alin. (2) cu referire la art. 256 alin. (2) din C. pen. anterior, s-a dispus confiscarea specială a sumei de 2.177.000 euro de la acelaşi inculpat.

În baza art. 257 alin. (2) cu referire la art. 256 alin. (2) din C. pen. anterior, s-a dispus confiscarea specială a sumelor de 3.121.328,41 RON şi 1.919.900 euro de la inculpatul B..

În baza art. 291 alin. (2) din C. pen., s-a dispus confiscarea specială a sumelor de 3.083.498,71 RON şi 1.050.087 euro de la inculpata C..

În baza art. 254 alin. (3) din C. pen. anterior, s-a dispus confiscarea specială a sumei de 1.114.000 euro de la inculpatul D..

În baza art. 257 alin. (2) cu referire la art. 256 alin. (2) din C. pen. anterior, s-a dispus confiscarea specială a sumei de 2.111.799,71 euro de la inculpatul E..

În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., s-a dispus confiscarea specială a sumei de 214.874,88 euro virată în contul deschis pe numele S.C. F. S.A. la A.N.A.B.I., dispoziţie ce se va comunica Agenţiei Naţionale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate.

În baza art. 404 alin. (4) lit. c) din C. proc. pen., s-a menţinut măsura sechestrului asigurător asupra bunurilor aparţinând inculpatului A., dispusă prin ordonanta nr. 89/P/2017 din 09.10.2018 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, până la concurenţa valorii sumelor de bani supuse confiscării, respectiv:

- imobil apartament cu nr. x, situat în Bucureşti, str. x, compus din 2 camere şi dependinţe cu suprafaţa utilă de 72,95 mp. Terenul aferent apartamentului este în suprafaţă de 24 mp. Apartamentul este identificat cu numărul cadastral x, fiind înscris în cartea funciară x a Sectorului 2 Bucureşti;

- imobil apartament sistem duplex cu nr. x, situat în Bucureşti, str. x, mezanin şi etaj 1C, compus din o cameră şi dependinţe la mezanin, respectiv 2 camere şi dependinţe la etaj, cu suprafaţa utilă de 71,30 mp la mezanin şi 72,07 mp la etaj. Apartamentul este identificat cu numărul cadastral x, fiind înscris în cartea funciară x a Sectorului 2 Bucureşti;

- imobil apartament cu nr. x, situat în Bucureşti, str. x, bl. 3. Apartamentul este compus din 4 camere şi dependinţe are o suprafaţă de 150,63 mp, îi revine o cotă indiviză de 70,11 mp din părţile şi dependinţele comune, respectiv cota de 73,48 mp teren. Apartamentul este identificat cu numărul cadastral x, fiind înscris în cartea funciară x a Sectorului 2 Bucureşti;

- imobil garaj cu nr. x, având suprafaţa de 20 mp, cotă indiviză de teren 6,85 mp, situat în Bucureşti, str. x, Subsol 1. Garajul este identificat cu numărul cadastral x, fiind înscris în cartea funciară x a Sectorului 2 Bucureşti;

- imobil garaj cu nr. x, având suprafaţa de 18,73 mp, cotă indiviză de teren 6,85 mp situat în Bucureşti, str. x, Subsol 1. Garajul este identificat cu numărul cadastral x, fiind înscris în cartea funciară x a Sectorului 2 Bucureşti;

- imobil garaj cu nr. x, având suprafaţa de 17,51 mp, cotă indiviză de teren 5,89 mp situat în Bucureşti, str. x, Subsol 2. Garajul este identificat cu numărul cadastral x, fiind înscris în cartea funciară x a Sectorului 2 Bucureşti;

- imobil garaj cu nr. x, având suprafaţa de 14,76 mp, cotă indiviză de teren 5,03 mp, situat în Bucureşti, str. x, Subsol 2. Garajul este identificat cu numărul cadastral x, fiind înscris în cartea funciară x a Sectorului 2 Bucureşti;

- imobil garaj cu nr. x, având suprafaţa de 16,36 mp, cotă indiviză de teren 5,67 mp situat în Bucureşti, str. x, Subsol nr. 1. Garajul este identificat cu numărul cadastral x, fiind înscris în cartea funciară x a Sectorului 2 Bucureşti;

- imobil - teren extravilan cu suprafaţa de 45.490 mp (42.100 vie şi 3.390 păşune), identificat cu numărul cadastral x, număr cadastral vechi x situat în Valea Călugărească Judeţul Prahova. Terenul este înscris în cartea funciară x (număr vechi x) a localităţii Valea Călugărească judeţul Prahova;

- imobil - teren cu suprafaţa de 4.510 mp (1423 mp curţi construcţii şi 3087 mp păşune), identificat cu numărul cadastral x, respectiv construcţie P+1, cu suprafaţa construită la sol de 121 mp, cu destinaţia locuinţă, situate în sat Valea Largă, comuna Valea Călugărească Judeţul Prahova. Terenul şi construcţia sunt înscrise în cartea funciară x (număr vechi 4155) Valea Călugărească, judeţul Prahova. Clădirea este identificată cu numărul cadastral x, bunuri imobile ce au fost evaluate la valoarea de 438.640 euro;

- 65 de părţi sociale (ceea ce reprezintă o cotă de 65%) la S.C. G. S.R.L., x, CUI x, cu sediul social în Bucureşti, str. x, biroul nr. 1, societate cu un capital social subscris de 1.000 RON (100 de părţi sociale);

- 4000 de părţi sociale (ceea ce reprezintă o cotă de 19,51%) la S.C. H. S.R.L. - societate în lichidare, x, CUI x, cu sediul social în Bucureşti, Şoseaua x, corp C6, camera 2, societate cu un capital social subscris de 410.000 RON (20.500 de părţi sociale);

- 20 de părţi sociale (ceea ce reprezintă o cotă de 50%) la S.C. I. S.R.L., x, CUI x, cu sediul social în Bucureşti, str. x, cam. nr. 1, societate cu un capital social subscris de 400 RON (40 de părţi sociale);

- 17.800 de părţi sociale (ceea ce reprezintă o cotă de 51%) la S.C. J. S.R.L., x, CUI x, cu sediul social în Bucureşti, str. x, societate cu un capital social subscris de 349.000 RON (34.900 de părţi sociale);

- 51 de părţi sociale (ceea ce reprezintă o cotă de 51%) la S.C. K. S.R.L., x, CUI x, cu sediul social în Bucureşti, str. x, societate cu un capital social subscris de 10.000 RON (100 de părţi sociale);

- 39 de părţi sociale (ceea ce reprezintă o cotă de 39%) la S.C. L. S.R.L., x, CUI x, cu sediul social în Bucureşti, str. x, mansarda, cu un capital social subscris de 1.000 RON (100 de părţi sociale);

- 8 de părţi sociale (ceea ce reprezintă o cotă de 40%) la S.C. M. S.R.L., x, CUI x, cu sediul social în Bucureşti, str. x, societate cu un capital social subscris de 200 RON (20 de părţi sociale);

- 47 de părţi sociale (ceea ce reprezintă o cotă de 47%) la S.C. N. şi Consultanta S.R.L., x, CUI x, cu sediul social în Bucureşti, str. x, societate cu un capital social subscris de 10.000 RON (100 de părţi sociale);

- 80 de părţi sociale (ceea ce reprezintă o cotă de 10%) la S.C. O. S.R.L., x, CUI x, cu sediul social în Bucureşti, str. x, biroul 2, societate cu un capital social subscris de 80.000 RON (800 de părţi sociale);

- 49.376 de părţi sociale (ceea ce reprezintă o cotă de 24,9997%) la S.C. P. S.R.L. - societate în faliment, x, CUI x, cu sediul social în Bucureşti, str. x, societate cu un capital social subscris de 1.975.060 RON (197.506 de părţi sociale);

- sumele datorate de S.C. Q. S.R.L., S.C. N. şi Consultanţă S.R.L., S.C. L. S.R.L., S.C. R. S.R.L. şi S.C. G. S.R.L. inculpatului A., sumele de bani urmând a fi virate în contul unic A.N.A.B.I. deschis pe numele său la S., având codul IBAN x;

- sumele de bani prezente şi viitoare din conturile deschise de A. la T. şi la U..

În baza art. 404 alin. (4) lit. c) din C. proc. pen., s-a menţinut măsura sechestrului asigurător asupra bunurilor aparţinând inculpatului B., dispusă prin ordonanţa din data de 09.10.2018 şi ordonanţa din data de 07.11.2019, emise în dosarul nr. x/2017 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, până la concurenţa valorii sumelor de bani supuse confiscării, respectiv:

- cota de 1/2 din imobilul situat în mun. Bucureşti, str. x-Aldea, nr. 25 (teren şi casă) din care terenul are suprafaţa de 453,20 mp şi casa are suprafaţa totală desfăşurată de 429,45 mp, identificat cu număr cadastral x şi înscris în cartea funciară x, rezultat din alipirea a 3 apartamente înscrise în CF nr. x;

- cota de 1/2 din imobilul apartament cu nr. x, situat în Năvodari, V., judeţul Constanţa, compus din trei camere şi dependinţe (hol, baie şi sas) cu suprafaţa utilă de 65,03 mp şi o terasă cu suprafaţa de 13,65 mp, identificat cu numărul cadastral x, înscris în cartea funciară x Năvodari, judeţul Constanţa;

- cota de 1/2 din imobilul apartament cu nr. x, situat în Năvodari, V., W., judeţul Constanţa, compus din trei camere de locuit şi dependinţe cu suprafaţa utilă de 74,95 mp, identificat cu numărul cadastral x, fiind înscris în cartea funciară x Năvodari, judeţul Constanţa;

- cota de 1/2 din imobilul apartament cu nr. x, situat în Năvodari, V., W. - lot x, judeţul Constanţa, compus din două camere de locuit şi dependinţe cu suprafaţa utilă de 65,03 mp, identificat cu numărul cadastral x şi înscris în cartea funciară x Năvodari, judeţul Constanţa;

- cota de 1/2 din imobilul teren cu suprafaţa de 10.000 mp, reprezentând cota indiviză de 32,051% din terenul cu suprafaţa totală de 31.200 mp, situat în extravilanul comunei D., sat Creaţa, judeţul Ilfov, tarla x, parcela x, identificat cu numărul cadastral provizoriu 920, fiind înscris în cartea funciară x a localităţii D., judeţul Ilfov;

- cota de 1/2 din imobilul apartament cu nr. x, situat în Bucureşti, str. x, compus din 4 camere, dependinţe cu suprafaţa utilă de 97,88 mp, boxă nr. 2 - 2,27 mp, cameră de serviciu nr. 9 - 8,86 mp şi garaj nr. 54 - 15,24 mp, identificat cu numărul cadastral x, fiind înscris în cartea funciară x a Sectorului 1 Bucureşti;

- 100 de părţi sociale la S.C. X. S.R.L., x, CUI x, societate având sediu social în Bucureşti, Strada x-Aldea, nr. 25, camerele 1, 2 şi 3, deţinute de inculpat ca asociat unic;

- sumele de bani prezente şi viitoare din conturile bancare deschise de inculpatul B. la S., Y., Y. şi U.;

- cota indiviză deţinută de inculpat asupra apartamentului cu nr. x, situat în Bucureşti, b-dul x, nr. 24, având suprafaţa de 120,62 mp, identificat în cartea funciară x a sectorului 1 Bucureşti;

- suma de 100.000 de euro datorată inculpatului B. de către Z..

În baza art. 404 alin. (4) lit. c) din C. proc. pen., s-a menţinut măsura sechestrului asigurător dispusă faţă de inculpata C. prin ordonanţa din data de 09.10.2018, astfel cum a fost menţinută prin ordonanţa din data de 07.11.2019, emise în dosarul nr. x/2017 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, până la concurenţa valorii sumelor de bani supuse confiscării, asupra următoarelor bunuri:

- apartament cu numărul x, compus din 3 camere, dependinţe, logie, garaj nr. 4 şi boxă nr. 3, având suprafaţa de 88,64 mp, situat în Bucureşti, str. x, identificat cu numărul cadastral x, fiind înscris în cartea funciară x a Sectorului 1 Bucureşti;

- apartament cu numărul x, compus din 3 camere, bucătărie, baie, wc, cămară, sas, hol, vestibul, 2 balcoane, având suprafaţa de 75,79 mp, situat în Bucureşti, str. x, identificat cu numărul cadastral x, fiind înscris în cartea funciară x a Sectorului 1 Bucureşti;

- apartament cu numărul x, compus din 3 camere, dependinţe, 2 balcoane şi 3 boxe, având suprafaţa de 100,89 mp, situat în Bucureşti, str. x, identificat cu numărul cadastral x, fiind înscris în cartea funciară x a Sectorului 1 Bucureşti;

- camera cu nr. x, având suprafaţa de 9 mp şi cota de 4,64 mp din terenul aferent construcţie, situat în Bucureşti, str. x, identificat cu numărul cadastral x, fiind înscris în cartea funciară x a Sectorului 1 Bucureşti;

- cameră serviciu notată cu nr. x şi boxă notată cu nr. x şi cotă indiviză de 1/2 din boxă notată nr. 3, având suprafaţa totală de 14,56 mp, situate în Bucureşti, str. x, identificate cu numărul cadastral x, fiind înscrise în cartea funciară x a sectorului 1 Bucureşti;

- apartament cu o cameră, având suprafaţa totală de 12,43 mp, situat în Bucureşti, str. x, demisol, identificat cu numărul cadastral x, fiind înscrise în cartea funciară x a sectorului 1 Bucureşti;

- două boxe individualizate lot x, având suprafaţa de 12,6 mp, situate în Bucureşti, str. x, identificate cu numărul ca cadastral x, fiind înscris în cartea funciară x;

- oficiu, având suprafaţa de 10,97 mp, situat în Bucureşti, str. x, identificat cu numărul cadastral x, fiind înscris în cartea funciară x a Sectorului 1 Bucureşti;

- cotă de 1/2 din apartament cu numărul x, având suprafaţa de 72,82 mp, situat în Bucureşti, sectorul l, str. x, identificat cu numărul cadastral x, fiind înscris în cartea funciară x a Sectorului 1 Bucureşti;

- apartament cu nr. x, compus din trei camere şi dependinţe, având suprafaţa totală de 68,25 mp, situat în Bucureşti, str. x, demisol, identificat cu numărul cadastral x, fiind înscrise în cartea funciară x a sectorului 1 Bucureşti;

- teren intravilan cu suprafaţa de 1.000 mp - lot x, respectiv cota indiviză de 8,38% din terenul cu suprafaţa de 1.628 mp (cota de 136,44 mp), având destinaţia drum de acces - lot x, situat în Bucureşti, Drumul Pădurea Pustnicu nr. x-55, identificat cu numărul cadastral x, înscris în cartea funciară x a Sectorului 1 Bucureşti iar terenul cu suprafaţa de 1.628 mp este identificat cu numărul cadastral x, înscris în cartea funciară x a Sectorului 1 Bucureşti;

- apartament cu nr. x şi loc de parcare - teren intravilan cu suprafaţa de 12,5 mp, situate în oraşul Mangalia, localitatea Neptun, str. x, judeţul Constanţa, identificat cu numărul cadastral xl-U21, înscris în cartea funciară x Mangalia iar locul de parcare - teren este identificat cu numărul cadastral x fiind înscris în cartea funciară x Mangalia;

- cotă de 1/2 din teren extravilan cu suprafaţa de 1.600 mp (tarla x, parcela x), situat în judeţul Ilfov, identificat cu numărul cadastral x, înscris în cartea funciară x a localităţii Snagov, judeţul Ilfov;

- cotă de 1/2 teren extravilan cu suprafaţa măsurată de 4.490 mp şi suprafaţă din acte de 4.590 mp (tarla x, parcela x), situat în judeţul Ilfov, identificat cu numărul cadastral x, înscris în cartea funciară x a localităţii Snagov, judeţul Ilfov;

- teren cu suprafaţa de 256 mp (suprafaţa din acte 214 mp) şi construcţie cu suprafaţa de 52 mp, situate în localitatea AA. nr. 1396A, judeţul Prahova, identificat cu numărul cadastral x iar construcţia cu numărul cadastral xl, fiind înregistrate în cartea funciară x a localităţii AA., judeţul Prahova;

- teren fâneaţă, cu suprafaţa de 3.738 mp, situat în localitatea AA., punct BB., judeţul Prahova, identificat cu numărul cadastral x, fiind înscris în cartea funciară x a localităţii AA., judeţul Prahova;

- teren extravilan cu suprafaţa de 5.000 mp (tarla x, parcela x), identificat cu numărul cadastral x (număr cadastral vechi x), înscris în cartea funciară x a localităţii Lunguleţu, judeţul Dâmboviţa;

- teren extravilan cu suprafaţa de 1.081 mp (suprafaţă în acte 1.100 mp), identificat cu numărul cadastral x (număr cadastral vechi x), tarla x, parcela x, înscris în cartea funciară x a localităţii Lunguleţu, judeţul Dâmboviţa;

- teren extravilan cu suprafaţa de 1.400 mp (tarla x, parcela x), identificat cu numărul cadastral x, număr cadastral vechi x, înscris în cartea funciară x a localităţii Lunguleţu, judeţul Dâmboviţa;

- cotă de 1/4 din teren extravilan cu suprafaţa de 5.000 mp (tarla x, parcela x), identificat cu numărul cadastral x, număr cadastral vechi x, înscris în cartea funciară x a localităţii Lunguleţu, judeţul Dâmboviţa;

- cotă de 1/4 din teren extravilan cu suprafaţa de 10.000 mp (tarla x, parcela x), identificat cu numărul cadastral x, înscris în cartea funciară x a localităţii Lunguleţu, judeţul Dâmboviţa;

- cotă de 1/4 din teren extravilan cu suprafaţa de 2.000 mp (tarla x, parcela x), identificat cu numărul cadastral x, număr cadastral vechi x, înscris în cartea funciară x a localităţii Lunguleţu, judeţul Dâmboviţa;

- cotă de 1/4 din teren extravilan cu suprafaţa măsurată de 1.572 mp şi suprafaţa în acte de 1600 mp (tarla x, parcela x), identificat cu numărul cadastral x, număr cadastral vechi x, înscris în cartea funciară x a localităţii Lunguleţu, judeţul Dâmboviţa;

- cotă de 1/4 din teren extravilan cu suprafaţa de 2.555 mp şi suprafaţa din acte de 2600 mp (tarla x, parcela x), identificat cu numărul cadastral x, număr cadastral vechi x, înscris în cartea funciară x a localităţii Lunguleţu, judeţul Dâmboviţa;

- cotă de 1/4 din teren extravilan cu suprafaţa de 3.200 mp (tarla x, parcela x), identificat cu numărul cadastral x, număr cadastral vechi x, înscris în cartea funciară x a localităţii Lunguleţu, judeţul Dâmboviţa;

- cotă de 1/4 din teren extravilan cu suprafaţa de 10.000 mp (tarla x, parcela x), identificat cu numărul cadastral x, număr cadastral vechi x, înscris în cartea funciară x a localităţii Lunguleţu, judeţul Dâmboviţa;

- cotă de 1/4 din teren extravilan cu suprafaţa de 1.599 mp şi suprafaţa din acte de 1600 mp (tarla x, parcela x), identificat cu numărul cadastral x, număr cadastral vechi x, înscris în cartea funciară x a localităţii Lunguleţu, judeţul Dâmboviţa;

- cotă de 1/4 din teren extravilan cu suprafaţa de 2.457 mp şi suprafaţa din acte de 2500 mp (tarla x, parcela x), identificat cu numărul cadastral x, număr cadastral vechi x, înscris în cartea funciară x a localităţii Lunguleţu, judeţul Dâmboviţa;

- cotă de 1/4 din teren extravilan cu suprafaţa de 1.200 mp (tarla x, parcela x), identificat cu numărul cadastral x, număr cadastral vechi x, înscris în cartea funciară x a localităţii Lunguleţu, judeţul Dâmboviţa;

- 100 părţi sociale (o cotă de participare de 100%) la S.C. CC. S.R.L. x, CUI x, cu sediul social în Bucureşti Sectorul 1, str. x, societate cu un capital social în valoare de 1000 RON;

- sumele de 95.800 de euro şi 700 de euro deţinute de inculpată în conturi deschise la U..

În baza art. 404 alin. (4) lit. c) din C. proc. pen., s-a menţinut măsura sechestrului asigurător dispusă faţă de inculpatul D. prin ordonanţa din data de 09.10.2018, astfel cum a fost modificată prin ordonanţa din data de 13.06.2019 şi societatea DD. prin ordonanţa din data de 13.06.2019, emise în dosarul nr. x/2017 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, până la concurenţa valorii sumelor de bani supuse confiscării, asupra următoarelor bunuri:

- 360 părţi sociale (cota de participaţie fiind de 100%) la S.C. EE. S.R.L., x, CUI x, cu sediul social în municipiul Cluj-Napoca, judeţ Cluj, societate cu un capital social de 3.600 RON;

- sumele datorate de S.C. EE. S.R.L. inculpatului D., până la concurenţa sumei de 149.049,59 euro;

- suma de 964.187,70 euro deţinută în contul bancar nr. x deschis de DD. la FF. S.A. din Elveţia.

În baza art. 404 alin. (4) lit. c) din C. proc. pen., s-a menţinut măsura sechestrului asigurător dispusă faţă de inculpatul E. prin ordonanţa din data de 09.10.2018, societatea GG. prin ordonanţa din data de 12.03.2019 şi HH. prin ordonanţa din data de 17.07.2019, astfel cum au fost menţinute prin ordonanţa din data de 07.11.2019, emise în dosarul nr. x/2017 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, până la concurenţa valorii sumelor de bani supuse confiscării, asupra următoarelor bunuri:

- suma de 1.636.946,97 euro deţinută în contul bancar nr. x deschis la II., Marea Britanie, pe numele societăţii GG.;

- suma de 47.848,20 euro deţinută în contul bancar nr. x deschis la II., Marea Britanie de inculpatul E.;

- sumele de bani deţinute în contul bancar nr. x, deschis la Y. S.A., pe numele HH..

În baza art. 404 alin. (4) lit. c) din C. proc. pen., s-a menţinut măsura sechestrului asigurător dispusă prin ordonanţa din data de 07.11.2019 emisă în dosarul nr. x/2017 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie asupra sumei de 214.874,88 euro (virată în contul x deschis la A.N.A.B.I. pe numele S.C. F. SA).

În baza art. 274 alin. (1) şi (2) din C. proc. pen., au fost obligaţi inculpaţii A., B., D. şi E. la plata sumelor de câte 85.000 RON fiecare şi inculpata C. la plata sumei de 80.000 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare în favoarea statului.

În baza art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., onorariile cuvenite apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru inculpaţi, în cuantum de câte 1253 RON, s-a dispus a se suporta din fondul Ministerului Justiţiei.

Onorariile cuvenite interpreţilor pentru serviciile de traducere s-a dispus a se suporta din fondurile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de fond a reţinut că, prin rechizitoriul nr. x/2017 din data de 13.11.2019 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor: A., pentru săvârşirea a două infracţiuni de luare de mită, prev. de art. 289 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 6 şi art. 7 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 78/2000, şi a unei infracţiuni de trafic de influenţă în formă continuată, prev. de art. 291 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen., toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) şi a art. 5 din C. pen. B., pentru săvârşirea infracţiunilor de trafic de influenţă, prev. de art. 291 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 5 din C. pen. şi complicitate la luare de mită, prev. de art. 48 alin. (1) rap. la art. 289 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 6 şi art. 7 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 5 din C. pen., ambele în concurs real prev. de art. 38 alin. (1) din C. pen. C., pentru săvârşirea infracţiunilor de trafic de influenţă prev. de art. 291 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 5 din C. pen. şi complicitate la luare de mită, prev. de art. 48 alin. (1) rap. la art. 289 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 6 şi art. 7 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 5 din C. pen., ambele în concurs real prev. de art. 38 alin. (1) din C. pen. D., pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, prev. de art. 289 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 6 şi art. 7 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 5 din C. pen. E., pentru săvârşirea unei infracţiuni de trafic de influenţă, prev. de art. 291 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 6 şi 7 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 5 din C. pen.

Rechizitoriul nr. x a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la data de 15.11.2019, sub nr. x/2019.

Prin încheierea din 26 februarie 2020, printre altele, judecătorul de cameră preliminară a admis, în parte, cererile formulate de inculpaţii C., B., A. şi E. privind neregularitatea actului de sesizare şi, în temeiul art. 345 alin. (3) din C. proc. pen., a constatat neregularitatea rechizitoriului nr. x din data de 13.11.2019, întocmit de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie şi a dispus remedierea neregularităţii actului de sesizare, în sensul:

PRIMA ETAPĂ (Capitolul II)

- precizării numărului de acte materiale, respectiv descrierii actelor materiale de pretindere, de către inculpaţii C., B., A., a foloaselor materiale de la cumpărătorii de influenţă, reprezentanţi ai societăţii JJ.;

- indicării elementelor de timp, loc şi de persoane în care inculpaţii C. şi B. au afirmat că au influenţă pe lângă funcţionarii din cadrul Ministerului Finanţelor Publice/C.N. C.F.R.;

- descrierii actelor de complicitate la infracţiunea de luare de mită reţinută în sarcina inculpaţilor C. şi B. în modalitatea alternativă a "pretinderii";

- descrierii modalităţii transmiterii, de către martorul KK., a pretinselor foloase necuvenite în patrimoniul inculpatei C.;

A DOUA ETAPĂ (Capitolul III)

- descrierii transmiterii, în patrimoniul inculpaţilor A. şi E., a pretinselor foloase necuvenite;

- indicării mijloacelor de probă aflate în dosarul de urmărire penală şi analiza acestora cu referire la aspectele anterior precizate.

Totodată, a dispus ca, în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii, să se procedeze la remedierea neregularităţii actului de sesizare de către procuror şi să comunice dacă se menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori se solicită restituirea cauzei.

De asemenea, a respins cererile inculpatului D. privind neregularitatea actului de sesizare.

Prin ordonanţa din data de 03.03.2020, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie a dispus, conform art. 345 alin. (3) din C. proc. pen., remedierea neregularităţilor actului de sesizare, prin completarea descrierii aspectelor indicate de judecătorul de cameră preliminară, precum şi menţinerea dispoziţiei de trimitere în judecată.

Prin încheierea din 11 martie 2020, judecătorul de cameră preliminară a respins cererea formulată de S.C. F. S.A., prin apărător, de introducere în cauză în calitate de persoană interesată.

Prin încheierea nr. 223 din data de 15 iunie 2020, pronunţată în dosarul nr. x/2019 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia Penală, în temeiul art. 346 alin. (2) din C. proc. pen., au fost respinse cererile şi excepţiile formulate de inculpaţii B., A., C. şi E..

S-a constatat legalitatea sesizării instanţei cu rechizitoriul nr. x/2017 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală.

S-a dispus începerea judecăţii în cauza privind pe inculpaţii B., A., C., E. şi D..

Prin încheierea nr. 3/C din 24 februarie 2021, pronunţată în dosarul nr. x/2019.6, Completul de 2 judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia Penală a respins, ca nefondate, contestaţiile formulate de inculpaţii C., E., A. şi B. împotriva încheierii nr. 223 din data de 15 iunie 2020, pronunţată în dosarul nr. x/2019 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia Penală.

Cercetarea judecătorească în primă instanţă

În esenţă, instanţa de fond a reţinut următoarele:

Prima etapă

În anul 2005, în contextul participării firmei austriece la licitaţia organizată de CN CFR pentru reabilitarea liniei Bucureşti - Constanţa (loturile x şi 3), reprezentanţii companiei austriece LL. au convenit cu A. (ministru de finanţe), B. (fost angajat al Ministerului Finanţelor şi cumnat al lui MM., preşedintele NN. care susţinea Guvernul în Parlament) şi C. (persoană apropiată de conducerea CN CFR), să le plătească eşalonat un comision de 3,5% din sumele încasate de la statul român, în schimbul demersurilor efectuate de aceştia pentru a asigura finanţarea suplimentară în vederea încheierii contractului, precum şi, ulterior, plata la timp a facturilor emise, atât prin modalitatea de exercitare a atribuţiilor proprii, cât şi prin influenţa exercitată asupra funcţionarilor din cadrul Companiei Naţionale de Căi Ferate. Pentru a se putea realiza remiterea sumelor de bani a fost creat un circuit fictiv, în baza căruia sumele de bani au plecat de la societatea LL. şi au ajuns la persoanele susmenţionate (respectiv A., B. şi C.), astfel:

O primă verigă în circuitul fictiv a fost reprezentată de încheierea unui contract de consultanţă între societatea LL. şi societatea de avocatură OO. şi Asociaţii, în baza căruia compania LL. a plătit, în perioada 2006 - 2013, în mai multe tranşe, suma totală de 39.363.071 RON către conturile societăţii OO. şi Asociaţii, societate de avocatură care nu a prestat servicii pentru aceste încasări, servind doar ca justificare aparentă pentru transferul banilor.

Următoarea verigă în circuit a fost reprezentată de încheierea mai multor contracte fictive între societatea OO. şi Asociaţii sau societăţi afiliate acesteia, pe de o parte, şi o serie de alte societăţi controlate de A., B. şi C., prin care sumele de bani transmise de societatea LL. au ajuns la aceştia din urmă.

A doua etapă

În cursul anului 2009, pe fondul schimbărilor politice, ca urmare a alegerilor din 2008 şi al crizei economice care a dus la întârzierea plăţii facturilor, reprezentanţii LL. au ajuns la o nouă înţelegere privind plata unui comision de 10% din sumele încasate de la statul român în baza aceloraşi contracte de reabilitare a căii ferate, către A. (care a îndeplinit din nou funcţia de ministru de finanţe începând cu data de 23.12.2009), D. (secretar de stat în cadrul Ministerului Transporturilor în perioada 10.01.2009 - 21.10.2010) şi E. (deputat în Parlamentul României în perioada 2004 - 2012 şi fost vicepreşedinte al PP. aflat la guvernare la data săvârşirii faptelor). Pentru a se putea realiza remiterea sumelor de bani a fost creat un nou circuit fictiv, conceput pe cinci nivele, în baza căruia sumele de bani au plecat de la societatea LL. şi au ajuns la persoanele susmenţionate, astfel:

O primă verigă în circuitul fictiv a fost reprezentată de încheierea unor contracte de consultanţă fictive, în baza cărora societatea austriacă a transferat 11.781.842 euro, în perioada 2010 - 2014, în conturile societăţilor QQ. şi RR., firme controlate de către cetăţeanul român SS..

A doua verigă a presupus transferul sumelor de bani în continuare către alte două societăţi controlate de acelaşi cetăţean român, respectiv TT. şi UU. din Cipru; în cadrul acestei a doua verigi s-a realizat şi transferul sumei de 1.100.000 de euro în favoarea directorului general al societăţii LL., VV..

A treia verigă a presupus transferul sumelor de bani din societăţile susmenţionate, controlate de SS., în conturile societăţilor WW. şi XX. din Insulele Seychelles, care aveau conturi deschise la bănci din Cipru, şi care erau controlate de un alt cetăţean român, YY..

Mai departe, în cadrul celei de a patra verigi, o parte din sume era retrasă în numerar, iar o altă parte era transferată către alte societăţi comerciale din Insulele Marshall, controlate de YY., care aveau conturi deschise la bănci din Cipru.

Din conturile acestor ultime societăţi, în cadrul celei de a cincea verigi, banii au fost fie transferaţi în conturile unor societăţi indicate de destinatarii sumelor, fie au fost retraşi în numerar, pentru a fi ulterior transportaţi şi predaţi persoanelor mai sus indicate, implicate în înţelegerea iniţială.

Această înţelegere infracţională a avut loc în intervalul februarie 2005 - octombrie 2005, interval mărginit, pe de o parte, de data de 08.02.2005, când au fost deschise ofertele participanţilor la licitaţie şi s-a constatat că sumele ofertate depăşesc împrumutul ZZ., iar pe de altă parte, de data de 18.10.2005, când a fost aprobat Memorandumul semnat de A. privind acordarea finanţării suplimentare.

Pentru a asigura remiterea foloaselor echivalente comisionului convenit, au fost încheiate două contracte fictive (corespunzătoare celor două loturi, nr. 2 şi nr. 3) între societatea română de avocatură OO. şi Asociaţii şi LL.-AAA.-BBB. (LL.), cu privire la oferirea de consultanţă în vederea executării proiectului de reabilitare a căii ferate Bucureşti - Feteşti - Constanţa. Printre obiective, societatea de avocatură se angaja să sprijine beneficiarul în obţinerea tuturor aprobărilor necesare, inclusiv garantarea finanţării din partea guvernului.

În contractul de consultanţă mai era prevăzut că, în situaţia în care LL. - AAA. - CCC. obţinea contractul de execuţie, OO. şi Asociaţii urma să primească 3,5% din valoarea contractului, fără TVA.

Contractele poartă în dreptul semnăturilor data de 15.12.2005, însă înţelegerea care a stat la baza acestor contracte a fost mult anterioară acestei date, astfel cum rezultă din declaraţiile martorilor şi analiza clauzelor contractuale.

Din partea OO. şi Asociaţii contractele sunt semnate de către OO., managerul societăţii de avocatură, iar din partea clientului de către DDD. (fost director executiv în cadrul companiei LL.), EEE. şi FFF. (fost director al asocierii LL. - AAA. - CCC.).

Din probele cauzei a rezultat că aceste contracte au avut un caracter fictiv şi singurul scop pentru care au fost încheiate a fost de a exista o justificare pentru transferul sumelor de bani negociate de către autorii infracţiunilor de corupţie cu asocierea LL.-AAA.-CCC..

În concluzie, pe baza probelor administrate în cauză, a rezultat că înţelegerea privind plata unui comision, de către compania LL., pentru asigurarea finanţării contractelor de reabilitare cale ferată, a fost realizată în anul 2005.

Deşi apărarea a susţinut veridicitatea clauzelor contractelor de consultanţă, prin contestarea credibilităţii martorilor OO. şi GGG., instanţa de fond a constatat că fictivitatea contractelor în speţă rezultă nu doar din declaraţiile celor doi, ci şi din declaraţiile celorlalţi martori audiaţi pe acest segment al acuzaţiei.

Astfel, martorul OO. a arătat că nu s-a întâlnit cu reprezentanţii LL. şi nu s-a purtat niciun fel de negociere între cocontractanţi, aspecte confirmate şi de martorul FFF. cu ocazia audierii în faţa Înaltei Curţi:

"La momentul semnării contractelor de consultantă, sigur dl. OO. nu a fost de faţă.", precum şi de martorul DDD., în cadrul audierii de la termenul din 18 noiembrie 2021:

"Eu am semnat contractele de consultanţă cu OO. şi Asociaţii. Arăt că nu l-am cunoscut pe dl. OO., contractele nu le-am semnat în prezenţa dlui OO., nu îmi mai amintesc dacă la momentul la care eu am semnat contractele, acestea purtau vreo semnătură din partea OO. şi Asociaţii. (...) Contractele de consultantă au fost semnate în timp ce mă aflam, întâmplător, în Bucureşti." - de unde rezultă că încheierea contractelor de consultanţă datate 15.12.2005 a avut ca finalitate crearea unui mecanism formal pentru plata sumelor de bani, rol cunoscut şi asumat de semnatarii contractelor.

Caracterul fictiv al contractelor analizate a rezultat şi din aceea că nu au fost prestate activităţi de consultanţă ori de altă natură în baza lor, nu s-au solicitat documente justificative de către beneficiar, martorul OO. arătând că nici nu avea posibilitatea prestării unor activităţi de consultanţă de o asemenea valoare.

Contractele de consultanţă în baza cărora s-au efectuat plăţile către societatea de avocatură au fost încheiate, formal, cu LL., atât martorul OO., în unele declaraţii, cât şi martorul GGG., în toate declaraţiile date, făcând referire la un singur contract încheiat cu LL., ceea ce denotă nu numai caracterul fictiv al convenţiilor în baza cărora s-au plătit sumele de bani către OO. şi Asociaţii, dar şi faptul că, la nivel decizional, hotărârea s-a luat de conducerea firmei austriece, lider al asocierii, aspect confirmat şi de martorul FFF.:

"Arăt că am primit dispoziţie să semnez contractele de consultanţă din partea conducerii de la Viena, respectiv Consiliul de supraveghere din cadrul LL.. Această asociere de firme, LL.-AAA.-CCC., s-a făcut conform legii germane privind, iar forul suprem de decizie este Consiliu de supraveghere. (…) Nu am fost implicat în negocierea acestui contract şi nu ştiu cum s-a încheiat acest contract, doar l-am semnat, din dispoziţia conducerii, aşa cum am arătat anterior." (declaraţie martor FFF. din data de 7 octombrie 2021 - f. x verso, vol. VII d.i.)

Şi martorul VV. a confirmat faptul că deciziile pe acest palier de problematici erau luate de conducerea LL.:

"Eu am mers in Austria şi am prezentat conducerii LL., Departamentul Feroviar Cale Ferata, la care a fost prezent şi HHH., care era director general şi cel mai mare acţionar al firmei LL., şi le-am povestit că am cunoscut o persoană, prin intermediul căreia pot fi rezolvate problemele pe care le are LL.."

Scopul încheierii contractelor de consultanţă este relatat în aceeaşi manieră de către semnatarii acestora, în mod direct, martorii FFF. şi DDD. fiind audiaţi în cursul cercetării judecătoreşti, dar şi indirect, prin martorul VV., care a relatat acest aspect, martorul EEE. neputând fi audiat de instanţa de judecată, imposibilitate datorată vârstei şi stării sale de sănătate.

Astfel, martorul FFF. a declarat că:

"motivul, cauza pentru care s-au încheiat contractele de consultanţă este aceea că, la proiectul de la Ploieşti, nu s-a primit TVA-ul, şi din această cauză s-au încheiat aceste contracte, pentru a se evita o astfel de întâmplare. Deci, era vorba despre o minimizare a riscurilor pentru că era un proiect foarte mare." (f. x verso, vol. VII d.i.)

Martorul DDD. a arătat că:

"Consortiul LL.-AAA.-CCC. avea nevoie de încheierea contractelor de consultanţă ca o garanţie pentru a se efectua plăţile, pentru a nu se mai repeta un caz precedent, cum a fost cel de la Bucureşti-Câmpina, unde nu s-au efectuat, QQ., plăţile. (...) Aceasta era modalitatea prin care se puteau asigura plăţile respective, urmând ca ei să dea ideile şi căile pentru ca plăţile să fie efectuate la timp, nu ştiu mai multe amănunte.

Nu am negociat personal clauzele contractului de consultantă, nu am cunoştinta de acest aspect (...) Nu ştiu ce activităţi au fost prestate efectiv de către OO. şi Asociaţii, conducerea proiectului ar putea preciza aceste aspecte. (...) Nu ştiu cine a dat viza pentru a se efectua plăţile către OO. şi Asociaţii în baza contractelor de consultanţă, existau oameni care aveau atribuţii în acest sens." .

Finalitatea urmărită prin încheierea contractelor de consultanţă cu OO. şi Asociaţii a fost relevată şi de martorul VV.:

"Îl cunosc şi pe OO., ştiu că după ce asocierea LL.-AAA.-CCC. a semnat contractul, mi-a spus EEE. că s-a încheiat un contract cu casa de avocatură a lui OO. cu valoare între 35-40 milioane RON, pentru a nu exista probleme la plăţi. (…) În legătură cu afirmaţia făcută relativ la încheierea contractului dintre LL. şi OO., respectiv "să nu existe probleme la plăţi", am vrut să spun să nu existe probleme la plata facturilor, respectiv ca plata facturilor să fie onorată la timp, în termenii contractuali. Aceasta a fost explicaţia pe care eu am primit-o."

În cursul cercetării judecătoreşti nu au fost administrate probe directe care să clarifice desfăşurarea întâlnirii inculpatului B. cu reprezentanţii, persoane fizice, ai asocierii persoane juridice, al cărei lider era firma LL..

Cu toate acestea, din analiza coroborată a tuturor probelor administrate în cauză, a rezultat realizarea înţelegerii infracţionale la nivelul decizional al persoanei juridice şi crearea mecanismului fictiv prin care un procent din sumele de bani încasate de asocierea LL.-AAA.-CCC. din lucrările de reabilitare să fie colectate de un intermediar al beneficiarilor finali ai foloaselor ilicite. Aceste aspecte erau cunoscute de inculpatul B., cel care le-a şi relatat martorului OO..

De asemenea, a rezultat, în mod cert, că persoanele fizice care au formalizat, din partea asocierii, înţelegerea infracţională prin încheierea celor două contracte datate 15.12.2005, au fost FFF., EEE. şi DDD., care au semnat, în cunoştinţă de cauză, contractele de pretinsă consultanţă încheiate cu OO. şi Asociaţii.

Nu în ultimul rând, din probele administrate în cauză a rezultat că exista o practică, general acceptată şi în cadrul companiei LL., de a se plăti o serie de "comisioane" constând într-un procent din valoarea contractelor, în scopul încheierii contractelor de lucrări, dar şi în vederea achitării facturilor lucrărilor executate.

Acest aspect a fost relevat expres de martorul III. în cursul cercetării judecătoreşti:

"Suma totală pe care LL. a plătit-o sub forma de comisioane lui YY. şi OO. este de peste 12 milioane euro. Mai precis, suma plătită aferentă acestui contract. Când spun comisioane, mă refer la aceste contracte încheiate de OO. şi YY.. Vreau să spun că era o practică generală în România ca pentru cheltuielile neprevăzute care reprezentau 10% din valoarea contractului, companiile să achite comisioane care variau între 3% şi 7%. In cazul TVA-ului, comisionul urca până la 50%. Aceste comisioane trebuiau achitate persoanelor care promiteau că rezolvă obtinerea acestor sume, cum sunt YY. şi OO. sau pe cine reprezentau dânşii.", dar a rezultat şi din declaraţiile martorilor VV. şi YY..

Astfel, martorul VV. a declarat că:

"Eu am înţeles ce înseamnă "să existe înţelegere", adică trebuie plătit un comision dacă vrem să încasăm facturile" . Aceleaşi aspecte au fost relatate şi cu ocazia audierii din 26 iunie 2018:

"Eu am înţeles ce înseamnă dacă există înţelegere, respectiv că trebuie plătit un comision, aşa că m-am deplasat la Viena, am vorbit cu şefii mei (...) şi am spus că poate am găsit omul potrivit şi poate există o posibilitate să recuperăm banii. Le-am spus că omul o să aştepte pentru rezolvarea problemelor un comision şi am primit aprobarea să merg mai departe cu acest mesaj" . Martorul şi-a menţinut declaraţiile şi cu ocazia audierii în faţa instanţei, prezentând în aceeaşi manieră poziţia de acceptare din partea conducerii firmei LL. de a plăti un "comision" în cuantum de 10% din valoarea contractelor de execuţie în scopul plăţii restanţelor pentru lucrările efectuate.

S-a constatat că martorul GGG. face referire la existenţa unui singur contract, încheiat cu LL., or contractele de consultanţă în baza cărora s-au efectuat plăţile către casa de avocatură au fost în număr de două, iar acestea au fost încheiate cu LL..

De altfel, nu doar martorul OO. neagă participarea la negocierea clauzelor contractelor de consultanţă şi semnarea acestora în prezenţa celorlalte părţi, ci şi doi dintre cosemnatarii contractelor au arătat, în mod expres, în faţa instanţei de judecată, că nu au participat la negocieri şi nu au semnat contractele în prezenţa lui OO. (a se vedea în acest sens declaraţiile martorilor FFF. şi DDD.), declaraţiile celor trei martori fiind concordante pe aceste aspecte (martorul EEE. nu a putut fi audiat din cauza problemelor sale de sănătate).

Prin urmare, relatările martorului GGG. privind pretinsa participare a lui OO. la o întâlnire cu reprezentanţii companiei LL. la care s-au semnat contractele de consultanţă au fost contrazise de declaraţiile celor trei martori anterior menţionaţi, putându-se concluziona că martorul a fost în eroare, afirmaţiile sale vizând un alt contract încheiat de casa de avocatură. Această concluzie a fost întărită şi de înscrisurile aflate la dosar, la f. x - 316 din vol. 27 d.u.p. fiind ataşat un contract, nedatat, având clauze identice cu cele două contracte de consultanţă datate 15.12.2005, semnat de OO., din partea OO. şi de HHH., din partea LL..

Contribuţia fiecărei persoane implicate în activitatea infracţională

Rolul inculpatului în înţelegerea infracţională a fost ca, prin influenţa pe care urma să o exercite asupra factorilor de decizie din cadrul Ministerului Finanţelor Publice, să asigure finanţarea corespunzătoare pentru proiectul de reabilitare a căii ferate Bucureşti - Constanţa. Această finanţare presupunea, în primul rând, obţinerea din partea Ministerului Finanţelor Publice a aprobării finanţării suplimentare care să asigure diferenţa dintre valoarea împrumutului acordat de JJJ. pentru acest proiect şi preţul total al contractelor de lucrări, aprobare necesară încheierii acestor contracte şi, în al doilea rând, după încheierea contractelor, aprobările necesare plăţii tranşelor contractuale.

Influenţa traficată de B. s-a întemeiat pe calitatea sa de fost secretar de stat în cadrul acestui minister, precum şi de apropiat al lui A., ministrul finanţelor în acea perioadă.

În acest sens, martorul OO., cu ocazia audierii din 05.03.2018, a declarat:

"Îmi amintesc faptul că, la începutul anului 2005, KKK. mi-a spus că urmează să fie încheiat un contract de reabilitare cale ferată, cu o valoare foarte mare, spunându-mi că mă va pune în legătură cu cineva care urma să ne introducă clientului pentru a încheia un contract de asistenţă juridică, în baza căruia urma să primim sume de bani care trebuiau să fie dirijate către el, în principal. Deşi acesta nu mai lucra în cadrul Ministerului de Finanţe, rămăsese în continuare foarte influent şi foarte legat de acest minister, unde fusese secretar de stat, responsabil cu trezoreria, datoria externă şi garanţiile de stat. KKK. mi-a spus că, deşi contractul urma să fie încheiat direct cu CN CFR S.A., rolul Ministerului de Finanţe era esenţial, în sensul că acesta asigura finanţarea acestui contract. Înţelegerea mea a fost în sensul că marea parte a banilor urmau să ajungă la KKK., întrucât acesta, prin influenţa pe care o avea asupra factorilor de decizie din cadrul Ministerului de Finanţe, putea asigura derularea proiectului în cele mai bune condiţii pentru cel care efectua lucrările." - f. x d.u.p.

Aceste aspecte au fost relatate de martor şi cu ocazia audierii în faţa instanţei de judecată:

"Despre firma LL. şi contractul pe care l-au încheiat cu CFR România, am aflat de la B. (...) pe care îi cunoşteam anterior încheierii contractului. Cei doi mi-au spus că urmează să fie încheiat un contract pentru infrastructura de căi ferate, între LL. şi CFR, că o parte din banii pe care îi încasa LL. ar putea fi plătiţi în baza unui contract de asistentă juridică pentru a le facilita relaţia atât la încheierea contractului cu CFR cât şi ulterior, la încasarea sumelor de la clientul CFR.

Am încheiat acest contract şi ulterior, astfel cum am declarat, s-a derulat prin faptul că emiteam facturi către client după ce acesta primea bani de la CFR şi ulterior, distribuiam sumele încasate conform instrucţiunilor primite de către unul dintre colegii mei ce se ocupa de gestionarea clientului, avocat GGG., de la B. şi C..

(...) inc. B. (...) mi-au lăsat impresia că ei cunoşteau bine proiectul având ca obiect reabilitarea căii ferate Bucureşti-Constanţa. Imi amintesc că Ministerul Finanţelor urma să furnizeze sumele de bani necesare acestui proiect"- f. x verso - 3, vol. II d.i.

Implicarea lui B. în activitatea ilicită, precum şi faptul că acesta a introdus-o pe coinculpata C. în mecanismul de intermediere între compania LL. şi funcţionarii de stat a rezultat şi din declaraţiile martorilor GGG. şi LLL..

Astfel, martorul GGG., fost colaborator al societăţii de avocatură OO. şi Asociaţii, a arătat, în declaraţia de la data de 06.11.2017, că:

"În legătură cu contractul LL., OO. mi i-a indicat pe C. şi pe domnul KKK.. Concluzia mea a fost că C. i-a fost prezentată lui OO. de dl KKK.."

În faţa instanţei de judecată, martorul a menţionat contextul întâlnirilor avute cu cei doi inculpaţi:

"Au fost întâlniri pe care le-am avut şi cu dna C. şi cu dl. B., generate de faptul că OO. nu putea participa la acestea, în general, aceste întâlniri au avut loc la instrucţiunile lui OO.." .

Afirmaţiile martorului GGG., în sensul că acesta urma instrucţiunile date de OO., sunt credibile, confirmarea faptului că el acţiona la ordinele martorului OO. rezultând, cu titlu exemplificativ, din e-mailurile aflate la f. x d.u.p.

Legătura dintre KKK. şi contractele încheiate de societatea OO. şi Asociaţii cu compania LL. a rezultat şi din analiza arhivei rapoartelor de activitate ale societăţii de avocatură, arhivă preluată în prezent de societatea MMM. şi Asociaţii. Astfel, a fost depusă la dosarul cauzei evidenţa orelor lucrate de avocaţi pentru clienţii KKK. şi C., împreună cu rapoartele de activitate (menţiunile acestora cuprinzând descrierea, pe scurt, a activităţilor prestate începând cu data de 15.08.2007). Analizându-se conţinutul acestor rapoarte de activitate, au rezultat numeroase menţiuni referitoare la implicarea inculpatului KKK. în "proiectul LL.", deşi el nu era parte în contractul de consultanţă încheiat de OO. şi Asociaţii cu compania austriacă.

Astfel, cu titlu de exemplu:

- la data de 14.09.2007, avocatul GGG. a menţionat activitatea de "pregătire evidenţă NNN. şi reorganizare dosar proiect LL." cu o durată de 6:30 ore;

- la data de 21.09.2007, avocatul GGG. a menţionat aceeaşi activitate de "pregătire evidenţă NNN. şi reorganizare dosar proiect LL." cu o durată de 6:30 ore;

- la data de 04.06.2008, avocatul GGG. a menţionat activitatea de "rezolvare probleme KKK. (cu dl. OOO. de la Constanţa) şi întâlnire cu C. referitor proiect JJ." cu o durată de 2:00 ore;

- la data de 27.06.2008, avocatul GGG. a menţionat activitatea de "întâlnire cu C. referitor situaţie plăţi IC" cu o durată de 1:30 ore;

- la data de 04.07.2008, avocatul GGG. a menţionat activitatea de "deplasare şi întâlnire în Alee cu C., la care a venit şi KKK. cu altă problemă referitor la adiţional cu LL." cu o durată de 0:45 ore

- la data de 11.04.2013, avocatul GGG. a menţionat o activitate desfăşurată pentru clientul KKK. "discuţie cu C., discuţii pe proiect JJ." cu durata de 1:30 ore

Aceste consemnări au demonstrat, pe de o parte, interesul şi implicarea inculpatului B. în "proiectul LL.", fiind încunoştinţat despre derularea contractului dintre societatea de avocatură OO. şi Asociaţii şi compania austriacă, iar pe de altă parte, faptul că inculpatul primea sume de bani din acest contract, a căror evidenţă era ţinută de C. ("întâlnire cu C. referitor situaţie plăţi IC").

Deşi, cu ocazia audierii în faţa instanţei de judecată, martorul GGG. a arătat că nu a avut discuţii cu inculpatul B. despre firma LL., acreditând ideea că plăţile efectuate la solicitarea şi în beneficiul inculpatului nu au avut legătură cu "afacerea LL.", s-a apreciat că declaraţia acestuia este în flagrantă contradicţie cu menţiunile făcute chiar de martor în cuprinsul rapoartelor de activitate ale societăţii de avocatură, despre care a şi afirmat că "aveau corespondent în realitatea faptică"- f. x d.i. De altfel, la întrebările punctuale ce i-au fost adresate cu privire la aceste menţiuni făcute personal în rapoartele de activitate, martorul s-a eschivat, arătând că nu-şi mai aminteşte, împrejurare care nu a putut fi apreciată drept un motiv obiectiv şi întemeiat în privinţa revenirii asupra celor declarate anterior.

"Referitor la proiectul LL., numai GGG. putea face modificări în soft, deoarece era cel care coordona acest proiect, nefiind vorba de activităţi juridice, nu puteam conferi altor avocaţi acest drept. Nu puteam face modificări în acest program, de exemplu în locul dl. avocat GGG., intrucât programul ar fi trecut automat numele meu" - declaraţie martor OO.

Referitor la faptul că inculpatul B. a fost unul dintre participanţii la înţelegerea cu societatea LL., martorul III. a declarat că "KKK. şi A. primeau respectivele sume de bani pentru ca Ministerul Finanţelor Publice să efectueze plăţile claim-urilor către firma LL." .

Fiind audiat în cursul cercetării judecătoreşti, martorul III. a reconfirmat implicarea inculpatului B., arătând că:

"OO. a declarat, atât mie, cu care avea o relaţie de prietenie, cât şi conducerii LL., cu care se cunoştea, că şi-a oprit un comision de 20% din valoarea încasată şi că restul banilor au ajuns la persoanele cu care LL. avea înţelegerea, menţionându-l pe dl B.. (...) OO. plăteşte comisioane pentru A. şi B., respectiv OO. reprezintă interesele lui B.. (...) Ştiam că OO. acţiona în numele lui B., dar nu ştiam că acesta din urmă este beneficiarul real. Arăt că toate aceste aspecte le cunosc de la OO., fiind afirmate în cadrul întâlnirii cu PPP.. În legătură cu primul contract, arăt că era vorba doar de dl B." .

În ceea ce priveşte modul în care banii ajungeau de la societatea LL. la KKK. şi A., respectiv prin intermediul lui OO., martorul III. a arătat că:

"Pentru derularea primului contract PPP. mi-a spus că vorbea doar cu A. şi QQQ., OO. fiind doar cureaua de transmisie. Rolul lui OO. era doar să intermedieze plata comisioanelor" .

Referitor la afirmaţia de mai sus, martorul a precizat în cursul cercetării judecătoreşti:

"Confirm ceea ce am spus iniţial, iar PPP. mi-a spus că este la curent cu participarea celor doi domni menţionati, A. şi QQQ.. (...) PPP. se referea, per ansamblu, la plăţile făcute de LL. către Bxxoştină, Hxxozoc şi celelalte companii din 2005 până în 2013. Cronologic, eu nu pot spune în acest moment, că A. sau B. au fost legaţi de un anumit contract sau perioadă, dar au fost menţionaţi de către PPP. şi VV. ca fiind unii dintre beneficiarii sumelor respective" .

Totodată, martorul III. a afirmat că PPP. "cu ocazia întâlnirilor pe care le aveam la Viena, mi-a arătat plăţile făcute de LL., în trecut, în România şi persoanele la care au ajuns banii. Precizez că era vorba de dl B..", iar OO. "mi-a spus că majoritatea banilor pe care îi încasa, ajungeau la B." .

În acelaşi timp, martora LLL., angajată în Ministerul Finanţelor Publice, care a lucrat în subordinea lui B., a arătat că:

"Direcţia în care lucram eu a fost coordonată de B. în perioada în care acesta a fost secretar de stat, dar nu îmi amintesc în ce ani a ocupat această funcţie. (…) O cunosc pe C., care mi-a fost prezentată, din câte îmi amintesc, de B.. Nu ştiu cu exactitate unde lucra aceasta, dar ştiu că asistat la câteva întâlniri la Ministerul Finanţelor la care am participat şi eu, ca reprezentant al unei companii, dar nu îmi amintesc dacă întâlnirile vizau şi împrumutul de la ZZ." (împrumutul care a finanţat lucrările de reabilitare a căii ferate Bucureşti - Constanţa, lucrări executate inclusiv de LL.) - f. x d.u.p.

În schimbul influenţei pe care urma să o exercite asupra factorilor de decizie din cadrul Ministerului Finanţelor Publice, B. a solicitat un comision de 3,5% din valoarea contractelor de lucrări reabilitare cale ferată încheiate de asocierea LL.-AAA.-CCC., comision pe care l-a împărţit cu ceilalţi participanţi la activitatea infracţională.

Faptul că inculpatul B. era persoana cu rol decizional în înţelegerea infracţională dedusă judecăţii a rezultat din declaraţiile constante ale martorului OO., inculpatul fiind cel care i-a comunicat martorului încheierea viitoare a contractelor de reabilitare a căii ferate Bucureşti - Constanţa, de punerea în practică a deciziilor inculpatului ocupându-se inculpata C.. Inculpatul B. a fost cel care a pus-o în legătură pe inculpata C. cu martorul OO., atât în conexiune cu încheierea contractelor de consultanţă, cât şi cu derularea ulterioară a acestor contracte şi direcţionarea sumelor de bani către destinatarii finali.

Din declaraţiile martorului OO. a rezultat că inculpatul B. a fost cel care l-a anunţat de viitoarea încheiere a contractelor dintre CN CFR şi asocierea LL. - AAA. - CCC., i-a prezentat-o martorului pe inculpata C., şi tot inculpatul menţionat i-a comunicat că A. urma să primească o parte din sumele de bani provenite de la LL. ca urmare a faptului că şi acesta făcea parte din înţelegerea infracţională .

Implicarea inculpatului B. ca intermediar în activitatea ilicită de corupţie nu a rezultat dintr-o probă directă, imposibil de obţinut, de altfel, în speţa de faţă, în condiţiile în care atât vânzătorul, cât şi cumpărătorii de influenţă, au negat vreo acţiune în acest sens. Însă elementele probatorii indirecte, dar precise, cum ar fi activitatea concretă derulată de inculpat anterior încheierii contractelor de reabilitare a liniei de cale ferată Bucureşti - Constanţa (loturile x şi 3) descrisă în detaliu de martorul OO. în declaraţia dată în cursul urmăririi penale din 5 martie 2018 (declaraţie pe care a precizat că o menţine în cursul cercetării judecătoreşti) şi informaţiile deţinute de acesta în legătură cu acest proiect, relatate martorului, cu privire la procedurile ce urmau a fi derulate şi rolul Ministerului Finanţelor în acest proiect, precum şi solicitarea expresă adresată martorului cu privire la crearea unui mecanism simulat de primire a foloaselor ilicite rezultate din activitarea de traficare a influenţei, au condus la concluzia certă a existenţei unei înţelegeri infracţionale în care inculpatul B. a avut o implicare activă, implicare confirmată şi de evenimentele ulterioare constând în primirea de către acesta a unor importante sume de bani, foloase ilicite ale traficului de influenţă exercitat de inculpat.

Natura relaţiilor celor doi, inculpatul B. fiind naşul de cununie al martorului OO., face credibile afirmaţiile acestuia din urmă, care confirmă existenţa unor legături ale inculpatului cu persoane importante din instituţiile guvernamentale.

În ceea ce-l priveşte pe martorul III., a rezultat, într-adevăr, că acesta nu a luat la cunoştinţă în mod direct de implicarea inculpatului B., ci mediat, prin intermediul martorului OO.. Însă faptul că inculpatul a beneficiat de importante sume de bani provenite din activitatea ilicită de corupţie, simulate sub forma unor comisioane plătite prin intermediul casei de avocatură OO. şi Asociaţii, i-a fost confirmat, potrivit declaraţiilor date atât la urmărire penală, cât şi în cursul cercetării judecătoreşti, şi de o altă persoană cu funcţii de conducere din cadrul LL., numitul PPP..

Referitor la aprecierile apărării privind incapacitatea materialului probator existent la dosar de a susţine a soluţie de condamnare a inculpatului B., instanţa de fond a constatat că nu pot fi primite.

Astfel, s-a apreciat că implicarea directă a inculpatului B. în înţelegerea infracţională ce face obiectul cauzei pendinte rezultă din coroborarea declaraţiilor martorilor OO., III. şi GGG. (declaraţiile date în cursul urmăririi penale) şi raportelor de activitate ale OO. şi Asociaţii, implicarea şi interesul manifestat de inculpat rezultând, de asemenea, şi din împrejurarea că a beneficiat de sume importante de bani, după cum rezultă din coroborarea declaraţiilor martorilor OO., III., GGG., RRR., Z., SSS., TTT., UUU., OOO. şi a mai multor înscrisuri ataşate la dosar.

Ansamblul probelor cu caracter indirect indicate anterior a condus la concluzia că inculpatul B. a fost un participant activ la înţelegerea infracţională cu reprezentanţii asocierii al cărei lider era compania LL..

Deşi nu au fost administrate probe directe ale întâlnirii inculpatului B. cu reprezentanţii, persoane fizice, ai asocierii persoane juridice, din care făcea parte şi LL., s-a considerat că se poate prezuma, în mod rezonabil - în contextul materialului probator indicat, alte probe pe acest aspect fiind dacă nu imposibil, dificil de antamat, în condiţiile în care, în cursul cercetării judecătoreşti, instanţa a depus eforturi considerabile, inclusiv prin apelarea la multiple mecanisme de cooperare judiciară internaţională de administrare a probatoriului - că inculpatul B. a participat direct la înţelegerea infracţională cu reprezentanţii LL..

Natura şi conţinutul informaţiilor cunoscute de inculpat privind încheierea în viitor a unor contracte de lucrări de asemenea anvergură (atât ca obiect - reabilitarea unui tronson important de cale ferată Bucureşti - Constanţa, dar şi ca valoare - peste 300 milioane de euro), de importanţă naţională, privind instituţiile implicate, autorităţi publice centrale şi companii naţionale, dar şi crearea, de către acesta, a mecanismului fictiv prin care un procent din sumele de bani încasate de asocierea LL.-AAA.-CCC. din lucrările de reabilitare să fie colectate de un intermediar al beneficiarilor finali ai foloaselor ilicite, au reprezentat elemente care, coroborarate cu aspectele factuale şi probaţionale detaliate anterior, au confirmat, cu certitudine, rolul major avut de inculpatul B. în activitatea infracţională.

S-a reţinut că, deşi o atare concluzie reprezintă o prezumţie de fapt, ea este, în acelaşi timp, proporţională cu scopul vizat prin prezentul proces penal, respectiv combaterea corupţiei la nivel înalt, un fenomen complex, cu dimensiuni economice, sociale, politice şi culturale, care are ca efect subminarea încrederii în instituţiile publice şi care poate atrage, în cazuri, extreme, nerecunoaşterea legitimităţii statului, ducând la instabilitate politică şi economică.

Un rol determinant în încheierea contractelor între Compania Naţională C.F.R. S.A. şi asocierea LL. - AAA. - CCC. şi, ulterior, în efectuarea plăţii facturilor, au avut funcţionarii din cadrul CN CFR.

Astfel, la nivelul CN CFR s-a desfăşurat licitaţia pentru cele cinci loturi x comisia de evaluare a ofertelor a fost condusă de VVV., fost director al direcţiei de supraveghere şi supervizare a lucrărilor din cadrul CN CFR.

Rolul inculpatei C. în activitatea infracţională a fost, în concret, acela de a-şi trafica influenţa asupra funcţionarilor din cadrul CN CFR cu atribuţii în obţinerea finanţării proiectului de reabilitare a căii ferate Bucureşti - Constanţa şi în plata facturilor aferente proiectului, pentru a îi determina pe aceştia să îşi exercite atribuţiile în vederea încheierii contractelor de reabilitare şi, ulterior, în vederea plăţii facturilor emise în baza acestor contracte.

Totodată, rolul inculpatei C. a fost şi de a asigura un traseu al comisionului corespunzător înţelegerii dintre participanţii la infracţiunile de corupţie, asigurându-se că transferul banilor de la compania LL. la beneficiarii finali (respectiv la B., A. şi ea însăşi) se realizează potrivit înţelegerii.

Astfel, C. a avut un rol important, în sensul că aceasta era cea care, având în vedere informaţiile pe care le obţinea de la CN CFR, ştia când se fac plăţi către asocierea LL.-AAA.-CCC. şi, în consecinţă, îi comunica lui OO. că trebuie să emită facturi aferente comisionului către compania austriacă; apoi, după încasarea de către OO. a sumelor de bani de la compania LL., inculpata îi comunica acestuia cui trebuie să transfere respectivele sume. Aşadar, C. a fost cea care a avut sarcina să se asigure, pe de o parte, că LL. respectă promisiunea de a plăti comisionul ilicit (verificând încasările acestora de la CN CFR prin intermediul informaţiilor pe care le obţinea de la WWW., VVV., XXX., funcţionari cu funcţii de conducere în cadrul companiei de căi ferate), iar pe de altă parte, că sumele cu acest titlu, provenite de la LL., ajung la beneficiari, conform înţelegerii.

Cele de mai sus au fost confirmate de martorul OO., care, în declaraţiile din data de 19 octombrie 2017 şi din data de 27 aprilie 2021, a arătat că C. era cea care le comunica momentul şi suma pentru care trebuia să emită facturi de asistenţă juridică în executarea contractelor de consultanţă cu compania LL., precum şi destinaţia pe care trebuia să o aibă sumele astfel încasate; martorul a precizat că măsura de precauţie luată a fost ca plăţile care erau făcute mai departe către beneficiarii indicaţi de C. să fie fracţionate şi eşalonate pe perioade mai lungi de timp:

"Precizez că, înainte de emiterea fiecărei facturi (este vorba despre emiterea facturilor pentru asistenţă juridică de către OO. şi Asociaţii către compania LL. - n.n.), la sediul OO. şi Asociaţii venea C. care ne comunica suma exactă pentru care trebuia să emitem factura. La întâlnirile cu C. participam eu şi dl GGG.. După plecarea C. comunicam suma indicată de aceasta contabilei care emitea factura corespunzătoare, iar în scurt timp primeam plata. Pe facturi, la denumirea serviciilor prestate, era trecut servicii juridice, însă, în realitate, OO. şi Asociaţii nu a prestat astfel de servicii.

Facturile erau trimise la societatea LL. fie prin C., fie la sediul LL. din Constanţa.

Arăt că, în anul 2006, au fost emise în cazul fiecărei sume câte două facturi: una pentru TVA (pe care le ataşez la dosar) şi una pentru restul sumei, pe care încă nu le-am găsit.

După emiterea facturii şi încasarea contravalorii, la sediul OO. şi Asociaţii venea din nou C. care ne comunica ce sume trebuie să plătim mai departe - ne comunica atât cuantumul sumei ce urma să fie plătită, cât şi beneficiarul sumei.

Evidenţa plăţilor era ţinută atât de C., cât şi de GGG., şi periodic aceştia îşi verificau corespondenţa între aceste evidenţe.

Ca o măsură de precauţie, plăţile pe care le-am făcut mai departe către beneficiarii indicaţi de C. erau fracţionate şi eşalonate pe perioade mai lungi.

În toată perioada beneficiarii finali ai plăţilor au fost, aşa cum am arătat şi anterior, trei persoane: KKK., A. şi C." .

Fiind audiat în faţa Înaltei Curţi, martorul OO. a arătat că:

"C. ne anunţa când să emitem facturile către LL., tot ea era cea care ne anunţa şi valoarea facturilor. După ce primeam banii de la LL., după cum am spus, colegul meu GGG. primea instrucţiuni de la C. şi de la B. privitor la unde anume urma să fie transferate acele sume de bani. (…) Ulterior, colegul meu distribuia sumele conform instrucţiunilor şi eram informat de acesta referitor la întâlnirile şi deciziile luate.

(…) La momentul încheierii contractului de asistenţă juridică dintre LL. şi OO. şi Asociaţii, ştiam că destinatarii sumelor de bani urmau să fie inc. B. şi C., ulterior au existat unele completări în sensul că o parte din bani urmau să ajungă şi la A..

(…) Pentru a stabili cui şi cât să plătească din încasările primite de la LL., arăt că eram contactat fie de dl. B., fie de doamna C." .

Acelaşi rol al inculpatei C., de persoană care transmitea când şi ce sumă trebuie să factureze OO. şi Asociaţii către compania LL., precum şi ce destinaţie trebuie să aibă sumele astfel încasate de societatea de avocatură, a fost indicat şi de martorul GGG.:

"La vizitele pe care C. le făcea la sediul societăţii OO. şi Asociaţii, aceasta ne spunea când să facturăm şi ce sumă să facturăm către societatea LL.. Eu îmi notam datele comunicate de C., pe care ulterior OO. le comunica la contabilitate pentru a putea fi emisă factura conform informaţiilor primite de la C.. Erau sume importante de bani. Precizez că, în afara întâlnirilor la care am participat eu, C. a avut şi întâlniri doar cu OO..

Ulterior fiecărei întâlniri în care C. comunica sumele pe care trebuie să le facturăm pentru LL., urma o altă întâlnire la care C. ne comunica ce facturi şi ce societăţi să plătim din banii primiţi de la LL.; e posibil ca în unele cazuri chiar C. să ne fi adus facturile pe care trebuia să le plătească societatea OO. şi Asociaţii din banii primiţi de la LL." .

Fiind audiat în faţa instanţei de judecată, martorul GGG. a subliniat rolul inculpatei, atât în emiterea facturilor de către casa de avocatură pentru încasarea sumelor de bani, obiect al infracţiunilor de corupţie, cât şi în efectuarea plăţilor către destinatarii banilor, respectiv inculpaţii din prezenta cauză:

"îmi amintesc de întâlniri avute cu C., în care, dânsa comunica date ale unor companii pentru efectuarea unor plăţi, eu comunicam aceste date lui OO., care ulterior îmi comunica detaliile plăţilor, respectiv compania plătitoare, suma exactă şi alte detalii.

Din câte am înţeles de la OO., aceste plăţi ar fi avut legătură cu LL., eu nu pot preciza această chestiune. Fiindu-mi citit din declaraţia de la u.p., fila x, îmi menţin precizarea în sensul că C. imi comunica ce suma să facturăm către LL. şi după cum am arătat, aceste date i le comunicam ulterior lui OO., spre aprobare.

(…) De la dna C. primeam valori de facturat către LL., informaţii pe care le comunicam, mai departe lui OO.. (…) După cum am afirmat anterior, C. era cea care preciza valoarea facturilor şi momentul în care acestea trebuiau emise către LL., de la acest interval, cred că trecea, dacă imi amintesc, câteva săptămâni sau luni, de când C. ne solicita plata către societăţile indicate de dânsa.

(…) Girul pentru facturarea de către contabilitatea era dat de OO., personal, fie prin intermediul meu. Valoarea acestor facturi şi momentul emiterii facturilor era stabilit în cursul intâlnirilor cu C., dânsa fiind cea care preciza şi valoarea şi data emiterii" .

Declaraţiile martorilor au fost confirmate şi de datele rezultate din analiza arhivei rapoartelor de activitate ale societăţii de avocatură OO. şi Asociaţii (la dosar fiind ataşată arhiva activităţilor începând cu data de 15.08.2007), în care există numeroase menţiuni care demonstrează implicarea inculpatei C. în "proiectul LL.".

Astfel, cu titlu de exemplu:

- la data de 11.10.2007, în dreptul avocatului GGG. apare o întâlnire cu inculpata C. cu o durată de 1:40 ore, avocatul consemnând în evidenţă "întâlnire cu dna C. pe proiect LL.";

- la data de 04.06.2008, în dreptul avocatului GGG. apare menţionată activitatea de "rezolvare probleme KKK. (cu dl. OOO. de la Constanţa) şi întâlnire cu C. referitor proiect JJ." cu o durată de 2:00 ore;

- la data de 11.06.2008, în dreptul avocatului GGG. apare menţionată activitatea de "întâlnire şi discuţii cu C. referitor la contract cu YYY. şi celelalte chestiuni deschise pe proiect JJ." cu o durată de 1:10 ore;

- la data de 27.06.2008, în dreptul avocatului GGG. apare menţionată activitatea de "întâlnire cu C. referitor situaţie plăţi IC" cu o durată de 1:30 ore;

- la data de 04.07.2008, în dreptul avocatului GGG. apare menţionată activitatea de "deplasare şi întâlnire în Alee cu C., la care a venit şi KKK. cu altă problemă referitor la adiţional cu LL." cu o durată de 0:45 ore;

- la data de 15.08.2008, în dreptul avocatului GGG. apare menţionată activitatea de "întâlnire cu C. la sediul ZZZ. referitor la ultime plăţi şi alocare plăţi" cu o durată de 2:00 ore;

- la data de 15.10.2008, în dreptul avocatului GGG. apare menţionată activitatea de "întâlnire cu C. ref. evoluţie situaţie" cu o durată de 1:00 ore;

- la data de 07.11.2008, în dreptul avocatului GGG. apare menţionată activitatea de "deplasare la sediul ZZZ. şi discuţie pe marginea proiectului JJ." cu o durată de 1:30 ore;

- la data de 12.04.2011, în dreptul avocatului GGG. apare menţionată activitatea de "întâlnire cu C. în vederea deplasării la LL." cu o durată de 2:00 ore, urmată a doua zi, respectiv la data de 13.04.2011, de activitatea de "deplasare la Constanţa la LL." cu o durată de 8:30 ore;

- la data de 15.04.2011, în dreptul avocatului GGG. apare o întâlnire cu inculpata C. cu o durată de 1:00 ore, avocatul consemnând în evidenţă "întâlnire cu dna C. referitoare la proiect JJ.";

- la data de 21.04.2011, în dreptul avocatului GGG. apare o întâlnire cu inculpata C. cu o durată de 1:00 ore, avocatul consemnând în evidenţă "întâlnire cu dna C. ref probleme scadente în aprilie";

- la data de 01.08.2011, în dreptul avocatului GGG. apare "discuţie cu C., urmată de actualizare situaţie" cu durata de 2:00 ore;

- la data de 11.04.2013, în dreptul avocatului GGG. apare menţionată o activitate desfăşurată pentru clientul KKK. "discuţie cu C., discuţii pe proiect JJ." cu durata de 1:30 ore .

Aceste consemnări au demonstrat, pe de o parte, că inculpata C. era implicată în "proiectul LL.", fiind încunoştinţată despre derularea contractului dintre societatea de avocatură OO. şi Asociaţii şi compania austriacă, iar pe de altă parte, că ţinea evidenţa plăţilor efectuate de societatea OO. şi Asociaţii din sumele încasate de la compania LL..

În cauză a fost audiat în calitate de martor WWW., care, în perioada 2004 - 2007, a fost director-general adjunct la Direcţia de Finanţări Externe, în cadrul CN CFR. Acesta a declarat că o cunoaşte pe C., amintindu-şi de vizitele pe care le făcea aceasta la conducerea CN CFR, precum şi de interesul manifestat în legătură cu plăţile efectuate în cadrul proiectului de reabilitare a căii ferate Bucureşti - Constanţa. În acelaşi timp, martorul a arătat că C. a exercitat şi o serie de "presiuni" în vederea obţinerii finanţării suplimentare a proiectului de reabilitare a căii ferate, în plus faţă de împrumutul ZZ. (de la JJJ.).

Astfel, la întrebarea: o cunoaşteţi pe doamna C.? martorul a răspuns:

"o cunosc pe doamna C., pe care am cunoscut-o în sediul C.F.R., când ea se ocupa de firma AAAA.. Tatăl ei era un apropiat al ambasadei Germaniei. Din câte ştiu, tatăl ei deţinea societatea ZZZ.. Doamna C. venea periodic în sediul C.F.R., interesându-se de finanţarea ZZ., pentru proiectul Bucureşti-Constanţa. Se interesa atât la mine, cât şi la domnul VVV. şi la domnul XXX.. În acelaşi timp, îmi amintesc că doamna C. s-a implicat şi în legătură cu obţinerea acordului Ministerului de Finanţe de aprobare a finanţării suplimentare, în plus faţă de valoarea contractului ZZ.

Implicarea doamnei C. a constat în vizite atât la sediul C.F.R., cât şi la Ministerul de Finanţe, făcând diverse "presiuni". Nu ştiu, însă, dacă obţinerea acordului din partea Ministerului de Finanţe a fost rezultatul demersurilor doamnei C.. Nu ştiu dacă doamna C. avea chiar o aşa mare influenţă" .

Fiind audiat în cursul cercetării judecătoreşti, deşi şi-a nuanţat declaraţia, în sensul că inculpata C. nu ar fi exercitat presiuni, martorul WWW. a admis că aceasta a efectuat o serie de intervenţii pe lângă funcţionarii din cadrul CFR care se ocupau de proiectul de reabilitare a căii ferate Bucureşti - Constanţa. De asemenea, martorul a reiterat relatările cu privire la vizitele repetate ale inculpatei la sediul CFR în legătură cu finanţarea lucrărilor de reabilitare:

"Dintre inculpaţii din cauză, o cunosc pe dna. C.. Nu aş putea preciza anul când am cunoscut-o, însă o cunosc de la primul proiect făcut de calea ferată cu firma AAAA., în cadrul relaţiilor de serviciu. Cred că aceasta era consultant local al firmei AAAA. (…) Pe perioada cât s-au derulat lucrările de reabilitare cu firma LL., respectiv 2005, când au început lucrările şi până la sfârşitul anilor 2006, când eu nu m-am mai ocupat de acest proiect, dna. C. venea la sediul CFR, nu mă căuta neapărat pe mine, ci şi pe colegii mei, VVV. şi XXX., şi se interesa de problemele legate de graficul de execuţie şi financiare. (…) Dna. C. se interesa de informaţii stric legate de proiect, probleme care erau legate de finanţarea proiectului de reabilitare.

(...) îmi menţin afirmaţiile făcute, în sensul că C. venea periodic la sediul CFR şi se interesa de finanţarea ZZ., atât la mine cât şi la VVV. şi XXX., îmi menţin şi afirmaţiile legate de implicarea dumneaei în obţinerea acordului Ministerului Finanţelor în aprobarea finanţării suplimentare. Referitor la sintagma de "presiuni" la care am făcut referire în declaraţia de la u.p, apreciez, la acest moment, că a fost un termen exagerat. Termenul este exagerat întrucât C. nu putea să facă presiuni asupra noastră, a funcţionarilor de la CFR. Poate că era mai potrivit să fi folosit termenul de "intervenţii", adică C. era şi este în postura, prin pregătirea sa, să înteleagă un contract comercial şi putea explica factorilor de decizie ce însemna neangajarea unor fonduri suplimentare. Nu cred că putea să facă acest lucru decât dacă era consultant al unei firme" .

Implicarea inculpatei C. în proiectul de reabilitare a căii ferate Bucureşti - Constanţa şi în finanţarea acestuia a fost confirmată şi de declaraţiile martorilor VVV. şi XXX..

Astfel, martorul VVV., fost director la Direcţia de Management Proiecte cu Finanţare Externă din cadrul CNCFR şi preşedintele comisiei de licitaţie pentru loturile aferente proiectului de reabilitare cale ferată Bucureşti - Constanţa, în prezent fiind angajat în cadrul firmei LL., a declarat:

"Doamna C. venea destul de des în sediul C.F.R. Venea atât la mine, cât şi la domnul WWW., cât şi la domnul XXX..

(…) Cu certitudine, doamna C. a întrebat şi despre banii de la finanţe pentru proiectul Bucureşti-Constanţa. Era un subiect "fierbinte" la vremea respectivă şi foarte multă lume îl discuta" .

Vizitele repetate ale inculpatei C. şi interesul manifestat cu privire la asigurarea finanţării proiectului de reabilitare a căii ferate Bucureşti - Constanţa au fost reiterate de martorul VVV. cu ocazia audierii în faţa instanţei de judecată, la termenul din 27 mai 2021, termen la care a arătat, în mod expres, că o ţinea la curent pe inculpată cu procedurile ce se derulau în cadrul companiei, martorul justificând aceste informări în raport de pretinsa calitate a inculpatei de reprezentantă a uneia dintre firmele declarate câştigătoare ale licitaţiei legate de proiectul de reabilitare a căii ferate Bucureşti - Constanţa, aspect care nu corespunde realităţii.

Astfel, martorul a declarat:

"O cunosc direct pe dna C.. (…) C. venea la CFR şi Ministerul Transporturilor pentru a întreba de ce nu se mai încheie contractele (…) dna C. reprezenta firma AAAA., în 2004 nu îmi amintesc pe cine reprezenta, dar făcea parte dintr-o pleiadă de persoane, aşa cum am arătat, reprezentanţii firmei BBBB., care veneau în Ministerul Transporturilor şi CFR întrebând acelaşi lucru, când se vor semna contractele. O dată la două, trei săptămâni se întâmpla să o văd pe dna C. vizitându-ne, nu neapărat pe mine, pentru a afla dacă sunt noutăţi în privinta dezlegării semnării contractelor de lucrări, acesta nu era un lucru ieşit din comun, întrucât aşa cum am precizat la început, toate firmele care aveau un interes legitim, veneau în CFR şi Ministerul Transporturilor încercând să urmărească ce se poate face pentru a se semna contractele de lucrări.

(…) Arăt că, în linii mari, o ţineam la curent pe C. cu procedurile care se derulau în cadrul CFR. Nu îmi aduc aminte la ce firmă C. lucra, probabil că la una dintre firmele participante la licitaţie şi care fusese declarată câştigătoare.

(...) La vizitele pe care C. le făcea la sediul CFR, aceasta a întrebat şi de finanţarea de la Ministerul Finanţelor. Aceasta era o întrebare pe care o adresa toată lumea, deblocarea aprobării semnării contractelor de lucrări fiind strict legată de aprobarea din partea imprumutatului a confinantării acestui proiect. (…) După semnarea contractelor de lucrări, cred că m-am mai intâlnit cu C. la sediul CFR, o vedeam pe acolo.

(…) Nu am perceput-o pe C. în altă calitate decât de reprezentant AAAA." .

Martorul XXX., director al Direcţiei de finanţări externe din cadrul CN CFR, a declarat că:

"Aceasta (C. - n.n.) trecea des pe la C.F.R. S.A.; la CFR S.A. îl căuta în special pe domnul VVV., iar pe la mine (în calitate de responsabil de proiect) trecea de curtoazie, întrebându-mă cum merge asigurarea finanţării primelor trei loturi, din câte îmi amintesc. De asemenea, am văzut-o pe C. şi la etajul 1, unde se aflau cabinetele miniştrilor şi secretarilor de stat din cadrul Ministerului Transporturilor.

Nu mi-a explicat de ce o interesa finanţarea celor trei loturi şi a proiectului, în general.

Am participat la mai multe şedinţe la care au participat şi domnii VVV. (director la Direcţia de Management Proiecte cu Finanţare Externă), dl WWW. (director general adjunct la Direcţia de Management Proiecte cu Finanţare Externă), colegi din aceste direcţii şi cu reprezentanţi ai societăţii japoneze BBBB., în care se făcea o trecere in revistă în special a mersului finanţării proiectului.

Reprezentanţii BBBB. se duceau şi la Ministerul de Finanţe.

De fapt, şedinţele de la C.F.R. S.A. se ţineau în cadrul vizitelor reprezentanţilor BBBB. din România, pe care presupun că le aveau ca urmare a înţelegerilor pe care le aveau cu cei de la Ministerul de Finanţe.

Având în vedere că doamna C. şi reprezentanţii BBBB. se interesau de aceleaşi lucruri, eu am presupus că între ei exista o legătură.

Nu îmi amintesc când am văzut-o ultima oară pe doamna C., probabil în anul 2009.

Vizitele doamnei C. la sediul C.F.R. S.A. s-au desfăşurat pe întreaga perioadă a proiectului, din câte îmi amintesc. Păreau vizite de curtoazie, în care una dintre întrebări era întotdeauna legată de finanţarea proiectului, care părea interesul central. Din câte îmi amintesc, într-una din discuţii, doamna C. a afirmat că îl cunoaşte pe domnul MM., din câte îmi amintesc" - f. x d.u.p.

Martorul a reiterat şi în faţa instanţei de judecată vizitele repetate ale inculpatei şi scopul acestora:

"Arăt că C. a venit de mai multe ori la sediul CFR, cu aceasta am avut şi discuţii pe teme generale, iar în legătură cu speţa, aceasta întreba dacă a sosit finanţarea la CFR, în diferite etape ale proiectului. (…) Intrebările dnei C. vizau finanţarea proiectului în ansamblul său, de la ZZ. şi de la Ministerul Finanţelor.

(...) dna C. se interesa de plata în general din ambele surse de finantare (ZZ. şi bugetul de stat). (...) Vizitele dnei C. la CFR s-au desfăşurat pe întreaga perioadă a proiectului (...) C. se interesa dacă finanţarea proiectului a ajuns şi dacă plătile se fac la constructor, presupun eu, din orice sursă" .

Legătura existentă între inculpata C. şi funcţionarii din cadrul CN CFR a fost confirmată şi de documentele identificate cu prilejul percheziţiei informatice efectuate asupra dispozitivelor ridicate cu ocazia percheziţiei domiciliare efectuate la sediul ZZZ. .

Astfel, nu doar că au fost identificate e-mailuri între inculpată şi funcţionari din cadrul CN CFR (VVV., WWW., XXX.), dar s-a remarcat atitudinea obedientă a lui XXX. faţă de inculpată. Astfel, au fost identificate e-mailuri în care XXX. îi transmite inculpatei documente interne, întocmite de CN CFR pentru Ministerul Transporturilor, cu mesajul că nu va proceda la trimiterea acestor documente înainte ca inculpata să îşi dea acordul cu privire la conţinutul lor (e-mailul din data de 15.12.2004:

"CCCC., în urma discuţiilor de azi, am pregătit pentru mâine adresa anexată. Este ok? DDDD." - f. x d.u.p.; e-mailul din data de 18.11.2004:

"(…) eu nu dau drumul comentariilor noastre către MTCT fără să le am pe ale voastre. Mulţumesc, DDDD." - f. x d.u.p.; similar, e-mailul din data de 20.08.2004 - f. x d.u.p.).

Deşi e-mailurile menţionate vizează o perioadă anterioară celei ce face obiectul cauzei, ele relevă natura relaţiei existente între inculpată şi martori. Or, o atare relaţie statornicită deja, la nivelul anului 2004, cu funcţionarii din cadrul CN CFR, a constituit baza şi contextul în care C. şi-a traficat influenţa asupra acestora în schimbul unor foloase materiale necuvenite.

Având în vedere cele de mai sus, a rezultat rolul major deţinut de C. în activitatea infracţională, rol în baza căruia o parte din comisionul de 3,5% achitat de compania LL. i-a revenit acesteia.

Deşi inculpata nu avea vreo legătură formalizată în vreun fel cu "proiectul LL.", vizitele sale la CFR aveau ca scop obţinerea de informaţii de la persoanele cu atribuţii pe acest proiect privind obţinerea finanţărilor necesare încheierii contractelor, respectiv efectuării plăţilor. S-a apreciat că faptul că inculpata nu se interesa explicit în legătură cu loturile x şi 3 ale proiectului nu prezintă relevanţă sub aspectul acuzaţiilor, în condiţiile în care încheierea contractelor şi finanţarea, respectiv plata lucrărilor, vizau proiectul în ansamblul său, neputându-se defalca pe loturi/constructori.

Referitor la firma BBBB., din actele şi lucrările dosarului (înscrisuri, respectiv declaraţiile martorilor VVV., WWW. şi XXX.), a rezultat că aceasta era reprezentantul oficial al ZZ. în România, respectiv reprezentantul comercial legal autorizat al Guvernului Japoniei, al băncii finanţatoare. De asemenea, reprezentanţii BBBB. se deplasau în vizite periodice la CFR, iar problemele discutate vizau stadiul lucrărilor şi finanţarea proiectului de reabilitare feroviară.

Inculpata C. îl cunoştea pe reprezentantul firmei BBBB. (a se vedea în acest sens înscrisul aflat la f. x d.u.p.), ceea ce i-a permis participarea la mai multe întâlniri la sediul firmei în scopul de a afla informaţii privind stadiul finanţării proiectului de reabilitare:

"am aflat amănunte de la C., însoţind-o inclusiv la una sau două întâlniri care au avut loc la sediul companiei japoneze BBBB., din EEEE., unde mergeam pentru ca dânsa să afle amănunte de la şeful reprezentanţei BBBB. de la data respectivă, domnul FFFF. privitoare la stadiul asigurării finanţării externe a lucrărilor". Relaţia apropiată dintre inculpată şi reprezentantul firmei BBBB. a fost observată şi de martorul OO.:

"C. mi-a lăsat impresia că avea o relaţie foarte apropiată cu domnul FFFF.". De altfel, în cadrul primei întâlniri la care a fost prezent şi martorul OO., acesta a fost prezentat de inculpată ca fiind "avocatul care urma să asigure consultanţa pentru firma ce ar fi derulat lucrările la acest proiect" (declaraţie martor OO. din data de 5 martie 2018, f. x verso - 60, vol. 9 d.u.p.).

De asemenea, din declaraţiile martorilor, a rezultat că "vizitele" inculpatei C. nu se efectuau doar la sediul companiei CFR, ci şi la Ministerul Transporturilor, aspect relevat de martorul VVV., şi la Ministerul Finanţelor. Martora LLL., angajată în Ministerul Finanţelor Publice, a confirmat prezenţa inculpatei în cadrul acestui minister, în contextul demersurilor pentru asigurarea finanţării suplimentare a proiectului aceasta declarând că:

"O cunosc pe C., care mi-a fost prezentată, din câte îmi amintesc, de B.. Nu ştiu cu exactitate unde lucra aceasta, dar ştiu că asistat la câteva întâlniri la Ministerul Finanţelor la care am participat şi eu, ca reprezentant al unei companii, dar nu îmi amintesc dacă întâlnirile vizau şi împrumutul de la ZZ." (împrumutul care a finanţat lucrările de reabilitare a căii ferate Bucureşti - Constanţa, lucrări executate inclusiv de LL.) - f. x d.u.p. Chiar dacă martora a revenit asupra acestui aspect în cadrul aceleiaşi declaraţii, la întrebările adresate de apărătorul inculpatei Mititelu, instanţa de fond a constatat că martora nu a oferit nicio explicaţie plauzibilă în acest sens. Mai mult, deşi a negat existenţa unei relaţii de natură personală cu inculpata, modul de adresare folosit în relaţia cu aceasta din urmă a infirmat susţinerile martorei din cadrul audierii (a se vedea în acest sens e-mailul ataşat la f. x d.u.p.).

Din cele arătate mai sus, s-a constatat că inculpata şi-a creat un cerc relaţional la care apela în funcţie de necesităţi, cerc din care făceau parte: martorii WWW., VVV., XXX., din cadrul CFR, la care apela, sub pretextul unor relaţii cordiale, pentru a afla o serie de informaţii utile privind finanţarea proiectului şi, ulterior, data efectuării plăţilor către LL.; dl. FFFF. de la firma BBBB., de la care cerea informaţii relative la stadiul asigurării finanţării externe a lucrărilor; martora LLL. - funcţionar în cadrul Ministerului Finanţelor, relaţii profesionale pe care le cultiva şi le folosea în interesul său personal; martorul KK., cu care inculpata se afla în relaţii de prietenie, şi la care a apelat pentru primirea, prin intermediul acestuia, a sumelor de bani.

Susţinerile apărării privind motivul deplasărilor efectuate de inculpată la sediul CN CFR şi interpelarea funcţionarilor din cadrul companiei de cale ferată în legătură cu încheierea şi derularea proiectului privind reabilitarea căii ferate Bucureşti-Constanţa nu au putut fi primite, calitatea inculpatei C. de consultant al societăţii AAAA. neavând nicio legătură cu acest proiect, în condiţiile în care cea din urmă societate nu s-a numărat printre societăţile câştigătoare ale licitaţiilor la acest tronson de cale ferată. Mai mult, informaţiile solicitate a-i fi comunicate inculpatei de către funcţionarii din cadrul CN CFR diferă de cele menţionate de apărare în concluziile scrise depuse la dosar, după cum a rezultat şi din declaraţiile martorilor XXX., WWW. şi VVV..

În schimb, inculpata s-a folosit de această calitate, care i-a permis relaţionarea cu funcţionarii din cadrul CN CFR cu atribuţii în încheierea şi derularea proiectului de reabilitare ce face obiectul cauzei (martorul VVV. arătând expres că a perceput-o pe C. doar în calitatea de reprezentant AAAA.).

Însă, niciunul dintre martorii audiaţi nu a prezentat vreun motiv obiectiv pentru ca informaţiile de care luau cunoştinţă în cadrul relaţiilor de serviciu privind finanţarea unui proiect, respectiv plata lucrărilor din cadrul proiectului, să fie aduse la cunoştinţă unei persoane fizice, în speţă inculpata C., străine de realizarea lucrărilor şi investiţilor în infrastructura feroviară.

Rolul acestuia în activitatea infracţională a presupus ca, în cursul anului 2005, în calitate de ministru al finanţelor publice, în schimbul comisionului promis de reprezentanţii companiei LL., să îşi exercite atribuţiile legate de aprobarea finanţării suplimentare, de 184.800.000 euro, faţă de împrumutul de la JJJ., aprobare necesară pentru încheierea contractelor privind reabilitarea căii ferate Bucureşti - Constanţa, iar ulterior, pe parcursul derulării contractelor, să îşi exercite atribuţiile referitoare la asigurarea fondurilor (inclusiv împrumutul de la GGGG.) pentru plata facturilor aferente lucrărilor efectuate de asocierea din care făcea partea compania LL..

În urma licitaţiilor organizate la începutul anului 2005 pentru atribuirea contractelor de reabilitare a căii ferate Bucureşti - Constanţa, s-a constatat că totalul ofertelor depuse depăşeşte în mod substanţial valoarea împrumutului de la JJJ. care ar fi trebuit să asigure finanţarea acestui proiect; astfel, valoarea totalizată a celor mai mici preţuri propuse era de 340 milioane de euro, în condiţiile în care împrumutul de la JJJ. era în cuantum de 156 milioane de euro.

În aceste condiţii, pentru a se putea încheia contractele şi pentru a se putea realiza proiectul de reabilitare a căii ferate, era nevoie ca Ministerul Finanţelor să asigure diferenţa de finanţare.

Această situaţie critică în care se afla bunul mers al proiectului, generată de faptul că preţul lucrărilor obţinut în urma licitaţiei depăşea valoarea împrumutului ZZ. şi nu existau surse pentru fondurile suplimentare, a fost expusă pe larg în adresa trimisă de Ministerul Transporturilor, la data de 5.09.2005, ministrului A.. Blocajul consta în "imposibilitatea semnării contractelor de lucrări" deoarece finanţarea lor era insuficientă, dat fiind că suma preţurilor minime obţinute la licitaţie depăşea fondurile împrumutului ZZ., care a condiţionat permiterea contractării de asigurarea de către împrumutat - Ministerul Finanţelor a finanţării suplimentare; "singura condiţie rămasă de îndeplinit pentru a putea semna contractele este confirmarea către ZZ., de către MFP, a asigurării finanţării în completare". În această adresă se solicita asigurarea finanţării suplimentare de către Guvernul României, prin Ministerul Finanţelor .

În vederea asigurării acestei finanţări suplimentare, în cadrul şedinţei de guvern din data de 18.10.2005 a fost aprobat Memorandumul propus de ministrul finanţelor publice, A., şi ministrul transporturilor, privind acordul de principiu pentru aprobarea contractării de către Ministerul Finanţelor Publice, începând cu trimestrul al IV-lea al anului 2006, a unor credite externe în valoare totală de 184.800.000 de euro, în completarea finanţării acordate de JJJ. pentru Cooperare Internaţională (ZZ.) - f. x d.u.p.

În executarea obligaţiilor asumate prin Memorandumul aprobat la data de 18.10.2005, prin H.G. nr. 1862/21.12.2006 a fost aprobată contractarea de către Ministerul Finanţelor Publice a unui credit extern în valoare de 100 milioane euro, destinat completării parţiale a finanţării ZZ. (credit contractat de la GGGG.). La baza adoptării acestei hotărâri de guvern a stat nota de fundamentare semnată de inculpatul A., în calitate de ministru al finanţelor, şi de ministrul transporturilor .

Contractul de credit cu GGGG. a fost încheiat la data de 16.01.2007 şi a fost semnat de ministrul de finanţe, A. .

În concluzie, în cadrul bunei derulări a contractelor de reabilitare a căii ferate Bucureşti - Constanţa, Ministerul Finanţelor a avut un rol esenţial, având în vedere că, pe de o parte, a aprobat finanţarea suplimentară anterior încheierii contractelor de lucrări şi, ulterior, pe parcursul derulării acestor contracte, a asigurat finanţarea suplimentară faţă de fondurile acordate de ZZ. (atât prin contractarea unui alt credit, de la GGGG., în valoare de 100 de milioane de euro, cât şi prin alocarea de resurse bugetare proprii). Pe de altă parte, chiar în cadrul derulării contractului de împrumut cu JJJ., toate tragerile în vederea plăţii furnizorilor au fost aprobate de către Ministerul Finanţelor.

Rolul major, în acest mecanism, al aprobărilor din partea Ministerului Finanţelor Publice condus de inculpatul A., a fost evidenţiat de mai mulţi martori.

Astfel, martora HHHH., economist în cadrul Direcţiei de Finanţări Externe din CNCFR, a declarat:

"După desfăşurarea licitaţiilor pentru lucrările aferente proiectului de reabilitare a căii ferate Bucureşti - Constanţa s-a constatat că sumele rezultate în urma acestor licitaţii erau semnificativ mai mari decât cuantumul împrumutului acordat de JJJ.. Astfel, s-a constatat că nu se puteau încheia contractele cu câştigătorii licitaţiilor întrucât exista riscul ca aceştia să nu poată fi plătiţi cu toate consecinţele care ar fi putut decurge din acest fapt. (…)

Aşa cum rezultă din documentul pe care îl ataşez prezentei declaraţii, respectiv scrisoarea ministrului finanţelor către JJJ. din data de 4 noiembrie 2005, la data de 11 august acelaşi an avusese loc o întâlnire între reprezentanţii IIII. şi ai Ministerului Finanţelor, posibil şi ai Ministerului Transporturilor sau CFR, referitoare la acest proiect; precizez că astfel de întâlniri erau anuale sau bianuale, făcând parte din modul de lucru al japonezilor. O astfel de întâlnire, ca cea din 11 august, având o temă atât de importantă, respectiv asigurarea finanţării suplimentare, a fost făcută la nivel înalt - nu ştiu însă exact la ce nivel, pot doar să speculez.

Având în vedere că fără această aprobare nu se puteau încheia contractele şi, practic, se pierdea tot, îmi înţeleg colegii care au notat pe adresa prin care CFR a primit documentul de aprobare (respectiv Memorandumul aprobat în şedinţa Guvernului din data de 18.10.2005) "Iată dovada!!" - respectiv dovada că se putea merge mai departe cu contractarea."

Martora a menţionat aceleaşi aspecte şi în cursul cercetării judecătoreşti:

"Preţurile obtinute în urma procesului de licitaţie au fost semnificativ mai mari faţă de împrumutul obţinut, astfel încât, erau necesare fonduri suplimentare. Aceste fonduri suplimentare s-au obţinut, a fost un împrumut suplimentar semnat cu GGGG.. Fără aceste fonduri suplimentare nu se puteau încheia contractele cu LL. de către C.F.R.

Precizez că împrumutatul era Ministerul Finantelor Publice, iar CFR este subîmprumutatul, drept pentru care cel care se putea adresa ZZ. era Ministerul Finanţelor.

(...) Referitor la adresa din 24.10.2005 emisă de Ministerul Transporturilor către CFR, arăt că directorul care a făcut apostila "iată dovada", poate explica mai bine, pentru noi a constituit actul care a permis a se merge mai departe cu procedurile de contractare."

Şi martorul XXX., fost director al Direcţiei de Finanţări Externe, a relatat aceleaşi împrejurări:

"Precizez că aveam drept de semnătură din partea CFR şi transmiteam la ZZ. documentele relevante în raport cu acordul de împrumut. Îmi amintesc, cu precizie, corespondenţa de retur de la bancă în legătură cu atribuirea contractelor (...), în care se menţiona (...) că nu se acordă autorizarea finală până când Guvernul nu reafirmă, în scris, angajamentul luat prin acordul de împrumut privind completarea finantării în vederea acoperirii preţului contractului.

Urmare a acestei conditionări, ministrul A. a trimis o scrisoare la ZZ., prin care Ministerul Finanţelor se obliga să aloce proiectului banii suplimentari, deşi o astfel de obligaţie exista prin lege. Am văzut o copie a acestei scrisori, care a fost trimisă şi la CFR.

(...) După ce s-a trimis scrisoarea la care am făcut referire, de către ministrul finanţelor, banca a dat aprobarea finală pe raportul de evaluare şi contractele au putut fi semnate. Practic, banca acorda aşa-numitul "no objection" pe fiecare etapă a procedurii de achiziţie."

Martorul WWW., care în perioada 2004 - 2007 a fost director-general adjunct la Direcţia de Finanţări Externe în cadrul CN CFR, referitor la importanţa obţinerii aprobării finanţării suplimentare din partea Ministerului Finanţelor Publice, a arătat:

"Ca urmare a acestei diferenţe de preţ (între valoarea împrumutului ZZ. şi totalul valorilor ofertate - n.n.), C.F.R. S.A. a solicitat Ministerului de Finanţe să aprobe finanţarea suplimentară, până la valoarea totală a contractului, în plus faţă de împrumutul japonez. (…)

Urmare a acestor demersuri, s-a obţinut acordul din partea Ministerului de Finanţe, un acord scris, care a fost trimis şi IIII..

(…) În acelaşi timp, JJJ. (ZZ.) a solicitat existenţa unui astfel de acord din partea Ministerului de Finanţe. După ce a fost trimis acordul Ministerului de Finanţe către JJJ., aceasta ne-a dat acordul (letter of acceptance) pentru semnarea contractelor. Ca urmare a acestui acord din partea IIII., s-au încheiat contractele. (…)

Lucrările au fost finanţate din împrumutul ZZ., iar apoi au fost continuate pe finanţarea obţinută de la GGGG.. (...)

Valoarea lucrărilor era plătită din împrumutul ZZ., iar T.V.A.-ul aferent acestor lucrări era suportată de statul român, prin Ministerul de Finanţe."

Necesitatea obţinerii finanţării suplimentare din partea Ministerului Finanţelor a fost subliniată de martor şi în cursul cercetării judecătoreşti:

"Prin faptul că statul român avea datoria de a finanţa acest proiect, prin lege, a fost nevoit să caute surse de finanţare suplimentare. De aici, a apărut necesitatea împrumutului cu GGGG. şi alocarea unor fonduri de la bugetul de stat. Licitaţiile au avut loc, cred că la nivelul anului 2004. Ca urmare a diferenţei de preţ, CFR a solicitat Ministerului Finanţelor să aprobe finanţarea suplimentară care să acopere valoarea lucrărilor."

Martorul VVV., director la Direcţia de Management Proiecte cu Finanţare Externă din cadrul CNCFR şi preşedintele comisiei de licitaţie pentru loturile aferente proiectului de reabilitare cale ferată Bucureşti - Constanţa, a arătat:

"Pentru încheierea contractului a fost necesară obţinerea aprobării din partea Ministerului Finanţelor, aprobare referitoare la asumarea finanţării integrale a proiectului, aprobare care a fost trimisă categoric şi către JJJ.. (…)

După obţinerea acestei aprobări, s-au semnat contractele şi au început lucrările, cred că în luna mai 2006."

Având în vedere cele de mai sus, a rezultat rolul important pe care A., în calitate de ministru al finanţelor publice, l-a avut în activitatea infracţională.

Importanţa acestui rol a fost confirmată şi de martorul OO.:

"Ulterior, din discuţiile avute cu KKK. şi C., discuţii purtate chiar la mine în birou, am înţeles că, pentru buna derulare a contractului era foarte importantă şi contribuţia lui A., care era ori ministru de finanţe, ori secretar de stat în cadrul Ministerului de Finanţe. Rolul acestuia era să aprobe finanţarea de către Ministerul de Finanţe a proiectului şi transferul sumelor din Trezorerie în contul CN CFR S.A.. Nu pot fixa în timp momentul acestor discuţii, însă a fost cu mult înainte de a mi se indica societăţile JJJJ. şi Q., ca societăţi în care urma să ajungă sumele de bani pentru contribuţia lui A.. Din discuţiile purtate de cei doi, a rezultat că de relaţia cu A. se ocupa KKK., percepţia mea fiind că cei doi sunt apropiaţi. Ştiu că, anterior anului 2000, cei doi au fost colegi în cadrul Ministerului de Finanţe, amândoi fiind secretari de stat."

"Din informaţiile mele, şi A. era implicat în acest "proiect" (...) Ştiam de la B. de implicarea lui A., precum şi faptul că acesta îi ajuta cu plata sumelor de bani către compania CFR, precum şi din plăţile pe care le efectua colegul meu, GGG., către firme în care A. era fie asociat, fie avea un interes direct."

Implicarea inculpatului A. a fost confirmată şi de martorul III., cu ocazia audierii în cursul urmăririi penale:

"Întrebare din partea dlui avocat KKKK.: Aş dori să îl întreb dacă are date directe despre implicarea lui A. sau este posibil să i se fi spus lucruri false.

Răspuns: De la domnii PPP. şi VV. am aflat despre implicarea lui A.. Atunci când am luat contact cu acest subiect, am făcut o şedinţă cu aceşti domni, dorind să înţeleg în profunzime motivul pentru a fost nevoie să plătească aceste comisioane, care aveau un volum mult prea mare pentru practica obişnuită a pieţei, care era de 3% (...) Pentru derularea primului contract PPP. mi-a spus că vorbea doar cu A. şi QQQ., OO. fiind doar cureaua de transmisie. Rolul lui OO. era doar să intermedieze plata comisioanelor. În mod normal, o companie apelează la Tribunalul Comercial pentru recuperarea sumelor datorate. În acest caz, plata s-a făcut cu celeritate din câte am observat în cazul primului contract, cel cu sumele mari încheiat cu OO.".

În cursul cercetării judecătoreşti, acelaşi martor a arătat:

"Dacă ne referim la primul contract semnat de OO., discuţia de atunci a fost în sensul că OO. plăteşte comisioane pentru A. şi B., respectiv OO. reprezintă interesele lui B.. Este posibil ca acesta să îl fi introdus pe A. în context, referindu-se că OO. plătea, mai departe, politicienilor comisioane. (...) Arăt că toate aceste aspecte le cunosc de la OO., fiind afirmate în cadrul întâlnirii cu PPP..

(...) PPP. mi-a spus că este la curent cu participarea celor doi domni menţionaţi, A. şi QQQ.. (...) PPP. se referea, per ansamblu, la plăţile făcute de LL. către Bxxoştină, Hxxozoc şi celelalte companii din 2005 până în 2013. Cronologic, eu nu pot spune în acest moment, că A. sau B. au fost legaţi de un anumit contract sau perioadă, dar au fost menţionati de către PPP. şi VV. ca fiind unii dintre beneficiarii sumelor respective."

Având în vedere elementele factuale evidenţiate de acest probatoriu, instanţa de fond a apreciat că sunt dovedite implicarea şi rolul major deţinut de inculpatul A. în activitatea infracţională.

Implicarea inculpatului A. în "afacerea LL." a rezultat din declaraţiile martorilor OO. şi III., din rolul major deţinut de acesta în activitatea infracţională, precum şi din împrejurarea că o parte din "comisionul" achitat de asocierea LL., prin intermediul societăţii OO. şi Asociaţii, i-a revenit inculpatului.

Relevantă în analiza probatoriului a fost şi modalitatea concretă în care a procedat inculpatul A., atât pretinderea, cât şi primirea fiind efectuate prin intermediul coinculpatului B., fără a se expune direct nici în relaţia cu firma de avocatură (care a colectat comisionul global pentru toţi participanţii la înţelegerea infracţională şi l-a distribuit ulterior fiecăruia dintre aceştia, conform instrucţiunilor primite personal de la inculpaţi, respectiv, prin intermediar, în cazul inculpatului A.).

Faptul că martorul OO. a luat cunoştinţă mai târziu de implicarea inculpatului A. s-a datorat modului în care inculpatul B. a procedat, informaţiile fiind relatate martorului treptat şi numai limitat la activităţile ce urmau a fi desfăşurate prin societatea de avocatură.

Deopotrivă, împrejurarea că inculpatul A. urma să fie şi el beneficiarul unor sume de bani din fondurile plătite de LL., despre care martorul OO. a aflat ulterior încheierii contractelor de consultanţă, s-a datorat aceleiaşi cauze, inculpatul B. informându-l pe martor în contextul în care urmau a fi făcute plăţi şi în beneficiul inculpatului A..

Aşa cum s-a menţionat, martorul OO. nu a participat la realizarea înţelegerii infracţionale, rolul său fiind limitat doar la crearea mecanismului formal prin care comisionul de 3,5% din sumele de bani primite de asocierea LL.-AAA.-CCC. să fie virat în conturile societăţii de avocatură şi, ulterior, beneficiarilor finali ai faptelor de corupţie. Acest rol a rezultat şi din declaraţiile martorului III., care a descris într-un mod sugestiv activitatea martorului OO. de intermediere a plăţii comisioanelor, acesta arătând că martorul OO. era "cureaua de transmisie".

Sume transferate către OO. şi Asociaţii

În baza acestei înţelegeri ilicite, în perioada 2006 - 2013, asocierea JJ. - AAA. - CCC. a transferat suma de 39.363.071 RON către conturile societăţii OO. şi Asociaţii, aspect ce rezultă şi din înscrisurile înaintate de autorităţile austriece, prin intermediul comisiei rogatorii efectuate în cursul urmăririi penale, ataşate în vol. 211 d.u.p.

Astfel, în perioada 2006 - 2009, OO. şi Asociaţii a emis către AAA. - Sediul Permanent, CUI x, un număr de 17 facturi fiscale (dintre care 3 cu valoare negativă) - f. x d.u.p.

Aferent anului 2006 au fost emise patru facturi externe (invoice-uri) pentru valoarea efectivă a serviciilor pretins efectuate, fiind emise în mod corespunzător facturi interne pentru plata TVA - factura nr. x/07.03.2006, în valoare de 1.696269,82 RON (TVA), factura nr. x/07.03.2006, în valoare de 1.696269,82 RON (TVA), factura nr. x/01.09.2006, în valoare de 51.846,55 RON (TVA) şi factura nr. x/01.09.2006, în valoare de 756.262,08 RON (TVA). Această modalitate de facturare corespundea faptului că asocierea încasa plăţile pentru lucrările executate într-un cont extern, deschis la Y., iar sumele pentru plata TVA într-un cont deschis la LLLL., având în vedere că aceste plăţi erau finanţate de la bugetul de stat. Facturile erau emise câte două în aceeaşi zi, una pentru servicii de consultanţă LOT x (valoarea mai mare) şi cealaltă pentru servicii de consultanţă LOT 3.

Pentru primele două facturi, la data de 21.03.2006 a fost efectuat transferul sumei de 1.802.295,47 RON în contul x deschis la Y., prin care s-a achitat TVA-ul. Totodată, la data de 23.03.2006 a fost efectuat un transfer bancar în valoare de 2.725.509,76 euro dintr-un cont deschis la Raiffeisen MMMM. în contul OO. şi Asociaţii x, deschis la S..

Pentru ultimele două facturi, la data de 14.09.2006 a fost efectuat transferul sumei de 808.108,63 RON în contul x deschis la Y., prin care s-a achitat TVA-ul. Totodată, la data de 27.10.2006 a fost efectuat un transfer bancar în valoare de 1.204.755,21 euro dintr-un cont deschis la Raiffeisen MMMM. în contul OO. şi Asociaţii x, deschis la S..

Aferent anului 2007 au fost emise şase facturi, pentru plata serviciilor de consultanţă - factura nr. x/01.02.2007, în valoare de 4.090.409,17 RON, factura nr. x/01.02.2007, în valoare de 105.928,41 RON, factura nr. x/03.08.2007, în valoare de 80.023,17 RON, factura nr. x/03.08.2007, în valoare de 1.152.578,88 RON, factura nr. x/13.11.2007, în valoare de 3.183.916,84 RON şi factura nr. x/13.11.2007, în valoare de 46.619,76 RON. Facturile erau emise câte două în aceeaşi zi, una pentru servicii de consultanţă LOT x (valoarea mai mare) şi cealaltă pentru servicii de consultanţă LOT 3.

Pentru primele două facturi, la data de 20.02.2007 a fost efectuat transferul sumei de 670.003,48 RON în contul x deschis la Y., prin care s-a achitat TVA-ul. Totodată, la data de 21.02.2007 a fost efectuat un transfer bancar în valoare de 1.034.551,02 euro dintr-un cont deschis la Raiffeisen MMMM. în contul OO. şi Asociaţii x deschis la S..

Pentru următoarele două facturi, la data de 17.08.2007 a fost efectuat transferul sumei de 196.802,01 RON în contul x deschis la Y., prin care s-a achitat TVA-ul. Totodată, la data de 20.08.2007 a fost efectuat un transfer bancar în valoare de 326.175,96 euro dintr-un cont deschis la Raiffeisen MMMM. în contul OO. şi Asociaţii x deschis la S..

Pentru ultimele două facturi, la data de 27.12.2007 a fost efectuat transferul sumei de 515.799,96 RON în contul x deschis la Y., prin care s-a achitat TVA-ul. Totodată, la data de 18.12.2007 a fost efectuat un transfer bancar în valoare de 149.950 euro, iar la data de 27.12.2007 a fost efectuat un transfer bancar în valoare de 638.796 euro, ambele dintr-un cont deschis la Raiffeisen MMMM. în contul OO. şi Asociaţii x deschis la S..

Aferent anului 2008 au fost emise trei facturi, pentru plata integrală a serviciilor de consultanţă - factura nr. x/22.10.2008, în valoare de 5.581.489,37 RON, factura nr. x/22.10.2008, în valoare de 224.936,50 RON şi factura nr. x/28.11.2008, în valoare de -486.347,89 RON. Facturile erau emise câte două în aceeaşi zi, una pentru servicii de consultanţă LOT x (valoarea mai mare) şi cealaltă pentru servicii de consultanţă LOT 03.

Pentru primele două facturi, la data de 12.11.2008 a fost efectuat transferul sumei de 849.424,22 RON în contul x deschis la Y., prin care s-a achitat parţial TVA-ul (rămânând o diferenţă de 77.652,18 RON neachitată). Totodată, la data de 13.11.2008 a fost efectuat un transfer bancar în valoare de 1.234.748,46 euro dintr-un cont deschis la Raiffeisen MMMM. în contul OO. şi Asociaţii x deschis la Y..

Având în vedere faptul că la plata TVA-ului aferent celor două facturi emise rămăsese o diferenţă neachitată în valoare de 77.652,18 RON, în data de 28.11.2008 a fost emisă factura nr. x prin care au fost stornate parţial facturile emise în luna anterioară, în valoare de -486.347,89 RON (din care TVA -77.652,18 RON), pentru a evita ca OO. şi Asociaţii să plătească în luna următoare diferenţa de TVA pe care nu o încasase.

Această operaţiune de stornare a întărit concluzia că atât contractul, cât şi facturile, erau fictive, singurul scop fiind acela de a încasa comisionul negociat de către funcţionarii guvernamentali şi că serviciile nu erau în realitate prestate.

Aferent anului 2009 au fost emise patru facturi, pentru plata integrală a serviciilor de consultanţă - factura nr. x/21.09.2009, în valoare de 4.114.503,64 RON, factura nr. x/21.09.2009, în valoare de 232.969,11 RON, factura nr. x/30.09.2009, în valoare de -4.114.503,64 RON şi factura nr. x/30.09.2009, în valoare de -232.969,11 RON. Facturile erau emise câte două în aceeaşi zi, una pentru servicii de consultanţă LOT x (valoarea mai mare) şi cealaltă pentru servicii de consultanţă LOT 03. În acest caz, primele două facturi nu au fost achitate, fiind stornate QQ. prin emiterea ultimelor 2 facturi.

Şi în acest caz, s-a observat faptul că, nefiind încasate facturile emise în data de 21.09.2009, OO. şi Asociaţii le stornează în ultima zi a lunii, pentru a nu înregistra TVA de plată pentru luna următoare.

Aferent anului 2011 a fost emisă o factură, pentru plata integrală a serviciilor de consultanţă - factura nr. x/13.04.2011, în valoare de 9.034.144,45 RON. Factura a fost emisă pentru servicii de consultanţă LOT x şi LOT 3.

Pentru plata acestei facturi, la data de 05.02.2011, a fost efectuat transferul sumei de 1.748.544,09 RON în contul x deschis la S., prin care s-a achitat TVA-ul. Totodată, la data de 05.03.2011 a fost efectuat un transfer bancar, în valoare de 5.462.600,36 RON şi în data de 12.05.2011, în valoare de 1.000.000 RON, în acelaşi cont, toate transferurile fiind efectuate din contul asocierii deschis la Y..

Ultima plată pentru această factură, în valoare de 823.000 RON, a avut loc în data de 11.06.2013.

Cea mai mare parte a plăţilor (7.314.485 euro) a fost achitată din conturile bancare deschise de asociere în Austria (conturi: x şi x deschise la Y. şi Unicredit MMMM. AG), iar diferenţa (3.435.152,16 euro/13.053.578,22 RON) a fost achitată din contul asocierii deschis la Y. (x).

Sumele astfel achitate corespund plăţilor efectuate de către statul român către asocierea LL.-AAA.-CCC. în baza contractelor de reabilitare. Astfel, din datele comunicate de către CN CFR S.A, a rezultat că, în perioada 2006 - 2009, au fost efectuate plăţi totale în cuantum de 259.268.494,3 euro (246.158.458,49 euro Lot x şi 13.110.035,81 euro Lot 3), fondurile provenind din creditele bancare de la băncile ZZ. şi GGGG., precum şi de la bugetul de stat.

Totodată, din înscrisurile depuse la dosar a rezultat că plăţile pentru lucrările efective erau transferate în contul deschis de asociere în Austria, iar contravaloarea TVA-ului era achitată în contul deschis la Y. (x).

Analizându-se cronologia plăţilor efectuate în conturile societăţii OO. şi Asociaţii din fondurile încasate de la statul român de asocierea al cărei lider era compania LL., în paralel cu activităţile înscrise în rapoartele din programul NNNN. al firmei de avocatură (cu menţiunea că au fost depuse la dosarul cauzei activităţile prestate în perioada anilor 2007 - 2014), s-a constatat că întâlnirile şi discuţiile purtate de avocatul GGG., persoana care se ocupa de "proiectul LL.", cu inculpaţii B. şi C., au avut loc în anii în care s-au efectuat plăţile, respectiv în anul 2007, în anul 2008, în anul 2011 şi în anul 2013 .

Sumele de bani au fost primite, pentru inculpaţi, de martorul OO., urmând a le fi remise ulterior, în funcţie de necesităţile fiecăruia dintre aceştia. Transferul fondurilor către inculpaţi nu s-a realizat imediat şi în bloc, ci treptat, la diferite intervale de timp şi în mod fracţionat, sub pretextul derulării unor relaţii comerciale, formalizate în înscrisuri care să simuleze existenţa acestora.

În ceea ce priveşte critica apărării privind lipsa unei corespondenţe temporale dintre plăţile efectuate de LL. către casa de avocatură şi plăţile efectuate de aceasta din urmă către inculpaţi, instanţa de fond a constatat, în raport de ansamblul probator administrat în cauză, că plăţile către destinatarii finali ai foloaselor necuvenite provenite din activităţile ilicite de corupţie s-au efectuat la solicitarea inculpaţilor B. şi C., în funcţie de necesităţile fiecăruia dintre inculpaţii din prezenta cauză. Astfel, plăţile s-au realizat către firmele indicate de inculpaţii B. (în interesul său personal şi în interesul inculpatului A.) şi C., la momentul la care aceştia au solicitat acest lucru, aspect relatat de martorul OO. şi confirmat de înscrisurile aflate la dosar.

Sumele de bani, obiect al înţelegerii infracţionale, au fost primite de inculpaţii B., C. şi A., în mod global, fără a fi diferenţiate, în conturile societăţii de avocatură OO. şi Asociaţii, putându-se concluziona astfel că primirea, ca element material al laturii obiective a infracţiunilor de trafic de influenţă, respectiv luare de mită, s-a realizat în momentul în care banii au fost transferaţi de la asocierea al cărei lider era JJ. şi au fost primiţi în mod corespunzător în conturile societăţii OO..

Odată realizat acest transfer, inculpaţii au obţinut controlul total asupra respectivelor sume, interpunerea unui intermediar fiind irelevantă sub acest aspect, de vreme ce, în principiu, acţiunile obiective specifice traficului de influenţă şi luării de mită se pot comite şi indirect, iar în speţă, probatoriul a confirmat rolul exclusiv de mijlocitor avut de martorul OO..

Activităţile derulate ulterior acestui moment temporal menţionat care au avut ca finalitate numai conferirea unei aparenţe de legalitate a produselor ilicite astfel obţinute nu fac obiectul infracţiunilor de corupţie reţinute în sarcina inculpaţilor, ci reprezintă activităţi distincte de ascundere şi disimulare a provenienţei sumelor de bani, subsecvente momentului epuizării activităţii infracţionale.

Referitor la criticile apărării privind lipsa de implicare a inculpaţilor în plata ultimei tranşe de bani în contul firmei de avocatură, respectiv virarea sumei de 823.000 RON, în data de 11.06.2013, instanţa de fond le-a apreciat ca nefondate.

Astfel, ultima factură, în valoare de 9.034.144,45 RON, a fost emisă de societatea de avocatură OO. în luna aprilie 2011, factură emisă, conform declaraţiilor martorului OO., la solicitarea inculpatei C., şi a fost plătită în luna mai 2011, rămânând un rest de 823.000 RON, plătit în iunie 2013, în urma intervenţiei lui III. .

Prin urmare, s-a reţinut că intervenţia şi a unei alte persoane în plata parţială restantă a unei facturi nu este de natură a conduce la înlăturarea răspunderii inculpaţilor, în condiţiile în care această ultimă plată s-a efectuat în baza aceluiaşi mecanism fictiv iniţiat de inculpaţi şi prin intermediul aceluiaşi mijloc ilicit de transmitere a produsului infracţional.

Transmiterea foloaselor în patrimoniile autorilor infracţiunilor de corupţie

Ulterior, martorul OO. a transferat sumele astfel încasate către B., C. şi A., prin transferuri bancare în conturile unor companii offshore şi româneşti controlate de inculpaţi. Operaţiunile se realizau fie direct din conturile OO. şi Asociaţii, fie prin intermediul altor societăţi controlate de martor, respectiv OO. (conturi: x deschis la Y. şi x deschis la Unicredit MMMM. AG), OO. (conturi: x, x şi x deschise la OOOO.), OO. (cont: BEFRCH22XXX deschis la PPPP.), QQQQ., RRRR. şi SSSS., unde erau transferaţi o parte din bani, ulterior fiind efectuate plăţi către firmele indicate de către beneficiarii finali ai sumelor de bani.

Primirea sumelor de bani în contul societăţii de avocatură OO. şi Asociaţii, în scopul remiterii ulterioare către inculpaţii B., C. şi A., coroborată cu caracterul simulat al relaţiilor pretins derulate între societatea de avocatură ori firmele conexe acesteia, controlate de martorul OO., pe de o parte, şi persoanele fizice sau juridice, interpuse inculpaţilor, pe de altă parte, au făcut dovada, în aprecierea instanţei de fond, a primirii efective a foloaselor înţelegerii infracţionale.

Preliminar, cu referire la tezele prezentate de inculpatul B. în cursul judecăţii privind prestarea, din partea societăţii de avocatură OO. şi Asociaţii, în beneficiul său, de activităţi de administrare a patrimoniului, instanţa de fond a reţinut următoarele aspecte:

În declaraţiile date pe parcursul procesului penal, martorul OO. a confirmat existenţa şi a altor relaţii patrimoniale avute cu inculpatul B., contractele de consultanţă datate 15.12.2005 nefiind singulare. În acest sens, martorul a indicat o serie de companii offshore de care se ocupa martorul GGG., avocat la acel moment în cadrul OO. şi Asociaţii, acesta din urmă fiind şi persoana care fusese "desemnată" să se ocupe în cadrul societăţii de avocatură de "afacerea LL.". Or, sumele de bani primite în baza contractelor de consultanţă nu au fost singurele sume de bani "administrate", la solicitarea inculpatului B., de casa de avocatură OO. şi Asociaţii şi de firmele martorului OO..

Însă, efectuarea unor servicii fiduciare, de către martorul OO., în folosul inculpatului B., a fost infirmată de probele aflate la dosarul cauzei, această pretinsă activitate fiind doar clamată de apărare, fără a fi dovedită în vreun fel de către inculpat.

Astfel, existenţa unor raporturi fiduciare trebuia formalizată într-un contract, în care să se prevadă expres fiducia şi care să conţină toate elementele obligatorii privind drepturile transferate, identitatea părţilor, durata şi scopul fiduciei, întinderea puterilor de administrare şi de dispoziţie a fiduciarului.

Desfăşurarea de către avocat a activităţilor fiduciare, permise de actele normative ce reglementau organizarea şi exercitarea profesiei în perioada de referinţă, trebuia formalizată prin încheierea unui contract de asistenţă juridică special încheiat în acest sens, în care să fie precizate expres limitele şi durata mandatului încredinţat, avocatul fiind obligat să deschidă un cont special destinat exclusiv depozitării de fonduri fiduciare.

De altfel, dispoziţiile în această materie reglementate în noul C. civ., prevăd, în mod expres, încheierea contractului de fiducie în formă autentică, sub sancţiunea nulităţii absolute. Aceeaşi sancţiune intervine şi în situaţia în care contractul de fiducie nu este înregistrat la organul fiscal competent.

Or, apărarea nu a prezentat nicio probă în sensul celor arătate anterior, existenţa unor raporturi de natură fiduciară fiind doar afirmată, dar nedovedită de inculpat.

Susţinerile apărării privind folosirea de către martorul OO., în interesul personal, a unor sume de bani care îi aparţineau inculpatului B., vizează fie transferuri efectuate anterior perioadei infracţionale reţinute în cauză, în anii 2002, respectiv 2004, fie transferuri dintre firme care nu fac obiectul cauzei (TTTT., UUUU., VVVV.) şi cu privire la care organele de urmărire penală au efectuat cercetări, însă au dispus, ulterior, disjungerea şi cercetarea într-un dosar separat de prezenta cauză.

Instanţa de fond a constatat că, privitor la societăţile antemenţionate, inculpatul B. a încheiat acte fiduciare, prin urmare acesta avea cunoştinţă de instituţia fiduciei şi formalizarea unor astfel de raporturi în înscrisuri contractuale.

Susţinerile apărării privind contestarea sursei fondurilor necesare transferurilor financiare efectuate de societăţile deţinute sau controlate de martorul OO. au fost analizate punctual şi, în concret, cu referire la fiecare dintre acestea, şi nu în mod global, cum a procedat apărarea la pct. 2.2.1. din concluziile scrise, împrejurarea că inculpatul B. avea resurse financiare şi din alte surse decât cele care fac obiectul cauzei neputând conduce, de plano, la înlăturarea răspunderii sale penale.

De altfel, din rapoartele de activităţi ale societăţii de avocatură OO. şi Asociaţii ataşate în volumul 28 d.u.p. a rezultat că avocaţii din cadrul firmei prestau în favoarea inculpatului B. o diversitate de activităţi, în programul NNNN. fiind evidenţiată distinct fiecare activitate în parte.

SC WWWW. SRL

Din probele administrate în cauză a rezultat că, din fondurile încasate de OO. şi Asociaţii de la compania LL., inculpatul B. a primit, în perioada octombrie 2008 - martie 2014, suma totală de 2.563.644,67 RON, sub forma achitării unor facturi emise de societatea WWWW. S.R.L., pentru servicii turistice de care au beneficiat inculpatul şi persoane apropiate acestuia.

Astfel, în cursul anului 2008, B. i-a solicitat martorului RRR., proprietarul agenţiei de turism S.C. WWWW. S.R.L., ca, începând din acel moment, toate deplasările lui particulare să fie facturate către societatea de avocaţi OO. şi Asociaţii.

Pentru stabilirea detaliilor, martorul RRR. a fost pus în legătură cu directorul de contabilitate de la societatea de avocaţi OO. şi Asociaţii, fiind astfel stabilite modalitatea de încheiere a contractului, modul de emitere a facturilor şi încasarea plăţilor:

"Îmi amintesc faptul că, în cursul anului 2008 am fost sunat de către asistenta domnului B. care mi-a spus că acesta doreşte să ne întâlnim. Am mers la sediul băncii şi, în cadrul discuţiilor cu acesta, mi-a spus că doreşte ca toate deplasările lui particulare să fie facturate către societatea de avocaţi OO. şi Asociaţii. Tot atunci mi-a spus să iau legătura cu directorul de contabilitate de la societatea de avocaţi OO. şi Asociaţii pentru a stabili modalitatea de încheiere a contractului, modul de emitere al facturilor şi încasării plăţilor. În continuare am stabilit ca el sau asistenta acestuia să trimită solicitări către angajatele S.C. WWWW. S.R.L. pe mail sau sms, după care se făceau rezervările şi confirmau. Doar în cazul acestui contract, domnul B. solicita oferte şi personal" (declaraţia martorului RRR. din data de 4 octombrie 2017 - f. x verso, vol. 9 d.u.p.).

Conform declaraţiei martorului RRR., "toate facturile emise către societatea de avocaţi OO. şi Asociaţii au fost doar la solicitarea şi în beneficiul lui B."

Deşi martorul RRR. a arătat că îşi menţine declaraţia dată în cauză, în cursul cercetării judecătoreşti acesta şi-a nuanţat cele afirmate anterior, în sensul că inculpatul B. a efectuat parţial plata unor servicii turistice, în cazul facturilor emise pe numele acestuia, însă marea majoritate a serviciilor au fost facturate către OO. şi Asociaţii. Fiindu-i solicitate informaţii cu privire la facturile emise pe numele inculpatului B., martorul nu a putut aduce lămuriri suplimentare, precizând numai că "erau foarte vechi". Însă, s-a apreciat că, raportat la obiectul acuzaţiilor aduse inculpatului B., aspectele relatate de martor nu sunt relevante, eventualele facturi emise pe numele inculpatului anterior perioadei ce face obiectul judecăţii nefiind necesar a fi analizate în cauză.

Martorul a menţionat că serviciile de care au beneficiat inculpatul B. şi apropiaţii săi au fost facturate către societatea OO. şi Asociaţii "la solicitarea inculpatului" şi că "a convenit cu B. ca pe facturi să nu fie menţionate numele persoanelor care călătoresc şi destinaţia, se menţiona "contravaloare cheltuieli deplasare externă". Nu era o practică generală în cadrul societăţii acest mod de lucru, am fost de acord cu această modalitate de derulare a serviciilor întrucât era un client pentru care vindeam" .

Cele de mai sus s-au coroborat cu aspectele declarate de martorul OO. referitoare la faptul că plăţile către WWWW. au fost efectuate de societatea de avocatură OO. şi Asociaţii la solicitarea inculpatului KKK.:

"Plăţi directe între OO. şi Asociaţii şi firma WWWW.: toate aceste plăţi vizau deplasări în străinătate ale domnului KKK. sau ale unor persoane apropiate acestuia; plăţile se efectuau de fiecare dată când îmi indica acest lucru KKK." .

"Înainte de semnarea contractului de consultantă, urma ca o parte din banii primiti de la LL. să fie viraţi conform instrucţiunilor date de B., în companii deţinute fie direct, fie prin intermediar de acesta.

Pe măsura derulării contractului, s-a adăugat la instrucţiunile primite iniţial şi alte scopuri pentru transferuri, gen plăţi efectuate către agenţie de turism, plăţi pentru achiziţie autoturism şi altele pe care le-am detaliat, cu documente, în declaraţiile date. În concret, OO. şi Asociaţii a efectuat mai multe plăţi către agenţia de turism WWWW. SRL" .

În acelaşi sens sunt şi datele comunicate de societatea WWWW., care a arătat că:

"S.C. WWWW. S.R.L. a început colaborarea cu S.C. OO. şi Asociaţii în septembrie 2008 şi s-a încheiat la începutul anului 2014 prin prestarea de intermediere servicii turistice.

Serviciile turistice au fost solicitate de secretare şi asistente ale dlui B. şi chiar de dânsul personal. Solicitările se efectuau prin email sau SMS către agenţii noştri de turism care procedau ulterior la rezervarea şi plata către furnizori a serviciilor turistice. Toate serviciile erau facturate către S.C. OO. şi Asociaţii şi plătite QQ. de către acesta.

Din evidenţele contabile a reieşit că beneficiarii serviciilor turistice au fost dl. B. şi familia acestuia" .

Cu privire la adresa înaintată organelor de urmărire penală, aflată la f. x din vol. 122, martorul RRR. a declarat în faţa instanţei de judecată că aceasta conţine "serviciile turistice pentru dl B., la care am anexat şi facturile respective" precizând "că nu au mai existat şi alte facturi pentru servicii turistice pentru dl B. şi familia sa, decât cele menţionate în adresa respectivă. (...) arăt că toate facturile de servicii turistice solicitate de dl B. erau facturate către OO. şi Asociaţii" .

Pe baza analizei comparative a documentelor puse la dispoziţie de către OO. şi Asociaţii şi de către S.C. WWWW. S.R.L. (fişe de furnizor/client, facturi, extrase de cont - documente care se regăsesc în vol. 21 d.u.p. - f. x - 82 şi vol. 122 d.u.p. - fila x) a rezultat faptul că, în perioada octombrie 2008 - martie 2014, a fost achitată la solicitarea şi în beneficiul inculpatului B., suma totală de 2.563.644,67 RON pentru servicii turistice.

În acest sens, au fost efectuate următoarele încasări de către WWWW., de la OO. şi Asociaţii, la cererea şi în beneficiul inculpatului B.:

- În anul 2008: 2556 RON la data de 02.10.2008, 4120 RON la data de 02.10.2008, 3860 RON la data de 21.10.2008, 4978 RON la data de 28.10.2008, 5360 RON la data de 28.10.2008, 5771 RON la data de 14.11.2008, 8632 RON la data de 14.11.2008, 9420 RON la data de 20.11.2008, 8875 RON la data de 20.11.2008, 26.840 RON la data de 20.11.2008, 1995 RON la data de 20.11.2008, 7850 RON la data de 03.12.2008, 10.436 RON la data de 09.12.2008, 5522 RON la data de 09.12.2008, 13.384 RON la data de 09.12.2008, 2963 RON la data de 11.12.2008, 1680 RON la data de 11.12.2008, 3988 RON la data de 11.12.2008, 1160 RON la data de 11.12.2008;

- În anul 2009: 5669 RON la data de 22.01.2009, 13.635 RON la data de 10.02.2009, 8730 RON la data de 25.02.2009, 19.992 RON la data de 25.02.2009, 4562 RON la data de 25.02.2009, 4398 RON la data de 26.02.2009, 7863 RON la data de 13.03.2009, 4792 RON la data de 20.03.2009, 9890 RON la data de 20.03.2009, 20.880 RON la data de 20.03.2009, 2816 RON la data de 30.03.2009, 3580 RON la data de 30.03.2009, 1348 RON la data de 30.03.2009, 7677 RON la data de 30.03.2009, 1380 RON la data de 07.04.2009, 2210 RON la data de 07.04.2009,364 RON la data de 07.04.2009, 7820 RON la data de 17.04.2009, 2395 RON la data de 17.04.2009, 4958 RON la data de 24.04.2009, 3040 RON la data de 15.05.2009, 4712,5 RON la data de 03.06.2009, 2536 RON la data de 15.06.2009, 1725 RON la data de 25.06.2009, 3435 RON la data de 17.07.2009, 9868 RON la data de 17.07.2009, 4567 RON la data de 24.07.2009, 13.810 RON la data de 03.08.2009, 16.918 RON la data de 03.08.2009, 20.524 RON la data de 21.08.2009,846 RON la data de 01.09.2009, 6985 RON la data de 04.09.2009, 3750 RON la data de 04.09.2009, 3850 RON la data de 04.09.2009, 8768 RON la data de 04.09.2009,860 RON la data de 17.09.2009,860 RON la data de 17.09.2009, 6106 RON la data de 17.09.2009, 1290 RON la data de 17.09.2009, 7325 RON la data de 17.09.2009, 3483 RON la data de 05.10.2009, 7651 RON la data de 08.10.2009, 5890 RON la data de 15.10.2009, 7986 RON la data de 21.10.2009, 10.245 RON la data de 21.10.2009, 3115 RON la data de 27.10.2009, 3375 RON la data de 27.10.2009, 5780 RON la data de 28.10.2009, 4822,64 RON la data de 28.10.2009, 1360 RON la data de 06.11.2009, 2000 RON la data de 12.11.2009, 3539 RON la data de 12.11.2009, 3165 RON la data de 12.11.2009, 19.772 RON la data de 17.11.2009, 5123 RON la data de 18.11.2009, 4877 RON la data de 18.11.2009, 8323 RON la data de 20.11.2009, 11.296 RON la data de 12.11.2009, 1677 RON la data de 20.11.2009, 6282 RON la data de 13.11.2009, 1775 RON la data de 25.11.2009,26 RON la data de 04.12.2009, 10.845lei la data de 04.12.2009, 1642 RON la data de 04.12.2009, 10.998 RON la data de 08.12.2009, 5975 RON la data de 09.12.2009, 1835 RON la data de 17.12.2009, 33.912 RON la data de 17.12.2009,698 RON la data de 17.12.2009, 7285 RON la data de 22.12.2009, 6970 RON la data de 28.12.2009, 2291 RON la data de 28.12.2009, 7905 RON la data de 28.12.2009, 2758 RON la data de 28.12.2009;

- În anul 2010: 390 RON la data de 26.01.2010, 1425 RON la data de 26.01.2010, 6309 RON la data de 27.01.2010, 6474 RON la data de 04.02.2010, 1465 RON la data de 25.02.2010, 6068 RON la data de 04.03.2010, 5767 RON la data de 04.03.2010, 6698 RON la data de 04.03.2010, 3467 RON la data de 04.03.2010, 2389 RON la data de 12.03.2010, 7966 RON la data de 19.03.2010, 3065 RON la data de 29.03.2010, 4561 RON la data de 30.03.2010, 5394 RON la data de 19.08.2010, 8139 RON la data de 07.05.2010, 12.856 RON la data de 22.04.2010, 1050 RON la data de 07.06.2010, 10.000 RON la data de 13.05.2010, 10.000 RON la data de 20.05.2010, 9688 RON la data de 21.05.2010, 5584 RON la data de 07.06.2010, 1403 RON la data de 24.06.2010,312 RON la data de 21.05.2010, 5.000 RON la data de 09.06.2010, 5.000 RON la data de 18.06.2010, 8597 RON la data de 24.06.2010, 4928 RON la data de 10.05.2010, 2910 RON la data de 04.06.2010, 30.221 RON la data de 20.07.2010, 2943 RON la data de 08.07.2010, 8950 RON la data de 12.07.2010, 5024 RON la data de 15.07.2010, 4595 RON la data de 12.07.2010, 1334 RON la data de 08.07.2010,869 RON la data de 15.07.2010, 2612 RON la data de 15.07.2010, 2286lei la data de 19.07.2010, 2050 RON la data de 19.07.2010, 30.886 RON la data de 17.08.2010, 2079 RON la data de 23.07.2010, 3118,4 RON la data de 17.08.2010, 2960 RON la data de 17.08.2010, 22.988 RON la data de 17.08.2010, 2987 RON la data de 17.08.2010, 3680 RON la data de 27.08.2010, 1195 RON la data de 27.08.2010, 7873 RON la data de 24.09.2010, 5980 RON la data de 20.09.2010, 1354 RON la data de 31.08.2010, 1191 RON la data de 24.09.2010, 2294 RON la data de 06.10.2010, 14.720 RON la data de 08.10.2010, 1986 RON la data de 20.10.2010, 1223 RON la data de 20.10.2010, 7600 RON la data de 26.10.2010, 10.062 RON la data de 09.11.2010, 18.500 RON la data de 19.11.2010, 1493 RON la data de 19.11.2010, 2428 RON la data de 18.11.2010, 11.200 RON la data de 25.11.2010, 3874 RON la data de 30.11.2010, 17.620 RON la data de 29.12.2010, 7763 RON la data de 30.11.2010, 14.960 RON la data de 29.12.2010, 2285 RON la data de 09.12.2010, 1079 RON la data de 15.12.2010, 9367 RON la data de 15.12.2010, 3803 RON la data de 29.12.2010;

- În anul 2011: 9000 RON la data de 11.04.2011, 1000 RON la data de 14.04.2011, 14.750 RON la data de 24.03.2011, 16.963 RON la data de 17.01.2011, 3021 RON la data de 28.01.2011, 16.371 RON la data de 14.02.2011, 1179 RON la data de 28.01.2011,491 RON la data de 28.01.2011, 18.813 RON la data de 18.02.2011, 6581 RON la data de 14.02.2011, 3595 RON la data de 02.02.2011, 3969,2 RON la data de 17.02.2011, 2115 RON la data de 18.02.2011, 3411 RON la data de 22.02.2011, 1486 RON la data de 04.03.2011, 5437 RON la data de 04.03.2011, 19.187,6 RON la data de 16.03.2011,393 RON la data de 04.03.2011, 3640 RON la data de 03.03.2011, 6690 RON la data de 03.03.2011, 19.982 RON la data de 03.03.2011, 11.035 RON la data de 13.04.2011, 1766 RON la data de 11.04.2011, 15.518 RON la data de 17.05.2011, 483,2 RON la data de 14.04.2011, 1487 RON la data de 14.04.2011, 8467 RON la data de 19.05.2011, 1389 RON la data de 19.05.2011, 10.798 RON la data de 24.05.2011, 11.467 RON la data de 02.06.2011,367 RON la data de 27.05.2011,791 RON la data de 27.05.2011, 23.608 RON la data de 14.06.2011, 2493 RON la data de 03.06.2011, 5933 RON la data de 06.06.2011,643 RON la data de 10.06.2011, 9998 RON la data de 21.06.2011,799 RON la data de 21.06.2011, 1492 RON la data de 11.07.2011, 4596 RON la data de 14.07.2011, 1654 RON la data de 12.07.2011, 8376 RON la data de 15.07.2011, 2662 RON la data de 21.07.2011, 3512 RON la data de 26.07.2011, 2864 RON la data de 02.08.2011, 1500 RON la data de 02.08.2011, 1744 RON la data de 02.08.2011, 8263 RON la data de 08.08.2011, 3650 RON la data de 12.08.2011, 2019 RON la data de 19.08.2011, 5997 RON la data de 01.09.2011, 4973 RON la data de 01.09.2011, 1519 RON la data de 06.09.2011, 2374 RON la data de 06.09.2011, 7895 RON la data de 21.10.2011, 2948 RON la data de 21.10.2011, 8997 RON la data de 25.10.2011, 1836 RON (2966 RON-1230 RON) la data de 07.11.2011,19.807 RON la data de 07.11.2011, 2988 RON la data de 02.11.2011, 3919 RON la data de 02.11.2011, 12.982 RON la data de 09.11.2011, 12887 RON la data de 09.11.2011, 7623 RON la data de 11.11.2011, 26.844 RON la data de 06.12.2011, 26.911 RON la data de 27.12.2011, 11.263 RON la data de 12.12.2011, 3608 RON la data de 08.12.2011,496 RON la data de 09.12.2011, 3750 RON la data de 09.12.2011, 3511 RON la data de 09.12.2011, 5736 RON la data de 19.12.2011, 6876 RON la data de 23.12.2011, 9196 RON la data de 30.12.2011;

- În anul 2012: 1124 RON la data de 10.01.2012, 1981 RON la data de 10.01.2012, 14.963 RON la data de 12.01.2012, 4189 RON la data de 11.01.2012, 4228 RON la data de 11.01.2012, 14.428 RON la data de 24.01.2012, 1998 RON la data de 12.01.2012, 23.888 RON la data de 31.01.2012, 5967 RON la data de 27.01.2012, 3578 RON la data de 07.02.2012, 19.978 RON la data de 14.02.2012, 3399 RON la data de 10.02.2012, 3372 RON la data de 22.02.2012, 1274 RON la data de 22.02.2012, 1488 RON la data de 22.02.2012, 1396 RON la data de 22.02.2012, 3238 RON la data de 13.03.2012, 6681 RON la data de 28.03.2012, 7355 RON la data de 05.04.2012, 25.896 RON la data de 03.04.2012, 3580 RON la data de 03.04.2012, 3455 RON la data de 06.04.2012, 3745 RON la data de 04.06.2012, 15.950 RON la data de 04.04.2012, 5259 RON la data de 10.04.2012,307 RON la data de 13.04.2012, 19.625 RON la data de 04.05.2012, 8523 RON la data de 20.04.2012, 1490 RON la data de 24.04.2012, 5500 RON la data de 10.05.2012, 1993 RON la data de 18.05.2012, 6047 RON la data de 23.05.2012, 5680 RON la data de 28.05.2012, 13.798 RON la data de 05.06.2012, 9860 RON la data de 01.06.2012, 5398 RON la data de 01.06.2012, 12.450 RON la data de 01.08.2012, 1688 RON la data de 15.06.2012,995 RON la data de 20.06.2012, 9885 RON la data de 20.06.2012, 4688 RON la data de 28.06.2012, 2776 RON la data de 17.07.2012, 3475 RON la data de 03.07.2012, 5640 RON la data de 03.08.2012, 16.580 RON la data de 10.08.2012, 1881 RON la data de 08.08.2012, 8758 RON la data de 08.08.2012, 17.600 RON la data de 13.09.2012, 5428 RON la data de 20.08.2012, 1560 RON la data de 22.08.2012, 3245 RON la data de 22.08.2012, 9680 RON la data de 30.08.2012, 7595 RON la data de 30.08.2012, 1380 RON la data de 30.08.2012, 3625 RON la data de 04.09.2012, 13.750 RON la data de 12.09.2012, 12.150 RON la data de 12.09.2012, 3404 RON la data de 27.09.2012,690 RON la data de 27.09.2012, 9811 RON la data de 11.10.2012,566 RON la data de 27.09.2012, 5680 RON la data de 22.10.2012, 4430 RON la data de 19.10.2012, 7650 RON la data de 18.10.2012, 2330 RON la data de 17.10.2012, 1700 RON la data de 17.10.2012, 2563 RON la data de 31.10.2012,535 RON la data de 22.10.2012, 4530 RON la data de 02.11.2012, 1695 RON la data de 31.10.2012,380 RON la data de 25.10.2012,465 RON la data de 25.10.2012, 1293 RON la data de 25.10.2012, 3467 RON la data de 08.11.2012, 9119 RON la data de 20.11.2012, 2375 RON la data de 09.11.2012, 5881 RON la data de 28.11.2012, 4500 RON la data de 22.11.2012, 4916 RON la data de 04.12.2012, 5464 RON la data de 12.12.2012, 4595 RON la data de 04.12.2012, 3967 RON la data de 12.12.2012, 17.850 RON la data de 14.12.2012, 2496 RON la data de 14.12.2012, 2150 RON la data de 14.12.2012, 3363 RON la data de 14.12.2012, 5997 RON la data de 21.12.2012, 4655 RON la data de 21.12.2012, 1449 RON la data de 21.12.2012;

- În anul 2013: 14.399 RON la data de 09.01.2013, 6343 RON la data de 31.01.2013, 6530 RON la data de 29.01.2013, 2960 RON la data de 28.01.2013, 9209 RON la data de 07.02.2013, 9564 RON la data de 07.02.2013, 1577 RON la data de 12.02.2013, 2138 RON la data de 12.02.2013, 3425 RON la data de 12.02.2013, 8520 RON la data de 11.02.2013, 3398 RON la data de 18.02.2013, 2126 RON la data de 18.02.2013, 3640 RON la data de 19.02.2013, 17.315 RON la data de 26.02.2013, 11.795 RON la data de 26.02.2013, 48.716 RON la data de 26.02.2013, 1581 RON la data de 26.02.2013, 3650 RON la data de 12.03.2013, 5679 RON la data de 24.04.2013, 6960 RON la data de 23.04.2013, 1608 RON la data de 24.04.2013, 1800 RON la data de 26.04.2013, 11.594 RON la data de 17.05.2013, 4298 RON la data de 10.05.2013,138 RON la data de 10.05.2013, 4780 RON la data de 22.05.2013, 5360 RON la data de 03.06.2013, 26.995 RON la data de 24.05.2013, 3308 RON la data de 06.06.2013, 10.000 RON la data de 11.06.2013, 6771 RON la data de 18.06.2013, 10.000 RON la data de 28.06.2013, 4990 RON la data de 25.06.2013, 13.860 RON la data de 26.06.2013, 9380 RON la data de 03.07.2013, 11.871 RON la data de 12.07.2013, 3750,02 RON la data de 22.07.2013, 9725 RON la data de 29.07.2013, 22.547 RON la data de 22.08.2013, 22.500 RON la data de 22.08.2013, 6525 RON la data de 05.08.2013, 1220,46 RON la data de 06.09.2013, 1386,7 RON la data de 06.09.2013, 2991 RON la data de 06.09.2013,497 RON la data de 06.09.2013, 1932 RON la data de 06.09.2013, 7350 RON la data de 06.09.2013, 12.461 RON la data de 27.09.2013, 4071 RON la data de 23.09.2013,398 RON la data de 25.09.2013, 1492 RON la data de 25.09.2013,200 RON la data de 14.10.2013, 8500 RON la data de 21.10.2013, 3044 RON la data de 10.12.2013, 5262 RON la data de 23.12.2013,450 RON la data de 23.12.2013, 17.900 RON la data de 23.12.2013;

- În anul 2014: 24.329 RON la data de 21.02.2014, 2565 din data de 28.01.2014, 9764 RON la data de 07.02.2014, 6787 RON la data de 28.01.2014, 1200 RON la data de 06.02.2014, 2939 RON la data de 18.03.2014, 3885 RON la data de 21.03.2014 .

Dacă în cazul facturilor înregistrate în contabilitatea OO. şi Asociaţii se menţiona doar "contravaloare servicii turistice externe", "cheltuieli deplasare externă", "servicii turistice", în cazul celor înregistrate în contabilitatea S.C. WWWW. S.R.L., pe lângă aceste menţiuni, sunt scrise în continuare şi tipul de servicii şi beneficiarii acestora (unele menţiuni sunt tehnoredactate, iar altele consemnate olograf, cu pixul).

Din analiza facturilor fiscale emise a rezultat faptul că ele au fost aferente unor servicii turistice prestate în ţară şi străinătate, respectiv cazare, transport aerian, transferuri şi alte servicii turistice asimilate (SPA, tratamente medicale, mese, cursuri de schi etc.). Potrivit datelor furnizate de societatea WWWW., detaliile deplasărilor sunt următoarele:

- Viena (destinaţia cea mai frecventă), incluzând cazari la XXXX., YYYY., ZZZZ., AAAAA., BBBBB., CCCCC.. La aceste hoteluri se achitau toate serviciile existente şi consumate (cazare, mese, servicii pentru copii - dacă era cazul). Companiile aeriene cu care au călătorit au fost DDDDD., EEEEE.;

- Salzburg, cazare la FFFFF.. La acest hotel se achitau toate serviciile existente şi consumate (cazare, mese, tratamente medicale/Spa, consultaţii, servicii Spa - masaj, tratamente cosmetice şi servicii pentru copii - dacă era cazul). Companiile aeriene cu care au călătorit au fost DDDDD., EEEEE.;

- Geneva, incluzând cazări la GGGGG., HHHHH. şi De la IIIII., JJJJJ.. Companiile aeriene cu care au călătorit au fost DDDDD., KKKKK.;

- Paris, incluzând cazări la LLLLL., MMMMM. (cazare, mese, bilete de intrare în parcuri), NNNNN., OOOOO.. Companiile aeriene cu care au călătorit au fost DDDDD., PPPPP.;

- Courchevel, cazare la QQQQQ. des RRRRR.. La acest hotel se achitau toate serviciile existente şi consumate (cazare, mese, tratamente medicale/Spa, servicii Spa - masaj, tratamente cosmetice şi servicii pentru copii - şcoala de schi cu instructor şi închiriere de echipamente). Companiile aeriene cu care au călătorit au fost pe destinaţia Lyon: DDDDD. şi PPPPP.;

- Lyon, cazare la SSSSS., TTTTT.. Companiile aeriene cu care au călătorit au fost DDDDD. şi PPPPP.;

- UUUUU., incluzând cazări la VVVVV., WWWWW., XXXXX.. Companiile aeriene cu care au călătorit au fost DDDDD., PPPPP.;

- Atena, servicii cazare si masa la hotel de 5 stele, zbor cu companiile DDDDD. sau YYYYY.;

- Barcelona, servicii cazare, masă şi alte servicii auxiliare la hotelurile ZZZZZ. şi AAAAAA. cu compania DDDDD.;

- Londra, incluzând cazări la BBBBBB., CCCCCC., DDDDDD., EEEEEE.. Companiile aeriene cu care au călătorit au fost DDDDD., FFFFFF.;

- Roma, cazare la GGGGGG., Companiile aeriene cu care au călătorit au fost DDDDD. şi HHHHHH.;

- Bolzano - It., cazare la IIIIII.. La acest hotel se achitau toate serviciile existente şi consumate (cazare, mese, tratamente medicale/Spa, consultaţii, servicii Spa - masaj, tratamente cosmetice şi servicii pentru copii - dacă era cazul). Companiile aeriene cu care au călătorit au fost DDDDD., EEEEE. şi HHHHHH.;

- Bodrum -Tr., cazare la JJJJJJ.. La acest hotel se achitau toate serviciile existente şi consumate (cazare, mese, tratamente medicale/Spa, consultaţii, servicii Spa - masaj, tratamente cosmetice şi servicii pentru copii - dacă era cazul). Companiile aeriene cu care au calătorit au fost DDDDD., KKKKKK.;

- LLLLLL., cazare la MMMMMM., Companiile aeriene cu care au calătorit au fost DDDDD. şi PPPPP. (cu destinaţia UUUUU.);

- Istanbul, cazare la NNNNNN.. Companiile aeriene cu care au calatorit au fost DDDDD. şi KKKKKK.;

- New York, cazare la OOOOOO., PPPPPP.. La aceste hoteluri se achitau toate serviciile existente şi consumate (cazare, mese). Companiile aeriene cu care au călătorit au fost FFFFFF., PPPPP., QQQQQQ.;

- Kinshasa - Rep. Congo, cazare la RRRRRR.. Companiile aeriene cu care au călătorit au fost KKKKKK. şi SSSSSS.;

- Poiana Braşov, cazare la TTTTTT.. La acest hotel se achitau toate serviciile existente şi consumate (cazare, mese, servicii Spa - masaj, tratamente cosmetice şi servicii pentru copii - şcoala de schi cu instructor şi închiriere de echipamente);

- Mamaia, cazare la UUUUUU.. La acest hotel se achitau toate serviciile existente şi consumate (cazare, mese, servicii Spa - masaj, tratamente cosmetice şi servicii pentru copii - dacă era cazul);

- în ţară: Satu Mare, Baia Mare, Iaşi, Sinaia, Constanta, Buşteni, Tulcea.

Beneficiarii serviciilor plătite de către OO. şi Asociaţii, la solicitarea lui B., au fost atât membri de familie - VVVVVV. (soţia), WWWWWW. şi XXXXXX. (copiii), KKK. şi YYYYYY. (părinţii), TTT. (soacra), ZZZZZZ. (cumnat) şi AAAAAAA. (soră), precum şi alte persoane aflate în cercul relaţional al acestuia - BBBBBBB., CCCCCCC., DDDDDDD., EEEEEEE., FFFFFFF., GGGGGGG. şi HHHHHHH..

Menţiunile făcute de angajaţii S.C. WWWW. S.R.L. pe facturi privind destinatarii serviciilor turistice şi natura acestora corespund realităţii, faptul că inculpatul B., membrii familiei sale şi apropiaţii au beneficiat de serviciile de turism rezultând şi din relaţiile înaintate, prin intermediul comisiilor rogatorii, de autorităţile austriece, aflate în vol. 139, vol. 141 şi vol. 142 d.u.p. şi de autorităţile elveţiene, aflate în vol. 173 d.u.p.

Verificările înscrisurilor depuse de agenţia de turism şi ataşate în volumul 122 d.u.p. au infirmat susţinerile apărării în sensul că un număr semnificativ de facturi poartă menţiuni privitoare la servicii prestate în favoarea martorului OO., facturile cu aceste menţiuni fiind în număr de trei - facturi cu privire la care martorul a fost întrebat expres cu ocazia audierii de la termenul din 16 septembrie 2021 de apărătorul inculpatului B., dar care nu au fost reţinute în actul de sesizare ca reflectând servicii de turism prestate în favoarea inculpatului.

Din înscrisurile aflate la dosar a rezultat că plata serviciilor turistice oferite de S.C. WWWW. S.R.L. inculpatului, membrilor familiei şi apropiaţilor săi, detaliate anterior, s-a realizat de societatea OO. şi Asociaţii, în conturile căreia s-au transferat sume importante de bani, aşa cum s-a precizat anterior, primite de asocierea LL.-AAA.-CCC..

Faptul că în perioada 2009 - 2010 nu s-au mai virat sume de bani în conturile societăţii de avocatură de către asocierea al cărei lider era firma LL. nu a determinat imposibilitatea efectuării plăţilor de către intermediar în beneficiul destinatarilor foloaselor ilicite, dat fiind că, în perioada 2006 - 2008, se efectuase deja cea mai mare parte a plăţilor, fiind virate sume substanţiale de bani, totalizând 7.304.486,41 euro şi 4.842.433,77 RON.

Or, în scopul disimulării originii ilicite a sumelor de bani ce au făcut obiectul infracţiunilor de corupţie, precum şi a destinatarilor acestora, nu a existat o corespondenţă temporală între primirea banilor de către societatea de avocatură şi plata sumelor de bani către destinatarii acestora, autori ai infracţiunilor de corupţie.

În plus, plăţile erau menite să acopere necesităţile de moment ale inculpatului B. privind deplasările sale şi ale apropiaţilor, în ţară şi în străinătate, şi serviciile turistice de cazare sau asimilate, plăţile fiind efectuate de societatea OO. şi Asociaţii "de fiecare dată" când inculpatul solicita acest lucru.

S-a apreciat că susţinerile apărării privind plata serviciilor turistice din fonduri aparţinând inculpatului pretins administrate de societatea OO. şi Asociaţii au caracterul unor simple afirmaţii, nefiind dovedită împrejurarea desfăşurării, în mod legal, a unor activităţi fiduciare, între firma de avocatură şi inculpatul B..

Faţă de cele arătate, justificarea pretinsei surse a plăţilor serviciilor prestate inculpatului de S.C. WWWW. S.R.L. prin transferul sumei de 500.700 euro, la data de 21.12.2010, din contul TTTT. în contul RRRR., nu a putut fi primită.

În legătură cu plata, de către firma IIIIIII., a unor servicii turistice de care ar fi beneficiat inculpatul B., martorul RRR. a făcut referiri foarte vagi, confirmând doar emiterea unor facturi către această societate, fără a relaţiona pretinsa continuitate clamată de apărare a serviciilor solicitate de inculpatul B., plătite iniţial de IIIIIII. şi, în continuare, de OO. şi Asociaţii, şi fără a fi în măsură să dea şi alte detalii, relatări care nu s-au coroborat nici cu restul mijloacelor de probă.

SC JJJJJJJ. SRL

Din probele administrate în cauză a rezultat că, din fondurile încasate de OO. şi Asociaţii de la compania LL., inculpatul B. a primit, în perioada iulie 2008 - noiembrie 2009, suma totală de 89.325,22 RON, sub forma achitării a două facturi emise de societatea JJJJJJJ. S.R.L..

Conform relatărilor martorului OO. şi a fişei partener puse la dispoziţie, în perioada iulie 2008 - decembrie 2009, au fost emise două facturi, fiind achitată suma totală de 89.325,22 RON. Deşi în cuprinsul facturilor se face referire la un contract, acesta nu a fost identificat nici la societatea JJJJJJJ., nici la OO. şi Asociaţii - în consecinţă, nu există nicio menţiune cu privire la existenţa vreunei prestaţii în legătură cu aceste plăţi. Un alt element din care a rezultat fictivitatea relaţiei contractuale analizate este faptul că plata celei de a doua facturi (59.500 RON la data de 26.11.2009) a fost realizată în luna noiembrie, înainte de emiterea facturii aferente.

Cele două plăţi, de 29.825,22 RON la data de 10.07.2008 şi 59.500 RON la data de 26.11.2009, au fost făcute la solicitarea şi pentru B..

Relaţionarea plăţilor efectuate de societatea OO. şi Asociaţii, anterior menţionate, cu transferul sumei de 250.000 euro pe circuitul TTTT. - RRRR., la data de 09.09.2010, este artificial făcută de apărare fiind evidentă discrepanţa temporală între aceste transferuri.

Unicul asociat al societăţii JJJJJJJ. S.R.L. este compania KKKKKKK., controlată de inculpatul B.. Conform relaţiilor de la ONRC, sediul social al firmei se afla în Bucureşti, str. x, imobil aparţinând inculpatului B..

Legătura dintre societatea JJJJJJJ. şi inculpatul B. a fost confirmată de martorul GGG., care a declarat că această societate era controlată de B.:

"JJJJJJJ. şi LLLLLLL. erau tot societăţile dlui KKK.; la aceste societăţi eu împreună cu un coleg (MMMMMMM.) de la OO. şi Asociaţii figuram ca asociaţi unici, fiind în realitate interpuşi, în numele lui KKK.. Am acceptat să figurăm ca asociaţi din dispoziţia lui OO.."

"În privinţa S.C. JJJJJJJ. S.R.L., am cunoştinţă despre aceasta, am avut împuterniciri din partea asociatului său unic. Stiu că era o societate din Cipru, al cărei beneficiar real era B.. Menţionez că eram cel desemnat de OO. să port corespondenţa cu firma de consultanţă din Cipru şi se transmiteau instrucţiuni despre lichidare, dizolvare şi tot ce ţinea de aceste societăţi din Cipru."

În acelaşi sens sunt şi declaraţiile martorului Z., persoană de încredere a inculpatului B., care a confirmat că societatea JJJJJJJ. este deţinută de inculpat prin intermediul unei companii offshore:

"Pe parcursul relaţiei cu B. am constatat că acesta este în legătură cu mai multe societăţi înregistrate în alte jurisdicţii. Cunosc acest lucru întrucât GGG. şi B. îmi transmiteau uneori corespondenţă care includea facturi pentru plata cheltuielilor de administrare emise de societatea din NNNNNNN. (…)

Dintre aceste societăţi îmi amintesc următoarele denumiri: TTTT., UUUU., DDD., VVVV., OOOOOOO., PPPPPPP., KKKKKKK., QQQQQQQ., RRRRRRR. şi SSSSSSS.. Totodată, ştiu că S.C. JJJJJJJ. este deţinută de una dintre aceste societăţi, dar nu îmi amintesc exact care dintre ele."

Chiar dacă martorul nu şi-a mai amintit aceste amănunte în cursul cercetării judecătoreşti, a precizat că "am văzut-o fie în corespondenţă, fie în discuţiile cu GGG." , declaraţia sa fiind concordantă cu cea a martorului GGG., persoana desemnată să se ocupe de această societate.

De altfel, societăţile menţionate de martor în cursul urmăririi penale sunt cuprinse în lista celor menţionate de martorul GGG. în e-mailul din 29 noiembrie 2011 .

Din rapoartele de activitate ale societăţii OO. şi Asociaţii a rezultat că avocatul GGG., dar şi alţi avocaţi din cadrul societăţii, au prestat servicii de asistenţă juridică în favoarea inculpatului B. în legătură cu firma JJJJJJJ., ceea ce confirmă faptul că beneficiarul acesteia era inculpatul, el fiind şi persoana care decidea relativ la tranzacţiile ce se derulau prin intermediul firmei .

Fiind audiat în cursul cercetării judecătoreşti, martorul OO. a declarat că "Au fost efectuate plăţi la solicitarea lui B. şi către S.C. JJJJJJJ. S.R.L. (...), companii din Cipru controlate direct sau prin intermediari, de inculpat."

SC TTTTTTT. SRL

Din probele administrate în cauză a rezultat că, din fondurile încasate de OO. şi Asociaţii de la compania LL., inculpatul B. a primit, în perioada decembrie 2011 - martie 2013, suma totală de 468.358,52 RON, sub forma suportării costurilor unui autoturism x folosit de inculpat şi soţia acestuia.

Această achiziţie s-a realizat în două etape.

O primă etapă a constat în achiziţia autoturismului de către societatea TTTTTTT., suma necesară fiind pusă la dispoziţia acestei societăţi de către OO., sub forma unui împrumut. După achiziţie, maşina a fost dată în folosinţă soţiei inculpatului, VVVVVV..

A doua etapă a constat în vânzarea autoturismului de către TTTTTTT. către OO. şi Asociaţii, cu suma de 468.358,52 RON, sumă achitată prin transfer bancar. Ulterior, s-a încheiat un contract de vânzare-cumpărare între OO. şi Asociaţii şi TTT., soacra inculpatului, prin care autoturismul a trecut în proprietatea acesteia din urmă, fără însă a fi achitat preţul.

Astfel, la data de 28.02.2012 a fost încheiat un contract de vânzare-cumpărare între S.C. TTTTTTT. S.R.L. şi UUUUUUU. pentru achiziţia unui autoturism x diesel, producţie 02.2012, având seria de şasiu x, la preţul net de 77.675,63 euro. Au fost efectuate plăţi la data de 23.12.2011 - S.C. TTTTTTT. S.R.L. a transferat suma de 7.500 euro către UUUUUUU. cu titlul de plată avans, la data de 06.03.2012 - 49.500 euro şi la data de 07.03.2012 - 20.675,63 euro .

Achiziţia s-a realizat cu fonduri provenind de la OO. - în acest sens, între S.C. TTTTTTT. S.R.L. şi OO. s-a încheiat un contract de împrumut, în baza căruia prima societate a primit suma de 80.400 de euro, la data de 19.12.2011 .

S-a apreciat că susţinerea apărării privind provenienţa fondurilor din care s-a achitat împrumutul în favoarea TTTTTTT. ca fiind disponibilul generat de încasarea sumei de 650.000 euro de la VVVVVVV., ca sursă unică a plăţii împrumutului, este inexactă, în condiţiile în care, din înscrisurile înaintate de autorităţile austriece, ataşate la aceeaşi filă din dosar, rezultă numeroase transferuri de capital de la OO. şi Asociaţii SPRL, în lunile imediat anterioare plăţii clamate de inculpatul B..

Deopotrivă, alegerea arbitrară de către apărare a două transferuri bancare de la VVVV. către SSSS. şi de la WWWWWWW. către OO., efectuate în 06.07.2011, respectiv la 05.10.2011, nu poate justifica singular sursa fondurilor din care s-a achitat împrumutul ce face obiectul cauzei, contul OO. S.A. fiind creditat, la data de 31.05.2011, cu suma de 500.000 euro, de către OO. şi Asociaţii SPRL şi cu suma de 99.950 euro, de către OO., la 12.12.2011 .

După achiziţie autoturismul a fost utilizat de VVVVVV., soţia inculpatului B..

Tranzacţia a fost realizată la solicitarea inculpatului B., care este văr cu administratorul S.C. TTTTTTT. S.R.L..

La data de 19.03.2013, S.C. TTTTTTT. S.R.L. a emis factura proformă nr. x către OO. şi Asociaţii SPRL, în valoare de 105.013,12 euro, pentru vânzarea autoturismului marca x, având seria de şasiu x, iar la data de 27.03.2013 a fost încheiat contractul de vânzare-cumpărare prin care autoturismul era vândut societăţii de avocatură OO. şi Asociaţii; factura nr. x/27.03.2013 în valoare de 468.358,52 RON a fost achitată în aceeaşi zi, prin transfer bancar. În data de 28.03.2013, din contul în euro deschis la XXXXXXX., S.C. TTTTTTT. S.R.L. a transferat suma de 84.420 euro în contul OO., pentru restituirea împrumutului.

Aceste operaţiuni, realizate prin intermediul martorului SSS., au rezultat şi din menţiunile aflate în rapoartele de activitate ale casei de avocatură OO. şi Asociaţii, ca servicii prestate pentru clientul KKK. .

Din declaraţia martorului SSS., administratorul special al S.C. TTTTTTT. S.R.L., şi din răspunsul transmis de S.C. TTTTTTT. S.R.L. a rezultat că, anterior vânzării, autoturismul era utilizat de către VVVVVV., care a suportat cheltuielile de utilizare şi întreţinere ale autoturismului atunci când l-a utilizat . De altfel, autoturismul a fost înmatriculat cu un număr similar celor folosite pentru alte automobile folosite de membrii familiei QQQ..

Din probele cauzei a rezultat că autoturismul a fost folosit până în prezent exclusiv de către B. şi soţia acestuia.

Astfel, din informaţiile furnizate de către S.C. YYYYYYY. S.R.L., importator al mărcii ZZZZZZZ. şi unitate autorizată pentru servicii de întreţinere şi reparaţii, a rezultat faptul că prima revizie a autoturismului a fost efectuată la data de 05.03.2013, autoturismul fiind prezentat de către B. . Anterior, în data de 14.01.2013, a fost emisă o factură către B. pentru achiziţia unor consumabile . Autoturismul a mai fost prezentat în service de către B. în datele de 19.12.2013, 27.02.2014 şi de către soţia acestuia, VVVVVV., în data de 14.05.2014 .

În acest mod, s-au confirmat susţinerile martorului OO. cu privire la faptul că autoturismul marca x a fost achiziţionat la cererea şi pentru folosinţa exclusivă a lui B., acesta ocupându-se de întreţinerea autoturismului atât în perioada în care S.C. TTTTTTT. S.R.L. era proprietar, cât şi ulterior transferului dreptului de proprietate către OO. şi Asociaţii.

Şi în cursul cercetării judecătoreşti, martorul OO. a arătat că:

"În legătură cu achiziţia unui autoturism ZZZZZZZ. de la S.C. TTTTTTT. S.R.L., arăt că am achitat factura pentru achiziţia acestuia. Autoturismul era folosit de B. sau de cineva din familia sa."

Ulterior, la solicitarea lui B., autoturismul marca x a fost vândut de OO. şi Asociaţii, la data de 5.06.2014, către TTT., soacra inculpatului, preţul indicat în factură fiind de 331.753,89.

Martora TTT. a arătat, însă, că aceasta nu a achitat nicio sumă de bani:

"Eu personal nu am dat niciun ban pentru achiziţia autoturismului şi nici nu mi s-a cerut. Eu am dedus că aceştia ştiu că autoturismul urmează să fie achitat de către B.. În acel moment autoturismul se afla în posesia mea, deplasându-mă chiar cu el pentru semnarea actelor la sediul firmei de avocaţi.

Ulterior i-am solicitat lui B. să achite el maşina, ţinând cont şi de faptul că avea acea datorie de 37.000 euro la mine. În prezent cred că mai am de achitat suma de 7.000 de euro. Evidenţa o ţin acasă. De plata autoturismului s-a ocupat B.. Eu am dorit ca maşina să fie pe numele deoarece intenţionam să i-o dau fiicei mele. Maşina a fost condusă în special de către fiica mea şi de către mine. KKK. a condus-o foarte rar."

Şi în cursul cercetării judecătoreşti, martora a reafirmat că nu a plătit personal vreo sumă de bani la achiziţia autoturismului, în vederea cumpărării acestuia:

"Am vorbit cu ginerele meu, B.. În concret, am luat maşina, spre folosinţă, din str. x, iar cheile le-am luat din locuinţa fiicei şi ginerelui meu.". Martora a mai declarat că a folosit autoturismul şi înainte de a-l cumpăra, acesta mai fiind folosit şi de fiica sa, soţia inculpatului B..

Faptul că OO. şi Asociaţii nu a încasat preţul autoturismului a rezultat şi din evidenţa contabilă a acestei societăţi de avocatură .

Modalitatea în care a fost concepută achiziţia acestui autoturism, faptul că a fost destinat încă de la început pentru inculpatul B. (căruia vărul său, SSS., îi spune "Ion"), au rezultat şi din schimbul de e-mailuri dintre SSS., administratorul special al S.C. TTTTTTT. S.R.L., GGG. şi OO., când se referă la autovehicul ca fiind "maşina lui Ion".

Astfel, într-o succesiune de mesaje din 14 - 16.12.2011 (perioadă în care se discuta încheierea contractului de împrumut dintre TTTTTTT. şi OO.), SSS. este cel care propune termenii contractului - respectiv că va fi un contract de împrumut pentru suma de 80.400 de euro, acordat pentru achiziţia unui autoturism de prezentare, împrumut ce urma a fi garantat cu acest autoturism, iar OO. este de acord; apoi, într-un mesaj din data de 21.03.2012, SSS. îi cere lui OO. un exemplar al acestui contract de împrumut dintre TTTTTTT. şi OO. "pt maşina lui Ion" . Din acest mesaj a rezultat că, încă de la început, s-a avut în vedere achiziţionarea unui autoturism pentru inculpat (maşina lui Ion) cu fonduri de la OO. şi Asociaţii.

AAAAAAAA. şi UUU.

Din probele administrate în cauză a rezultat că, din fondurile încasate de OO. şi Asociaţii de la compania LL., inculpatul B. a primit, în perioada 2007 - 2009, suma totală de 1.605.000 euro, sub forma unor transferuri realizate fie în contul personal al martorului UUU., fie în contul companiei AAAAAAAA., aparţinând martorului.

Astfel, în cursul anului 2007, B. i-a solicitat martorului UUU., cetăţean româno-francez, să îl ajute să recupereze nişte sume de bani care îi erau datorate de către societatea de avocaţi OO. şi Asociaţii. Martorul a fost de acord cu solicitarea şi, în perioada 2007 - 2009, a încasat pentru KKK. suma totală de 1.605.000 euro. Această sumă a fost încasată în tranşe, fie în contul personal (în perioada 2007 - 2008), fie în contul unei companii special înfiinţate în acest sens, respectiv AAAAAAAA. (în perioada 2008 - 2009).

Faptul că o parte din sumele încasate de OO. şi Asociaţii de la societatea LL. a fost transferată, la solicitarea lui B., către UUU. şi societatea acestuia, AAAAAAAA., a fost confirmat de martorul OO., care a declarat:

"Cu privire la plăţile efectuate la solicitarea lui KKK., precizez că au (fost, n.n.) transferate sume de bani către societăţi din ţară şi străinătate deţinute sau controlate de către acesta, dintre care amintesc: (…) AAAAAAAA., UUU., (…), plăţile fiind efectuate din străinătate."

"Au fost efectuate plăţi la solicitarea lui B. (...) către AAAAAAAA., UUU. (...) În legătură cu plăţile (…) către AAAAAAAA., (…) precizez că sursa plăţilor era contractul LL.."

Detalii referitoare la modul în care inculpatul B., pentru a obţine sume de bani din cele transferate de societatea LL. în societatea OO. şi Asociaţii, a apelat la martorul UUU., sunt oferite de acesta din urmă:

"Cred că în perioada 2004 - 2005 doctorul BBBBBBBB., care este prietenul meu din şcoala generală şi care lucra la Spitalul Fundeni, mi l-a prezentat pe B., care în acea perioadă era director sau preşedinte la Y., şi mi-a spus că acesta are nevoie de ajutor pentru a recupera nişte sume de bani care îi erau datorate.

Am acceptat, iar după un timp, la cererea lui B., m-am deplasat la sediul OO. şi Asociaţii, care se afla în Bucureşti, în zona Piaţa Galaţi, unde am semnat mai multe contracte şi mi s-a spus că voi fi contactat pentru a emite nişte facturi (invoice).

Nu îmi amintesc toate persoanele cu care am discutat, dar ştiu că persoana cu care am ţinut ulterior legătura se numea GGG..(…)

În cursul anului 2007, la solicitarea celor de la OO. şi Asociaţii, am emis mai multe facturi către diferite societăţi comerciale care îmi erau indicate de aceştia, şi am încasat diferite sume de bani în contul personal deschis la CCCCCCCC. din Elveţia. Anterior fiecărei plăţi, eu eram contactat telefonic de către B., care îmi spunea să îl sun pe GGG., pentru ca acesta să îmi indice numele companiei pentru care urma să fie emisă factura şi valoarea acesteia.(…)"

Aceleaşi aspecte au fost relatate de martor şi în cursul cercetării judecătoreşti:

"L-am cunoscut pe B., cred, în anul 2006, 2007 şi eram în relaţii de prietenie (…)

În legătură cu transferurile sumelor de bani în perioada anilor 2007-2008 în contul personal deschis la CCCCCCCC. din Elveţia, respectiv în perioada anilor 2008-2009, în contul AAAAAAAA. deschis la aceeaşi bancă, arăt că a fost un serviciu personal pentru B..

Aceste sume de bani nu reprezentau nimic pentru mine, era un serviciu personal solicitat de B. de a primi aceste sume de bani în contul personal şi al societăţii mele.

Arăt că am încheiat mai multe contracte de consultanţă cu societăţile QQQQ. şi OO. şi SSSS., dar nu s-a prestat nici un serviciu în baza acestor contracte. De aceste sume de bani a beneficiat B., pe care i le-am predat personal, după ce sumele de bani au fost retrase de mine personal din conturile bancare.

Retragerile de numerar le-am efectuat în Elveţia, unde mă deplasam fizic, făceam aceste retrageri de numerar şi ulterior mă deplasam în România, unde îi predam banii lui B. (…)

AAAAAAAA. a fost înfiinţată în acest scop întrucât erau sume mari de bani pentru a fi transferate în conturile unei persoane fizice. Am înfiinţat societatea din proprie iniţiativă şi am folosit-o şi în alte activităţi decât cele la care am făcut referire anterior.

(…) Când primeam sume de bani în cont, urmăream pe internet aceste extrase ale băncii, atunci emiteam facturi către societăţile cu care încheiasem contractele de consultanţă, apoi retrăgeam banii. Nu existau intervale regulate de extragere a sumelor de bani, dar aceste extrageri de numerar le făceam din proprie iniţiativă.

(…) la solicitarea celor de casa de avocatură OO. şi Asociaţii, am emis mai multe facturi către societăţile şi cu sumele indicate de aceştia, iar anterior fiecărei plăţi eram contactat de inculpatul B., care îmi solicita să îl sun pe GGG. pentru ca acesta să îmi indice numele companiei pentru care urma să fie emisă factura şi cuantumul acesteia."

Pentru realizarea transferurilor către UUU. şi AAAAAAAA., martorul OO. a folosit societăţi din străinătate pe care le controla: QQQQ., OO., OO., SSSS., RRRR..

Din extrasele de cont, depuse fie de martorul UUU., aflate în volumul 13 d.u.p., fie de autorităţile elveţiene, prin intermediul comisiei rogatorii efectuate în cursul urmăririi penale, depuse în volumele 160 şi 164 (traduceri), a rezultat că martorul a încasat pentru inculpatul B., în conturile personale, următoarele sume de bani: 90.000 euro la 26.02.2007 de la QQQQ., respectiv 110.000 euro de la OO., în cursul aceleiaşi zile, 51.000 euro la 18.04.2007 de la OO. zile, 200.000 euro la 25.05.2007 de la OO., 200.000 euro la 14.06.2007 de la OO., 50.000 euro la 26.09.2007 de la SSSS., 50.000 euro la 17.12.2007 de la QQQQ., 50.000 euro la 21.01.2008 de la QQQQ. şi 150.000 euro la 30.01.2008 de la SSSS. .

Din sumele de bani primite la data de 26.02.2007, sunt retraşi 180.000 euro la data de 08.03.2007 .

Din sumele de 51.000 euro, primită la 18.04.2007 şi 200.000 euro, primită la 25.05.2007, sunt retraşi în numerar 235.000 euro la 31.05.2007, o parte din suma de bani primită fiind constituită în produse structurate în cadrul unităţii bancare pe termen scurt (14 - 31.05.2007), după cum rezultă din extrasele de cont depuse la dosar .

Din suma de 200.000 euro primită, la data de 14.06.2007, de la OO. (şi din viramentul de 79.000 euro primiţi dintr-o altă sursă în cont la 27.06.2007), s-au constituit la bancă produse structurate, fiind retraşi în numerar 190.000 euro la data de 06.07.2007 .

Din extrasele de cont aferente lunilor septembrie 2007 - ianuarie 2008, a rezultat că atât sumele de câte 50.000 euro primite la 26.09.2007 de la SSSS. şi la 17.12.2007 de la QQQQ., cât şi alte sume de bani primite din alte surse la 14.12.2007, 03.01.2008 şi 11.01.2008, sunt investite în acelaşi tip de instrumente financiare, pentru ca, ulterior, să fie retrase în numerar la data de 11.01.2008 .

Din succesiunea înscrisurilor prezentate anterior, s-a constatat că sumele primite în cont de la societăţile martorului OO. sunt constituite în instrumente financiare specifice pe termen scurt, fiind ulterior retrase în numerar. Aceste transferuri bancare sunt explicate de martorul UUU. în declaraţia dată la 05.03.2018:

"De regulă, eu constituiam depozite din sumele încasate, pentru a putea obţine dobânda şi a suporta o parte din cheltuielile de deplasare şi comisioanele bancare" .

Referitor la sumele de bani primite în ianuarie 2008, acestea sunt constituite, în mare parte, în produse structurate, fiind retrasă, la data de 12.02.2008, suma de 195.000 euro . În acelaşi interval de timp, se face o plată de 17.000 euro, la 23.01.2008, către DDDDDDDD..

Din cele arătate mai sus, s-a constatat că, ulterior primirii sumelor de bani, acestea erau retrase la un interval scurt de timp, declaraţiile martorului UUU. fiind astfel confirmate de extrasele de cont aflate la dosarul cauzei.

În ceea ce priveşte susţinerile apărării privind efectuarea de plăţi şi către alte persoane, respectiv numita DDDDDDDD., s-a constatat că datele tranzacţiilor excedează perioadelor în care s-au primit sumele de bani ce fac obiectul cauzei, cu excepţia tranzacţiei de 17.000 euro menţionată anterior. Însă, contul personal al martorului a fost creditat şi din alte surse, prin urmare tranzacţia clamată de apărare nu a putut conduce la o concluzie diferită.

S-a constatat că şi plata făcută în beneficiul martorului, invocată de apărare, are în vedere un alt interval de timp, ulterior perioadei în care s-a efectuat transferul sumelor de bani în contul martorului de la firmele controlate de martorul OO..

De atfel, s-a constatat că apărarea inculpatului B. se rezumă la o prezentare globală a tranzacţiilor, fără a diferenţia transferurile făcute în contul personal al martorului, de cele făcute în contul AAAAAAAA. S.A., deşi acestea sunt diferite şi vizează, în concret, tranzacţii distincte.

Conform extraselor de cont pentru anii 2008 şi 2009, puse la dispoziţie de martorul UUU. şi celor înaintate de autorităţile străine, prin intermediul comisiei rogatorii, martorul a încasat pentru inculpatul B., în conturile societăţii AAAAAAAA. S.A., mai multe sume de bani, cu menţiunea că aceste transferuri au fost confirmate şi de înscrisurile înaintate de autorităţile elveţiene în cadrul comisiei rogatorii internaţionale, respectiv: 100.000 euro la 26.05.2008 de la SSSS., 100.000 euro la 26.05.2008 de la OO., 100.000 euro la 27.05.2008 de la OO.; 100.000 euro la 11.09.2008 de la RRRR., 45.000 euro la 22.09.2008 de la QQQQ.; 55.000 euro la 27.10.2008 de la SSSS.; 154.000 euro la 12.06.2009 de la SSSS. .

Din extrasele de cont aferente lunilor mai - iunie 2008, a rezultat că, după primirea sumelor de bani din 26 şi 27 mai 2008 şi constituirea din acestea a unor investiţii pe termen scurt în produse structurate emise de unitatea bancară a sumei totale primite în cont (02-06.06.2008), aceasta este retrasă în numerar - 295.000 euro la data de 06.06.2008 . În această perioadă şi ulterior, până în luna septembrie 2008, nu au fost primite sau retrase alte sume de bani.

Din extrasele de cont aferente lunilor septembrie - octombrie 2008, a rezultat că după primirea sumelor de bani din 11 şi 22 septembrie 2008 şi constituirea de produse structurate pe termen scurt a sumelor primite în cont (16, 29.09 - 10.10.2008), este retrasă în numerar suma de 140.000 euro, la data de 10.10.2008 . În această perioadă, contul este debitat cu sume mici de bani, 2000 euro la 18.09.2008 şi 3.100 euro la 03.10.2008. De asemenea, nu au mai fost primite sume de bani şi din alte surse.

După primirea în cont a sumei de 55.000 euro la 27.10.2008, de la SSSS., la scurt timp, în 30 octombrie, martorul foloseşte acelaşi instrument financiar bancar, iar ulterior, la 12.01.2009, este retrasă în numerar suma de 50.000 euro . În această perioadă, la 03.11.2008, este făcută o plată către martor în valoare de 5.000 euro, iar alte tranzancţii nu au mai existat. Ulterior, la 06.03.2009, este primită suma de 30.000 euro de la EEEEEEEE. S.R.L. şi sunt făcute plăţi către UUU. de 3.000 euro, la 23.03.2009 şi de 25.300 euro, la 03.06.2009 .

În acelaşi mod, martorul procedează şi în ceea ce priveşte suma de 154.000 euro primită, la 12.06.2009, de la SSSS., constituită la 17.06.2009 în produse structurate, şi retrasă în numerar la 23.07.2009 (145.000 euro, conform extrasului de cont aflat la f. x d.u.p.).

Din succesiunea înscrisurilor prezentate mai sus, s-a constatat că sumele primite în cont de la societăţile martorului OO. sunt constituite în instrumente financiare specifice pe termen scurt, pentru ca, ulterior, acestea să fie retrase în numerar, martorul UUU. procedând, în ceea ce priveşte contul societăţii AAAAAAAA., într-o manieră similară tranzacţiilor operate în contul său personal. Justificarea folosirii acestor instrumente aflate în portofoliul instituţiei bancare a fost explicată de martor în declaraţia dată la 05.03.2018 . De altfel, este de remarcat corespondenţa sumelor primite în cont cu cele retrase, ulterior, în numerar, despre care martorul a afirmat că le înmâna personal inculpatului B..

Faţă de cele arătate, s-a apreciat că susţinerile apărării legate de folosirea, în interesul personal al martorului, a sumelor de bani primite la 26.05.2008 de la SSSS. şi de la OO., la 27.05.2008 de la OO., la 11.09.2008 de la RRRR. şi la 22.09.2008 de la QQQQ., prin plasarea lor într-un cont destinat plasamentelor financiare speculative, nu sunt întemeiate.

Mai mult, succesiunea tranzacţiilor din contul societăţii AAAAAAAA. S.A., în perioada de referinţă, a confirmat declaraţiile martorului UUU., sumele încasate în conturile societăţii provenind, exclusiv, cu o singură excepţie (creditarea din 6 martie 2009), de la societăţile controlate de martorul OO., sume de bani care, ulterior, au fost retrase în numerar.

Nu în ultimul rând, s-a observat că tranzacţiile reclamate de apărare ca fiind făcute în beneficiul personal al martorului, fie excedează perioadei în care s-au efectuat tranzacţiile ilicite, fie provin din alte surse, după cum s-a arătat cu referire la transferul sumei de 3.000 euro din 23.03.2009, toate aceste tranzacţii având ca obiect sume mici de bani. Inclusiv transferul către societatea martorului FFFFFFFF., indicată de apărare, priveşte suma de 2.000 euro, tranzacţie menţionată deja anterior, efectuată la data de 18.09.2008.

Toate aceste plăţi s-au realizat în baza unor documente (contracte, facturi, etc.) ce aveau caracter fictiv, singurul scop urmărit fiind acela de a crea scriptic o modalitate de transfer al banilor:

"Am predat nişte hârtii în baza acestor contracte, dar acestea nu aveau nicio relevanţă şi erau nesemnificative în raport cu sumele primite." (declaraţia martorului UUU. - f. x d.u.p.).

Legătura dintre transferurile realizate din firmele controlate de OO., pe de o parte, şi UUU. şi societatea acestuia AAAAAAAA., pe de altă parte, a fost confirmată şi de arhiva rapoartelor de activitate întocmite la acea vreme de avocaţii societăţii OO. şi Asociaţii.

Astfel, în cadrul activităţilor efectuate de avocatul GGG. pentru clientul KKK., la data de 10.06.2009 sunt menţionate două activităţi, fiecare cu câte o durată de 30 de minute, prima dintre ele fiind o întâlnire între UUU. şi GGG., urmată imediat după de "redactare contract AAAAAAAA.-SSSS."; două zile mai târziu, la 12.06.2009, figurează menţionată o nouă întâlnire cu UUU. . Din aceste menţiuni, făcute în dreptul clientului KKK., a rezultat că atât întâlnirile cu UUU., cât şi încheierea contractului AAAAAAAA.-SSSS., erau realizate în interesul inculpatului.

Această cronologie se coroborează şi cu datele obţinute din studierea e-mailurilor transmise de GGG. în acea perioadă. Astfel, la data de 11.06.2009, GGG. transmite un e-mail către GGGGGGGG., consilier bancar, prin care îi solicită să facă transferul sumei de 154.000 euro către AAAAAAAA., în baza contractului încheiat cu SSSS. .

Cu alte cuvinte, a doua zi după întâlnirea din data de 10.06.2009 cu UUU., GGG. ordonă efectuarea plăţii prin e-mail, după care, în ziua următoare, se întâlneşte din nou cu UUU., probabil pentru a-i remite e-mailul cu datele transferului, toate aceste activităţi fiind efectuate în interesul inculpatului B..

Nu în ultimul rând, s-a apreciat că relevante sunt şi afirmaţiile martorului UUU. din cursul cercetării judecătoreşti, care a arătat, în mod expres, cu referire la "sumele de bani virate în conturile societăţii AAAAAAAA. de societăţile SSSS., OO., QQQQ., RRRR. (...) că aceste sume au fost virate inculpatului B.."

În concluzie, legătura dintre fondurile încasate de OO. şi Asociaţii de la LL. şi remiterea ulterioară către inculpatul B. a rezultat din declaraţiile martorilor OO. şi UUU., expuse detaliat anterior, şi care se coroborează cu înscrisurile depuse la dosar de cei doi martori, înscrisuri înaintate, de altfel, şi de autorităţile străine în cadrul comisiilor rogatorii efectuate în cursul urmăririi penale.

Împrejurarea că prin conturile martorului au fost transferate şi alte sume de bani, care nu fac obiectul prezentei cauze, nu a fost de natură a înlătura caracterul ilicit al tranzacţiilor speţei, martorul UUU. arătând şi în cursul urmăririi penale, şi în cursul cercetării judecătoreşti, că aceste tranzacţii au existat:

"arăt că eu foloseam contul personal şi pentru afacerile proprii"; "AAAAAAAA. a fost înfiinţată în acest scop întrucât erau sume mari de bani pentru a fi transferate in conturile unei persoane fizice. Am înfiinţat societatea din proprie iniţiativă şi am folosit-o şi în alte activităţi decât cele la care am făcut referire anterior" .

OOOOOOO.

Din probele administrate în cauză a rezultat că, din fondurile încasate de OO. şi Asociaţii de la compania LL., în luna iulie 2013 inculpatul B. a primit suma de 220.000 de euro în conturile unei companii offshore pe care o controla, OOOOOOO..

În acest sens, martorul OO. a declarat:

"Cu privire la plăţile efectuate la solicitarea lui KKK., precizez că au transferate sume de bani către societăţi din ţară şi străinătate deţinute sau controlate de către acesta, dintre care amintesc: (…) OOOOOOO., plăţile fiind efectuate din străinătate." - declaraţia martorului din data de 5.03.2018, f. x verso, vol. 9 d.u.p.

"Au fost efectuate plăţi la solicitarea lui B. şi către (...) OOOOOOO. (...), companii din Cipru controlate direct sau prin intermediari, de inculpat. (...) În legătură cu plăţile către OOOOOOO. (...) precizez că sursa plăţilor era contractul JJ.."

Totodată, martorul a depus la dosarul cauzei factura emisă de OOOOOOO., la data de 01.07.2013, către OO., în valoare de 220.000 euro . Serviciile indicate pe această factură au caracter general - servicii prestate beneficiarului în proiectele sale în anul 2012, contrar susţinerii inculpatului că această plată ar reprezenta restituirea unui împrumut acordat de compania DDD. în anul 2013.

Susţinerile martorului au fost confirmate de extrasele de cont primite în urma comisiei rogatorii formulate către autorităţile judiciare din Austria. Din analiza acestor extrase de cont a rezultat că OO., în data de 01.07.2013, a efectuat o plată către OOOOOOO., în valoare totală de 220.000 euro .

Din probele administrate în cauză a rezultat, totodată, că OOOOOOO. este o companie controlată de inculpatul B., fiind una dintre societăţile enumerate în lista cuprinsă în e-mailul din data de 29.11.2011 trimis de martorul GGG. .

Astfel, deşi în actele de înfiinţare a companiei figurează OOO., din declaraţia acestuia a rezultat că, în realitate, acesta i-a remis inculpatului B. o copie a cărţii de identitate în vederea înfiinţării unor companii offshore prin intermediul avocatului OO.:

"(…)Eu i-am dat buletinul lui KKK. pentru a ajunge la domnul avocat respectiv. Era vorba de firme offshore, nu mai ştiu ce număr. Am fost anunţat de KKK. că au fost înfiinţate firmele respective, nu ştiu în ce ţări. (…)

Nu ştiu care au fost costurile de înfiinţare, eu nu am plătit niciun ban. (…)

Eu nu am desfăşurat absolut nicio operaţiune prin societăţile comerciale înfiinţate prin firma de avocaţi."

Fiind audiat în faţa instanţei de judecată, martorul OOO. a menţionat motivul pentru care a apelat la inculpatul B., colegul său de facultate. Deşi a arătat că iniţiativa constituirii unor firme în alte jurisdicţii i-ar fi aparţinut, împrejurarea că martorul nici nu avea cunoştinţă de denumirea societăţii sau de modalitatea sa de înfiinţare denotă faptul că acesta figura doar formal ca pretins beneficiar al societăţii OOOOOOO.. Mai mult, martorul nu avea drept de semnătură la bancă, nu a desfăşurat şi nici nu avea cunoştinţă de desfăşurarea unor activităţi în cadrul societăţii:

"Îl cunosc pe dl B., am fost colegi de facultate. Am fost în relaţii apropiate pe durata facultăţii (…) Am solicitat colegului meu, B., să-mi se deschidă societăţi în alte jurisdicţii, am aflat de la B. că vor fi deschise in Cipru, de un avocat pe nume OO.. Nu am aflat cum se numesc, pentru că nu am mai avut nevoie de aceste societăţi. Nu îmi amintesc care a fost procedura pentru deschiderea acestor societăţi, probabil că am dat datele mele de identificare, însă au trecut foarte mulţi ani şi nu îmi mai amintesc procedura urmată. (…) Nu am desfăşurat nicio activitate în cadrul acestor societăţi off-shore. (…) Numele societăţii OOOOOOO. nu imi spune nimic şi nu am desfăşurat nicio activitate pe numele acestei firme şi nici nu mi s-au adus la cunoştinţă activităţi derulate în numele acestei societăţi.

Fiindu-mi arătată fila x verso din vol. 284 de urmărire penală, arăt că seamănă cu semnătura mea, însă nu cred că este semnătura mea.

Fiindu-mi arătate fila x verso, 5 verso, fila x, fila x din vol. 284, precizez că nu cred că sunt semnăturile mele."

De altfel, s-a constatat că martorul OOO. avea o serie de calităţi fictive în mai multe societăţi controlate de inculpatul B., aspect consemnat şi în rapoartele de activitate ale casei de avocatură OO. şi Asociaţii, ceea ce denotă că aceste menţiuni corespund realităţii .

Faptul că inculpatul B. era beneficiarul sumelor transferate în conturile companiei OOOOOOO. a fost confirmat de martorul Z., persoană de încredere a inculpatului:

"Arăt că OOOOOOO. este o societate de la care am primit un împrumut, de la dl B., presupunerea mea fiind aceea că societatea aparţinea lui B..

(…) îl cunosc pe OOO., l-am întâlnit o dată sau de două ori cu ocazia unei deplasări la Constanţa şi nu ştiu dacă acesta avea vreo legătură cu societatea OOOOOOO.. Împrumutul primit de la OOOOOOO. s-a finalizat într-un contract, pe care l-am şi depus la dosar, discuţiile despre încheierea acestuia şi acordarea împrumutului le-am avut cu B.. Semnarea s-a făcut prin intermediul avocatului GGG.." - f. x verso, vol. IV d.i.

Totodată, martorul Z. a confirmat faptul că inculpatul B. a folosit identitatea lui OOO. pentru unele dintre companiile sale:

"Pe OOO. l-am cunoscut prin intermediul domnului B., fiind un apropiat al acestuia. În cursul anului 2016 sau 2017 am fost contactat telefonic de OOO. care mi-a spus să îi transmit domnului B. să îl scoată din societăţile comerciale în care figurează ca asociat iar eu i-am recomandat să discute direct cu acesta."

"Este adevărat că am fost contactat telefonic de OOO., în cursul anului 2016, 2017 care mi-a solicitat să îi transmit lui B. să îl scoată din societăţi, aceasta a fost afirmaţia punctuală a acestuia. Ca atare, i-am spus lui B. despre această solicitare. OOO. i-am spus să ia legătura cu GGG. de la OO. şi Asociaţii. Cu dl OOO., este posibil să mă fi întâlnit şi la Bucureşti, o dată sau de două ori. L-am cunoscut prin intermediul lui B., care mi l-a prezentat ca fiind un foarte bun prieten, fost coleg de facultate" .

Totodată, martorul GGG., avocatul care activa în cadrul OO. şi Asociaţii, ocupându-se de companiile înfiinţate la cererea inculpatului B., a confirmat faptul că societatea OOOOOOO. era controlată de acesta din urmă:

"pentru companiile QQQQQQQ., OOOOOOO., HHHHHHHH. instrucţiunile veneau de la dnul QQQ." (declaraţia martorului din data de 14.10.2019 - f. x d.u.p.). Fiind audiat în cursul cercetării judecătoreşti, martorul a arătat tranşant că:

"Referitor la societatea OOOOOOO., menţionez că era o societate administrată în Cipru, având ca beneficiar real pe B.." (f. x d.i.)

Împrejurarea că inculpatul B. era persoana care decidea asupra tranzacţiilor derulate prin intermediul societăţii OOOOOOO. a rezultat şi din corespondenţa electronică ataşată la f. x d.u.p., inculpatul fiind ţinut la curent cu aceste tranzacţii, dar şi cu situaţiile financiare ale societăţii . Faptul că inculpatul Costea era beneficiarul real al OOOOOOO. a rezultat, cu evidenţă, şi din e-mailurile ataşate la f. x d.u.p., inculpatului fiindu-i remise documente privind deschiderea unor filiale ale societăţii în Republica Congo.

Din rapoartele de activitate ale societăţii OO. şi Asociaţii a rezultat că serviciile asigurate de avocaţii din cadrul firmei de avocatură în legătură cu OOOOOOO. erau prestate pentru clientul B. .

De altfel, faptul că inculpatul era beneficiarul real al companiei a rezultat şi din aceea că, chiar din suma de 220.000 de euro primită de la OO., B. a acordat un împrumut martorului Z.:

"(…) am primit de la KKK. cu titlu de împrumut în anul 2014 suma de 100.000 de euro, în două tranşe. Am folosit această sumă pentru a ajuta părinţii mei să cumpere şi să finalizeze o construcţie în Mogoşoaia. Am primit această sumă prin transfer bancar, de la una dintre societăţile din Cipru ale dlui Costea. Nu i-am restituit această sumă, pentru că nu am avut resurse. Sper ca intr-un an sau doi să îi restitui aceşti bani.(…)

Mi-a fost prezentat extrasul de cont al societăţii OOOOOOO. pe anul 2013 luna august şi arăt că aceştia sunt banii din împrumutul la care am făcut mai devreme referire." - declaraţie martor din 13.11.2019, aflată la f. x d.u.p.

"Referitor la împrumutul primit de la OOOOOOO., arăt că am găsit o oportunitate imobiliară pentru părinţii mei, şi întrucât eu am deja un credit ipotecar, l-am rugat pe B. să îmi acorde împrumutul respectiv în sumă de 100.000 euro, pe care mi l-a dat. În concret, mi-a zis "vorbeşte cu GGG.", am semnat un contract de împrumut cu societatea OOOOOOO., pe care cred că mi-a indicat-o GGG., şi mi-a virat banii în două sau trei tranşe, nu îmi amintesc exact, dar am depus extrasele şi contractul de imprumut la dosar."

Deşi inculpatul B. a negat implicarea sa în firma OOOOOOO., a confirmat faptul că a solicitat martorului OO. să îi dea aceşti bani martorului Z., ceea ce denotă că martorul OO. acţiona, contrar susţinerilor apărării, în sensul celor solicitate de inculpat.

Nu în ultimul rând, alegerea aleatorie a transferului sumei de 500.700 euro, la data de 21.12.2010, din contul TTTT. către RRRR., invocat de inculpatul QQQ. ca sursă a fondurilor plăţii către OOOOOOO., nu a putut fi primită, în contextul considerentelor expuse anterior.

IIIIIIII.

Din probele administrate în cauză, instanţa de fond a apreciat că nu rezultă, cu certitudine, că beneficiarul de fapt al acestei societăţi ar fi inculpatul B.. Astfel, mijloacele de probă invocate de acuzare, respectiv declaraţia martorului OO. şi e-mailul transmis, la data de 29.11.2011, de avocatul GGG., prin care solicită transferul sumelor aflate în conturile mai multor societăţi, inclusiv IIIIIIII., în conturile societăţii DDD. nu au putut conduce indubitabil la această concluzie în raport de celelalte probe administrate pe parcursul procesului penal.

Din răspunsul autorităţilor din Cipru transmis organelor de urmărire penală a rezultat că în documentele bancare figurează ca beneficiar real al acestei companii numitul JJJJJJJJ., persoană care nu a fost audiată în cursul urmăririi penale.

Fiind citat în cursul cercetării judecătoreşti pentru a fi audiat în calitate de martor la termenul din data de 16 septembrie 2021, JJJJJJJJ., care în prezent îndeplineşte funcţia de consul general la Consulatul României la Haifa, Israel, a arătat că îi este imposibilă deplasarea în România în vederea audierii. La acelaşi termen, inculpatul B. a arătat că renunţă la audierea martorului, motiv pentru care instanţa a luat act de manifestarea de voinţă a acestuia şi a dispus ca proba să nu mai fie administrată.

Referitor la societatea IIIIIIII., martorii GGG. şi Z. nu au confirmat susţinerea acuzării în sensul că beneficiarul real al acestei companii este inculpatul B..

Astfel, martorul GGG., cu ocazia audierii în cursul cercetării judecătoreşti, a declarat:

"Referitor la IIIIIIII., era înregistrată în Cipru, având ca beneficiar real pe dl. JJJJJJJJ., conform documentelor pe care eu le-am văzut. Este posibil ca la o întâlnire avută cu JJJJJJJJ. să fi fost prezent şi dl. B., dar nu sunt sigur de acest lucru."

De asemenea, martorul Z., fiind întrebat expres în cursul urmăririi penale ce cunoaşte în legătură cu respectiva societate, a arătat că:

"îmi sună cunoscut denumirea acestei societăţi, e posibil să fi auzit această denumire în cadrul discuţiilor cu GGG. sau KKK., dar nu ştiu dacă îi aparţine dlui Costea" - f. x d.u.p., iar cu ocazia audierii în faţa instanţei, a declarat:

"Despre IIIIIIII. am auzit în anul 2006 sau 2007 în contextul discutării unui proiect imobiliar. Nu îmi amintesc cu cine am avut discuţia, cred că un investitor, la vremea respectivă am discutat cu dl. JJJJJJJJ. şi cred că am redactat o formă de acord de asociere. Pe dl. JJJJJJJJ. l-am văzut o dată sau de două ori, pe acesta l-am cunoscut prin intermediul lui B., iar discuţiile la care am făcut referire, au fost iniţiate în comun de dl JJJJJJJJ., dl B. şi o altă persoană, de cetăţenie străină sau dublă cetăţenie, al cărei nume nu mi-l amintesc. "

Nu în ultimul rând, menţiunea din raportul de activitate al societăţii de avocatură, aflată la f. x d.u.p., "rezolvare chestiuni IIIIIIII. - JJJJJJJJ.", activitate prestată de avocatul GGG., nu a indicat implicarea inculpatului B. în cadrul acestei din urmă societăţi.

Prin urmare, în condiţiile în care afirmaţiile martorului OO. în sensul că:

"au fost efectuate plăţi la solicitarea lui B. şi către (...) IIIIIIII. (...), companii din Cipru controlate direct sau prin intermediari, de inculpat." nu se coroborează cu declaraţiile celorlalţi martori, respectiv GGG. şi Z. şi înscrisurile menţionate deja anterior, s-a constatat că există un dubiu privind implicarea inculpatului B. în efectuarea plăţilor clamate de acuzare ca fiind făcute la solicitarea şi în interesul acestuia din urmă, dubiu ce a fost valorificat în beneficiul inculpatului.

Aşadar, instanţa de fond a apreciat că plăţile efectuate către IIIIIIII. în valoare totală de 90.308 euro nu au fost realizate în beneficiul inculpatului B..

Situaţia nu este similară celei de la compania OOOOOOO., cum a susţinut acuzarea, în acest caz declaraţiile martorului OO. au fost confirmate şi de declaraţiile martorilor GGG. şi Z., respectiv ale martorului OOO., analiza coroborată a mijloacelor de probă conducând, în mod cert, la concluzia că inculpatul B. era beneficiarul companiei şi persoana din dispoziţia căreia erau transferate sumele de bani în contul societăţii OOOOOOO..

KKKKKKKK.

Instanţa de fond a apreciat că probatoriul administrat în cauză nu a demonstrat indubitabil că plata sumei de 310.490 euro din data de 01.11.2006, în conturile companiei KKKKKKKK., s-a realizat la solicitarea şi în beneficiul inculpatului B..

Declaraţiile martorului OO., în sensul că:

"au fost efectuate plăţi la solicitarea lui B. şi către (...) KKKKKKKK., companii din Cipru controlate direct sau prin intermediari, de inculpat" nu s-au coroborat cu alte mijloace de probă.

Din răspunsul autorităţilor din Cipru a rezultat că în documentele bancare figurează ca beneficiar real al acestei companii OO. .

Fiind audiat în cursul cercetării judecătoreşti, martorul GGG. a arătat că:

"În privinţa KKKKKKKK., la instrucţiunile lui OO. a fost înfiinţată această societate în LLLLLLLL., înfiinţare intermediată de consultanţii din Cipru cu care colaboram. Legat de această societate, am primit mai multe solicitări de la OO. legate de redactarea unor contracte de împrumut, servicii, nu îmi amintesc, la acest moment, cu care societăţi." .

Acelaşi martor, fiind interpelat în cursul urmăririi penale în legătură cu mai multe societăţi, a indicat ferm societăţile în privinţa cărora efectua tranzacţii la solicitarea inculpatului QQQ.:

"pentru companiile QQQQQQQ., OOOOOOO., HHHHHHHH. instrucţiunile veneau de la dnul QQQ.", situaţia fiind diferită în cazul companiei KKKKKKKK.:

"KKKKKKKK. a fost la un moment dat a dlui OO., nu ştiu dacă pentru sine personal sau pentru altă persoană." (declaraţia martorului din data de 14.10.2019 - f. x d.u.p.)

Nici martorul Z., care se afla, conform propriilor afirmaţii, în relaţii personale şi profesionale apropiate cu inculpatul B. şi care s-a implicat, la solicitarea acestuia din urmă, în realizarea mai multor tranzacţii de către societăţi care aparţineau sau se aflau sub controlul inculpatului, prin persoane interpuse, cunoscând, pe această cale, o serie de firme în care inculpatul avea putere de decizie, nu a putut da detalii despre KKKKKKKK.. Fiind interpelat în cursul urmăririi penale, martorul a arătat expres că:

"nu cunosc această societate" .

Împrejurarea că a fost identificată şi ridicată o situaţie referitoare la sume încasate de KKKKKKKK. cu ocazia percheziţiei domiciliare, efectuate la punctul de lucru al S.C. ZZZ. S.R.L., din mun. Bucureşti, sect. 1, str. x-Aldea, nr. 25, apartament 2 într-una din camerele despre care martora MMMMMMMM. a precizat că este folosită de către proprietarul imobilului, B. nu a putut înlătura dubiul persistent asupra pretinsei legături dintre societatea KKKKKKKK. şi inculpatul B., situaţia invocată de acuzare vizând tranzacţii anterioare perioadei infracţionale ce face obiectul cauzei.

Asistenţă juridică gratuită

B. a mai beneficiat de servicii de asistenţă juridică din partea avocaţilor din cadrul OO. şi Asociaţii, în valoare de 94.900 euro, a căror contravaloare nu a achitat-o, costurile fiind acoperite din încasările de la LL..

Din evidenţele orelor prestate de societatea de avocatură OO. şi Asociaţii pentru KKK. a rezultat că inculpatul a beneficiat de o serie de servicii acordate de mai mulţi avocaţi din cadrul firmei de avocatură în perioada cuprinsă între 07.09.2007 (când în evidenţele avocaţilor apare prima menţiune referitoare la inculpat - f. x d.u.p.) şi până la data de 17.03.2014 (când în evidenţe apare ultima menţiune privind servicii acordate inculpatului - f. x d.u.p.).

Cu privire la aceste servicii, martorul OO. a declarat că au fost prestate pentru inculpatul KKK., la solicitarea acestuia, costurile fiind acoperite din fondurile încasate de la compania LL.:

"KKK. mi-a solicitat ca avocaţii OO. şi Asociaţii să îi acorde asistenţă juridică în diverse probleme, iar costurile ocazionate de activităţile desfăşurate să fie acoperite din încasările de la LL.. Am identificat situaţia cu privire la clientul KKK. din care rezultă prestarea unui număr de 1.135 de ore, fiecare oră fiind evaluată în cadrul companiei la 100 de euro. (…)

Cu privire la tariful de 100 de euro/oră, precizez că acesta era un tarif mediu, având clienţi cărora le percepeam şi sume mai mari pentru activităţi similare. Având în vedere relaţia mea cu KKK. şi cu C., acestora le-am evaluat serviciile la un tarif mediu. În aceste costuri erau incluse onorariile avocaţilor, impozitele pe care le plătea societatea şi costurile de funcţionare ale societăţii."

"(...) din fondurile provenite de la LL., OO. şi Asociaţii a prestat servicii de asistenţă juridică în favoarea lui B." .

Din înscrisurile înaintate la dosar de Societatea MMM., cea care a preluat arhivele societăţii OO. şi Asociaţii, prin adresa de răspuns nr. x/02.02.2018, a rezultat că inculpatul B. a beneficiat de servicii de asistenţă juridică totalizând un număr de: 178 ore şi 50 minute din activităţile înscrise în Anexa 5, 1135 ore şi 25 minute din activităţile înscrise în Anexa 6 şi 148 ore din activităţile înscrise în Anexa 8, rezultând un total de 1.460 ore.

Referitor la tariful orar aferent acestor servicii, Societatea MMM. a precizat că, în perioada 2006 - 2015, OO. şi Asociaţii (ulterior OO. şi Asociaţii) a practicat onorarii diferite, cuantumul acestora fiind cuprins între 40 - 150 euro/ora, estimând că onorariul orar mediu practicat a fost de 65 euro/oră .

Prin urmare, instanţa de fond a avut în vedere acest tarif mediu precizat anterior. Toate activităţile menţionate în evidenţe ca fiind prestate de avocaţii din cadrul OO. şi Asociaţii pentru clientul KKK. au reprezentat costuri acoperite de inculpat din fondurile obţinute de OO. şi Asociaţii de la societatea LL., totalizând suma de 94.900 de euro (1.460 ore x 65 euro).

SC ZZZ. SRL

Din probele administrate în cauză a rezultat că parte din sumele ce i se cuveneau din "afacerea LL." au fost transferate de OO. şi Asociaţii, la cererea şi în interesul inculpatei C., sub forma plăţii unor facturi emise de societatea ZZZ.. În acest mod, în perioada decembrie 2006 - mai 2014, OO. şi Asociaţii a transferat societăţii administrate de inculpată suma totală de 1.730.586,80 RON.

Conform înscrisurilor existente la dosar, a rezultat faptul că, între cele două societăţi, au fost încheiate, în mod succesiv, mai multe contracte, astfel:

- La data de 10.01.2006, între S.C. ZZZ. S.R.L., reprezentată de C., şi OO. şi Asociaţii, reprezentată de OO., a fost un încheiat un contract cadru de consultanţă având ca obiect furnizarea de către S.C. ZZZ. S.R.L. a unor rapoarte de bonitate cu privire la companii din ţară şi străinătate, liste de firme, serviciul de monitorizare şi asistenţă firme străine, preţurile fiind stabilite în anexe;

- La data de 23.10.2007, a fost încheiat un contract cadru între S.C. ZZZ. S.R.L., reprezentată de C., şi OO. şi Asociaţii, reprezentată de OO., având ca obiect furnizarea de către S.C. ZZZ. S.R.L. a consultanţei în recuperarea debitelor, furnizarea de rapoarte lunare "Situaţia macroeconomică şi tendinţe în managementul creditelor pe piaţa internă şi internaţională" cu informaţii din piaţa europeană şi internaţională, precum şi furnizarea anuală a proiectului "NNNNNNNN.". Preţul era alcătuit dintr-o contribuţie fixă lunară (2.100 euro + TVA) şi comisioane de succes;

- La data de 03.10.2008, a fost încheiat un contract de colaborare între S.C. ZZZ. S.R.L., reprezentată de C., şi OO. şi Asociaţii, reprezentată de OO., având ca obiect furnizarea de către S.C. ZZZ. S.R.L. a raportului intitulat "Situaţia macroeconomică şi tendinţe în piaţa internaţională, europeană şi naţională în contextul crizei", preţul fiind de 50.000 euro + TVA;

- La data de 01.03.2013, a fost încheiat un contract cadru între S.C. ZZZ. S.R.L., reprezentată de C., şi OO. şi Asociaţii, reprezentată de OO., având ca obiect furnizarea de către S.C. ZZZ. S.R.L. a consultanţei specializate (respectiv rapoarte de bonitate despre companii din România, ce urmau a fi descărcate direct de beneficiar din baza de date online a furnizorului), furnizarea de rapoarte lunare "Situaţia macroeconomică şi tendinţe în managementul creditelor pe piaţa internă şi internaţională" cu informaţii din piaţa europeană şi internaţională, precum şi furnizarea anuală a proiectului "NNNNNNNN.", preţul fiind de 2.500 euro + TVA/lună .

Au fost emise, astfel, o serie de facturi, respectiv: factura nr. x/20.11.2006 în valoare de 311.750,25 RON, factura nr. x/29.11.2006 în valoare de 148.333,50 RON, factura nr. x/01.11.2007 în valoare de 50.019,98 RON, factura nr. x/04.06.2008 în valoare de 54.300,78 RON, factura nr. x/06.11.2008 în valoare de 9.203,57 RON, factura nr. x/09.12.2008 în valoare de 9.639,40 RON, factura nr. x/15.12.2008 în valoare de 9.783,84 RON, factura nr. x/15.12.2008 în valoare de 232.948,45 RON, factura nr. x/19.01.2009 în valoare de 91.928,21 RON, factura nr. x/07.07.2009 în valoare de 90.208,19 RON, factura nr. x/23.12.2009 în valoare de 176.046,22 RON, factura nr. x/12.01.2010 în valoare de 88.582,41 RON, factura nr. x/05.07.2010 în valoare de 96.083,14 RON, factura nr. x/21.12.2010 în valoare de 148.938,38 RON, factura nr. x/03.02.2011 în valoare de 15.850,55 RON, factura nr. x/02.03.2011 în valoare de 15.642,97 RON, factura nr. x/18.03.2011 în valoare de -148.938,38 RON, factura nr. x/26.05.2011 în valoare de 151.448,64 RON, factura nr. x/29.03.2013 în valoare de 13.695,18 RON, factura nr. x/30.04.2013 în valoare de 13.399,44 RON, factura nr. x/31.05.2013 în valoare de 13.576,14 RON, factura nr. x/28.06.2013 în valoare de 13.822,28 RON, factura nr. x/31.07.2013 în valoare de 13.611,17 RON, factura nr. x/30.08.2013 în valoare de 13.753,77 RON, factura nr. x/30.09.2013 în valoare de 13.827,24 RON, factura nr. x/31.10.2013 în valoare de 13.734,86 RON, factura nr. x/29.11.2013 în valoare de 13.767,72 RON, factura nr. x/31.12.2013 în valoare de 13.902,57 RON, factura nr. x/31.01.2014 în valoare de 13.943,18 RON, factura nr. x/28.02.2014 în valoare de 13.948,45 RON, factura nr. x/01.04.2014 în valoare de 13.834,99 RON şi factura nr. x/30.04.2014 în valoare de 13.795,93 RON .

În baza celor 4 contracte şi a facturilor emise de către S.C. ZZZ. S.R.L., OO. şi Asociaţii a făcut mai multe plăţi, în perioada decembrie 2006 - mai 2014, în sumă totală de 1.730.586,80 RON., astfel: suma de 311.750,25 RON la data de 6.12.2006, suma de 148.333,50 RON la data de 6.12.2006, suma de 50.019,98 RON la data de 28.12.2007, suma de 54.300,77 RON la data de 12.06.2008, suma de 9.203,57 RON la data de 16.12.2008, suma de 9.639,39 RON la data de 16.12.2008, suma de 9.783,84 RON la data de 16.12.2008, suma de 232.948,45 RON la data de 22.12.2008, suma de 91.928,21 RON, încasată în trei tranşe, la datele de 26.02.2009, 09.03.2009 şi 02.04.2009, suma de 90.208,19 RON la data de 16.07.2009, suma de 176.046,22 RON la data de 4.03.2010, suma de 88.582,41 RON la data de 19.02.2010, suma de 96.083,14 RON, încasată în două tranşe, la datele de 9.08.2010 şi 18.08.2010, suma de 148.938,38 RON la data de 16.05.2011, suma de 15.850,55 RON la data de 27.04.2011, suma de 15.642,97 RON la data de 29.04.2011, suma de 2510 RON la data de 03.06.2011, suma de 13.695,18 RON la data de 04.04.2013, suma de 13.399,44 RON la data de 09.05.2013, suma de 13.576,14 RON la data de 11.06.2013, suma de 13.822,28 RON la data de 12.07.2013, suma de 13.611,17 RON la data de 05.09.2013, suma de 13.753,77 RON la data de 16.10.2013, suma de 13.827,24 RON la data de 25.10.2013, suma de 13.734,86 RON la data de 21.11.2013, suma de de 13.767,72 RON la data de 10.01.2014, suma de 13.902,57 RON la data de 24.02.2014, suma de 13.943,18 RON la data de 11.03.2014, suma de 13.948,45 RON, în două tranşe, la datele de 2.04.2014 şi 7.04.2014, suma de 13.834,99 RON la data de 06.05.2014 .

În realitate, OO. şi Asociaţii nu avea nevoie de aceste servicii.

Cu privire la caracterul fictiv al contractelor încheiate cu societatea ZZZ., martorul OO. a declarat cu prilejul audierii din data de 27.03.2017 că "societatea ZZZ. a emis către OO. şi Asociaţii nişte facturi care reprezentau nişte servicii ce nu ne foloseau şi nu au fost solicitate, neacoperind valoarea sumei remise, ele fiind întocmite pentru a exista o justificare a plăţilor" .

Aspecte similare au fost relatate de martorul OO. şi cu prilejul audierii din data de 19.10.2017, martorul indicând caracterul formal al relaţiei contractuale, cu scopul exclusiv de a servi drept justificare pentru transferurile de sume de bani:

"documentele prin care banii au plecat din OO. şi Asociaţii către ZZZ. S.R.L. - facturi emise de ZZZ. şi achitate de OO. şi Asociaţii în perioada noiembrie 2006 - aprilie 2014 (cu o pauză în anul 2012), plăţi în valoare totală de 1.730.587 RON. Toate aceste facturi au fost emise pentru servicii care nu au fost prestate în realitate, facturile servind doar ca justificare pentru transferul sumelor.

Toate aceste facturi mi-au fost date de C., aşa cum am arătat şi mai sus. De plata efectivă a acestor facturi s-a ocupat dna contabilă, OOOOOOOO.. Din câte ştiam eu această societate era deţinută de C., care era cred chiar administrator al acestei societăţi."

Fiind audiat ulterior, în cursul urmăririi penale, martorul OO. a mai precizat că:

"Baza de date la care se face referire în contractele încheiate cu ZZZ. avea drept scop crearea unei aparenţe privind furnizarea unor servicii şi justificarea unor plăţi. În măsura în care aveam nevoie de date despre societăţi foloseam Registrul Comerţului, la care aveam abonament (câteva sute de RON pe an, nu reţin exact) şi site-ul Ministerului Finanţelor. Oricum, obiectul nostru de activitate era consultanţă juridică şi asistenţă şi reprezentare, nu consultanţă economică, de marketing sau de altă natură, care să determine necesitatea unei baze de date de tipul celei de la ZZZ." . Aceste relatări ale martorului privind neutilizarea materialelor predate de societatea ZZZ. au fost confirmate şi de martora PPPPPPPP..

Martorul OO. şi-a menţinut declaraţiile şi cu ocazia audierii în faţa Înaltei Curţi, acesta arătând că:

"la solicitarea doamnei C., s-au încheiat mai multe contracte între OO. şi Asociaţii şi ZZZ. S.R.L., cu acelaşi scop, pentru a primi facturi şi a le achita.

(...) Nu am cunoştinţă personal de rapoartele de bonitate şi studiile furnizate de ZZZ. pentru OO. şi Asociaţii, ştiu că de la ZZZ. se furnizau documente. Aceste documente nu ne foloseau in activitatea noastră juridică. Precizez încă o dată că nu ne foloseau aceste documente."

Caracterul inutil pentru societatea de avocatură OO. şi Asociaţii a fost confirmat şi de analiza materialelor predate de societatea ZZZ..

Astfel, în perioada 2008 - 2014, au fost predate 41 de studii lunare având ca obiect analiza situaţiei macroeconomice şi a tendinţelor în managementul creditelor pe piaţa internă şi internaţională. Or, societatea de avocatură OO. şi Asociaţii nu era o societate de credit, ci avea ca domeniu de activitate furnizarea de asistenţă juridică, fără vreo legătură cu piaţa creditelor la nivel intern sau internaţional; mai mult, un astfel de interes nu ar fi putut exista cu o frecvenţă atât de ridicată (respectiv rapoarte lunare).

Şi celelalte prestaţii din partea ZZZ. au acelaşi caracter inutil pentru o societate de avocatură cum era OO. şi Asociaţii. Astfel, contractele încheiate au mai avut drept obiect furnizarea anuală a studiului "NNNNNNNN.", furnizarea de rapoarte de bonitate cu privire la zeci de mii de societăţi, selectate de ZZZ., societăţi cu care societatea de avocatură nu avea nicio legătură.

Caracterul pur formal al documentelor întocmite de societatea ZZZ., realizate doar pentru a servi drept justificare pentru transferurile bancare, a rezultat şi din declaraţia martorului KK.. Astfel, din declaraţia acestuia din data de 23.11.2017, a rezultat un tipar infracţional folosit de inculpata C. - respectiv întocmirea unor contracte de consultanţă fictive, însoţite de o documentaţie inutilă pentru beneficiar, dar voluminoasă, pentru a putea servi drept documente justificative, toate acestea pentru a realiza transferul unor fonduri din societatea de avocatură OO. şi Asociaţii în conturile unor societăţi pe care le controla:

"Aşa cum am menţionat, o cunoşteam pe doamna C. de mai mulţi ani, fiind parteneri în ZZZ. şi având o relaţie de prietenie. La un moment dat, la sfârşitul anului 2009 sau începutul anului 2010, aceasta mi-a spus cu ocazia unei întâlniri sau convorbiri telefonice că OO. îi datorează o sumă de bani şi că acesta îi are în companie, dar îi poate da doar în baza unui contract de consultanţă încheiat cu o societate comercială. Aceasta ştia faptul că eu deţineam societatea QQQQQQQQ. şi mi-a propus ca societatea să încheie un contract de consultanţă în domeniul medical cu OO. şi asociaţii, asigurându-mă că va întocmi personal anumite înscrisuri care să justifice raporturile comerciale. Eu a trebuit să contribui cu informaţii referitoare introducerea pe piaţa medicală din România, telemedicină, imagistică medicală, dar forma finală a fost redactată de către aceasta la sediul firmei, cred că cel de pe str. x." .

În cadrul acestui tipar infracţional, contractele încheiate la iniţiativa inculpatei C. nu au reprezentat rezultatul întâlnirii între nevoile beneficiarului şi posibilităţile de ofertă ale furnizorului, aşa cum se întâmplă pe o piaţă liberă, ci au reprezentat o metodă cu aparenţă de legalitate prin care anumite sume de bani au fost transferate de la o societate la alta.

Martorii audiaţi în cauză, angajaţi ai S.C. ZZZ. S.R.L. - MMMMMMMM., RRRRRRRR. şi SSSSSSSS. - au arătat că documentele ce au făcut obiectul contractelor au fost întocmite şi predate casei de avocatură, însă acest aspect, care nu este contestat şi rezultă din înscrisurile aflate la dosar, nu prezintă relevanţă în ceea ce priveşte veridicitatea prestaţiilor formalizate în contractele încheiate. Niciunul dintre martorii menţionaţi nu a putut da informaţii relative la realitatea şi utilitatea documentaţiilor predate casei de avocatură, singura care încheia şi semna contractele din partea societăţii fiind inculpata C.. Or, reprezentantul pretinsului beneficiar al serviciilor prestate de ZZZ. a subliniat caracterul inutil al studiilor şi rapoartelor predate casei de avocatură - "Precizez încă o dată că nu ne foloseau aceste documente" - contractele fiind încheiate exclusiv în scopul justificării plăţilor sumelor de bani, materialele predate OO. şi Asociaţii fiind cele întocmite în cadrul societăţii pentru alţi clienţi.

În acest sens, s-a constatat că relevantă este declaraţia martorei RRRRRRRR., care a arătat că:

"Nu am avut cerinţe suplimentare din partea OO. şi Asociaţii, au fost nişte rapoarte obişnuite, pe care le întocmeam, de obicei, în cadrul firmei. La momentul datei contractului, erau rapoartele care se făceau pentru toţi clienţii" .

Nici martorul GGG., semnatar al proceselor-verbale de recepţie a anexelor contractelor încheiate, nu a precizat în concret în ce a constat colaborarea dintre cele două firme, referirile făcute pe acest aspect fiind cu caracter de generalitate:

"În legătură cu rapoarte de bonitate, studii făcute de ZZZ., arăt că este posibil să fi fost nişte solicitări, nu îmi amintesc dacă erau solicitările mele personale către MMMMMMMM. de la ZZZ., dar este posibil. Îmi amintesc să fi fost solicitări legate de o colaborare pe care firma de avocatură o avea cu un spital privat. Cred că iniţiativa încheierii contractelor cu ZZZ. legate de o serie de rapoarte şi studii a avut-o ZZZ., mai exact, din partea dnei C.. Îmi amintesc că au fost nişte procese-verbale de predare-primire a unor rapoarte de bonitate. Legat de colaborarea cu spitalul privat, îmi amintesc că unii dintre colegii mei au apelat la aceste studii făcute de ZZZ..

(...) În legătură cu ZZZ., arăt că am purtat discuţii cu C., se discutau şi aspecte care ţineau de prestări servicii către OO. şi Asoc., respectiv acele rapoarte de bonitate despre societăţi. Nu îmi amintesc exact, cred că era vorba despre lămurirea unor aspecte din aceste rapoarte. Cred că am mai avut întâlniri cu dna MMMMMMMM. care furniza aceste rapoarte.

Îmi amintesc că obiectul unuia dintre rapoartele legate de ZZZ. era referitor la dezvoltarea bazei de clienţi a societăţii de avocatură, punctual, aşa cum am arătat mai sus, proiect ce implica un client al societăţii, spitalul privat. Este posibil să fi avut parte chiar eu de un traning din partea ZZZ. legat de utilizarea bazei de date a ZZZ.. În concret, C. mi-a indicat cum se poate accesa baza de date a ZZZ., această societate oferind servicii asemănătoarea portalului ONRC. Activitatea a fost în jur de o oră."

Relatările martorului GGG. nu au confirmat teza apărării privind utilitatea pretinselor servicii oferite de ZZZ. şi folosirea acestora în activitatea curentă a firmei de avocatură. Mai mult, referirile vagi şi lipsite de concreteţe privind folosirea efectivă a informaţiilor primite de la societatea inculpatei au infirmat, în mod categoric, ipoteza realităţii activităţilor ce au făcut obiectul contractelor încheiate între S.C. ZZZ. S.R.L. şi OO. şi Asociaţii.

Nici martora PPPPPPPP., care era "persoana de contact din cadrul OO. şi Asociaţii" (declaraţia martorei RRRRRRRR. - fila x, verso vol. IV d.i.), nu a putut da detalii concrete legate de pretinsa colaborare cu ZZZ. şi folosirea materialelor furnizate de această societate în activităţile casei de avocatură. Lipsa de coerenţă a martorei cu ocazia audierii din cursul cercetării judecătoreşti a pus sub semnul întrebării revenirea asupra unor aspecte relatate în cursul urmăririi penale:

"In ceea ce priveşte S.C. ZZZ. S.R.L., arăt că am auzit despre această societate, nu îmi amintesc ce servicii presta pentru Casa de avocatură, cred că era în legătură cu informaţii despre societăţile comerciale. Nu îmi mai amintesc exact dacă foloseam informaţiile din baza de date de la Registrul Comerţului sau cele din baza de date puse la dispoziţie de S.C. ZZZ. S.R.L., întrucât acele informaţii erau asemănătoare. Fac precizarea că eu nu foloseam acele informaţii, ci le descărcam din bazele de date, la solicitarea lui GGG., inclusiv de la S.C. ZZZ. S.R.L.. Da, îmi amintesc că am accesat baza de date a S.C. ZZZ. S.R.L. şi am scos rapoarte din această bază de date. Revin asupra afirmaţiei făcută la fila x din declaratia de la urmărirea penală în sensul că nu îmi aminteam atunci, la data audierii, dacă am folosit baza de date a S.C. ZZZ. S.R.L.. Ulterior, după ce am dat această declaraţie, mi-am amintit că am folosit baza de date de la S.C. ZZZ. S.R.L.. (...) La un interval de aprox. 3 luni de la data audierii de la parchet, derulând firul evenimentelor, arăt că mi-am amintit de S.C. ZZZ. S.R.L. care avea o bază de date pe care o accesam şi care era cu nişte societăţi comerciale. Ştiu că accesam nişte rapoarte ce conţineau CUI, denumire, asociaţi, acţiuni ale unor societăţi în general, nu îmi amintesc dacă aveau un anumit profil. Nu îmi amintesc dacă aceste informaţii cuprindeau şi alte elemente, în plus, faţă de cele aflate în baza de date a Registrului Comerţului" .

Or, în condiţiile în care colaborarea dintre două societăţi ar fi presupus prestarea unor activităţi efective şi utile firmei de avocatură, raportat şi la intervalul de timp considerabil în care s-ar fi derulat această colaborare, pe parcursul anilor 2006 - 2014, persoanele implicate direct în derularea contractelor din cadrul casei de avocatură ar fi fost în măsură să detalieze în concret natura şi conţinutul activităţilor prestate.

Totodată, o colaborare de asemenea amploare, ca volum de documentaţie (ataşată în volumele 101 - 115 d.u.p.) şi durata în timp a acesteia ar fi presupus, în mod evident, şi cunoaşterea persoanelor implicate în derularea contractelor. Or, martora PPPPPPPP. a arătat că:

"Din cadrul S.C. ZZZ. S.R.L. eu nu am avut contact de natură profesională cu vreo persoană din această societate. (…) Nu îmi amintesc să o fi cunoscut pe TTTTTTTT. din cadrul S.C. ZZZ. S.R.L. sau să mă fi întâlnit cu aceasta." , afirmaţii ce denotă, o dată în plus, caracterul fictiv al activităţilor ce au făcut obiectul contractelor mai sus precizate.

În acelaşi sens, şi corespondenţa electronică purtată de avocatul GGG., persoana împuternicită să se ocupe de ZZZ., cu salariaţii ZZZ., respectiv cu TTTTTTTT. (în prezent MMMMMMMM.), persoană desemnată din partea acestei din urmă societăţi, nu au demonstrat realitatea serviciilor pretins prestate în beneficiul firmei de avocatură, e-mailurile ataşate la f. x -75 din vol. 17 d.u.p. având ca obiect, în special, solicitări relative la emiterea sau plata facturilor . Alte e-mailuri vizează stabilirea unor întâlniri în vederea predării unor rapoarte, semnării unor contracte sau anexe, ori alte activităţi care nu fac obiectul cauzei .

În ceea ce priveşte solicitarea ce face obiectul email-ului din 16.10.2013 transmis de PPPPPPPP., la care a făcut trimitere apărarea, instanţa de fond a constatat că acesta nu vizează pretinsa colaborare a ZZZ. cu OO. şi Asociaţii, ci este o solicitare de activităţi distinctă, care nu s-a concretizat, în lipsa finanţării. Or, dacă serviciile oferite de ZZZ. ar fi fost ofertante şi utile casei de avocatură, colaborarea dintre cele două societăţi ar fi continuat şi suplimentar celei formalizate prin contractul din 1 martie 2013.

Nu în ultimul rând, s-a remarcat, în punerea în executare a acestei rezoluţii de către inculpata C., meticulozitatea cu care a fracţionat sumele în contracte de o valoare care să nu trezească suspiciuni şi a întocmit o documentaţie aferentă fiecărei facturi care, deşi inutilă pentru beneficiar, este extrem de voluminoasă. Această activitate a inculpatei a confirmat susţinerile martorului OO., care a arătat:

"ca o măsură de precauţie, plăţile care le-am făcut mai departe către beneficiarii indicaţi de C. erau fracţionate şi eşalonate pe perioade mai lungi."

SC UUUUUUUU. SRL

Din probele administrate în cauză a rezultat că, din fondurile încasate de OO. şi Asociaţii de la compania LL., inculpata C. a primit, în perioada aprilie 2013 - decembrie 2013, suma totală de 327.021,27 RON, sub forma achitării unor facturi emise de societatea UUUUUUUU., administrată de fostul soţ al inculpatei.

Astfel, conform înscrisurilor existente la dosar, a rezultat faptul că, la data de 22.04.2013, între S.C. UUUUUUUU. S.R.L., reprezentată de VVVVVVVV. şi OO. şi Asociaţii, reprezentată de OO., a fost încheiat un contract de prestări servicii având ca obiect furnizarea de către S.C. UUUUUUUU. S.R.L. a unor informaţii cu privire la minim 5 proiecte de parcuri fotovoltaice în România, punerea la dispoziţie a unui studiu de fezabilitate privind crearea unui parc de panouri fotovoltaice şi identificarea de potenţiali parteneri interesaţi să dezvolte în România parcuri de panouri fotovoltaice, preţurile fiind de 35.000 euro + TVA.

În data de 12.06.2013 s-a încheiat un act adiţional la contractul de prestări servicii încheiat la data de 22.04.2013, prin care s-a extins contractul iniţial şi cu privire la furnizarea de informaţii cu privire la tendinţa globală în dezvoltarea producţiei de energie electrică prin parcuri fotovoltaice, identificarea de minim 5 potenţiali investitori, identificarea şi evaluarea a minim 5 producători de module fotovoltaice şi minim 2 societăţi SPV, pentru suma de 25.000 euro + TVA.

În baza contractului şi a facturilor emise - factura nr. x/29.04.2013 în valoare de 189.015,68 RON, factura nr. x/13.06.2013 în valoare de 34.850,98 RON, factura nr. x/03.07.2013 în valoare de 34.850,98 RON, factura nr. x/30.07.2013 în valoare de 48.771,96 RON şi factura nr. x/10.12.2013 în valoare de 19.531,88 RON - de către S.C. UUUUUUUU. S.R.L., OO. şi asociaţii a făcut mai multe plăţi, în perioada aprilie 2013 - februarie 2014, în sumă totală de 327.021,27 RON, astfel: suma de 189.015,68 RON la data de 25.04.2013, suma de 34.850,98 RON la data de 21.06.2013, suma de 34.850,97 RON la data de 03.07.2013, suma de 48.771,96 RON a fost achitată în două tranşe, la datele de 18.07.2013 şi 22.07.2013, suma de 19.531,88 RON, achitată la data de 07.02.2014 .

Cu privire la facturile emise de societatea UUUUUUUU., martorul OO. a declarat că "au fost emise pentru servicii care nu au fost prestate în realitate, facturile servind doar ca justificare pentru transferul sumelor", facturile au fost aduse la societatea de avocatură de inculpata C.:

"Din câte mi-a spus C., această societate aparţinea fostului soţ."

Fictivitatea relaţiilor contractuale a fost reiterată de martorul OO. în cursul cercetării judecătoreşti:

"În ceea ce priveşte contractul încheiat cu S.C. UUUUUUUU. S.R.L., este aceeaşi situaţie ca cea menţionată anterior, de a servi drept justificare pentru efectuarea plăţilor.", cât şi de martorul GGG.:

"În domeniul (...) parcurilor fotovoltaice, nu exista un interes direct al soc. de av." .

Caracterul fictiv al relaţiei contractuale a rezultat şi din analiza documentelor depuse drept justificare, inutile din perspectiva unei societăţi de avocatură care avea drept obiect de activitate acordarea de asistenţă juridică de specialitate, şi nu achiziţia de parcuri fotovoltaice. Astfel, la dosarul cauzei au fost depuse de VVVVVVVV., fostul soţ al inculpatei C., un "Studiu fezabilitate Parcuri Foto-Voltaice" predat societăţii de avocatură la data de 31.05.2013 şi raportul "Parcuri Foto-Voltaice - Partea a-II-a" predat societăţii de avocatură la data de 15.07.2013 .

Tot cu privire la caracterul fictiv al relaţiei contractuale dintre OO. şi Asociaţii şi UUUUUUUU., a fost apreciată relevantă declaraţia martorei WWWWWWWW., angajată la societatea UUUUUUUU. pe postul de contabilă, care a fost indicată de VVVVVVVV. ca autor al studiilor, alături de el însuşi. Din declaraţia acesteia a rezultat că documentele predate societăţii de avocatură erau nişte materiale preexistente la nivelul societăţii UUUUUUUU., întocmite anterior contractului cu OO. şi Asociaţii (cu cel puţin un an înainte, potrivit martorei), întrucât VVVVVVVV. fusese la un moment dat interesat să dezvolte afaceri în domeniul parcurilor fotovoltaice.

În cursul cercetării judecătoreşti, martora nu şi-a mai amintit chestiuni de detaliu, poziţie credibilă în raport cu intervalul de timp scurs între cele două audieri, însă a precizat că îşi menţine declaraţia dată la urmărire penală.

În legătură cu studiile legate de parcurile fotovoltaice, deşi nu a mai fost în măsură să precizeze data întocmirii lor, martora a menţionat că acestea au fost întocmite în vederea demarării unei afaceri care nu s-a concretizat, şi nu în scopul clamat de apărare, pentru pretinsul beneficiar, casa de avocatură OO. şi Asociaţii.

De asemenea, potrivit declaraţiilor martorei, contractul de tipul celui încheiat cu OO. şi Asociaţii a fost unul singular:

"Ştiu că a fost încheiat un contract între OO. şi Asociaţii şi S.C. UUUUUUUU. S.R.L.. Am avut un singur contract de acest tip", contract care nu a fost încheiat la sediul firmei, ci doar i-a fost predat martorei pentru a-l înregistra:

"Nu cunosc în ce context s-a semnat contractul cu OO. şi Asociaţii, nu au venit la noi la firmă. Mie mi-a parvenit acel contract, eu l-am văzut pentru că trebuie să îi fac intrarea în firmă".

Relativ la expertiza martorei WWWWWWWW. de a întocmi aceste studii, a fost apreciată relevantă declaraţia sa dată în faţa instanţei de judecată:

"eu nu lucram la ele, lucra cineva de specialitate, erau nişte firme care se ocupau de acest aspect. Eu nu m-am ocupat de tehnoredactarea acestora, nu am inserat fotografii în acestea. Aceste studii de fezabilitate ne-au fost aduse sub formă de cărţi, pe fiecare societate comercială deschisă de XXXXXXXX.. Presupun că au venit prin poştă, din Moldova, de unde erau aceste societăţi, pt. că trebuiau să fie semnate de XXXXXXXX. şi probabil de partenerii săi. Eu nu am fost implicată propriu-zis decât dacă era nevoie de o copie xerox sau dacă era nevoie de trimis vreo adresă către firma care s-a ocupat de aceste studii, nu am reţinut denumirea, ştiu doar că era din Bucureşti."

În concluzie, la încheierea contractului dintre UUUUUUUU. şi OO. şi Asociaţii nu s-a urmărit furnizarea, respectiv recepţionarea, unor servicii utile în domeniul de activitate al beneficiarului, ci scopul a fost identificarea unei modalităţi cu aparenţă de legalitate de transfer a unei sume de bani. Modalitatea concret identificată a fost vânzarea de către UUUUUUUU. a unor materiale pe care le avea deja din încercări de afaceri anterioare, materiale inutile beneficiarului, dar care puteau fi prezentate ca o justificare pentru transferul sumei de bani.

Susţinerile apărării, în sensul că inculpata C. nu a fost implicată în relaţia contractuală dintre S.C. UUUUUUUU. S.R.L. şi OO. şi Asociaţii, nu au putut fi primite.

Astfel, martorul OO. a declarat, în mod constant, că banii încasaţi de OO. şi Asociaţii de la LL. au fost viraţi către firmele indicate de inculpaţi, în speţă, firma UUUUUUUU. fiind indicată de inculpata C. şi cu care s-a încheiat un contract fictiv. Mai mult, facturile emise pentru plata acestor servicii fictive au fost aduse la societatea de avocatură OO. şi Asociaţii de inculpata C.:

"Toate aceste facturi mi-au fost date de doamna C. (...) Din câte mi-a spus C., această societate aparţinea fostului soţ." (declaraţia martorului OO. din 19.10.2017 - f. x d.u.p.)

Această modalitate de lucru a fost confirmată şi de declaraţiile constante ale martorului GGG., avocatul care s-a implicat efectiv în punerea în practică a acestor solicitări:

"în concret, în legătură cu firma LL., îmi amintesc de întâlniri avute cu C., în care, dânsa comunica date ale unor companii pentru efectuarea unor plăţi, eu comunicam aceste date lui OO., care ulterior îmi comunica detaliile plăţilor, respectiv compania plătitoare, suma exactă şi alte detalii."

În contextul particularităţii derulării acestor pretinse relaţii comerciale, expuse prin declaraţiile martorilor şi în condiţiile în care plăţile s-au efectuat la solicitarea inculpatei C., s-a apreciat că este lipsit de relevanţă faptul că aceasta din urmă nu s-a implicat personal în semnarea contractelor şi emiterea facturilor, corespondenţa electronică fiind purtată pe aceste chestiuni de GGG. şi VVVVVVVV..

KK. şi societăţile controlate sau indicate de acesta

Din probele administrate în cauză a rezultat că una dintre modalităţile prin care sumele primite de societatea OO. şi Asociaţii de la LL. au fost transferate inculpatei C. a fost prin utilizarea conturilor martorului KK. şi ale companiilor controlate de acesta, respectiv companiile offshore YYYYYYYY., YYY., societatea QQQQQQQQ. S.R.L. şi compania offshore ZZZZZZZZ., la care lucra fiica martorului. În această modalitate, inculpata C. a primit suma totală de 683.382 euro şi 715.979 RON.

Anul 2007

Din declaraţiile martorului KK. a rezultat faptul că, în cursul anului 2007, C. i-a spus că OO. îi datorează o sumă de bani şi că acesta îi are în companie, dar îi poate da doar în baza unor contracte de consultanţă încheiate cu societăţi comerciale.

În acea perioadă, martorul KK. controla societatea offshore YYYYYYYY. şi, la solicitarea inculpatei C., a fost încheiat un contract cu OO., în baza căruia a încasat suma totală de 199.882 euro (99.941 euro la data de 25.04.2007 şi 99.941 euro la data de 10.07.2007), sumă ce a fost transferată ulterior în conturile personale.

Cu ocazia audierii din data de 28.02.2018, martorul KK. a declarat:

"În continuarea declaraţiilor anterioare, am identificat în arhiva băncii AAAAAAAAA. extrasele conturilor bancare deţinute de societatea YYYYYYYY. şi, cu ocazia lecturării acestora, mi-am amintit faptul că, în cursul anului 2007, a existat o relaţie contractuală între această societate şi una din societăţile avocatului OO..

Cu privire la aceasta, doresc să precizez că anterior acestui moment am avut discuţia cu C. referitoare la ajutorul pe care trebuia să i-l ofer pentru a-şi recupera datoria veche (comision din vânzări) de la avocatul OO..

La momentul aprilie 2007, YYYYYYYY. era singura companie offshore pe o controlam, motiv pentru care transferurile de la OO. au fost făcute către această societate."

La dosarul cauzei au fost depuse extrasele de cont ale companiei YYYYYYYY., rezultând că aceasta a încasat de la OO. suma de 99.941 euro la data de 25 aprilie 2007 şi o a doua sumă, de aceeaşi valoare, 99.941 euro, la data de 10 iulie 2007; aceste transferuri au fost confirmate şi de documentele puse la dispoziţie de organele judiciare din Austria .

Cu privire la destinaţia primei încasări, martorul a declarat că din contul societăţii YYYYYYYY. a transferat suma de 99.000 euro către contul personal deschis la Erste MMMM.. Din acel cont, la indicaţiile inculpatei C., a transferat, în data de 03.05.2007, suma de 66.000 euro (615.000 rand) către CCCCCCCCC., o societate de avocaţi din Africa de Sud, în instrucţiunile de plată fiind scris că plata se face în numele lui C. şi că banii provin din încasarea de 99.000 euro de la YYYYYYYY.. De la C. martorul KK. a aflat că dorea să achiziţioneze un apartament în localitatea DDDDDDDDD. pentru ea şi fratele ei, care era medic în Africa de Sud.

La dosarul cauzei au fost depuse documentele bancare care confirmă susţinerile martorului KK., referitoare la transferul sumei de 66.000 euro către CCCCCCCCC. la data de 03.05.2007, precum şi faptul că această plată se face în numele inculpatei C. şi că banii provin din încasarea de 99.000 euro de la YYYYYYYY. .

Cu privire la suma de 133.882 de euro (reprezentând diferenţa dintre sumele primite în anul 2007 de martor, în cuantum de 199.882 euro, în compania YYYYYYYY. şi suma transferată de 66.000 euro), aceasta a fost retrasă în numerar de martor şi ulterior predată, conform indicaţiilor inculpatei C., în următoarele circumstanţe:

- suma de 28.000 euro a fost transferată la data de 14.05.2007 către contul personal deschis la EEEEEEEEE. (f. x d.u.p.), de unde suma a fost retrasă cash la data de 17.05.2007 şi predată conform solicitării inculpatei C. în apartamentul unde locuia mama acesteia din mun. Bucureşti, Dorobanţi, str. x. În contul personal al martorului deschis la BBBBBBBBB. s-au efectuat următoarele operaţiuni cu sume provenind de la OO. şi Asociaţii: în acest cont a fost încasată suma de 99.000 de euro de la YYYYYYYY., în data de 03.05.2007 (sumă provenită de la OO. şi Asociaţii); din această sumă a fost transferată suma de 66.000 de euro la CCCCCCCCC. şi suma de 28.000 de euro, în contul personal deschis la EEEEEEEEE.. Toate aceste operaţiuni sunt consemnate în extrasul de cont depus la dosarul cauzei la fila x d.u.p.;

- în luna iulie 2007, respectiv la data de 11.07.2007, din contul societăţii YYYYYYYY. deschis la AAAAAAAAA. (care fusese alimentat de OO. şi OO.), martorul a transferat sumele de 47.000 euro către contul personal deschis la MMMM. şi 52.500 euro către contul personal deschis la BBBBBBBBB. (cele două transferuri rezultă din extrasul de cont depus de martor la fila x d.u.p.). Din contul personal deschis la MMMM., în data de 18.07.2007, a retras cash suma de 47.000 euro; în aceeaşi dată de 18.07.2007, din contul personal deschis la BBBBBBBBB., a retras cash suma de 47.000 de euro . Sumele retrase cash au fost predate inculpatei C., în perioada imediat următoare, în Austria.

Diferenţele până la sumele totale încasate de la OO. au fost utilizate pentru plata taxelor societăţii, cheltuieli de deplasare şi cazare şi comisioane bancare, de către KK..

Aspectele reţinute anterior au rezultat din cele declarate de martorul KK. la data de 28.02.2018 şi documentele bancare depuse de acesta .

Astfel, cu privire la destinaţia sumelor primite de la OO., martorul KK. a arătat următoarele:

"La momentul aprilie 2007, YYYYYYYY. era singura companie offshore pe o controlam, motiv pentru care transferurile de la OO. au fost făcute către această societate. Concret, în data de 25.04.2007 am primit suma de 99.941 euro după care, la data de 30.04.2007 am transferat suma de 99.000 euro către contul personal deschis la Erste MMMM.. Din acel cont, la indicaţiile doamnei C., am transferat, în data de 03.05.2007, suma de 66.000 euro către CCCCCCCCC., o societate de avocaţi din Africa de Sud. C. mi-a spus că doreşte să achiziţioneze un apartament în Africa de Sud, probabil DDDDDDDDD., pentru ea şi fratele ei care era medic în Africa de Sud. În susţinerea acestor afirmaţii, am identificat inclusiv solicitarea mea către Erste MMMM. în care precizam faptul că urmează să fie transferată suma de 615.000 rand către CCCCCCCCC. în numele lui C. şi că banii provin din încasarea de 99.000 euro de la YYYYYYYY..

La solicitarea doamnei C., am încheiat un contract de împrumut datat 28.04.2007, prin care eu îi acordam, cu titlu de împrumut, suma de 70.000 euro, pentru o perioada de 10 ani. Acest contract a fost folosit de către doamna C. pentru a justifica provenienţa banilor în faţa autorităţilor din Africa de Sud. În realitate, eu am transferat suma de 66.000 euro (echivalentul a 615.000 rand) societăţii de avocaţi iar diferenţa de 28.000 euro din încasarea de 99.000 a fost transferată către contul personal deschis la EEEEEEEEE.. De acolo suma a fost retrasă cash la data de 17.05.2007 şi predată conform solicitării doamnei C. în apartamentul unde locuia mama ei, în modalitatea descrisă anterior. (...)

În acelaşi mod am procedat şi în luna iulie 2007, respectiv: la data de 10.07.2007 în contul societăţii YYYYYYYY. deschis la AAAAAAAAA. a fost încasată suma de 99.941 euro. A doua zi am transferat sumele de 47.000 euro către contul personal deschis la MMMM. şi 52.500 euro către contul personal deschis la BBBBBBBBB., de unde, în data de 18.07.2007 am retras cash câte 47.000 euro. Sumele retrase cash au fost predate doamnei C., cel mai probabil în Austria. Afirm acest lucru deoarece, dacă ar fi trebui să îi predau banii în România, aş fi procedat la fel ca prima dată, respectiv aş fi transferat banii în contul personal din România.

Precizez că diferenţele până la sumele totale încasate de la OO. au fost utilizate pentru plata taxelor societăţii, cheltuieli de deplasare şi cazare şi comisioane bancare."

Toate afirmaţiile martorului au fost susţinute de extrasele bancare, astfel:

- dovezi privind încasarea, la data de 25.04.2007, a sumei de 99.941 euro de la OO. în compania YYYYYYYY., privind transferul din această sumă, la data de 30.04.2007, a sumei de 99.000 de euro către contul personal al martorului deschis la Erste MMMM., precum şi privind destinaţia acestei sume, respectiv:

- dovezi privind transferul sumei de 66.000 de euro la data de 03.05.2007 către CCCCCCCCC.;

- dovezi privind transferul sumei de 28.000 de euro către contul personal deschis la EEEEEEEEE. şi privind retragerea acestei sume în numerar la data de 17.05.2007;

- dovezi privind încasarea, la data de 10.07.2007, a sumei de 99.941 euro de la OO. în compania YYYYYYYY., precum şi privind destinaţia acestei sume, respectiv:

- dovezi privind transferul sumei de 47.000 euro la data de 11.07.2007 către contul personal al martorului deschis la MMMM. şi privind retragerea în numerar a acestei sume la data de 18.07.2007;

- dovezi privind transferul sumei de 52.500 euro la data de 11.07.2007 către contul personal al martorului deschis la BBBBBBBBB. şi privind retragerea în numerar a sumei de 47.000 euro la data de 18.07.2007 .

Martorul KK. a confirmat aceste aspecte şi cu ocazia audierii în faţa instanţei de judecată, sub reverva faptului că relatările sale nu au mai fost atât de detaliate ca urmare, pe de o parte, a intervalului de timp scurs de la audierile anterioare, şi, pe de altă parte, acesta nemaiavând asupra sa înscrisurile privind transferurile efectuate, pe care le-a depus cu ocazia audierilor la organele de urmărire penală.

Referitor la tranzacţiile dintre OO. şi YYYYYYYY. din anul 2007 (companie al cărui proprietar era tatăl martorului KK.), martorul a arătat că "erau în beneficiul doamnei C." şi, în virtutea legăturii dintre inculpată şi OO., martorul a fost instruit să efectueze aceste tranzacţii:

"Beneficiarul real al acestor sume de bani era în final C. (...).

În legătură cu transferul unor sume de bani către CCCCCCCCC., martorul a arătat că "aceşti bani au fost transferaţi către fratele doamnei C.."

În continuare, martorul KK. a mai precizat că:

"Aceste sume de bani transferate de la OO. către YYYYYYYY. au ajuns direct sau indirect la C.. Când spun "indirect", mă refer şi la faptul că este posibil ca o parte dintre bani să fi fost lăsaţi acasă la mama inculpatei C.." .

S-a reţinut că inculpata a continuat să folosească societăţile martorului KK. pentru a-i fi remise sumele constituind partea sa din foloasele necuvenite, împrejurare ce demonstrează faptul că martorul îi remitea, de fiecare dată, sumele de bani conform înţelegerii. Însăşi declaraţia martorului dată în cursul cercetării judecătoreşti a relevat această concluzie, acesta arătând în mod expres că "acele contracte au reprezentant un vehicul pentru transferarea banilor către beneficiarul final."

Anul 2008

În cursul anului 2008, pentru a încasa sumele datorate inculpatei C., martorul KK. a utilizat societatea offshore YYY..

La solicitarea inculpatei C. a fost încheiat un contract cu OO., în baza căruia YYY. a încasat suma totală de 200.000 euro (112.000 euro la data de 05.08.2008 şi 88.000 euro la data de 06.08.2008), sumă ce a fost transferată ulterior în conturile personale ale martorului KK. deschise în Austria.

"(…) aceasta mi-a spus că are de încasat o sumă de bani dintr-un proiect mai vechi şi m-a rugat să o ajut să încaseze suma respectivă în contul unei societăţi offshore, pentru a economisi taxele aferente. Eu i-am spus că o pot ajuta cu societatea YYY., înregistrată în Insulele Man. La indicaţiile acesteia, a fost încheiat un contract între OO., societate din Elveţia cu birouri în Viena, şi YYY., al cărei beneficiar real eram eu." (declaraţia martorului KK. - f. x d.u.p.)

La dosarul cauzei au fost depuse extrasele de cont din care rezultă plata sumei totale de 200.000 de euro, efectuată de OO. către YYY., în două tranşe, respectiv 112.000 euro la data de 05.08.2008 şi 88.000 euro la data de 06.08.2008 .

Cu privire la sumele încasate, martorul a declarat că acestea au fost retrase cash şi au fost predate inculpatei C. .

Astfel, după transferul sumei totale de 200.000 de euro, efectuat de OO. către YYY., aceasta a avut următoarea destinaţie:

- la data de 22.08.2008, suma de 112.000 euro a fost transferată din contul YYY. în contul personal deschis de martorul KK. la BBBBBBBBB., de unde martorul a retras în numerar suma de 100.000 de euro, la data de 01.09.2008;

- în data de 16.09.2008, suma de 88.000 euro a fost transferată din contul YYY. în contul personal deschis de martorul KK. la BBBBBBBBB., de unde martorul a retras în numerar întreaga sumă de 88.000 de euro, la data de 29.09.2008 .

Sumele retrase în numerar au fost predate inculpatei C. în perioada imediat următoare (aşadar în anul 2008, în perioada septembrie - decembrie 2008), în Austria.

Ca şi în cazul anului 2007, diferenţa între sumele retrase în numerar şi predate inculpatei şi sumele totale încasate de la OO. a fost utilizată pentru plata taxelor societăţii, cheltuieli de deplasare şi cazare şi comisioane bancare, de către KK..

Mijloacele de probă care dovedesc cele de mai sus sunt declaraţia martorului KK. şi documentele depuse de acesta, la care se adaugă menţiunile existente în evidenţele societăţii de avocatură OO. şi Asociaţii.

Astfel, în declaraţia martorului KK. din data de 13.02.2018, referitor la sumele transmise inculpatei C. în anul 2008, acesta a arătat următoarele:

"Ulterior, aceasta mi-a spus că are de încasat o sumă de bani dintr-un proiect mai vechi şi m-a rugat să o ajut să încaseze suma respectivă în contul unei societăţi offshore, pentru a economisi taxele aferente. Eu i-am spus că o pot ajuta cu societatea YYY., înregistrată în Insulele Man. La indicaţiile acesteia, a fost încheiat un contract între OO., societate din Elveţia cu birouri în Viena, şi YYY., al cărei beneficiar real eram eu.

În baza acelui contract am emis o factură sau două, şi au fost încasate sumele de 112.000 euro în data de 06.08.2008 şi 88.000 euro în 07.08.2008. în continuare, la data de 22.08.2008, am transferat suma de 112.000 euro în contul personal deschis la BBBBBBBBB. şi, în data de 16.09.2008, am transferat suma de 88.000 euro în contul personal deschis la BBBBBBBBB.. Din contul personal îmi amintesc că am retras sumele în numerar şi, ulterior, îmi amintesc că, la un moment dat, în timp ce eram amândoi cazaţi la FFFFFFFFF. din Viena, la solicitarea doamnei C., i-am predat acesteia o sumă de bani, însă nu pot preciza cu exactitate dacă a fost toată suma retrasă sau doar o parte. Nu am primit încă extrasele de cont personal de la bancă, pentru a putea spune dacă suma a fost predată după ce am retras o singură dată sau dacă au avut loc mai multe retrageri şi predări. În situaţia în care au fost efectuate mai multe retrageri, diferenţa a fost predată ulterior doamnei C., la momente ulterioare, dar pot preciza cu certitudine că toată suma încasată de la OO. a ajuns în posesia doamnei C.."

Declaraţia martorului a fost confirmată de documentele depuse de acesta, respectiv: copia contractului încheiat între OO. şi YYY., extrasele bancare din care rezultă încasarea sumei de 200.000 de euro de YYY. şi transferul acestei sume către contul personal al martorului deschis la BBBBBBBBB., în două tranşe, respectiv 112.000 euro, în data de 06.08.2008 şi 88.000 euro, în 07.08.2008, precum şi extrasul din care rezultă retragerea sumelor de 100.000 de euro, la data de 01.09.2008 şi 88.000 de euro, la data de 29.09.2008 .

Fiind audiat în cursul cercetării judecătoreşti, martorul KK. a relatat aceleaşi chestiuni:

"referitor la transferurile făcute în anul 2008 de la OO. către YYY., arăt că procesul tranzacţional a fost unul similar ca cel arătat anterior, referitor la YYY., cred că deţinătorul acestuia eram chiar eu, aveam compania aceasta de vreo 2, 3 ani şi făceam diferite afaceri în domeniul echipamentelor medicale. (...) sumele de bani provenite de la YYY. acestea au ajuns în posesia doamnei C.." .

Faptul că inculpata C. a fost cea care a solicitat ca o parte din sumele ce îi reveneau din afacerea LL. să îi fie transmise prin societatea YYY.. a rezultat şi din menţiunea regăsită în evidenţele activităţilor societăţii de avocatură OO. şi Asociaţii, menţiune trecută la data de 11.06.2008 în dreptul avocatului GGG.:

"întâlnire şi discuţii cu C. referitor la contract cu YYY. şi celelalte chestiuni deschise pe proiect JJ." - f. x d.u.p. (JJ. fiind prescurtarea pentru LL.).

Fiind audiat în cursul cercetării judecătoreşti, martorul GGG. a confirmat şi acesta implicarea inculpatei C.:

"Referitor la YYY. (...) am avut o solicitare de a redacta un contract cu aceasta, dar nu îmi amintesc obiectul şi nici cuantumul acestuia. (...) solicitarea redactării acestui contract a făcut obiectul unei discuţii în cadrul unei întâlniri cu C., unde s-a discutat obiectul şi termenii contractului. Posibil ca acest contract să fie legat de facturile pe care firma de avocatură OO. le emitea către LL.. În opinia mea, era o legătură între facturile emise de soc. de avocatură OO. către LL., dar nu pot preciza natura şi amploarea acestei legături." .

Anul 2009

La data de 05.01.2009, martorul KK. a încheiat un contract de consultanţă cu compania OO., în baza căruia, în data de 04.02.2009, a încasat suma totală de 83.500 euro în contul personal deschis în Austria .

Referitor la această încasare, martorul KK. a declarat că a fost realizată la solicitarea inculpatei C., iar contractul încheiat cu OO. a avut un caracter fictiv:

"În cursul anului 2009, la solicitarea doamnei C. am încasat suma de 83.500 euro în contul personal deschis la BBBBBBBBB.. Nu îmi amintesc dacă a fost semnat un contract pentru prestarea unor servicii, dar suma a fost încasată.

Fiindu-mi prezentat un contract încheiat la data de 05.01.2009 între OO. şi KK., declar că acest contract este semnat de către mine şi prevedea prestarea unor servicii de consultanţă care însă nu au fost prestate. La acel moment nici nu îl cunoşteam pe domnul OO.."

Şi în faţa instanţei de judecată, martorul a arătat aceleaşi aspecte:

"(...) referitor la contractul de consultanţă încheiat cu OO., arăt că acest contract (...) a fost încheiat la iniţiativa lui C." .

Cu privire la destinaţia sumelor încasate de la OO., martorul a depus la dosarul cauzei extrasul de cont din care rezultă că acestea au fost transferate astfel: în data de 17.02.2009 suma de 9.250 în contul personal al martorului, în data de 24.02.2009 suma de 60.000 euro în contul personal al lui C. şi în data de 25.02.2009 suma de 9.250 în contul personal .

Pentru a da o aparenţă de legalitate, transferul sumei de 60.000 euro a fost justificat cu achiziţia de către martor a 5% din părţile sociale ale ZZZ., de la inculpata C..

Această achiziţie a avut însă un caracter fictiv, fapt demonstrat de împrejurarea că părţile sociale au fost răscumpărate ulterior de inculpata C., fără ca aceasta să mai plătească vreo sumă de bani.

"Cu privire la transferul sumei de 60.000 euro precizez faptul că aceasta reprezenta achiziţia celor 5% din părţile sociale ale ZZZ.. Această plată a fost făcută la solicitarea doamnei C. şi, în momentul în care am vândut părţile sociale, nu am încasat niciun ban."

Martorul a mai arătat că a predat diferenţa de 23.500 euro mamei inculpatei C., în apartamentul ei din Dorobanţi, str. x, mai puţin taxele şi comisioanele bancare .

Deşi martorul KK. a afirmat în faţa instanţei că achiziţia de acţiuni la ZZZ. a avut un caracter real, din declaraţia acestuia a rezultat contrariul:

"în perioada 2011-2013, am urmat un tratament şi nu mi-am mai putut desfăşura activitatea, astfel încât acţiunile respective au fost returnate, date înapoi doamnei C.. Banii respectivi nu erau banii mei ci ai lui C., dar mi-a cedat acele acţiuni dat fiind faptul că şi eu am ajutat-o, sprijinit-o în companie, deci banii nu au trecut pe la mine niciodată. Orice plăţi s-au făcut în legătură cu respectivele acţiuni nu au fost din banii mei. (...) diferenţa dintre suma de 83.500 primiţi de la OO. şi Asoc. şi suma de 60 mii euro menţionată anterior, arăt că aceasta a ajuns la C.. În mod evident, au existat şi o serie de costuri şi deduceri din suma respectivă, dar cea mai marte parte din suma respectivă a ajuns la C.." .

Anii 2010 - 2011

În perioada 2010 - 2011, la solicitarea şi în interesul inculpatei C., au fost încheiate două contracte prin care sume încasate de OO. şi Asociaţii de la compania LL. au fost transferate către societatea QQQQQQQQ., deţinută de martorul KK.:

- un contract între S.C. QQQQQQQQ. S.R.L. şi OO. şi Asociaţii având ca obiect furnizarea de către S.C. QQQQQQQQ. S.R.L. a unui studiu referitor la posibilităţile de consolidare pe piaţa serviciilor medicale, monitorizare piaţă pe o perioadă de un an şi alte servicii conexe, preţul fiind de 45.000 euro + TVA;

- un contract de prestări servicii între QQQQQQQQ. şi GGGGGGGGG. (societate deţinută de OO.), având ca obiect furnizarea unui studiu privind piaţa serviciilor medicale în România şi o analiză a posibilităţii de consolidare pe piaţa relevantă, preţul fiind de 50.000 euro + TVA.

Astfel, pentru încasarea sumelor de bani datorate, C., ştiind faptul că martorul KK. deţinea societatea QQQQQQQQ., i-a propus ca societatea să încheie un contract de consultanţă în domeniul medical cu OO. şi Asociaţii, dându-i asigurări că se va ocupa personal de toate formalităţile.

Astfel, conform înţelegerii dintre KK. şi C., la data de 01.02.2010, între S.C. QQQQQQQQ. S.R.L., reprezentată de IIIIIIIII., şi OO. şi Asociaţii, reprezentată de OO., a fost încheiat un contract de prestări servicii având ca obiect furnizarea de către S.C. QQQQQQQQ. S.R.L. a unui studiu referitor la posibilităţile de consolidare pe piaţa serviciilor medicale, monitorizare piaţă pe o perioadă de un an şi alte servicii conexe, preţurile fiind de 45.000 euro + TVA.

Contractul a fost semnat în mod formal de martorul IIIIIIIII., aşa cum rezultă din declaraţiile acestuia, martorul arătând că KK. "m-a contactat telefonic şi m-a rugat să semnez acel contract, întrucât dumnealui nu se afla la acel moment în firmă (...)Relaţia dintre mine şi KK. era bazată pe încredere, acesta fiind şi unul dintre motivele pentru care am semnat acel contract la rugămintea acestuia" .

În baza contractului şi a facturilor emise de către S.C. QQQQQQQQ. S.R.L. - factura nr. x/01.02.2010 în valoare de 122.570 RON, factura nr. x/01.04.2010 în valoare de 96.866 RON, factura nr. x/01.09.2010 în valoare de 131.750 RON, factura nr. x/01.09.2010 în valoare de 106.392 RON, OO. şi Asociaţii a făcut mai multe plăţi, în perioada februarie 2010 - februarie 2011, în sumă totală de 457.578 RON, astfel: suma de 122.570 RON la data de 02.02.2010, suma de 96.866 RON la data de 14.04.2010, suma de 31.750 RON la data de 20.09.2010, suma de 20.000 RON la data de 24.09.2010, suma de 50.000 RON la data de 28.09.2010, suma de 15.000 de RON la data de 14.10.2010, suma de 15.000 de RON la data de 18.10.2010, suma de 56.392 RON la data de 13.01.2011, suma de 20.000 RON la data de 17.01.2011 şi suma de 30.000 de RON la data de 02.02.2011 .

Conform declaraţiilor martorului OO., "aceste facturi au fost emise pentru servicii care nu au fost prestate în realitate, facturile servind doar ca justificare pentru transferul sumelor."

Referitor la contractele încheiate cu KK. şi societăţile acestuia, martorul OO. a confirmat în faţa instanţei caracterul fictiv

Detalii referitoare la modalitatea concepută de inculpata C. pentru ca sumele obţinute de societatea OO. şi Asociaţii de la compania LL. să fie transferate mai departe, către societăţi deţinute de persoane apropiate, au fost furnizate de martorul KK.:

"La un moment dat, la sfârşitul anului 2009 sau începutul anului 2010, aceasta mi-a spus cu ocazia unei întâlniri sau convorbiri telefonice că OO. îi datorează o sumă de bani şi că acesta îi are în companie, dar îi poate da doar în baza unui contract de consultanţă încheiat cu o societate comercială. Aceasta ştia faptul că eu deţineam societatea QQQQQQQQ. şi mi-a propus ca societatea să încheie un contract de consultanţă în domeniul medical cu OO. şi asociaţii, asigurându-mă că va întocmi personal anumite înscrisuri care să justifice raporturile comerciale. Eu a trebuit să contribui cu informaţii referitoare introducerea pe piaţa medicală din România, telemedicină, imagistică medicală, dar forma finală a fost redactată de către aceasta la sediul firmei, cred că cel de pe str. x.

Tot cu acea ocazie mi s-a spus că banii încasaţi de la OO. şi asociaţii urmează să fie transferaţi către o societate pe nume JJJJJJJJJ., în baza unui contract de consultanţă prin care QQQQQQQQ. urma să primească informaţii cu privire la servicii de mentenanţă feroviară din România."

Întreaga operaţiune a fost concepută şi coordonată de inculpata C., care se ocupa de întocmirea unor documente care să servească drept justificare aparentă pentru transferul sumelor de bani, urmărea fluxul banilor, indica momentul când trebuia să se emită facturile şi să se efectueze plăţi.

Tot la solicitarea inculpatei C., la data de 31.03.2011, a fost încheiat un contract de prestări servicii între QQQQQQQQ., reprezentată de KKKKKKKKK., şi GGGGGGGGG. S.R.L., societate deţinută de OO., având ca obiect furnizarea, de către S.C. QQQQQQQQ. S.R.L., a unui studiu privind piaţa serviciilor medicale în România şi o analiză a posibilităţii de consolidare pe piaţa relevantă, preţul fiind de 50.000 euro + TVA .

Cu privire la acest contract, martorul OO. a declarat că a fost modalitatea prin care suma de 50.000 de euro a fost direcţionată către inculpata C.:

"În arhiva societăţii GGGGGGGGG. S.R.L. am identificat un contract încheiat la data de 31.03.2011 cu S.C. QQQQQQQQ. S.R.L. în valoare de 50.000 euro. Acest contract a fost încheiat pentru a-i plăti doamnei C. suma de 50.000 euro şi a fost aleasă această variantă deoarece la momentul efectuării plăţii, eu aveam lichidităţi în conturile acestei societăţi."

În baza contractului şi a facturilor emise de S.C. QQQQQQQQ. S.R.L. - factura nr. x/02.05.2011 în valoare de 101.045 RON şi factura nr. x/05.08.2011 în valoare de 157.356 RON, GGGGGGGGG. S.R.L. a făcut mai multe plăţi, în perioada mai 2011 - august 2011, în sumă totală de 258.401 RON, astfel: suma de 51.045,12 RON la data de 06.05.2011, suma de 25.000 la data de 28.06.2011, suma de 25.000 de RON la data de 27.06.2011, suma de 57.356 la data de 08.08.2011, suma de 40.000 de RON la data de 16.08.2011, suma de 60.000 de RON la data de 19.08.2011 .

Fiind audiat în cursul cercetării judecătoreşti, martorul KK. a confirmat fictivitatea relaţiilor contractuale derulate prin intermediul QQQQQQQQ. S.R.L.:

"Referitor la aceste contracte, arăt că acestea au fost încheiate, de asemenea, la iniţiativa doamnei C. şi presupun că beneficiarul final în relaţia cu JJJJJJJJJ. S.R.L. era tot dânsa. (…) plăţile le făceam la indicaţiile doamnei C." .

Din analiza plăţilor efectuate de S.C. QQQQQQQQ. S.R.L., precum şi a declaraţiilor martorului KK., deţinătorul şi administratorul în fapt al S.C. QQQQQQQQ. S.R.L., a rezultat faptul că, din sumele încasate de la societăţile controlate de OO., la solicitarea inculpatei C., a efectuat plăţi în valoare de 537.694 RON către S.C. JJJJJJJJJ. S.R.L., societate controlată de inculpată.

Din probele administrate a rezultat că, în cazul sumelor încasate în anii 2010 - 2011 prin societatea QQQQQQQQ., circuitul banilor a fost următorul:

1. din societăţile controlate de OO. şi Asociaţii au fost transferate, ca parte ce se cuvenea inculpatei C. din afacerea LL., următoarele sume: suma de 475.578 RON transferată de OO. şi asociaţii către QQQQQQQQ. şi suma de 258.401 RON transferată de GGGGGGGGG. S.R.L., societate deţinută de OO., către S.C. QQQQQQQQ. S.R.L.;

2. din suma totală de 733.979 RON (reprezentând 475.578 RON + 258.401 RON), QQQQQQQQ. a transferat suma de 537.694 RON către S.C. JJJJJJJJJ. S.R.L., societate controlată de inculpata C.;

3. diferenţa în sumă de 42.000 de euro a fost predată inculpatei C. ca parte din restituirea unui contract fictiv de împrumut în valoare totală de 80.000 de euro, datat 15.05.2012, încheiat între inculpată şi martorul KK. (ataşat la f. x - 45 din vol. 12 d.u.p.).

Modalitatea de transfer al banilor, în fiecare dintre cele trei etape, a fost următoarea:

1. OO. şi Asociaţii a făcut mai multe plăţi, în perioada februarie 2010 - februarie 2011, către S.C. QQQQQQQQ. S.R.L., în sumă totală de 457.578 RON, astfel: suma de 122.570 RON la data de 02.02.2010, suma de 96.866 RON la data de 14.04.2010, suma de 31.750 RON la data de 20.09.2010, suma de 20.000 RON la data de 24.09.2010, suma de 50.000 RON la data de 28.09.2010, suma de 15.000 RON la data de 14.10.2010, suma de 15.000 RON la data de 18.10.2010, suma de 56.392 RON la data de 13.01.2011, suma de 20.000 RON la data de 17.01.2011 şi suma de 30.000 RON la data de 02.02.2011 .

- de asemenea, GGGGGGGGG. S.R.L. a făcut mai multe plăţi, în perioada mai 2011- august 2011, către QQQQQQQQ. S.R.L., în sumă totală de 258.401 RON, astfel: suma de 51.045,12 RON la data de 06.05.2011, suma de 25.000 la data de 28.06.2011, suma de 25.000 RON la data de 27.06.2011, suma de 57.356 la data de 08.08.2011, suma de 40.000 RON la data de 16.08.2011, suma de 60.000 RON la data de 19.08.2011 .

Mijloacele de probă din care a rezultat că aceste transferuri s-au realizat la solicitarea inculpatei C. sunt declaraţiile martorilor OO. şi KK., precum şi e-mailurile purtate în acea perioadă de avocatul GGG. din cadrul OO. şi Asociaţii. Astfel, în data de 22 decembrie 2010, acesta primeşte un mesaj de la o altă angajată a cabinetului de avocatură, care îi transmite în ataşament contractul încheiat cu societatea QQQQQQQQ. şi o factură emisă de această societate, arătând că "au venit de la C. în atenţia ta" .

2. În cadrul acestei etape, din suma totală de 733.979 RON (reprezentând 475.578 RON + 258.401 RON), QQQQQQQQ. a transferat suma de 537.694 RON către S.C. JJJJJJJJJ. S.R.L., societate controlată de inculpata C., astfel: suma de 40.460 RON la data de 03.02.2010, suma de 40.460 RON la data de 17.03.2010, suma de 40.460 RON la data de 20.04.2010, suma de 40.460 RON la data de 02.06.2010, suma de 40.460 RON la data de 01.07.2010, suma de 20.000 RON la data de 28.09.2010, suma de 22.160 RON la data de 30.09.2010, suma de 42.160 RON la data de 19.10.2010, suma de 42.160 RON la data de 08.11.2010, suma de 42.160 RON la data de 24.01.2011, suma de 42.160 RON la data de 10.02.2011, suma de 20.000 RON la data de28.03.2011, suma de 22.160 RON la data de 06.04.2011, suma de 43.267 RON la data de 30.05.2011, suma de 39.167 RON la data de 05.07.2011 .

Transferul acestor sume a rezultat atât din evidenţa contabilă a societăţii QQQQQQQQ. (fişa contului - situaţia facturi şi plăţi în cazul JJJJJJJJJ., f. x d.u.p.), cât şi din extrasele de cont în care sunt consemnate plăţile .

Faptul că aceste transferuri au fost realizate la solicitarea inculpatei C. a rezultat din declaraţia martorului KK.:

Nu îmi amintesc exact, dar emiterea facturilor către OO. şi efectuarea plăţilor către JJJJJJJJJ. le făceam la indicaţiile C..

(...) Îmi amintesc că C. folosea un şofer al companiei pentru a trimite şi ridica diverse documente" (declaraţia martorului KK. din 23.11.2017 - f. x d.u.p.)

Mai mult, împrejurarea că beneficiarul real al sumelor de bani era inculpata C. a rezultat din declaraţia aceluiaşi martor din 27 aprilie 2021:

"referitor la relaţiile comerciale dintre QQQQQQQQ. S.R.L. şi JJJJJJJJJ. S.R.L., aş vrea să precizez că în relaţia dintre OO. şi Asoc. şi QQQQQQQQ. S.R.L. şi JJJJJJJJJ. S.R.L., era clar că beneficiarul final al sumelor de bani urma să fie C., indiferent de natura serviciilor pentru care erau încheiate contractele şi volumul de muncă presupus. Nu îmi amintesc exact detalii referitoare la aceste relatii comerciale, le-am oferit în declaraţiile anterioare. Relaţiile comerciale dintre societăţi au avut la bază, presupun, studii în domeniul infrastructurii feroviare, pe care, nu cred că le-am folosit în activitatea QQQQQQQQ. S.R.L.. Aşa cum am mai arătat anterior, pentru a facilita astfel de transferuri de la OO. şi Asociaţii către compania respectivă, era nevoie de un contract care să justifice transferul de bani."

Declaraţiile martorului au fost confirmate şi de relaţiile înaintate organelor de urmărire penală de către societatea JJJJJJJJJ., din care rezultă că plăţile efectuate în beneficiul acestei societăţi nu au fost formalizate prin încheierea vreunui înscris, în arhivele societăţii nefiind găsit un contract sau corepondenţă purtată pe acest temei, persoana responsabilă cu derularea proiectului fiind KK..

În ceea ce priveşte faptul că societatea JJJJJJJJJ. era controlată de inculpata C., a fost apreciată relevantă declaraţia martorei TTT., administrator al societăţii JJJJJJJJJ.:

"(...) eu am discutat cu doamna C. iar ea mi-a spus că are o societate pe care aş putea să o preiau ca administrator, dar care este în inactivitate. Treaba mea era sa am grijă cu firma de contabilitate să se depună declaraţiile fiscale la timp şi în mod corect. Eu am fost de acord şi, la sediul societăţii JJJJJJJJJ. din str. x, am semnat actele de preluare a firmei, în prezenţa unui avocat."

Deşi în cursul cercetării judecătoreşti martora a revenit, dar fără a da o justificare obiectivă şi credibilă, arătând că nu o cunoaşte pe inculpata C., afirmaţiile sale făcute cu ocazia audierii din data de 1 iulie 2021 au relevat caracterul pur formal al funcţiei deţinute de martoră în cadrul societăţii JJJJJJJJJ. S.R.L.:

"Motivaţia pentru care am preluat funcţia de administrator, dacă mă gândesc mai bine la acest moment, nu am niciuna, mă pensionasem şi pentru o societatea inactivă, nu ai ce să faci, pur şi simplu devenisem administrator şi atât. La sediul societăţii, aflat în str. x, mă duceam pentru că mă ocupam cu facturile de utilităţi, pe care le-am ţinut într-un birou, mă ocupam de plata acestora şi a impozitelor. Eu făceam acest lucru pentru copii."

De altfel, şi natura pretinselor servicii prestate de JJJJJJJJJ. S.R.L. (întreţinere feroviară) societăţii QQQQQQQQ., al cărei obiect de activitate se afla în sfera medicală, a relevat, în mod evident, caracterul fictiv al acestora.

3. Diferenţa dintre sumele încasate de QQQQQQQQ. şi suma transferată către societatea JJJJJJJJJ., în total 196.285 RON (reprezentând rezultatul diferenţei 733.979 RON - 537.694 RON, adică aproximativ 42.000 de euro), a fost transmisă inculpatei C. prin echivalent, suma de 42.000 de euro făcând parte dintr-un contract fictiv de împrumut încheiat cu martorul KK., la data de 15.05.2012, în valoare totală de 80.000 de euro, dintr-un cont personal al martorului.

Astfel, banii transferaţi/înmânaţi inculpatei C. au provenit din resurse personale ale martorului KK., şi nu din banii efectiv rămaşi în societatea QQQQQQQQ.. Sumele rămase în conturile acestei din urmă societăţi au fost folosite pentru buna desfăşurare a activităţii acestei companii, iar echivalentul sumelor rămase a fost transferat inculpatei de către martorul KK., din resurse proprii.

Mijloacele de probă din care au rezultat aceste aspecte sunt declaraţiile martorului KK. şi documentele depuse de acesta, cu menţiunea că, în această situaţie, nu au fost ataşate extrase de cont, întrucât transferurile/remiterile efective au avut ca provenienţă resursele proprii ale martorului - aşa cum indică martorul:

"ştiu că restul a rămas în contul QQQQQQQQ., iar eu am făcut plăţile din surse proprii."

Astfel, martorul KK. a declarat:

"La acel moment mai rămăsese suma de 38.000 de euro de la YYY. şi suma de 42.000 de euro ca diferenţă dintre sumele încasate de la societăţile deţinute de OO. si cele plătite către JJJJJJJJJ.. (...)

Astfel, la solicitarea doamnei C., am încheiat un contract de împrumut pentru suma de 80.000 euro, datat 15.05.2012. Suma a fost transferată în data de 21.06.2012 din contul personal deschis la Banca of Valleta din Malta. Astfel, a fost achitată şi ultima tranşă către doamna C. şi împrumutul nu a mai fost restituit, nefiind înţeleşi în acest fel. Este posibil ca, la un moment dat, C. să îmi fi cerut să semnez un înscris din care rezulta că împrumutul a fost restituit, dar realitatea este că nu am primit niciun ban înapoi."

La dosarul cauzei a fost depus contractul de împrumut la care face martorul referire, din care a rezultat că martorul a împrumutat inculpatei suma de 80.000 de euro, la data de 15.05.2012 .

Fiind audiat în cursul cercetării judecătoreşti, martorul KK. a arătat:

"cu privire la mai multe contracte de împrumut încheiate între mine şi C., dacă banii daţi cu împrumut i-au fost restituiti, fiindu-mi arătată fila x şi fila x u.p., arăt că aceste contracte de împrumut au fost instrumente de a o plăti pe C. în mod indirect, presupun că banii intraseră în contul meu în virtutea contractelor şi au fost redirecţionati către C.. Precizez că banii nu mi-au fost restituiţi, aşa cum am arătat, au fost un instrument pentru a o plăti pe C.." (f. x d.i.)

Anul 2011

Tot în cursul anului 2011, la solicitarea inculpatei C., în vederea transferului unor sume de bani de la OO. şi Asociaţii, martorul KK. a apelat la societatea offshore ZZZZZZZZ., societate în care lucra fiica sa.

În acest sens au fost încheiate patru contracte de consultanţă între ZZZZZZZZ. şi OO. - la datele de 25.02.2011, 06.06.2011, 14.07.2011 şi 25.07.2011, în baza cărora a fost încasată suma totală de 200.000 euro, astfel: 35.000 euro la data de 28.09.2011 şi 92.000 euro, 45.000 euro şi 28.000 euro la data de 04.10.2011 .

În acest sens, cu ocazia audierilor din data de 13.02.2018, martorul KK. a declarat:

"Ulterior, în anul 2011, doamna C. mi-a spus că proiectul este aproape de final şi, pentru a retrage ultimele sume de bani, este necesară o societate din străinătate. Având în vedere modificările bancare din Austria eu nu am putut să încasez suma în contul personal, pentru că nu aş fi putut primi şi retrage o sumă atât de mare. Din acelaşi motiv, nu am mai putut folosi compania YYY. deoarece de acolo banii urmau să îmi fie transferaţi în contul personal din Austria, unde legislaţia se înăsprise.

Fiica mea lucra în cadrul companiei ZZZZZZZZ. şi m-a pus în legătură cu o doamnă pe nume Amanda, care conducea societatea. Pentru a o ajuta pe C., eu am spus că am de încasat o sumă de bani de o societate din Austria şi că o rog să mă ajute pentru a o încasa. În acest sens au fost încheiate 4 contracte de consultanţă între ZZZZZZZZ. şi OO., în urma cărora a fost încasată suma totală de 200.000 euro."

La dosarul cauzei au fost depuse cele patru contracte încheiate între OO. şi ZZZZZZZZ., în baza cărora au fost efectuate plăţi totale de 200.000 euro .

Implicarea inculpatei C. în contractele încheiate cu compania ZZZZZZZZ. şi legătura dintre acestea şi fondurile provenite de la societatea LL. a fost demonstrată şi de o menţiune cuprinsă în evidenţa activităţilor avocaţilor din cadrul OO. şi Asociaţii. Astfel, în dreptul avocatului GGG., figurează la data de 03.04.2012 o întâlnire cu inculpata C., cu o durată de 1:30 ore, la care s-au discutat contractele încheiate cu ZZZZZZZZ. şi relaţia cu compania LL. ("întâlnire cu C., discuţie referitoare la contracte ZZZZZZZZ. şi la speţa JJ." - f. x d.u.p.).

Existenţa şi rolul unor astfel de întâlniri, la care se făcea o analiză a sumelor primite de societatea OO. de la LL., precum şi a sumelor care au fost transferate mai departe către beneficiari, au fost confirmate atât de martorii OO. şi GGG., cât şi de menţiuni cuprinse în această evidenţă care fost depusă la dosarul cauzei de societatea MMM., cea care a preluat arhiva societăţii OO. şi Asociaţii. Spre exemplu, la data de 19.02.2013, în dreptul avocatului GGG. apare o întâlnire cu inculpata C., cu o durată de 2:30 ore, cu tema "discuţii şi punctaje cu C.", iar la data de 11.04.2013, în dreptul avocatului GGG. apare o întâlnire cu inculpata C., cu o durată de 1:30 ore, avocatul consemnând în evidenţă "întâlnire cu C., discuţii pe proiect JJ." .

Fiind interpelat cu privire la aceste menţiuni cu ocazia audierii din data de 13 aprilie 2021, martorul GGG. a arătat:

"Referitor la compania ZZZZZZZZ. (...) precizez că la respectiva întâlnire s-a discutat tot de termenii acestor contracte. În legătură cu "speta LL.", menţiune aflată în raportul de activitate, este posibil să fi fost comunicate de către C. noi sume de facturat, nu sunt în măsură să precizez exact la acest moment."

Din declaraţia martorului KK. a rezultat faptul că, după ce sumele de bani au ajuns în conturile societăţii ZZZZZZZZ. şi au fost oprite taxele, suma de 188.000 euro a fost transferată în contul societăţii sale, YYY.. Ulterior, C. i-a predat o factură emisă de UUU. către YYY., în valoare de 150.000 euro. Conform indicaţiilor din factură, în data de 05.04.2012, a fost transferată suma de 150.000 euro în contul acestuia deschis la CCCCCCCC., pentru servicii de consultanţă, rămânând o diferenţă de 38.000 euro.

Având în vedere diferenţa de 38.000 de euro, cât şi cea de 42.000 de euro rămasă în urma derulării contractului dintre QQQQQQQQ. şi GGGGGGGGG. S.R.L., în data de 21.06.2012, martorul KK. a transferat suma de 80.000 de euro din contul personal deschis la Banca of Valleta Malta în contul inculpatei C.. Pentru a crea aparenţa unei tranzacţii reale, la solicitarea inculpatei C., a fost încheiat un contract de împrumut, datat 15.05.2012, pentru suma de 80.000 de euro, înţelegerea între cei doi fiind ca această sumă să nu fie restituită.

În concret, din probele administrate în cauză a rezultat că din suma încasată de ZZZZZZZZ. de la OO. şi OO., după ce au fost oprite taxele, suma de 188.000 de euro a fost transferată către societatea martorului KK., YYY..

Ulterior, suma de 188.000 de euro a fost direcţionată la indicaţiile inculpatei C., astfel:

- 150.000 de euro au fost transferaţi martorului UUU., care i-a retras în numerar;

- 38.000 de euro au fost transferaţi inculpatei C., ca parte a împrumutului de 80.000 de euro contractat la data de 15.05.2012 (împrumut la care s-a făcut referire mai sus, în legătură cu suma de 42.000 de euro).

Mijloacele de probă din care au rezultat aceste aspecte sunt declaraţiile martorilor KK., UUU. şi înscrisurile depuse de aceştia.

Astfel, potrivit declaraţiilor martorului KK., din suma încasată de ZZZZZZZZ. de la OO. şi OO., după ce au fost oprite taxele, a fost transferată suma de 188.000 de euro către societatea sa, YYY.. Valoarea mare a taxelor este explicată de martor prin faptul că societatea ZZZZZZZZ. nu îi aparţinea, iar reprezentanta acestei companii, Amanda, i-a solicitat taxe în valoare de 5% şi o taxă de management în valoare de 1% din valoarea totală a contractelor:

"Fiica mea lucra în cadrul companiei ZZZZZZZZ. şi m-a pus în legătură cu o doamnă pe nume Amanda, care conducea societatea. Pentru a o ajuta pe C., eu am spus că am de încasat o sumă de bani de la o societate din Austria şi că o rog să mă ajute pentru a o încasa. În acest sens au fost încheiate 4 contracte de consultanţă între ZZZZZZZZ. şi OO., în urma cărora a fost încasată suma totală de 200.000 euro. LLLLLLLLL. mi-a spus că pentru derularea acestei activităţi se vor percepe taxe în valoare de 5% şi o taxă de management în valoare de 1% din valoarea totală a contractelor.

După ce sumele de bani au ajuns în ZZZZZZZZ., a fost o problemă în a scoate banii cash din societate. Eu am dorit să fie daţi fiicei mele, ca un bonus însă Amanda nu a fost de acord. În acea perioadă eu eram implicat în activităţi comerciale cu ZZZZZZZZ. (distribuţie echipament medical) şi, în baza unui contract cadru încheiat între ZZZZZZZZ. şi YYY., a fost emisă o factură în valoare de 320.000 euro, în care a fost inclusă şi suma de 188.000 euro care rămăsese din încasările de la OO." - f. x d.u.p.

La dosarul cauzei nu a fost depus extrasul de cont privind transferul realizat între ZZZZZZZZ. şi YYY., însă existenţa acestuia a fost demonstrată atât prin declaraţia martorului KK., cât şi în mod indirect, printr-un extras al societăţii YYY. Astfel, din acest extras a rezultat existenţa unui disponibil în contul YYY. de 192.244,21 euro, la data de 02.04.2012, disponibil din care, la data de 05.04.2012, este transferată suma de 150.000 de euro către UUU.. Acest transfer a fost confirmat şi de factura emisă la aceeaşi dată şi pentru aceeaşi sumă de UUU. pentru compania YYY. . Din extrasele de cont ataşate la dosar a rezultat că OO. şi OO. a transferat către ZZZZZZZZ., succesiv, la finalul lunii septembrie 2011, suma de 35.000 euro şi, ulterior, la începutul lunii octombrie 2011, sumele de 92.000 euro, 45.000 euro şi, respectiv, 28.000 euro .

Referitor la transferul sumei de 150.000 euro către UUU., martorul KK. a declarat că a fost realizat la solicitarea inculpatei C., care căuta diverse modalităţi în care să intre în posesia banilor:

"A urmat o perioadă de câteva luni în care C. a fost supărată că nu putea să încaseze suma de bani şi, după un timp, aceasta a venit cu soluţia de a transfera suma de bani în contul unei persoane din Franţa. În acest sens, C. mi-a adus o factură emisă de UUU. către YYY.. în valoare de 150.000 euro. Conform indicaţiilor din factură, suma de 150.000 euro a fost transferată în contul acestuia deschis la CCCCCCCC., pentru servicii de consultanţă. Astfel, mai rămăsese o diferenţă de 38.000 euro de achitat. Suma a fost transferată în conturile personale."

Ulterior, la data de 20.04.2012, UUU. (persoană folosită de inculpatul B. pentru a intra în posesia banilor) a retras în numerar suma de 145.000 de euro, la care s-au adăugat taxele de 725 de euro . Din declaraţia martorului UUU. a rezultat că această tranzacţie a fost realizată la solicitarea inculpatului B..

Caracterul fictiv al pretinselor relaţii ce au determinat transferul sumelor de bani de la compania YYY. în contul martorului UUU. a rezultat şi din declaraţia acestuia din urmă din data de 27 aprilie 2021, martorul nemaiamintindu-şi de plata în discuţie şi nici dacă a avut relaţii comerciale cu firma YYY. .

Aşadar, inculpata C., în dorinţa de a găsi o modalitate de a intra în posesia banilor, a apelat la ajutorul inculpatului B., care i-a pus la dispoziţie propriul sistem de a intra în posesia banilor, respectiv prin intermediul martorului UUU..

În ceea ce priveşte diferenţa de 38.000 de euro (rezultată prin scăderea din totalul de 188.000 de euro încasat de YYY. de la ZZZZZZZZ. a sumei de 150.000 de euro transferată din YYY. către UUU.), potrivit declaraţiei martorului KK., această sumă a fost transferată inculpatei C. ca parte a împrumutului de 80.000 de euro contractat la data de 15.05.2012.

Cu privire la acest transfer, la dosarul cauzei nu a fost depus extrasul de cont, dar s-a apreciat că el este dovedit, atât cu declaraţia martorului KK., cât şi cu contractul de împrumut ataşat la dosar .

Fiind audiat pe aceste aspecte şi în cursul cercetării judecătoreşti, martorul nu şi-a mai amintit detaliile acestor tranzacţii, fapt plauzibil în raport de multitudinea operaţiunilor efectuate pentru a ascunde natura reală a acestor tranzacţii financiare. Martorul a depus la dosarul cauzei înscrisurile legate de aceste operaţiuni. A precizat, însă:

"referitor la tranzacţiile dintre OO. şi Asociaţii Austria şi ZZZZZZZZ., arăt că procesul este acelaşi ca în cazul transferurilor operate de societăţile din Insula Mann, (...) cu privire la mai multe contracte de împrumut încheiate între mine şi C., (...) arăt că aceste contracte de împrumut au fost instrumente de a o plăti pe C. în mod indirect, presupun că banii intraseră in contul meu in virtutea contractelor şi au fost redirectionaţi către C.. Precizez că banii nu mi-au fost restituiti, aşa cum am arătat, au fost un instrument pentru a o plăti pe C.."

Referitor la relaţiile contractuale pretins încheiate cu martorul KK., personal sau cu firmele care îi aparţineau, respectiv pe care le controla, menţionate anterior, sunt relevante declaraţiile martorului făcute cu ocazia audierii în faţa Înaltei Curţi, acesta conchizând în sensul că "acele contracte au reprezentant un vehicul pentru transferarea banilor către beneficiarul final", "dar scopul de bază al contractului a fost acelaşi, de a transfera banii către beneficiarul final", "principiul a fost acelaşi, eu în calitate de consultant sau societatea mea am fost doar un intermediar în transferul sumelor de bani", comportamentul martorului fiind justificat de natura personală a relaţiilor dintre cei doi, de care inculpata a profitat din plin, după cum însuşi martorul a arătat:

"deci i-am făcut o favoare, aşa cum mi-a şi cerut"

Faptul că martorul nu a relatat de la început natura reală a pretinselor convenţii încheiate cu firmele asociate casei de avocatură OO. şi Asociaţii a fost explicat plauzibil de acesta în cursul cercetării judecătoreşti, declaraţiile făcute de martor ulterior datei de 20 noiembrie 2017 fiind cele care exprimă adevărul. De altfel, la interpelarea apărătorului inculpatei C., martorul a declarat în mod expres că:

"Nu s-au exercitat presiuni asupra mea în vederea schimbării declaraţiilor" .

Nu în ultimul rând, s-a remarcat că relatările martorului făcute cu ocazia audierilor din 23 noiembrie 2017, 13 şi 28 februarie 2018 au fost menţinute de acesta cu ocazia audierii nemijlocite de către instanţa de judecată, declaraţii care se coroborează şi cu înscrisurile depuse la dosar, motiv pentru care instanţa de fond, în raport de ansamblul materialului probator, a avut în vedere la stabilirea situaţiei de fapt aceste declaraţii date de martor, şi nu cele la care apărărea a făcut referire în cuprinsul concluziilor scrise, cu privire la care martorul a arătat în mod expres că nu exprimă adevărul.

SC JJJJJJJJJ. SRL

Din declaraţia martorului OO. şi înscrisurile existente la dosar a rezultat că, la solicitarea inculpatei C., la data de 29.11.2006, între S.C. JJJJJJJJJ. S.R.L., societate controlată de către C., şi SSSS., societate controlată de OO., a fost un încheiat un contract de împrumut pentru suma de 200.000 euro, către S.C. JJJJJJJJJ. S.R.L. .

La data de 31.05.2007 a fost încheiat un act adiţional la contractul de împrumut, suma fiind suplimentată cu 45.000 euro .

Cu privire la aceste aspecte, cu prilejul audierii din data de 5.12.2017, la întrebarea: Ce cunoaşteţi cu privire la S.C. JJJJJJJJJ., martorul OO. a răspuns:

"Cunosc despre această societate faptul că era controlată de către doamna C., aceasta solicitându-ne ca unele sume provenite de la LL. să îi fie transferate în conturile acestei societăţi. Ştiu că, în baza unui contract de împrumut, a fost transferată suma de 200.000 euro - 250.000 euro din conturile unei societăţi din Cipru. Acest împrumut masca o plată către doamna C. şi nu a fost niciodată rambursat.(…) A fost aleasă modalitatea unui împrumut pentru ca beneficiarul să poată beneficia de întreaga sumă, fără a fi nevoită să plătească impozit pe venit şi să declare venitul astfel obţinut."

Fiind audiat la data de 27 aprilie 2021, martorul OO. a declarat că:

"În ceea ce priveşte împrumutul acordat de JJJJJJJJJ. S.R.L. din anul 2006, acesta viza acelaşi scop ca cel anterior precizat (n.n., de a servi drept justificare pentru efectuarea plăţilor). Banii împrumutaţi nu au fost restituiţi." .

Din analiza documentelor transmise de către S.C. JJJJJJJJJ. S.R.L. a rezultat faptul că suma de 245.000 euro a fost achitată în patru tranşe, în luna decembrie 2006 şi iunie 2007, astfel: 50.000 euro la data de 20.12.2006, 50.000 euro la data de 21.12.2006, 100.000 euro la data de 28.12.2006 şi 45.000 euro la data de 20.06.2007.

Potrivit adresei emise de societate, semnată de martora TTT., suma de 245.000 de euro nu a fost restituită .

Legătura dintre societatea JJJJJJJJJ. şi inculpata C., precum şi faptul că inculpata controla această societate, au fost confirmate de martora TTT., administrator al societăţii JJJJJJJJJ.:

"Prin intermediul ginerelui meu, B., am cunoscut-o pe C. în urmă cu mai mulţi ani în cadrul unui eveniment privat din cursul anului 2007 (botezul nepotului). Nu mi s-a spus cu ce se ocupă aceasta şi nici nu am întrebat.

În urmă cu aproximativ 3-4 ani, eu eram în prag de pensionare şi îmi căutam diverse activităţi pentru a mă menţine activă. În acest context, eu am discutat cu doamna C. iar ea mi-a spus că are o societate pe care aş putea să o preiau ca administrator, dar care este în inactivitate. Treaba mea era să am grijă cu firma de contabilitate să se depună declaraţiile fiscale la timp şi în mod corect. Eu am fost de acord şi, la sediul societăţii JJJJJJJJJ. din str. x, am semnat actele de preluare a firmei, în prezenţa unui avocat."

Deşi în cursul cercetării judecătoreşti martora a negat că o cunoaşte pe inculpata C. şi, prin urmare, nu-şi mai aminteşte la solicitarea cui şi în ce context a preluat funcţia de administrator al societăţii JJJJJJJJJ., funcţie pe care o deţine şi în prezent, instanţa a constatat că aceste afirmaţii sunt puţin credibile, în condiţiile în care preluarea unei asemenea calităţi implică responsabilităţi inerente privind gestionarea, administrarea şi reprezentarea unei societăţi comerciale. Prin urmare, aceste afirmaţii au fost făcute exclusiv în scopul excluderii legăturii inculpatei cu această societate. Mai mult, afirmaţiile martorei denotă, totodată, caracterul absolut formal al funcţiei deţinute de fostul şi actualul administrator.

De asemenea, faptul că inculpata C. controla această societate a fost confirmat şi de martorul Z., asociatul iniţial al societăţii:

"Pe doamna C. am cunoscut-o în anul 2005, prin intermediul domnului B., fiindu-mi prezentată ca o bună prietenă. (…)

În cursul anului 2006, la cererea lui C. şi B., am înfiinţat S.C. JJJJJJJJJ. S.R.L., unde figuram ca asociat împreună cu colegul meu, MMMMMMMMM.. (…)

Această societate a primit un împrumut de 200.000 de euro de la o societate din Cipru, iar convingerea mea a fost că fie doamna C., fie B. a dispus efectuarea plăţii. Suma a fost utilizată pentru achiziţionarea a 2 drezine, doamna C. fiind cea care s-a ocupat de realizarea şi negocierea tranzacţiei. Ştiu că pentru a putea folosi drezine a fost necesară obţinerea unei autorizaţii de la AFER, care funcţionează în cadrul Ministerului Transporturilor. Nu ştiu dacă s-au semnat contracte ulterioare sau dacă au fost utilizate cele 2 drezine.

După scurt timp, eu şi colegul meu le-am comunicat doamnei C. şi domnului B. faptul că dorim să nu mai figurăm ca asociaţi în cadrul societăţii S.C. JJJJJJJJJ. S.R.L., iar aceştia s-au ocupat de identificarea unei persoane, cu cetăţenie britanică, cu care am semnat predat cesiunea părţilor sociale şi căreia i-am predat toate documentele. În acelaşi moment administratorul a fost înlocuit cu un colaborator al doamnei C.. Cesiunea s-a realizat la valoarea nominală, fiind menţionat şi împrumutul în contract."

Relevante sub acest aspect au fost şi relatările martorului din cursul cercetării judecătoreşti:

"Despre S.C. JJJJJJJJJ. S.R.L. menţin declaraţia dată în faza de urmărire penală. Este o societate pe care am constituit-o eu cu un coleg de-al meu, cred că anul înregistrării este 2005, 2006, la solicitarea dnei C.. Înţelegerea cu inculpata a fost că vom constitui societatea, scopul constituirii a fost achiziţia unor drezine. După semnarea contractului de cumpărare, i-am spus că nu este rolul nostru să stăm în societăţi care nu desfăşoară activităţi şi am solicitat transferarea părţilor sociale, lucru care s-a şi întâmplat. (…) Când am transferat părţile sociale de la S.C. JJJJJJJJJ. S.R.L., precizez că în perioada 2005-2008 era o practică frecventă constituirea de societăţi comerciale, la solicitarea sau instrucţiunile unui client, pentru ca ulterior să îi fie transferate, în favoarea lui, când devenea posibil. Ca regulă, pentru că eram avocaţi, stăteam în societăţile respective până în momentul în care acestea începeau să desfăşoare activităţi comerciale. În cazul S.C. JJJJJJJJJ. S.R.L., la scurt timp după ce a început să deruleze activităţi comerciale, am spus, cred că inculpaţilor B. şi C. sau numai unuia dintre aceştia, nu îmi amintesc exact, că atât eu cât şi colegul meu, dl MMMMMMMMM., nu mai dorim să fim asociaţi. Cred că la începutul lui 2008, dna C. sau dl B. ne-a furnizat datele de identificare ale cesionarului, care a fost prezent în România, respectiv dl NNNNNNNNN.. Cesionarul a cunoscut, cu precizie, toată situaţia financiară a societăţii, iar cesiunea a avut loc la valoarea nominală a părţilor sociale." .

S-a observat că susţinerile martorului Z. concordă cu relaţiile furnizate de ONRC, din aceste relaţii rezultând şi că sediul social al firmei se afla în str. x-Aldea nr. 25, imobil aparţinând inculpatului B..

Relaţiile de colaborare, personale şi profesionale, apropiate dintre inculpaţii B. şi C., care nu au fost negate de către cei doi, inculpata fiind cea care a transmis martorului GGG. o parte a solicitărilor de plată al cărei beneficiar era inculpatul, au produs, în acest caz, o confuzie în privinţa destinatarului plăţilor făcute către societatea JJJJJJJJJ., în acest fel fiind explicate şi afirmaţiile martorului OO., invocate de apărarea inculpatei C., dar şi cele ale martorului Z., menţionate anterior, fiind însă cert faptul că interesul vizând aceste gen de vehicul (drezină) aparţinea inculpatei C., aspect ce rezultă inclusiv din e-mailul ataşat la f. x d.u.p.

Sponsorizări

Conform înscrisurilor existente la dosar, a rezultat faptul că, la solicitarea inculpatei C., OO. şi Asociaţii a încheiat contracte de sponsorizare şi a suportat cheltuielile unor servicii medicale ai căror beneficiari au fost părinţii inculpatei C., OOOOOOOOO. şi PPPPPPPPP., fiind astfel transferate, în total, sumele de 309.911,64 RON şi 40.000 de euro.

Astfel, OO. şi Asociaţii transferă sumele de 101.800 RON (la data de 08.01.2009 - f. x d.u.p.), 106.930 RON (la data de 15.01.2009 - f. x d.u.p.) şi 39.222 RON (la data de 15.01.2010 - f. x d.u.p.) către OOOOOOOOO., cu justificarea "sponsorizare cf contr", iar OO. transferă suma de 25.000 euro (la data de 03.02.2009 - f. x d.u.p.) către OOOOOOOOO..

Totodată, la solicitarea inculpatei C., OO. şi Asociaţii încheie un contract de sponsorizare cu PPPPPPPPP., pentru acoperirea unor cheltuieli medicale în străinătate. În baza contractului, în data de 12.04.2013, C. solicită achitarea unei facturi în valoare de 9.000 de euro pentru plata unui avion medical care să transporte pacienta PPPPPPPPP. la o clinică din străinătate. În acest sens, se achită suma de 39.959,64 RON către S.C. QQQQQQQQQ. S.R.L., reprezentând contravaloare zbor medical Bucureşti - Instanbul PPPPPPPPP. .

Cu privire la această plată, martorul OO. a declarat:

"În data de 12.04.2013, la solicitarea doamnei C., am efectuat o plată către QQQQQQQQQ. S.R.L. în valoare de 39.959,64 RON. Această plată reprezintă plata zborului medical de la Bucureşti la Istanbul pentru PPPPPPPPP.. Cu privire la aceasta doresc să precizez că plata a fost efectuată la solicitarea doamnei C., pentru mama ei, care urma un tratament medical în Turcia. Banii proveneau din contractul LL.."; "Referitor la plătile vizând o serie de sponsorizări a părinţilor inc. C. către RRRRRRRRR., arăt că au fost efectuate la solicitarea inc. C. din fondurile ce proveneau de la LL.." .

Ulterior, conform indicaţiilor inculpatei C., se mai transferă trei sume de 5.000 de euro fiecare (la datele de 19.04.2013, 29.04.2013 şi 13.05.2013 - f. x d.u.p.) către SSSSSSSSS., cu justificarea "payment of med expenses for patient PPPPPPPPP. protocol nr. x" (în traducere plata cheltuielilor medicale pentru pacienta PPPPPPPPP.). Fiind depăşită suma de 20.000 de euro convenită iniţial, în data de 06.06.2013 GGG. îi transmite un e-mail inculpatei C. în care îi ataşează un act adiţional la contractul de sponsorizare, prin care valoarea sumei acordate de sponsor se modifică la 24.000 euro, deşi suma fusese deja achitată.

Tot la solicitarea inculpatei C., OO. şi Asociaţii achită suma de 22.000 RON, în data de 24.01.2013, către RRRRRRRRR. .

În legătură cu această plată efectuată din fondurile încasate de la compania LL., martorul OO. a declarat că:

"Tot la solicitarea doamnei C., în data de 24.01.2013, am mai efectuat o plată către RRRRRRRRR. în valoare de 22.000 RON, echivalentul a 5.000 euro. Această plată reprezintă o sponsorizare. Banii proveneau din contractul LL.."

Aceste plăţi au fost confirmate şi de martorul GGG., care a arătat că solicitarea a fost transmisă pe e-mail de inculpata C., sumele fiind achitate urmare a acordului dat de OO. .

Fiind audiată în cursul cercetării judecătoreşti la termenul din 9 decembrie 2021, inculpata C. a confirmat faptul că aceste plăţi au fost efectuate de societatea de avocatură, urmare a solicitărilor adresate personal martorului OO..

Asistenţă juridică gratuită

Inculpata C. a mai beneficiat de servicii de asistenţă juridică din partea avocaţilor din cadrul OO. şi Asociaţii, prestate în perioada 20.09.2007 - 11.05.2015, în valoare de 81.705 euro, pentru care nu a achitat contravaloarea, costurile fiind acoperite din încasările de la LL..

Cu privire la aceste servicii, martorul OO. a declarat că au fost prestate fie pentru compania inculpatei, CC., fie pentru inculpată personal. Conform înţelegerii cu inculpata, costurile pentru toate aceste servicii au fost acoperite din fondurile încasate de la compania LL.:

"Pentru doamna C., avocaţii OO. şi Asociaţii, au oferit, în perioada 11.2008 - 05.2015, asistenţă juridică, pentru diverse probleme ale acesteia sau companiei deţinută de ea, atât în baza unor contracte cât şi fără a avea încheiate contracte de asistenţă juridică. Doamna C. mi-a solicitat ca costurile privind activităţile desfăşurate de avocaţii societăţii să fie acoperite din încasările de la LL.. Am identificat până în prezent situaţia cu privire la firma C., CC. din care rezultă prestarea unui număr de 1.202 ore, fiecare oră fiind evaluată în cadrul companiei la 100 de euro. Urmează să identific şi numărul de ore privind activităţile desfăşurate de avocaţii societăţii pentru C., ca persoană fizică."

Prestarea de servicii de asistenţă juridică de avocaţii asociaţi din cadrul OO. şi Asociaţii în favoarea inculpatei C. a fost confirmată de martorul OO. şi în cursul cercetării judecătoreşti .

Pe parcursul urmăririi penale au fost solicitate evidenţele orelor prestate de societatea de avocatură OO. şi Asociaţii pentru C. şi compania acesteia, CC.. Societatea MMM., cea care a preluat arhivele societăţii OO. şi Asociaţii, a depus la dosarul cauzei aceste evidenţe . Totodată, a comunicat că nu au fost încheiate contracte de asistenţă juridică şi nici nu s-au înregistrat plăţi aferente acestor ore prestate .

Conform declaraţiei martorului GGG., "consemnările din rapoartele de activitate erau făcute periodic, erau menţiuni amestecate, unele în momentul când aveau loc activităţile, altele la final de lună din alte evidente sau email-urile primite, dar aceste menţiuni aveau corespondent în realitatea faptică, uneori fiind făcute mai târziu decât activitatea respectivă. Era un hibrid între înregistrările care se făceau intern, unde lucrurile erau exprimate colocvial, pentru avocaţii societăţii şi orele pentru clienţi, unde menţiunile erau mai riguroase, atât din punctul de vedere al formei, cât şi al fondului, fără a fi o regulă, în general, se încheiau contracte de asistenţă juridică, dar menţiunile goldberg, fără contract, erau mentiuni interne în cadrul societăţii, care nu ieşeau din firmă, din acest motiv, ele erau eliptice."

Din corespondenţa electronică ataşată în volumul 17 d.u.p. a rezultat că serviciile juridice prestate de avocaţii din cadrul OO. şi Asociaţii, personal inculpatei, au fost înscrise în Raportul de activităţi privind clientul CC. . Verificându-se activităţile înscrise în raport, s-a constatat că, în perioada menţionată, s-au prestat servicii juridice inculpatei ce au avut ca obiect activităţile la care s-a făcut referire în e-mailul indicat, ceea ce a confirmat, încă o dată, că menţiunile cuprinse în rapoartele de activitate ale OO. şi Asociaţii corespundeau realităţii.

Deopotrivă, din e-mailurile ataşate la f. x d.u.p. a rezultat că avocaţii din cadrul OO. şi Asociaţii au prestat în favoarea inculpatei, personal, sau firmei acesteia, o serie de activităţi juridice, e-mailului din data de 28.01.2013 fiindu-i ataşată şi o situaţie a activităţilor juridice prestate la solicitarea inculpatei C., în perioada iunie 2010 - ianuarie 2013, situaţie ce corespunde, pe perioada delimitată anterior, cu Raportul de activităţi cuprins în Anexa 7, înaintată la dosar de societatea MMM., care a preluat arhiva OO. şi Asociaţii.

Referitor la tariful orar aferent acestor servicii, societatea MMM. a precizat că, în perioada 2006 - 2015, OO. şi Asociaţii (ulterior OO. şi Asociaţii) a practicat onorarii diferite, cuantumul acestora fiind cuprins între 40 - 150 euro/ora, estimând că onorariul orar mediu practicat a fost de 65 euro/oră . Prin urmare, instanţa de fond a avut în vedere acest tarif mediu menţionat anterior.

Având în vedere situaţia orelor prestate de avocaţii din cadrul OO. şi Asociaţii pentru C. şi compania acesteia, precum şi tariful comunicat de MMM. şi Asociaţii, a rezultat că inculpata a beneficiat de asistenţă juridică în cuantum de 81.705 euro (1.257 ore x 65 euro), totalul orelor prestate fiind compus din 1202 ore şi 35 minute, activităţi prestate conform Anexei 7 din răspunsul societăţii MMM. şi Asociaţii înaintat prin adresa nr. x/02.02.2018, la care se adaugă 54 ore şi 25 minute, activităţi parţial prestate pentru inculpată, cuprinse în Anexa 8 din aceeaşi adresă de răspuns. Aceste servicii au fost furnizate inculpatei şi societăţii sale TTTTTTTTT. începând cu data de 20.09.2007 (când în evidenţele avocaţilor apare prima menţiune referitoare la inculpată - f. x d.u.p.) şi până la data de 11.05.2015 (când în evidenţe apare ultima menţiune privind servicii acordate companiei TTTTTTTTT. - f. x d.u.p.).

SC JJJJ. SRL

Pe baza probelor administrate în cauză a rezultat că, din fondurile încasate de OO. şi Asociaţii de la compania LL., suma de 334.090,6 RON a fost transferată pentru inculpatul A. sub forma plăţii unor facturi emise de societatea JJJJ. S.R.L.. Această societate era deţinută de fosta soţie a inculpatului, iar transferurile s-au realizat în perioada iunie - august 2008.

Conform relatărilor martorului OO., în cursul anului 2008, a fost anunţat de B. că, la solicitarea lui A., trebuie ca o parte din banii care i se cuveneau din afacerea LL. - AAA. să fie plătiţi fostei soţii a acestuia, UUUUUUUUU.. Ulterior, martorul a fost contactat telefonic de UUUUUUUUU., care i-a comunicat cuantumul sumei ce urma să fie transferată şi au stabilit că este nevoie de încheierea unui contract şi emiterea unor facturi. Ulterior, UUUUUUUUU. i-a spus că soluţia găsită a fost încheierea unui contract de închiriere pe o perioadă limitată şi plata sumei în baza facturilor reprezentând chirie pentru acel imobil.

Astfel, la data de 12.06.2008, între S.C. JJJJ. S.R.L., reprezentată de administrator UUUUUUUUU., şi OO. şi Asociaţii, reprezentată de către OO., a fost încheiat un contract având ca obiect închirierea pentru trei luni a unui imobil, cu o chirie lunară de 40.000 USD, fără TVA . Conform contractului, au fost emise trei facturi către OO. şi Asociaţii - factura nr. x/19.06.2008 în valoare de 112.622 RON, factura nr. x/11.07.2008 în valoare de 107.647 RON şi factura nr. x/13.08.2008 în valoare de 113.821 RON, iar aceasta a achitat în total 334.090,6 RON .

Din probele cauzei a rezultat că acest contract a avut caracter fictiv, fiind încheiat exclusiv pentru a justifica transferul sumelor de bani. Martorul OO. nu a vizitat niciodată imobilul pretins închiriat, iar angajaţii societăţii de avocatură nu au desfăşurat nicio activitate la sediul pus la dispoziţie de S.C. JJJJ. S.R.L. pe durata contractului de închiriere, având în vedere că OO. şi Asociaţii deţinea un sediu suficient pentru activitatea desfăşurată.

De altfel, faptul că spaţiul care a făcut obiectul contractului de închiriere nu a fost folosit de OO. şi Asociaţii a rezultat şi din inexistenţa procesului-verbal de predare a acestuia.

În acelaşi timp, caracterul fictiv al contractului de închiriere a rezultat şi din modul în care a fost conceput.

Astfel, caracterul fictiv al contractului a fost indicat şi de martorul OO.:

"Nu am vizitat niciodată acest imobil şi nu am utilizat niciodată acest imobil nici eu, şi nici alte persoane din cadrul OO. şi asociaţii, pe durata contractului de închiriere.

Precizez că ulterior nu am mai avut niciun fel de relaţii nici cu societatea JJJJ. S.R.L. şi nici cu vreo altă societate a doamnei UUUUUUUUU..

La vremea respectivă, OO. şi asociaţii avea două sedii în Bucureşti, în imobilul din strada x nr. 12 (vilă istorică în suprafaţă de 800 metri pătraţi, folosită QQ.) şi în imobilul din Aleea x A (imobil în suprafaţă de 2.000 de metri pătraţi, închiriat şi folosit QQ.).

Nu a existat, la vremea respectivă, nicio nevoie de spaţiu suplimentar."

Şi în cursul cercetării judecătoreşti, martorul a arătat aceeaşi împrejurare:

"Casa de avocatură nu a folosit imobilul închiriat."

Aceste aspecte au fost confirmate şi de martorul GGG., în declaraţia din 14.10.2019 martorul arătând că nu a fost niciodată în spaţiul închiriat de la JJJJ., în care nu a funcţionat niciun sediu secundar al OO. şi Asociaţii:

"La nivelul anului 2008, OO. şi Asociaţii funcţiona din câte îmi amintesc în două sedii - unul în strada x nr. 12 şi altul în Aleea x, între VVVVVVVVV. şi Ambasada Olandei. Alte sedii nu am mai avut; ştiu că în 2007-2008 s-a mai achiziţionat sediul din WWWWWWWWW. nr. 70, imobil cu 5 sau 6 etaje. După achiziţia acestui imobil, care fusese reabilitat, toţi cei din XXXXXXXXX. s-au mutat în acest imobil nou, precum şi mulţi colegi din sediul din Silvestru. Acest lucru s-a întâmplat undeva prin anul 2009, din câte îmi amintesc.

Era suficient spaţiul din WWWWWWWWW., aş spune că era un spaţiu generos. (...)" - f. x d.u.p.

Fiind audiat în cursul cercetării judecătoreşti, martorul GGG. a arătat, cu privire la acest aspect, că:

"Nu am cunoştinţă de desfăşurarea unor activităţi ale firmei de avocatură în spatiul închiriat de la S.C. JJJJ. S.R.L.."

Împrejurarea că societatea de avocatură nu şi-a desfăşurat activitatea în imobilul închiriat din Bucureşti, str. x, a rezultat şi din declaraţia martorei PPPPPPPP., asistent manager în cadrul OO. şi Asociaţii .

Martora UUUUUUUUU. s-a prevalat de dreptul de a nu da declaraţie, prev. de art. 117 din C. proc. pen., dată fiind calitatea de fostă soţie a inculpatului A. .

În acest mod, inculpatul A. a primit în contul societăţii fostei sale soţii suma totală de 334.090,6 RON, astfel: 112.622 RON încasaţi urmare ordinului de plată din data de 27.06.2008; 107.647 RON încasaţi urmare ordinului de plată din data de 17.07.2008; 113.821 RON încasaţi urmare ordinului de plată din data de 15.08.2008 (fişă cont S.C. JJJJ. S.R.L. - f. x d.u.p.).

Apărările inculpatului privind lipsa unor relaţii, pe de o parte, cu martorul OO., căruia nu i-a solicitat să încheie contractul de închiriere mai sus precizat, iar pe de altă parte, cu fosta soţie, căreia îi lăsase mare parte a bunurilor după partaj, cu ambii aflându-se în relaţii extrem de proaste, nu au putut conduce la soluţia contrară.

Deşi inculpatul A. nu a avut o intervenţie personală în relaţia cu martorul OO. şi casa de avocatură, s-a apreciat că acest aspect nu prezintă relevanţă, intermedierea relaţiilor dintre cei doi fiind făcută de o persoană apropiată ambilor, şi anume inculpatul B., relaţia apropiată a acestuia din urmă fiind confirmată nu numai de martor şi de cei doi inculpaţi. În acest sens, martorul OO. a arătat, în mod expres:

"Cu privire la dl A. sumele care urmau să fie facturate către dânsul ne erau comunicate de către dl QQQ., punctajul acestor sume fiind făcut cu dna C.."

De asemenea, pretinsul mobil de natură personală care ar fi justificat, în opinia apărării, indicarea, în mod mincinos, de către martor, a beneficiarului sumelor de bani ca fiind inculpatul, nu a fost confirmat de probele administrate în cauză. Astfel, martorul OO. a negat folosirea expresiilor clamate de inculpat, iar pretinsa relaţie de duşmănie a martorului cu inculpatul a fost infirmată de declaraţiile martorului YYYYYYYYY. .

Deopotrivă, lipsa vreunui motiv pentru justificarea plăţilor către firma JJJJ. aparţinând fostei soţii a inculpatului A. a fost contrazisă de declaraţia martorului OO., care a arătat că:

"Scopul a fost ca o parte din sumele care i se cuveneau lui A. să ajungă la soţia lui, fiind considerat un ajutor din partea lui pentru soţie (...) Ştiu că fiul acestora a rămas să locuiască după divorţ în acelaşi imobil cu fosta soţie a domnului A.."

În concluzie, afirmaţiile martorului OO. privind fictivitatea contractului de închiriere încheiat între S.C. JJJJ. S.R.L. şi OO. şi Asociaţii au fost confirmate şi de celelalte probe administrate în cauză pe acest segment, respectiv de declaraţiile martorilor GGG. şi PPPPPPPP. şi de înscrisurile ataşate la dosar, detaliate anterior, contractul în speţă reprezentând modalitatea prin care s-au transferat, la solicitarea inculpatului A., prin intermediul inculpatului B., fonduri ilicite provenind din afacerea LL..

SC Q. SRL

Pe baza probelor administrate în cauză a rezultat că, din fondurile încasate de OO. şi Asociaţii de la compania LL., suma de 3.656.158 RON a fost transferată pentru inculpatul A. sub forma plăţii unor facturi emise de societatea Q. S.R.L.. Transferurile s-au realizat în perioada octombrie 2008 - decembrie 2009, când societatea era deţinută de inculpat (titularul a 50% din părţile sociale, conform contractului de cesiune din data de 12.08.2008 - f. x d.u.p.) împreună cu martorul ZZZZZZZZZ..

La începutul anului 2008, martorul OO. a fost anunţat de B. că va fi contactat de ZZZZZZZZZ., în vederea găsirii unei soluţii pentru plata unor sume de bani din contractul încheiat cu asocierea LL.-AAA.-CCC. către A.. ZZZZZZZZZ. era o persoană de încredere şi foarte apropiată de A., cei doi fiind asociaţi de-a lungul timpului, iar implicarea acestuia a fost consecinţa solicitării martorului OO. de a nu avea o legătură directă cu A..

Ulterior, au avut loc întâlniri între OO. şi ZZZZZZZZZ. la sediul OO. şi Asociaţii, cei doi stabilind să încheie un contract de consultanţă având ca obiect livrarea unui studiu, precum şi ca facturile emise în baza contractului să fie întocmite succesiv, pentru valorile care urmau să fie comunicate de B., în înţelegere cu A..

Încheierea contractului de consultanţă a avut un caracter fictiv, fiind conceput ca o modalitate prin care sume de bani ce i se cuveneau lui A. din "afacerea LL." să fie transferate către societatea Q..

Caracterul fictiv al contractului a rezultat atât din declaraţiile martorului OO., cât şi din analiza clauzelor contractuale şi a documentelor întocmite raportate la declaraţiile martorului ZZZZZZZZZ., administratorul Q. S.R.L..

Conform înscrisurilor existente la dosar, a rezultat faptul că, la data de 27.02.2008, între S.C. Q. S.R.L., reprezentată de ZZZZZZZZZ., şi OO. şi Asociaţii, reprezentată de OO., a fost încheiat un contract de consultanţă, preţul fiind de 413.583 euro, obiectul contractului constând în redactarea unui studiu în domeniul energiei .

În cursul urmăririi penale au fost solicitate societăţii Q. toate documentele referitoare la relaţia contractuală cu OO. şi Asociaţii. Au fost depuse 11 rapoarte de activitate (sub 20 de pagini fiecare) şi 7 materiale (între 20-55 pagini fiecare) referitoare domeniul energetic .

Referitor la aceste documente, martorul ZZZZZZZZZ., administratorul societăţii Q., a declarat că reprezintă colecţii ale unor texte preluate de pe internet:

"am identificat în arhiva societăţii o serie de rapoarte de activitate şi un studiu pe care l-am găsit pe un calculator. Este adevărat că materialele depuse azi la dosar reprezintă compilarea şi traducerea în limba engleză a unor materiale disponibile pe internet, însă aceste materiale sunt doar cu titlul de exemplu, ele au constituit în realitate o bază pentru discuţii şi dezvoltări de teme şi proiecte concrete; nu îmi amintesc astfel proiecte concrete, temele generale fiind energie, mediu, infrastructură şi domeniul industriei militare. (…)

Din partea societăţii Q. m-am ocupat personal de întocmirea acestor materiale, împreună cu angajaţi ai societăţii din acea vreme. Nu pot preciza numele acestora în acest moment, mă voi uita pe documente şi voi reveni cu precizări. Eu le indicam acestora ce să scrie în aceste materiale şi de unde să se inspire - în general din surse publice, de pe internet. Fiecare capitol din studiul ataşat reprezintă o compilare a unor informaţii şi materiale specifice."

Potrivit declaraţiilor martorului ZZZZZZZZZ., care a susţinut realitatea relaţiei contractuale, sumele achitate de societatea OO. şi Asociaţii ar fi fost, în realitate, echivalentul unor consultaţii verbale, date în cadrul unor întâlniri de lucru.

Acest fapt a fost contrazis, însă, de obiectul contractului, care prevede explicit doar livrarea unui studiu, şi nu alte servicii.

În realitate, OO. şi asociaţii nu avea nevoie nici de acest studiu, martorul OO. susţinând că este posibil ca acesta nici să nu fi fost predat, de vreme ce nu l-a identificat în arhivă:

"Acest contract a avut ca obiect furnizarea de către Q. S.R.L. a unui studiu în domeniul energiei, preţul fiind de 413.583 euro.

În realitate, OO. şi asociaţii nu avea nevoie de acest studiu, care nici nu cred că a fost predat, având în vedere că nu l-am identificat în arhivă. În baza acestui contract, OO. şi asociaţii a făcut mai multe plăţi, în perioada octombrie 2008- decembrie 2009, în sumă totală de 3.656.158 RON, depăşind valoarea trecută în contract."

Fiind audiat în cursul cercetării judecătoreşti, martorul ZZZZZZZZZ. nu a fost în măsură că precizeze elemente concrete, obiective, privind realitatea relaţiilor contractuale derulate cu societatea de avocatură, relatând aspecte cu caracter de generalitate privind studiul efectuat în beneficiul clientului OO. şi Asociaţii.

Martorul ZZZZZZZZZ. nici nu a putut preciza obiectul relaţiilor contractuale pretins avute cu OO. şi Asociaţii, afirmând că:

"Am depus în cadrul acestui contract, studii în domeniul energiei, mediu, analize de piaţă, precum şi oportunităţi concrete anunţate public de diferite entităţi guvernamentale." Fiindu-i adus la cunoştinţă, în cursul audierii, obiectul contractului, martorul şi-a justificat propria ignoranţă prin faptul că nu mai este în posesia contractului:

"Fiindu-mi citat din obiectul contractului de consultanţă de la fila x şi urm. din vol. 21, respectiv cu trimitere la anexa 1, redactarea unui studiu în domeniul energiei, arăt că nu mai sunt în posesia acestui contract, nu am mai găsit o copie a acestuia, probabil a rămas doar la OO., însă aşa cum am arătat, colaborare a durat pentru aprox. 2 ani şi a cuprins studiile anterior enunţate, precum şi întâlniri în cadrul cărora s-au dezbătut diferite proiecte, participarea la acestea şi modul în care trebuiau pregătite pt. clienţii lui.

Aceste întâlniri le-am avut în principal cu OO., nu îmi amintesc nr. acestor întâlniri, la unele dintre acestea au participat, presupun, colegi de-ai dânsului, iar la maxim 2 întâlniri, cu caracter special, au participat şi reprezentanţi ai unor societăţi străine, pe care nu mi i-a prezentat.

Am primit onorariul menţionat în contract, nu mai pot preciza la acest moment cuantumul sumelor primite,

Stiu că a fost o extindere a contractului, iar plătile au avut in vedere varianta extinsă a contractului.

(...) Cu privire la extinderea la care am făcut anterior referire, arăt că s-a încheiat un act aditional, dar nu mai sunt în posesia acestuia."

Toate aceste împrejurări au demonstrat caracterul fictiv al pretinselor relaţii convenţionale formalizate în încheierea contractului de consultanţă din 27.02.2008, contract încheiat, după cum a arătat reprezentantul pretinsului beneficiar, doar pentru justificarea plăţii sumelor de bani, fiind necesară emiterea de facturi pentru plata sumelor de bani.

Potrivit facturilor emise de către S.C. Q. S.R.L. - factura nr. x/16.10.2008 în valoare de 1.863.775 RON, factura nr. x/04.11.2009 în valoare de 427.438 RON, factura nr. x/11.11.2009 în valoare de 493.343 RON, factura nr. x/02.12.2009 în valoare de 190.845 RON, factura nr. x/07.12.2009 în valoare de 269.540 RON, factura nr. x/11.12.2009 în valoare de 134.801 RON, factura nr. x/15.12.2009 în valoare de 276.417 RON - OO. şi asociaţii a făcut mai multe plăţi, în perioada octombrie 2008 - decembrie 2009, în sumă totală de 3.656.158 RON .

Faptul că suma achitată depăşeşte cu mult valoarea înscrisă în contract a întărit caracterul fictiv al acestuia, precum şi afirmaţia martorului OO. referitoare la faptul că scopul urmărit prin efectuarea plăţilor a fost transmiterea sumei care corespundea comisionului pretins de la reprezentanţii asocierii, iar nu respectarea unor prevederi contractuale.

Similar celor arătate anterior, s-a apreciat că faptul că inculpatul A. nu a adresat vreo solicitare personală martorului OO., în vederea încheierii contractului şi efectuării plăţilor, nu prezintă relevanţă, în condiţiile în care astfel de solicitări au fost realizate prin intermediul inculpatului B.:

"contractul a fost încheiat la solicitarea dlui QQQ. pentru ca o parte din sumele de bani venite de la LL. să ajungă la dl A.. (...) După ce mi-a spus acest lucru dl QQQ., m-am întâlnit cu dl Cxxeauşelu, care ştia deja scopul pentru care urma să încheiem contractul" (declaraţiile martorului OO. cu ocazia confruntării cu martorul ZZZZZZZZZ. - f. x verso, vol. 269 d.u.p.).

Contrar susţinerilor apărării, contractul nu a fost încheiat la solicitarea martorului OO., acest aspect fiind infirmat de declaraţiile martorului ZZZZZZZZZ., care nu a putut preciza cui a aparţinut iniţiativa încheierii acestui contract .

Mai mult, pretinsul interes al societăţii de avocatură OO. şi Asociaţii pentru piaţa de energie a fost infirmat de avocaţii care lucrau în cadrul firmei, martorul GGG., care s-a ocupat de redactarea contractului (acesta depunând la dosar drafturile contractului încheiat de OO. şi Asociaţii cu Q. S.R.L. - f. x d.u.p.) arătând că nu-şi aminteşte de studii sau materiale primite de la această din urmă societate . Or, în situaţia în care studiul predat ar fi fost folosit în activitatea curentă a firmei de avocatură, acesta ar fi fost cunoscut de persoana care s-a ocupat de formalizarea pretinsei relaţii comerciale.

Nici în rapoartele de activitate ale societăţii de avocatură nu este menţionată vreo activitate de genul celor invocate de martorul ZZZZZZZZZ., singura menţiune fiind din 17.12.2009:

"întâlnire cu dl ZZZZZZZZZ., reglare probleme restante", activitate efectuată de avocatul GGG. .

În ceea ce priveşte legătura inculpatului A. cu S.C. Q. S.R.L., din informaţiile comunicate de către Oficiul Naţional al Registrului Comerţului a rezultat că inculpatul a avut calitatea de asociat în cadrul societăţii în perioada în care au fost realizate încasările de către societatea Q., alături de ZZZZZZZZZ., în perioadele 26.08.2008 - 02.04.2010, respectiv 28.06.2012 - 12.07.2016 (prin contractul de cesiune din data de 12.08.2008 - f. x d.u.p., inculpatul A. a dobândit 15 părţi sociale, reprezentând 50% din societatea Q., pe care le-a deţinut până la data de 29.03.2010 - f. x d.u.p.).

La solicitarea inculpatului A., mediată de inculpatul B., în contul societăţii Q. S.R.L. s-a primit suma totală de 3.656.158 RON, după cum rezultă din înscrisurile aflate în vol. 91 d.u.p.: 297.578 RON încasaţi urmare ordinului de plată din data de 19.11.2008; 450.000 RON încasaţi urmare ordinului de plată din data de 27.11.2008; 116.000 RON încasaţi urmare ordinului de plată din data de 3.12.2008; 100.000 RON încasaţi urmare ordinului de plată din data de 15.12.2008; 100.000 RON încasaţi urmare ordinului de plată din data de 17.12.2008; 150.000 RON încasaţi urmare ordinului de plată din data de 18.12.2008; 150.000 RON încasaţi urmare ordinului de plată din data de 22.12.2008; 180.000 RON încasaţi urmare ordinului de plată din data de 23.12.2008; 320.196 RON încasaţi urmare ordinului de plată din data de 29.12.2008; 493.343 RON încasaţi urmare ordinului de plată din data de 9.12.2009; 427.438 RON încasaţi urmare ordinului de plată din data de 17.12.2009; 871.603 RON încasaţi urmare ordinelor de plată din data de 22.12.2009 .

În drept:

Faţă de cele arătate în expunerea situaţiei de fapt reţinute de instanţa de fond şi analiza materialului probator administrat pe parcursul procesului penal, detaliată anterior, s-a constatat că:

Fapta inculpatului B., care a pretins de la reprezentanţii societăţii LL. plata unui comision de 3,5% din valoarea contractelor ce urmau a fi încheiate de asocierea LL.-AAA.-CCC. cu CNCFR S.A. privind reabilitarea căii ferate Bucureşti - Constanţa, pentru ca, în schimbul acestuia, să îşi exercite influenţa asupra funcţionarilor din cadrul Ministerului Finanţelor Publice cu atribuţii în asigurarea finanţării proiectului de reabilitare a căii ferate Bucureşti - Constanţa, pentru a-i determina pe aceştia să asigure finanţarea proiectului, atât iniţial, cu prilejul încheierii contractelor de reabilitare, cât şi ulterior, pe parcursul derulării acestor contracte, iar ulterior, conform acestei înţelegeri, a primit sume de bani totalizând 3.121.328,41 RON şi 1.919.900 euro, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de influenţă, incriminată, la data săvârşirii acesteia, de dispoziţiile art. 257 din C. pen. anterior rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 şi, în prezent, în prevederile art. 291 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000.

Fapta inculpatei C., care, prin intermediul inculpatului B., a pretins de la reprezentanţii societăţii LL. plata unui comision de 3,5% din valoarea contractelor ce urmau a fi încheiate de asocierea LL.-AAA.-CCC. cu CNCFR S.A. privind reabilitarea căii ferate Bucureşti - Constanţa, pentru ca, în schimbul acestuia, să îşi exercite influenţa asupra funcţionarilor din cadrul CN CFR cu atribuţii în obţinerea finanţării proiectului de reabilitare a căii ferate Bucureşti - Constanţa şi plata facturilor aferente proiectului, pentru a îi determina pe aceştia să îşi exercite atribuţiile în vederea încheierii contractelor de reabilitare şi, ulterior, în vederea plăţii facturilor emise în baza acestor contracte, iar ulterior, conform acestei înţelegeri, a primit sume de bani totalizând 3.083.498,71 RON şi 1.050.087 euro, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de influenţă, incriminată, la data săvârşirii, de dispoziţiile prev. de art. 257 din C. pen. anterior rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 şi, în prezent, în prevederile art. 291 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000.

Fapta inculpatului A., care, prin intermediul inculpatului B., a pretins de la reprezentanţii companiei austriece LL. un comision de 3,5% din valoarea contractelor ce urmau a fi încheiate de asocierea LL.-AAA.-CCC. cu CN CFR S.A. privind reabilitarea căii ferate Bucureşti - Constanţa, pentru ca, în schimbul acestui comision, să îşi exercite atribuţiile care îi reveneau în calitate de ministru al finanţelor publice, respectiv să aprobe finanţarea suplimentară necesară pentru încheierea contractelor, precum şi pentru a îşi exercita ulterior atribuţiile referitoare la asigurarea fondurilor pentru plata facturilor pentru lucrările efectuate şi care, în baza acestei înţelegeri, a primit suma de 3.990.248,6 RON, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de luare de mită, incriminată, la data săvârşirii acesteia, în dispoziţiile art. 254 alin. (1) din C. pen. anterior rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 şi, în prezent, în prevederile art. 289 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 6 şi art. 7 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 78/2000.

S-a reţinut că elementul material al laturii obiective s-a realizat, în cazul fiecăruia dintre inculpaţi, în modalitatea pretinderii, respectiv a primirii, atât în ceea ce priveşte infracţiunea de trafic de influenţă, cât şi cea de luare de mită.

Înţelegerea s-a realizat în anul 2005, înainte de obţinerea aprobării Ministerului Finanţelor Publice pentru finanţarea suplimentară a împrumutului de la JJJ., necesară încheierii contractelor privind reabilitarea căii ferate Bucureşti - Constanţa.

Având în vedere probele administrate în cauză, a rezultat că această înţelegere a avut loc în intervalul februarie 2005 - octombrie 2005, interval mărginit, pe de o parte, de data de 8.02.2005, când au fost deschise ofertele participanţilor la licitaţie şi s-a constatat că sumele ofertate depăşesc împrumutul ZZ., iar pe de altă parte, de data de 18.10.2005, când a fost aprobat Memorandumul semnat de A. privind acordarea finanţării suplimentare.

Primirea sumelor de bani s-a realizat în perioada 21.03.2006 - 11.06.2013, în conturile societăţii OO. şi Asociaţii.

Astfel, infracţiunile reţinute în sarcina inculpaţilor au avut ca perioadă de săvârşire intervalul 08.02.2005 - 11.06.2013, perioadă în care s-a realizat o pluralitate de acte, un act material de pretindere şi mai multe acte de primire a sumelor de bani, astfel cum au fost descrise anterior.

S-a constatat că această modalitate de săvârşire a infracţiunilor este specifică unităţii naturale colective, ca formă a infracţiunii simple, fiind vorba despre o infracţiune simplă care înglobează mai multe acţiuni. S-a reţinut ca încadrare juridică forma simplă a infracţiunii, având în vedere că plăţile succesive în baza aceleiaşi înţelegeri iniţiale realizează varianta alternativă de săvârşire a infracţiunii şi nu pot fi asimilate unor acte materiale distincte, de natură a atrage forma continuată a infracţiunii.

Actele prin care sunt săvârşite modalităţile alternative de comitere a aceleiaşi infracţiuni se unesc în mod firesc într-o singură infracţiune, aflându-ne într-o situaţie de unitate naturală în care dinamica infracţională se opreşte odată cu producerea ultimului rezultat din cadrul modalităţilor alternative ale elementului material.

Săvârşirea, de către aceeaşi persoană, de fapte prin care se concretizează două sau mai multe din conţinuturile alternative ale elementului material al infracţiunii, reprezintă, în ansamblu, acte de executare a unei infracţiuni unice, astfel că, indiferent dacă prin pretinderea foloaselor infracţiunea este consumată, activitatea ulterioară de primire a foloaselor pretinse constituie, alături de actele anterioare, o unitate naturală de infracţiune.

Aşadar, activitatea subsecventă de primire a foloaselor iniţial pretinse nu este lipsită de relevanţă penală, ci este înglobată în unitatea infracţională, alături de activitatea de pretindere, cu toate consecinţele ce decurg din această constatare. Aceasta înseamnă că, din moment ce atât acţiunea de pretindere, cât şi cea de primire, se subsumează aceleiaşi unităţi infracţionale naturale, termenul de prescripţie a răspunderii penale începe să curgă de la data ultimului act de primire a banilor, iar nu de la data pretinderii acestora, cum a susţinut apărarea.

În consecinţă, calculând de la data de 11.06.2013, termenul general de prescripţie a răspunderii penale pentru infracţiunea de trafic de influenţă, care este de 8 ani, conform art. 122 alin. (1) lit. c) din C. pen. anterior, acesta s-ar fi împlinit la 11.06.2021. Având în vedere că împotriva inculpaţilor B. şi C. s-a început urmărirea penală şi s-a dispus trimiterea în judecată, termenul de prescripţie s-a întrerupt, operând în această situaţie prevederile art. 124 din C. pen. anterior, referitoare la prescripţia specială, caz în care termenul de prescripţie se consideră împlinit la data de 11.06.2029.

De asemenea, calculând de la aceeaşi dată termenul general de prescripţie a răspunderii penale pentru infracţiunea de luare de mită, care este de 10 ani, conform art. 122 alin. (1) lit. b) din C. pen. anterior, acesta s-ar fi împlinit la 11.06.2023. Având în vedere că împotriva inculpaţilor A. şi B. s-a început urmărirea penală şi s-a dispus trimiterea în judecată, termenul de prescripţie s-a întrerupt, operând în această situaţie prevederile art. 124 din C. pen. anterior, referitoare la prescripţia specială, caz în care termenul de prescripţie se consideră împlinit la data de 11.06.2033.

A fost avut în vedere că cele două decizii pronunţate de instanţa supremă în mecanismul de unificare a practicii judiciare, invocate de apărare în scopul calculării într-o altă modalitate a termenelor de prescripţie, nu sunt incidente în speţă. Astfel, acestea fie vizează alte instituţii juridice şi nu problematica prescripţiei răspunderii penale, cum este cazul deciziei nr. 16/2019, pronunţată de Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, fie vizează chestiuni inaplicabile prezentei cauze, respectiv alte infracţiuni care nu fac obiectul cauzei de faţă. Decizia nr. 16/2019 vizează infracţiunea de spălare a banilor, iar decizia nr. 5/2019, pronunţată în recurs în interesul legii, vizează exclusiv infracţiunile simple, de rezultat, ce constau într-o singura acţiune sau inacţiune şi care prezintă particularitatea producerii unei pagube sau realizarea unui folos necuvenit pe o perioadă de timp.

Faţă de cele arătate, instanţa de fond a apreciat nefondate solicitările apărării inculpaţilor B. şi C. de încetare a procesului penal, în cauză nefiind îndeplinit termenul de prescripţie a răspunderii penale a inculpaţilor.

Fapta inculpatului B., care l-a ajutat pe ministrul A. să pretindă un comision de la reprezentanţii societăţii LL., pentru ca, în schimbul acestui comision, să aprobe finanţarea suplimentară necesară pentru încheierea contractelor privind reabilitarea căii ferate Bucureşti - Constanţa, iar ulterior, pe parcursul derulării contractelor, să îşi exercite atribuţiile referitoare la asigurarea fondurilor pentru plata facturilor pentru lucrările efectuate de asocierea din care făcea partea compania LL., după care, l-a ajutat pe A. să primească suma de 3.990.248,6 RON (reprezentând partea acestuia din comisionul de 3,5% din valoarea contractelor), întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de luare de mită, în forma de participaţie a complicităţii, incriminată, la data săvârşirii acesteia, în dispoziţiile art. 26 rap. la art. 254 alin. (1) din C. pen. anterior rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 şi, în prezent, în prevederile art. 48 alin. (1) rap. la art. 289 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 6 şi art. 7 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 78/2000.

S-a reţinut că ajutorul a constat în aceea că a intermediat realizarea înţelegerii dintre A. şi reprezentanţii societăţii LL. şi a intermediat relaţia lui A. cu OO., prin intermediul căruia s-a realizat transferul banilor. Astfel, inculpatul B. a fost cel care a realizat înţelegerea cu reprezentanţii societăţii LL., în numele lui A. (inculpatul acţionând atât în nume propriu, cât şi în numele inculpatului A.). De asemenea, inculpatul B. i-a comunicat martorului OO. modul şi momentele la care să efectueze plăţile către societăţile indicate de A.. Aceste împrejurări au rezultat din analiza materialului probator administrat pe parcursul procesului penal.

Şi în acest caz, s-a reţinut că sunt valabile consideraţiile de mai sus, referitoare la perioada infracţională, la unitatea naturală colectivă, ca formă a infracţiunii simple, definită de doctrină ca "acea formă a unităţii naturale de infracţiune caracterizată de faptul că acţiunea care intră în structura sa se compune dintr-o pluralitate de acte materiale" şi la calculul termenului de prescripţie a răspunderii penale.

În ceea ce priveşte latura subiectivă, instanţa de fond a apreciat că faptele au fost comise de inculpaţi cu forma de vinovăţie a intenţiei directe, aspect ce rezultă din probele administrate. De altfel, s-a constatat că inculpaţii nu au formulat critici pe acest segment al elementelor constitutive ale infracţiunii, invocând fie inexistenţa faptelor (inculpaţii A. şi C.), fie neîntrunirea condiţiilor privind latura obiectivă a infracţiunii (inculpata C.) ori lipsa probelor privind săvârşirea faptelor (inculpaţii B. şi C.).

În raport de considerentele expuse, instanţa de fond, în urma analizării tuturor probelor administrate pe parcursul întregului proces penal, a apreciat că acuzaţiile aduse inculpatului A., de luare de mită, inculpatului B., de trafic de influenţă şi luare de mită, în forma de participaţie a complicităţii şi inculpatei C., de trafic de influenţă, au fost dovedite dincolo de orice îndoială rezonabilă, în cauză impunându-se condamnarea fiecăruia dintre aceştia pentru infracţiunile pe care le-au comis.

Având în vedere că, de la data comiterii faptelor şi până la judecarea cauzei, a intrat în vigoare noul C. pen. şi, totodată, s-au modificat dispoziţiile cuprinse în Legea nr. 78/2000, s-a dat eficienţă principiului constituţional al aplicării legii penale mai favorabile, statuat în prevederile art. 15 alin. (2) din Constituţia României şi reglementat în art. 5 din C. pen., astfel cum a fost interpretat prin decizia nr. 265/2014 a Curţii Constituţionale.

În ceea ce priveşte acuzaţia adusă inculpatei C., în sensul că l-a ajutat pe ministrul A. să pretindă un comision de la reprezentanţii societăţii LL., respectiv l-a ajutat pe acesta să primească suma de un milion de euro (reprezentând partea sa din comisionul de 3,5% din valoarea contractelor), instanţa de fond a apreciat că această faptă reţinută în sarcina inculpatei nu a fost dovedită prin mijloacele de probă administrate în cauză.

Astfel, din probele administrate în cauză, analizate anterior, nu au fost decelate activităţi concrete de ajutor desfăşurate de inculpata C., acordate inculpatului A. sub aspectul pretinderii comisionului de la reprezentanţii societăţii LL.. Or, participarea la înţelegerea infracţională şi a acestei inculpate şi pretinderea de la reprezentanţii societăţii LL. a comisionului de 3,5%, prin intermediul lui B. lonuţ (care a acţionat atât în nume propriu, cât şi în numele celorlalţi doi inculpaţi), constituie activităţi desfăşurate de inculpata C., circumscrise acţiunilor de pretindere pentru sine a sumelor de bani, ca element material al laturii obiective a infracţiunii de trafic de influenţă.

Susţinerea acuzării în sensul că înţelegerea cu reprezentanţii companiei LL. nu ar fi putut fi realizată sau ar fi fost mai dificil de realizat doar de inculpaţii B. lonuţ şi A., în lipsa inculpatei C., s-a apreciat că reprezintă o simplă alegaţie, care nu are suport în materialul probator aflat la dosar.

Mai mult, s-a constatat că probele administrate infirmă teza acuzării în sensul că inculpata ar fi intermediat relaţia lui A. cu OO. şi că i-ar comunicat acestuia din urmă modul şi momentele la care să efectueze plăţile către societăţile indicate de A., activităţile clamate de parchet fiind realizate, în fapt, de inculpatul B.. În acest sens, au fost avute în vedere declaraţiile martorului OO., care a arătat în mod expres că:

"de relaţia cu A. se ocupa KKK., percepţia mea fiind că acei doi erau apropiaţi" ; "Cu privire la dl A. sumele care urmau să fie facturate către dânsul ne erau comunicate de către dl Costea" .

S-a considerat că împrejurarea potrivit căreia inculpata ţinea o evidenţă a sumelor de bani, cum a declarat acelaşi martor ("punctajul acestor sume fiind făcut cu dna C."), nu echivalează cu participarea acesteia la comiterea infracţiunii de luare de mită, în forma complicităţii, plata ulterioară de către martorul OO. a sumelor primite pentru inculpaţi, conform solicitărilor fiecăruia dintre aceştia, nefiind un aspect subsumat conţinutului constitutiv al infracţiunilor de corupţie reţinute în sarcina inculpaţilor.

Faţă de cele arătate, instanţa de fond, în baza art. 396 alin. (5) rap. la art. 16 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen., a dispus achitarea inculpatei C. sub aspectul săvârşirii infracţiunii de luare de mită, pretins comisă în forma de participaţie a complicităţii, neexistând probe că aceasta a săvârşit infracţiunea care i se impută prin actul de acuzare.

A DOUA ETAPĂ

Prealabil expunerii situaţiei de fapt şi a materialului probator administrat în cauză, instanţa de fond a analizat susţinerile inculpatului A., prin apărători aleşi, privind lipsa de credibilitate a martorului YY., ce rezultă, în opinia apărării, din înregistrările audio ale declaraţiilor date de martor la data de 2 martie 2018, respectiv la data de 23 aprilie 2018, susţineri formulate în cuprinsul cererii de reaudiere a martorului, depusă la termenul de judecată din 16 septembrie 2021 (cerere asupra căreia instanţa s-a pronunţat prin încheierea din 30.09.2021, ocazie cu care s-a apreciat că aspectele invocate de apărare nu sunt de natură a impune reaudierea acestuia, ci sunt împrejurări ce ţin de procesul de apreciere a probelor, urmând a fi avute în vedere în procesul de evaluare a probelor cu ocazia deliberării) şi reiterate în concluziile scrise depuse la dosar ulterior dezbaterilor pe fondul cauzei.

Cu titlu preliminar, s-a constatat că declaraţiile martorului YY. date în zilele de 2 martie 2018 şi 23 aprilie 2018 sunt ataşate la f. x d.u.p. şi la f. x d.u.p.

De asemenea, martorul YY. a fost audiat în cursul cercetării judecătoreşti, în condiţii de oralitate, contradictorialitate şi nemijlocire la termenul din 13 mai 2021, declaraţia fiind ataşată la f. x d.i.

Verificând susţinerile apărării în raport, pe de o parte, de înregistrările audio ale declaraţiilor martorului YY. (audiate de instanţa de judecată în cameră de consiliu) şi, pe de altă parte, de consemnările efectuate de organele de urmărire penală în cuprinsul mijloacelor de probă ataşate la dosarul cauzei, instanţa de fond le-a apreciat ca nefondate.

Contrar susţinerilor apărării, din înregistrările audierilor a rezultat că martorul relatează liber, iar ceea ce se consemnează în declaraţia scrisă sunt relatările acestuia. Intervenţiile organelor de urmărire penală s-au limitat la adresarea de întrebări sau la solicitarea de lămurire a unor aspecte din declaraţiile orale ale martorului, iar consemnările s-au realizat în concordanţă cu cele declarate de persoana audiată.

Aceste constatări rezultate în urma verificărilor instanţei, efectuate, în paralel, asupra înregistrărilor audio şi, totodată, asupra conţinutului declaraţiilor depuse la dosarul de urmărire penală, vizează ambele audieri efectuate de organele de urmărire penală în intervalul martie - aprilie 2018.

Prin urmare, s-a remarcat că susţinerile apărării privind "influenţarea de către anchetatori" a declaraţiilor martorului nu au suport în realitate. Celelalte aprecieri făcute de apărare relative la declaraţia din 05.03.2018 au fost apreciate, de asemenea, neîntemeiate, acestea fiind construcţii pur speculative, nefundamentate în vreun fel pe înregistrarea audierii de la data antemenţionată.

S-a reţinut că nici celelalte aprecieri ale inculpatului A. privind declaraţia din data de 23.04.2018 nu au caracter fondat.

Preliminar, s-a constatat că martorul YY. a fost audiat la data de 23.04.2018 "în legătură cu plăţile către E.", obiect menţionat expres la începutul declaraţiei. Prin urmare, premisa de la care a pornit apărarea inculpatului A., în sensul că s-au făcut "eforturi vădite pentru a ajunge la anumite concluzii ale anchetei (cele care conduceau la acuzarea lui A.)" este falsă, obiectul audierilor martorului vizând un alt inculpat.

De asemenea, un alt aspect ignorat de apărare a fost acela că, pe parcursul audierii, martorului YY. i s-a permis consultarea documentelor referitoare la transferurile efectuate, documente depuse de martor la dosar. Acest aspect a rezultat din menţiunea aflată la finalul declaraţiei, dar şi din modul în care a decurs audierea, martorul consultând o serie de înscrisuri de care s-a servit în expunerea orală.

Astfel, martorul a explicat menţiunile pe care le-a făcut în situaţiile tabelare depuse la dosarul cauzei, a expus cronologic transferurile sumelor de bani şi destinaţia acestora, fiind şi situaţii în care a reluat, din proprie iniţiativă sau la solicitarea organelor de urmărire penală, circuitul financiar şi a refăcut calculele sumelor de bani tranzacţionate prin conturi în scopul redării fidele în declaraţie a transferurilor pe care le-a efectuat şi a împrejurărilor pe care le-a perceput la nivel personal.

Deopotrivă, relatările orale ale martorului cu privire la transferurile efectuate au fost verificate cu ocazia audierii şi de către organele de urmărire penală prin consultarea actelor şi lucrărilor dosarului. Totodată, în acest context al verificărilor relatărilor orale ale martorului, i-au fost adresate întrebări sau i-au fost cerute explicaţii suplimentare, răspunsurile acestuia sau precizările, după caz, fiind consemnate întocmai în declaraţie.

Activităţilor descrise mai sus, care se desfăşoară în mod curent în procedurile de audiere, cu particularităţile specifice, inerente fiecărei cauze în parte, apărarea le-a dat o altă conotaţie decât cea rezultată din înregistrare, proprie şi personală, rezultată exclusiv din interpretarea trunchiată şi speculativă a înregistrării audierii declaraţiei martorului.

Totodată, susţinerile apărării în sensul că în declaraţie au fost consemnate ca având caracter de certitudine afirmaţii imprecise ale martorului au fost contrazise de înregistrarea audio, precum şi de conţinutul declaraţiei ataşate la dosar, aspectele pe care martorul nu şi le-a amintit sau cu privire la care nu era sigur fiind consemnate de maniera "nu ştiu", "nu îmi amintesc", "cred", "posibil".

Nu în ultimul rând, s-a apreciat că susţinerile apărătorilor inculpatului A. din concluziile scrise, în sensul evidenţei faptului "că a fost o tactică de anchetă care a înfrânt principiul loialităţii administrării probatoriului (...) pentru că anchetatorii au făcut promisiuni şi îndemnuri în scopul de a obţine probe împotriva clientului nostru", reprezintă o simplă alegaţie a apărării, nedovedită în vreun fel şi contrazisă categoric de înregistrarea declaraţiei martorului YY. din data de 23 aprilie 2018, motiv pentru care nu se impune analiza incidenţei, în speţă, a încălcării principiului clamat de apărare, reglementat de art. 101 alin. (1) din C. proc. pen.

Împrejurarea că martorul YY. a fost implicat în activitatea infracţională nu a putut constitui un motiv determinant şi singular pentru înlăturarea declaraţiilor sale, lipsa de sinceritate a acestuia neputând fi prezumată a priori, ci stabilită în contextul materialului probator administrat pe parcursul procesului penal.

Aprecierile apărării privind lipsa de credibilitate a martorului YY. au fost analizate punctual, în contextul factual invocat, prin raportare şi la celelalte mijloace de probă administrate în cauză pe tot parcursul procesului penal, declaraţiile martorului fiind avute în vedere în măsura în care acestea se coroborează şi cu alte mijloace de probă.

Contestarea, de către inculpatul E., a calităţii de martor a lui YY., nu a putut fi primită de instanţă, pentru motivele expuse relativ la martorii OO. şi GGG., în raport de sensul dat noţiunii de martor, atât în legislaţia naţională, cât şi în jurisprudenţa CEDO. În plus, s-a constatat că această critică a fost invocată şi în cursul procedurii de cameră preliminară, apreciindu-se, cu titlu definitiv, prin încheierea nr. 3/C din 24.02.2021, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 2 judecători, că declaraţiile date de martorul YY. nu sunt afectate de vreun viciu de legalitate.

Înţelegerea pentru plata comisionului în baza unui contract fictiv de consultanţă şi participanţii la această înţelegere

În cursul anului 2009, reprezentanţii JJ. au ajuns la o nouă înţelegere privind plata unui comision de 10% din sumele încasate de la CN CFR S.A. către funcţionarii români care aveau atribuţii în aprobarea plăţilor pentru lucrările executate sau către persoane care aveau influenţă asupra acestora.

Participanţii la această nouă înţelegere au fost: PPP. (director al LL. m.b.H.), VV. (director general al LL.), YY., în calitate de reprezentant de facto al companiei LL., E., membru marcant al partidului aflat la guvernare, deputat în Parlamentul României, A., fost ministru al finanţelor în perioada 2005 - 2007 şi ocupând din nou această funcţie în perioada 23.12.2009 - 03.09.2010, D., secretar de stat în cadrul Ministerului Transporturilor în perioada 10.01.2009 - 21.10.2010, persoană apropiată de prim-ministrul AAAAAAAAAA. şi SS., cel care a pus la dispoziţie conturile unor societăţi offshore prin intermediul cărora comisionul urma să fie transferat din conturile companiei LL. în condiţii de aparentă legalitate.

Această nouă înţelegere a avut loc în contextul în care, la data de 22.12.2008, fusese numit un alt Guvern al României, urmare a alegerilor parlamentare, iar creditele bancare care asiguraseră finanţarea lucrărilor de reabilitare a căii ferate fuseseră epuizate în cursul anului 2008, plăţile către asocierea JJ. - AAA. - CCC. urmând să fie efectuate din bugetul de stat; criza economică din acea perioadă a limitat însă veniturile fiscale ale statului, cu consecinţa unor întârzieri semnificative la plată. Astfel, facturi emise de asociere în perioada martie 2009 - martie 2010 au fost achitate abia la data de 30.12.2010, împrejurare care putea afecta activitatea asocierii, având în vedere că aceasta trebuia să achite, la rândul său, creditele contractate pentru finanţarea lucrărilor.

În aceste condiţii, compania LL. urmărea să obţină atât plata facturilor emise către CN CFR pentru lucrările de reabilitare a căii ferate efectuate pe tronsonul Bucureşti - Constanţa, cât şi plata unui TVA restant, rămas neachitat de CN CFR ca urmare a lucrărilor efectuate de compania LL. la un alt tronson, Bucureşti - Câmpina. Aceste din urmă lucrări au fost executate în perioada 2003 - 2006, iar compania LL. se afla într-o situaţie dificilă întrucât statul îi achitase pentru aceste lucrări doar valoarea fără TVA a facturilor, în vreme ce compania LL. virase TVA aferent acestor facturi către bugetul de stat. Deşi această problemă era cunoscută la nivelul Ministerului Transporturilor, până în anul 2010 nu a fost găsită o rezolvare.

Având în vedere acest context, cetăţenii austrieci PPP. (director al LL. m.b.H.) şi VV. (director general al LL.) au convenit cu martorul YY. ca societatea austriacă să achite demnitarilor români implicaţi în deblocarea plăţilor un comision de 10% din valoarea sumelor încasate de la CN CFR. Plăţile urmau să se facă în conturi bancare deschise la bănci din Elveţia, în baza unor contracte fictive de consultanţă încheiate cu societăţile controlate de SS., QQ. şi RR..

Conform acestei înţelegeri, comisionul era destinat să ajungă la A., D. şi E..

De asemenea, o parte din comision urma să revină lui YY., în calitate de intermediar dintre societatea LL. şi oficialii români, precum şi lui SS., cel care a pus la dispoziţie societăţi pe care le controla, pentru a se putea realiza transferul sumelor de bani din societatea LL. în condiţii de aparentă legalitate.

În acelaşi timp, o parte din comision a fost însuşită de VV., director general al LL..

Mijloacele de probă care dovedesc existenţa înţelegerii

Din declaraţiile martorului YY. a rezultat că perioada în care s-a realizat înţelegerea a fost începutul anului 2009, în contextul generat de lipsa resurselor financiare şi întârzierea la plată a facturilor emise pentru lucrările efectuate pe tronsonul Bucureşti - Constanţa şi neplata TVA-ului datorat pentru lucrările pe tronsonul Bucureşti - Câmpina; martorul a precizat şi care au fost termenii acestei înţelegeri - respectiv acordarea unui comision de 10% către oficialii români care puteau asigura deblocarea plăţilor.

Cu ocazia audierilor din data de 02.03.2018, martorul a declarat:

"Discuţiile cu reprezentanţii firmei LL. au debutat la începutul anului 2009, în contextul în care VV. aflase de la diferiţi funcţionari că vor exista întârzieri la plata lucrărilor desfăşurate pe tronsonul Feteşti - Constanţa. Totodată, mai era înregistrată o restanţă la plată pentru tronsonul de cale ferată Bucureşti - Câmpina, reprezentând TVA, în valoare de până în 10 milioane de euro.

În aceste condiţii, VV. mi-a solicitat sprijinul pentru a obţine alocarea de fonduri necesare efectuării plăţilor cu privire la lucrările efectuate.

(…) Precizez că încă de la prima discuţie, VV. m-a informat că există posibilitatea achitării unui comision de 10% şi care sunt sumele care fac obiectul acestui contract. Îmi aduc aminte că pentru Bucureşti - Constanţa era vorba despre aproximativ 110.000.000 euro (sume ce urmau să le încaseze de la CN CFR) iar TVA-ul restant pentru lucrările efectuate pe tronsonul Bucureşti-Câmpina era de aproximativ 10.000.000 euro".

Aceleaşi aspecte au fost relatate de martor şi cu ocazia audierii din data de 13 mai 2021:

"La începutul anului 2009, VV. m-a întrebat punctual dacă pot să găsesc posibilitatea de a avea discuţii cu oficiali români la nivel înalt, din Min. Transporturilor, iniţial, astfel încât, să poată recupera nişte sume restante atât pentru lucrări finalizate cu mult timp în urmă, 2003, 2004, respectiv calea ferată Bucureşti - Câmpina, unde nu încasaseră TVA-ul, cât şi sumele datorate şi care erau foarte mari pt. lucrările realizate pe tronsonul Bucureşti - Constanţa câştigat de ei la licitaţie.

Încă din prima discuţie cu VV., acesta a spus că ştie că România era în criză şi avea puţini bani pentru plata lucrărilor, şi tocmai de aceea, a ţinut să îmi precizeze că există disponibil pt. diverse plăţi până la 10 % din încasările ce urmau a fi făcute."

Totodată, martorul YY. a indicat demersurile pe care le-a realizat în calitatea sa de reprezentant de facto al companiei LL., ulterior discuţiilor cu VV., în vederea obţinerii de către această companie a plăţilor pentru datoriile restante.

Astfel, martorul a arătat că a luat legătura cu E. (vicepreşedinte PP., partid aflat la guvernare în perioada respectivă), cu care era prieten, pentru a identifica persoane care ar putea influenţa deciziile legate de plata datoriilor către compania LL.. În discuţiile purtate de martor cu E., cei doi au hotărât că vor încerca să discute cu secretarul de stat D., din cadrul Ministerului Transporturilor, iar pentru Ministerul Finanţelor Publice au hotărât să discute cu A., fost ministru al finanţelor, care avea influenţă atât asupra unora dintre secretarii de stat şi funcţionarii din minister, cât şi asupra ministrului de la acea vreme, BBBBBBBBBB.. Atât A., cât şi D., au fost de acord să se implice, în schimbul promisiunii unor sume de bani.

"Eu am apelat la E. întrucât eu îl cunoşteam pe acesta de mai mulţi ani şi aveam o relaţie de prietenie, acesta fiind naşul meu din prima căsătorie. Acesta era unul dintre liderii partidului aflat la guvernare, fiind vicepreşedinte PP.. În cadrul discuţiei cu acesta, după ce i-am expus problema şi i-am spus că este nevoie de sprijin politic la vârf în Ministerului Transporturilor şi Ministerului Finanţelor Publice, acesta a spus că pentru Ministerul Transporturilor va încerca să discute cu CCCCCCCCCC., dar că îl cunoaşte mai bine pe secretarul de stat D., iar pentru Ministerul Finanţelor Publice, cel mai bine este să discutăm cu A., care are o influenţă atât asupra unora dintre secretarii de stat şi funcţionarii din minister, cât şi asupra ministrului de la acea vreme, cred că BBBBBBBBBB. (despre care ştiam că se consultă destul de des cu A.).

Este posibil ca această discuţie să fi avut loc la biroul meu, dar nu sunt sigur. Concluzia întâlnirii a fost că DDDDDDDDDD. va discuta cu D. şi cu A., precum şi cu CCCCCCCCCC..

În condiţiile în care, după câteva zile, am primit atât de la EEEEEEEEEE. cât şi de la DDDDDDDDDD. asigurări că D. şi A. vor sprijini activ rezolvarea solicitărilor celor de la LL., l-am informat pe VV. că putem merge mai departe şi putem negocia încheierea unui contract, pentru acordarea comisionului (…)"

Şi în faţa Înaltei Curţi, martorul YY. a detaliat demersurile pe care le-a făcut, ulterior discuţiilor avute cu martorul VV.:

"Am avut primele discuţii cu diverse persoane pe care le cunoşteam, respectiv EEEEEEEEEE., un prieten de-al meu despre care ştiam că are o relaţie bună cu CCCCCCCCCC.. Pe EEEEEEEEEE. l-am întrebat dacă poate să aibă o discuţie cu CCCCCCCCCC. în care să îi explice că această companie a finalizat lucrările la timp dar nu îşi primeşte banii şi să îi primească pe cei de la consorţiul LL. la o întâlnire la care să găsească posibile soluţii. Din câte îmi amintesc, această întâlnire dintre reprezentanţi LL. şi CCCCCCCCCC. a avut loc la scurt timp, dl. CCCCCCCCCC. fiind la acel moment ministrul al tranporturilor. Am participat şi eu la această întâlnire şi îmi amintesc că Dl. CCCCCCCCCC. le-a spus că "din păcate nu stă în pixul lui alocarea banilor". Astfel, am căutat să înţelegem, eu şi VV., care sunt persoanele care pot aloca banii.

Arăt că VV. avea conexiuni în CFR şi Min. Transporturilor şi putea să se informeze cum se cer, cum se alocă, cine dă banii din eşalonul II al funcţionarilor, ca să poată să îmi spună cam ce persoane ar trebui eu să accesez. Aşa a aflat că în acea perioadă, deja se făceau liste cu arieratele ce urmau a fi plătite cu prioritate, ca urmare a înţelegerii dintre Guvernul României, FMI, Banca Mondială şi Comisia Europeană, dar decizia despre ce arierate intră pe această listă se lua la nivelul premierului AAAAAAAAAA. şi sursele lui VV. din Min. Transporturilor au indicat ca fiind persoană cheie care îl reprezintă pe AAAAAAAAAA., pe dl. D.. În aceeaşi măsură, am înţeles că este nevoie de conexiuni atât cu dl. D. de la Min. Transporturilor, cât şi cu Ministerul Finanţelor Publice.

În acel moment, am apelat, din nou, la oamenii care îmi erau apropiaţi şi care aveau conexiuni şi l-am întrebat pe E. dacă putem să ajungem să discutăm atât cu ministrul de la acea vreme, dl. BBBBBBBBBB., cât şi cu dl. D., iar E. mi-a spus că cel mai bine este să avem o discuţie şi cu A. pentru că cel puţin cu privire la Ministerul Finanţelor, chiar dacă are o relaţie bună cu dl. ministru BBBBBBBBBB., cu A. are o relaţie mult mai apropiată.

În privinţa lui D., E. mi-a spus că se cunosc, că poate să îl abordeze, că inclusiv poate vorbi cu premierul AAAAAAAAAA., dar eu i-am spus că voi încerca să îl rog pe EEEEEEEEEE., despre care ştiam că are o relaţie destul de bună cu D., să îmi aranjeze o întâlnire. Astfel, au avut loc şi primele discuţii cu A., pe care îl cunoşteam de mult, dar nu aveam o relaţie atât de apropiată încât să îl contactez să vorbesc despre această chestiune. În paralel, EEEEEEEEEE. a reuşit să obţină o întâlnire între mine şi D.."

Referitor la sumele pe care urma să le primească fiecare participant, conform înţelegerii iniţiale, martorul YY. a arătat în declaraţia dată la 12.09.2017:

"(…) M-am întâlnit cu FFFFFFFFFF., care, iniţial, mi-a cerut 3 milioane de euro, propunere pe care E. şi cu A. au respins-o, atunci când le-am comunicat-o, iar ulterior am căzut de acord cu FFFFFFFFFF. asupra unei sume de 2 milioane de euro, pe care susţinea că trebuie să îi dea mai departe premierului AAAAAAAAAA., dar cu condiţia ca aceşti bani să îi fie plătiţi din primele încasări, adică foarte repede.

(…) Am convenit între noi, eu, E. şi A., că restul banilor îi vom împărţi în mod egal, în jur de 2 milioane de euro fiecare. Stabilind toate aceste lucruri între noi, i-am comunicat lui VV. că oferta lor a fost acceptată şi am început discuţiile cu reprezentanţii LL.-AAA., pentru perfectarea contractelor."

Aceleaşi aspecte au fost declarate şi în cursul cercetării judecătoreşti: "Încă de la prima discuţie, după ce EEEEEEEEEE. a discutat cu D. şi a spus despre ce este vorba, respectiv despre LL. care are nişte arierate ce ar trebui să fie plătite, eventual în cadrul acelui memorandum prin care România plătea arierate. EEEEEEEEEE. era destul de surprins, şocat că D. i-a spus direct că ar trebui plătiţi cel puţin 3 milioane de euro, altfel LL. şi arieratele ei nu vor intra niciodată pe acea listă.

(…) M-am întâlnit cu cei doi prieteni ai mei, A. şi E., să vedem cum îi împărţim.

(…) Când am avut primele discuţii, cu banii pe masă, adică ştiam cât urmează să primim, atât E. cât şi A. au spus că 3 milioane de euro solicitaţi de D. este o sumă prea mare, având în vedere că amândoi, atât E. cât şi A., au spus că este foarte posibil să fie nevoie de o rezervă pentru că, chiar dacă CCCCCCCCCC. nu ceruse şi nici nu ar fi primit o parte din acest comision, cei doi spuneau că în foarte scurt timp, CCCCCCCCCC. va fi schimbat de la Minister, şi atunci este nevoie de o rezervă care să poată fi, eventual, plătită dacă noul ministru ar pretinde aşa ceva.

Aceste discuţii la care am făcut referire s-au finalizat şi am stabilit că pentru D. se vor plăti 2 milioane de euro din cei 3 mil. solicitaţi, aceşti bani fiind pretinşi în numele premierului de la acea vreme, AAAAAAAAAA., am stabilit că aprox. 2 milioane de euro vor fi păstraţi într-o rezervă pt. ministrul transporturilor, dacă este nevoie. Ulterior, a fost numită ministru GGGGGGGGGG., iar A. a spus că îi merită. S-a stabilit că vor fi diferite costuri pentru a face toate vehiculele economice, adică companii off-shore, a.î. să se asigure transferul acestor sume şi în final, s-a stabilit că rămân aprox. între 6 şi 7 milioane de euro după ce se achită toate aceste lucruri, care vor fi împărţite în mod egal între noi 3, subsemnatul, E. şi A.."

Martorul YY. a arătat că, în continuare, i-a comunicat aceste chestiuni martorului VV., care realiza, la acel moment, legătura cu conducerea firmei LL. şi derula, în paralel, discuţii privind posibilitatea plăţii unui "comision":

"Toate aceste aspecte le-am discutat cu VV., acesta a discutat separat cu conducerea de la Viena a companiei, având un interes direct ca această înţelegere să fie acceptată de conducerea din Austria, a venit şi foarte repede cu un răspuns că totul este în regulă şi am discutat, inclusiv, detalii privind ce preferinţe are compania LL. în privinţa companiilor cu care ar putea face contracte de consultanţă sau servicii ca să poată vira aceşti bani."

De asemenea, martorul YY. a indicat şi care a fost rolul lui SS., respectiv acela de a asigura prima verigă în circuitul banilor, respectiv de a pune la dispoziţie conturile unor societăţi pe care le controla pentru ca transferul sumelor de bani din societatea LL. să se realizeze în condiţii de aparentă legalitate. Astfel, au fost semnate contracte de consultanţă între compania LL. şi companiile QQ., societate deţinută în fapt de SS. şi condusă prin interpusul său HHHHHHHHHH., şi RR., societate controlată de cetăţeanul cipriot IIIIIIIIII., de asemenea un apropiat al lui SS., fiind consultantul acestuia; ulterior, contractele de consultanţă şi actele adiţionale aferente au reprezentat justificarea aparent legală în baza căreia au fost transferate sumele de bani reprezentând comisionul de 10% din conturile LL..

"După ce VV. a informat conducerea LL. şi aceştia au fost de acord să avem o întâlnire, am fost împreună cu VV. în Viena, unde a avut loc o întâlnire cu PPP., într-unul dintre birourile companiei. Din câte îmi amintesc, această întâlnire a avut loc la începutul primăverii anului 2009. La acea întâlnire am definit termenii înţelegerii, respectiv plata unui comision de 10% din sumele încasate de consorţiul din care făcea parte LL. pentru lucrările efectuate pe tronsonul Constanţa - Băneasa şi pentru TVA-ul restant aferent lucrărilor Bucureşti - Câmpina.

La această discuţie eu le-am spus că, în foarte scurt timp, le voi indica numele companiilor cu care se vor semna contractele de consultanţă, este posibil ca eu să le fi spus că vor fi firme din Cipru sau Elveţia, iar ei nu au avut nicio restricţie. Ulterior, am revenit în România şi (am - n.n.) avut discuţii cu SS. la un birou al acestuia din str. x acele discuţii a participat şi IIIIIIIIII., care era consultatul lui SS. şi controla JJJJJJJJJJ.. IIIIIIIIII. a acţionat în această afacere ca un consultant, în sensul că ne propunea variantele optime în care trebuie să întocmim documentele. În consecinţă, RR. a fost introdusă în circuit prin intermediul lui SS., care îl controla pe IIIIIIIIII., în sensul că IIIIIIIIII. acţiona ca un interpus al lui SS.. La această discuţie s-a stabilit ca o parte de bani să vină prin RR. din Cipru, iar o altă parte prin QQ..

Ulterior, m-am deplasat în Elveţia împreună cu SS., pentru a discuta cu HHHHHHHHHH., care era directorul firmei QQ., controlată de SS.. Din punctul meu de vedere, HHHHHHHHHH. era interpusul lui SS. primind instrucţiunile de plată doar de la acesta.

Nu cunosc cine a redactat contractele, dar ulterior a avut loc o întâlnire la Viena, unde m-am deplasat împreună cu HHHHHHHHHH. pentru a-l introduce la PPP.. HHHHHHHHHH. urma să fie persoana de contact în relaţia cu LL. atât în ceea ce priveşte plăţile către QQ. cât şi în ceea ce priveşte plăţile către KKKKKKKKKK.. Acest lucru s-a întâmplat aproximativ la sfârşitul lunii martie, începutul lunii aprilie 2009. De această dată întâlnirea a avut loc în holul hotelului NH din aeroportul din Viena. La acea discuţie eu le-am spus că de acum discuţiile vor fi purtate doar între cei doi, eu nefiind inclus în emailuri. Abia mai târziu eu am solicitat să îmi fie transmise corespondenţa dintre cei doi de la LLLLLLLLLL., pentru a şti care este situaţia plăţilor.

Ulterior acelei întâlniri, HHHHHHHHHH. mi-a comunicat că totul este în regulă şi au fost semnate contractele." (declaraţie din 2.03.2018 - f. x verso - 104, vol. 9 d.u.p.)

Aceleaşi împrejurări au fost detaliate şi în faţa instanţei de judecată:

"M-am deplasat la Viena, acolo m-am întâlnit cu VV. şi am mers împreună şi ne-am întâlnit cu PPP., pe care mi l-a prezentat ca fiind directorul financiar şi am discutat detaliile, condiţiile încheierii unor contracte care să permită LL. să facă acele plăţi.

Prin detalii, mă refer strict la ce condiţii trebuie să îndeplinească companiile cu care LL. putea să încheie astfel de contracte, fără să atragă atenţia autorităţilor din Austria sau sistemelor lor interne pe prevenirea spălării banilor, nu am discutat niciodată cu PPP. despre suma reală solicitată sau despre persoanele care urmau să primească aceste sume. Aceste discuţii au fost purtate doar între VV. şi conducerea austriacă a LL., fiind interesul lui VV. să îi convingă că s-a cerut 10%.

În acea discuţie, PPP. mi-a spus că ei pot avea contracte, fie cu firme din Elveţia, care au activitate de consultanţă mai veche, fie cu firme de avocatură din România cu care au mai avut contracte, fie cu firme din Cipru, dar nu off-shore simple, ci firme de consultanţă cu activitate mai mare.

După aceste discuţii, am încercat să găsesc cea mai bună soluţie şi am apelat la un alt prieten, SS., care avea o firmă de consultanţă în Elveţia şi de asemenea, ştiam că are conexiuni foarte bune cu o firmă mare de consultanţă din Cipru. Deşi VV. mi-a spus că se poate face contractul şi cu OO. şi Asociaţii, comisionul pretins de casa de avocatură pentru toate aceste transferuri, care ajungea undeva între 25-30%, mi s-a părut foarte mare. Astfel, m-am deplasat la MMMMMMMMMM., mai întâi, acolo unde m-am întâlnit cu SS. şi HHHHHHHHHH., directorul QQ., despre care ştiam că îi aparţine lui SS.. Am convenit împreună, noi trei, ca HHHHHHHHHH. să se ocupe de toate contractele şi de întreaga comunicare directă cu LL., şi tot împreună am convenit să împărţim contractele în două, fiind practic făcute două contracte, unul cu QQ. şi unul cu RR. şi mai multe acte adiţionale la acestea. Cuantumul sumelor, cum se împărţeau între cele două companii urmând a fi stabilit în discuţiile dintre HHHHHHHHHH. şi PPP., cărora le-am făcut eu cunoştinţă ulterior. Am mers la Viena unde l-am introdus pe HHHHHHHHHH. la PPP. şi am convenit că din acel moment, toată comunicarea se face doar între ei."

Declaraţiile martorului YY. au fost confirmate de corespondenţa lui PPP. cu YY. şi cu cetăţeanul elveţian HHHHHHHHHH. (administratorul societăţii QQ.), în prezent decedat, corespondenţă depusă la dosar, din care rezultă că înţelegerea privind plata unui comision s-a realizat la începutul anului 2009 - acest fapt rezultă din email-ul transmis de PPP. către HHHHHHHHHH. la data de 2 septembrie 2011, orele 13:02, în care se arată că "Din ultima mea discuţie cu partenerul dvs. (YY., n.n.) a reieşit că remuneraţia totală va fi acum 10% din toate plăţile de la începutul colaborării (începutul anului 2009)" - f. x şi traducerea la f. x d.u.p.

Această înţelegere a vizat plata de către LL. a unui comision de 10% din sumele încasate de la CN CFR începând cu ianuarie 2009 şi până la finalizarea proiectului - acest fapt rezultă din e-mailul transmis de PPP. către HHHHHHHHHH., cu copie către VV., la data de 4 februarie 2011, orele 12:10, în care se arată că "după cum s-a propus de contactul nostru comun, convenţia noastră se va modifica, după cum urmează: Valoarea totală: 10% din plăţile efectuate între 01.01.2009 şi 31.03.2011 (77.456.733,10 euro) şi respectiv cele care mai sunt de efectuat (24.760.567 euro)" - f. x şi traducerea la f. x d.u.p.

Cuantumul comisionului calculat ca urmare a aplicării procentului de 10% a fost de 11.681.852,10 euro; acest lucru a fost confirmat de PPP. într-un mesaj transmis către YY. în data de 31.01.2014, orele 17:11, când PPP. a solicitat ca şi ultimul transfer să se realizeze tot prin firma QQ. care avea conturi deschise în Elveţia, întrucât plăţile către bănci din Cipru ar fi putut trezi suspiciunile autorităţilor - "Întrucât Cipru este încă inadmisibil pentru noi din mai multe motive, te rog să facem aceasta prin QQ., eu voi pregăti un act adiţional la contractul nostru existent"; în acest e-mail se arată că "Toţi partenerii au hotărât să păstreze totalul iniţial la 11.681.852,10". Acelaşi cuantum al comisionului, de 11.681.852,10 euro, precum şi modul de calcul al acestui comision, respectiv de 10% din plăţile care urmau a fi efectuate de statul român, a rezultat şi din calculele tabelare întocmite de PPP., anexate email-urilor către HHHHHHHHHH. din datele de 31 ianuarie 2011, orele 08:10 şi 4 februarie 2011, orele 12:10 - "Totaluri care urmează să se plătească de CFR la data contractului - 116.818.521 euro, Total volum onorariu 10% - 11.681.852,10 euro" .

QQ. şi RR. au fost folosite doar ca vehicule financiare, singurul scop fiind ca, prin intermediul acestor societăţi, să se poată realiza o primă verigă de transfer, aparent justificat, al comisionului promis de societatea LL.. Aceste societăţi figurează în evidenţele întocmite de PPP., reprezentantul societăţii LL., şi transmise lui HHHHHHHHHH., angajatul lui SS.. Din aceste evidenţe a rezultat că în cele două societăţi urma să fie transferat un procent de 10% din plăţile pe care asocierea din care făcea parte societatea austriacă urma să le primească de la CNCFR S.A. începând cu februarie 2009; totodată, a rezultat cu claritate corespondenţa între sumele încasate de la CFR şi comisionul de 10% plătit mai departe către cele două societăţi - vehicul financiar.

Relevant a fost ataşamentul e-mailului transmis de PPP. la data de 4 februarie 2011, orele 12:10, către HHHHHHHHHH. .

Astfel, pentru a se crea o justificare aparent legală pentru transferul sumelor de bani, au fost încheiate contracte de consultanţă între societatea LL. şi QQ. şi RR., controlate de SS..

Aceste contracte de consultanţă, care au fost identificate în cadrul comisiei rogatorii efectuate în Austria, au demonstrat termenii înţelegerii infracţionale şi modul în care a evoluat această înţelegere, inclusiv valoarea procentului de 10% avut în vedere.

Astfel, din înscrisurile aflate la dosar au rezultat următoarele:

La data de 17 iulie 2009 s-a încheiat un contract de consultanţă între societatea LL. m.b.H., în calitatea sa de semnatar al contractului privind reabilitarea căii ferate Bucureşti - Constanţa, şi societatea QQ., contract în baza căruia consultantul avea dreptul la un comision de succes al cărui cuantum urma a fi stabilit prin act adiţional.

Prin actul adiţional din 10 august 2009 părţile au convenit ca societatea QQ. să primească un comision de succes de 3,33% din valoarea plăţilor datorate de CFR până la sfârşitul proiectului.

La aceeaşi dată de 10 august 2009 s-a încheiat un contract de consultanţă între societatea LL. m.b.H. şi societatea RR., prin care părţile au convenit ca societatea RR. să primească un comision de succes de 6,67% din valoarea tuturor plăţilor efectuate de CFR către asocierea LL., începând cu martie 2009 .

S-a remarcat concordanţa dintre valoarea procentuală a comisionului stabilit pentru KKKKKKKKKK. prin acest contract, respectiv de 6,67%, şi valoarea procentuală a comisionului stabilit pentru QQ., respectiv de 3,33% - cele două comisioane însumate ajung la valoarea de 10%, indicată de martorul YY..

Ulterior, la data de 2 septembrie 2011, s-au încheiat două noi acte adiţionale la contractele încheiate cu QQ. şi RR.. Prin aceste acte adiţionale au fost convenite comisioane de succes în valori absolute, respectiv pentru societatea QQ. suma de 6.350.561,53 euro, comision de succes, iar pentru societatea RR. suma de 4.218.025,70 euro .

Aceste acte adiţionale au fost urmate de un nou act adiţional încheiat cu societatea QQ., nr. 3 din data de 10 iulie 2012, prin care s-a modificat cuantumul comisionului de succes la suma de 8.147.450,90 euro .

Din declaraţia martorului YY. şi din înscrisurile depuse la dosar a rezultat că singurul scop al încheierii contractelor a fost existenţa unei justificări pentru transferul sumelor de bani, iar în realitate nu au fost prestate niciun fel de servicii de consultanţă.

Astfel, conform documentelor identificate în arhivele societăţii LL., în cadrul comisiei rogatorii efectuate în Austria, singurele acte care au servit la efectuarea plăţilor au fost şase facturi de câte o pagină emise de QQ. şi o factură de o pagină emisă de RR., fără vreo dovadă a vreunui serviciu real prestat .

Existenţa înţelegerii referitoare la plata unui comision de 10% către funcţionarii români, în vederea deblocării plăţilor, a fost confirmată şi de martorul VV., directorul LL.. Astfel, acesta a declarat că:

"Doresc să precizez că, la începutul anului 2009, erau presiuni uriaşe asupra mea şi a altor colegi de la JJ. pentru a găsi soluţii pentru ca firma JJ. şi asocierea să fie plătită. Tot ce am făcut eu, am făcut ca firma LL. să primească banii de la contracte, pentru facturile neonorate de foarte mult timp.

Ştiu că a venit la mine la birou NNNNNNNNNN., singur sau însoţit de cineva, mi-a spus că a fost secretar de stat în guvernul OOOOOOOOOO. iar acum este consultant, ştie că avem probleme cu încasările şi că ştie multă lume şi factori decisivi. Acesta mi-a spus că, dacă există înţelegere, pot fi rezolvate aceste probleme. Eu am înţeles ce înseamnă "să existe înţelegere", adică trebuie plătit un comision dacă vrem să încasăm facturile. La prima întâlnire eu am zis că am înţeles şi nu am discutat despre comisioane sau procente. După această întâlnire am mers la Viena, am discutat cu PPP. şi cred că şi domnul FFF. şi PPPPPPPPPP. şi le-am comunicat că poate am găsit omul potrivit care poate să ne ajută să rezolvăm problemele. Am primit OK-ul să port din nou discuţii cu NNNNNNNNNN. cu privire la cuantumul pretenţiilor pentru a fi găsită o soluţie în deblocarea plăţilor.

După ce am revenit în România, l-am sunat pe NNNNNNNNNN. şi i-am solicitat o întâlnire. Ne-am întâlnit şi i-am spus că am primit OK-ul de la Viena, dar trebuie să ştim cuantumul pretenţiilor. NNNNNNNNNN. mi-a spus că are nevoie de puţin timp pentru a discuta cu factorii decisivi. După un timp foarte scurt, a venit NNNNNNNNNN. la mine şi mi-a spus că 10% din sumele datorate firmei LL., pentru a ajunge mai sus pe lista arieratelor, respectiv să avem prioritate la plăţi.

După ce am aflat pretenţiile, am fost la Viena şi am comunicat şefilor mei care va fi procentul care trebuie să fie plătit. Eu am primit atunci confirmarea că există fonduri pentru suma respectivă. Eu nu aveam acces la conturile asocierii, eram doar intermediar între NNNNNNNNNN. şi LL.. Am revenit cu răspunsul, l-am chemat pe NNNNNNNNNN. şi i-am comunicat că răspunsul din partea LL. este pozitiv şi că trebuie să mergem împreună în Austria, pentru a purta o discuţie cu PPP., care era director economic pe departamentul feroviar la LL.. Acest lucru s-a întâmplat, am mers împreună cu NNNNNNNNNN. la Viena, la sediul din Fischament, unde le-am făcut cunoştinţă dlui PPP. cu NNNNNNNNNN. şi au început discuţiile cum şi în ce formă să fie contractele şi plăţile, dar eu nu mai ştiu pentru că nu eram implicat în chestiile respective.

Mie mi-a spus NNNNNNNNNN. de ministrul CCCCCCCCCC. şi de dl A., ca fiind cele mai importante persoane şi că urmează să primească o parte din comision, fiind singurii în măsură să rezolve această problemă. Nu a menţionat niciodată numele lui E. şi nu mi-a spus că D. a pretins suma respectivă. Ulterior, ştiu că mi-a spus că D. trebuie să primească o sumă de bani de la dl CCCCCCCCCC. din acest comision, fără a-mi preciza cuantumul.

Tot ulterior am aflat de la YY. că o parte din bani trebuie să ajungă şi la GGGGGGGGGG., care nu apăruse în primele discuţii întrucât nu era ministru iniţial. Eu am aflat aceste lucruri de la NNNNNNNNNN. întrucât a trebuit să spun conducerii din Viena cu cine discută NNNNNNNNNN. pentru a debloca plăţile şi la ce demnitari urmează să ajungă banii. Nu am cunoscut cât urma să primească fiecare din comision.

La discuţiile în care se discuta despre comisioane şi demnitarii implicaţi participam doar eu, YY. şi PPP.."

Împrejurările realizării înţelegerii ilicite au fost expuse şi cu ocazia audierii martorului la termenul din data de 10 iunie 2021, când acesta a arătat că:

M-am întors în România şi conform procedurii, conducerea asocierii a scris şi a trimis scrisori oficiale către firma de consultanţă, către conducerea CFR şi către Ministerul Transporturilor. (...)

În primăvara lui 2009, a venit la mine la birou, dl. YY., care era însotit de o persoană, dar nu mai ştiu cine. Nu îl cunoşteam la acel moment pe YY.. S-a prezentat ca fost secretar de stat, dar nu ştiu la care minister, din guvernul OOOOOOOOOO.. Mi-a spus că el cunoaşte foarte mulţi factori decisivi din politică şi că ştie că există probleme mari cu plăţile şi că CFR are o datorie mare către asocierea condusă de LL., dar dacă există înţelegere, se poate rezolva.

Eu am mers în Austria şi am prezentat conducerii LL., Departamentul Feroviar Cale Ferată, la care a fost prezent şi HHH., care era director general şi cel mai mare acţionar al firmei LL., şi le-am povestit că am cunoscut o persoană, prin intermediul căreia pot fi rezolvate problemele pe care le are LL..

M-am întors în România, l-am chemat pe YY. la mine la birou şi i-am comunicat că cei din conducerea LL. sunt de acord şi să spună pretenţiile pentru înţelegerea respectivă. Cred că după o săptămână, a venit YY. la mine şi mi-a comunicat că pretentiile sunt de 10 % din suma datorată. Cu această informaţie, m-am dus din nou la Viena, şi am prezentat, în prezenta dl. HHH., a lui QQQQQQQQQQ., PPP. şi FFF. ce mi-a spus YY.. Aceştia au fost de acord şi m-au trimis să spun lui YY. că firma LL. acceptă această solicitare şi să meargă Hozoc la Viena pentru a se întâlni cu PPP. pentru a discuta despre modalitatea de plată. Acest lucru s-a întâmplat, m-am dus cu Hozoc la Viena, l-am prezentat lui PPP., şi eu am plecat, nu am asistat la discuţiile celor doi."

Analizând declaraţiile martorilor YY. şi VV., insstanţa de fond a constatat că cei doi au relatat aceleaşi aspecte privind etapele prin care s-a realizat înţelegerea infracţională privind plata unor sume de bani în schimbul aprobării plăţilor restante pentru lucrările efectuate pe tronsoanele de cale ferată. Ulterior întâlnirii celor doi martori, demersurile au fost derulate iniţial în paralel, pe de o parte de martorul YY. în vederea cooptării persoanelor cu putere de decizie din cadrul autorităţilor române în deblocarea plăţilor restante, iar pe de altă parte, de martorul VV., la Viena, prin informarea şi solicitarea aprobării, din partea conducerii companiei austriece, a plăţii unor "comisioane" în schimbul obţinerii de către LL. a plăţilor pentru datoriile restante. Ulterior obţinerii acestei aprobări de principiu din partea LL., cei doi martori s-au deplasat la Viena, martorul YY. stabilind, cu această ocazie, cu reprezentantul LL., termenii înţelegerii infracţionale şi modalitatea prin care produsele ilicite să ajungă la destinatari, prin crearea unui mecanism fictiv de transmitere a sumelor de bani care să aibă o aparenţă de legalitate.

Chiar dacă declaraţiile martorilor nu concordă în toate detaliile relatate, elementele expuse în mod diferit nu au pus la îndoială existenţa înţelegerii cu caracter ilicit şi realizarea efectivă a acesteia. Astfel, a fost prezentată diferit de către martorii YY. şi VV. persoana care a avut iniţiativa demarării discuţiilor privind plata "comisionului" în vederea efectuării plăţilor restante către asocierea al cărei lider era compania LL., fiecare dintre aceştia atribuind celuilalt această iniţiativă. În aceeaşi manieră, versiuni diferite au fost prezentate de cei doi martori şi în ceea ce priveşte persoana care a stabilit cuantumul "comisionului" de 10%. Însă, aceste aspecte, deşi prezentate diferit de cei doi martori, în scopul diminuării propriei contribuţii la comiterea faptelor, au reprezentat elemente anterioare temporal realizării înţelegerii infracţionale, cu caracter colateral şi fără vreo relevanţă cauzală în realizarea coeziunii ilicite privind plata unui pretins "comision" şi scopul plăţii acestuia, aspecte asupra cărora declaraţiile celor doi martori sunt pe deplin concordante.

Înţelegerea infracţională a fost confirmată şi de martorul III., care a arătat că persoanele implicate în rezolvarea deblocării plăţilor către societatea LL. au fost A., E. şi, în calitate de intermediar, YY.:

"Despre implicarea domnului A. în cel de-al doilea contract, încheiat cu YY., am aflat de la E., care mi-a spus că este parte şi domnul A. în acest contract, dar persoana de legătură nu mai este OO., ci YY., care are expertiză şi cunoştinţe în domeniul fiscal, fiind util. Nu am întrebat ce sume a primit A. în baza celui de-al doilea contract" .

Aceleaşi aspecte au rezultat şi din raportul de anchetă întocmit în cadrul comisiei rogatorii efectuate în SUA cu privire la audierea martorului III.:

III. a fost de acord să îl ajute pentru un comision de o valoare egală cu o treime din banii recuperaţi. III. s-a dus la Viena, Austria şi a vorbit cu PPP.. III. a menţionat iniţial plata restantă în faţa lui VV., ceea ce l-a deranjat pe PPP., deoarece VV. nu ştia despre plată. PPP. a părut surprins că III. ştia despre banii datoraţi lui Boureanu. PPP. a recunoscut plata restantă şi a afirmat că întârzierea a fost cauzată de probleme nerezolvate aflate în legătură cu TVA (taxa pe valoarea adăugată).

Datorită eforturilor lui III., LL. a plătit banii datoraţi către Bxxoureanu, A. şi Hxxozoc. Cei trei au vrut să îi plătească comisionul lui III. în numerar, dar III. a refuzat acest lucru şi i-a instruit să transfere banii către compania lui III. din Cipru, RRRRRRRRRR. (MI). Conturile MI erau pe numele SSSSSSSSSS.. Hxxozoc a transferat aproximativ 70.000-75.000 de euro în conturile MI din Cipru, sume pe care III. le-a descris drept onorarii de consultanţă juridică. III. a plătit impozite pentru aceşti bani. Aceasta a fost singura plată pe care III. a obţinut-o vreodată de la Bxxoureanu, A. şi Hxxozoc în legătură cu banii recuperaţi."

Fiind audiat şi în cursul cercetării judecătoreşti, martorul III. a menţionat că îşi menţine declaraţiile făcute anterior, acesta arătând că:

"În privinţa lui YY., nu mai reţin exact când, a trecut mult timp, am fost contactat la un moment dat de E., cu care eram în relaţie de amiciţie, acesta spunându-mi că o firmă controlată de YY. are de recuperat datorii istorice de la LL. şi ştie că eu îi reprezint în România, dânsul întrebându-mă dacă îl pot ajuta în recuperarea acestor bani. Am spus că doresc să mă întâlnesc cu YY., ne-am şi întâlnit. YY. părea că cunoaşte foarte bine chestiunea, acesta îi cunoştea şi pe PPP. şi VV.. I-am spus lui YY. că sunt de acord să ajut la recuperarea acestor sume cu condiţia ca dânsul să îmi plătească un comision.

(...) De comun acord cu PPP. şi YY. am agreat ca acesta din urmă să încheie un nou contract în Cipru, să încaseze sume de bani acolo, urmând ca pe mine să mă plătească printr-o altă companie din Cipru, controlată de soţia mea. După cum am menţionat, banii urmau să se împartă la 3, între mine, YY. şi E.."

Din cele arătate mai sus, a rezultat că martorul YY. a fost un participant direct la înţelegerea infracţională realizată cu reprezentanţii LL., acesta acţionând în numele companiei austriece în relaţia cu funcţionarii români cu atribuţii în aprobarea plăţilor restante datorate pentru lucrările efectuate, comportându-se, în esenţă, ca un reprezentant de facto al acesteia, rolul său fiind diferit de cel al martorului OO., care a fost doar receptorul sumelor de bani plătite, cu titlu de pretins comision, de asocierea al cărei lider era firma LL..

Acest fapt a condus la stabilirea, în detaliu, a modalităţii în care s-au realizat termenii înţelegerii şi a persoanelor participante. Însă martorul YY. nu a fost singura sursă probatorie directă din care a rezultat realizarea înţelegerii infracţionale, aceasta fiind relevată şi de un alt participant direct, respectiv martorul VV.. Declaraţiile martorilor au fost confirmate şi de înscrisurile aflate la dosar. Similar înţelegerii infracţionale realizate anterior, în cursul anului 2005, transmiterea foloaselor ilicite s-a efectuat tot în baza unor contracte de pretinsă consultanţă, care au asigurat aparenţa de legalitate a viramentelor sumelor de bani.

Deşi inculpaţii A. şi D. plasează temporal acest segment al activităţii infracţionale în cursul anului 2010, ambii arătând că întâlnirile cu YY. au avut loc în primavara anului 2010, declaraţiile acestora au fost contrazise nu doar de mijloacele de probă analizate anterior, ci şi de declaraţia inculpatului E., care a intermediat aceste întâlniri, acesta fiind cel care a stabilit întâlnirea dintre YY. şi A.:

"În cursul anului 2009, aşa cum se precizează şi în rechizitoriu, mă întâlneam des cu YY. cu care eram foarte bun prieten, naşul lui de căsătorie şi naşul primului lui copil. Intr-una dintre aceste discuţii, mi-a spus că este reprezentantul legal al unei firme austriece şi că societatea respectivă are nişte probleme în sensul recuperarii unor sume de bani datorate de statul român pentru nişte lucrări deja efectuate. La momentul respectiv, discuţia a vizat chestiuni, demersuri legale având în vedere calitatea lui YY. de reprezentant legal al societăţii respective, LL. ulterior, Hozoc cerându-mi mie concursul ca persoana calificată, economist şi om de afaceri, dar şi ca prieten. (...) Eu i-am adus la cunoştinţă atunci că referitor la chestiunile discutate, îl consider calificat pe A., care la momentul respectiv, 2009, nu avea nici un fel de funcţie publică şi nici un fel de funcţie guvernamentală" .

Contribuţia fiecărei persoane implicate în deblocarea plăţilor

Aşa cum s-a arătat, în acea perioadă societatea LL. urmărea să obţină din partea CN CFR plata facturilor pentru lucrările aferente tronsonului Bucureşti - Constanţa, precum şi plata TVA-ului restant pentru lucrări executate anterior (în perioada 2003 - 2006) pe tronsonul Bucureşti - Câmpina.

CN CFR era o companie aflată în subordinea Ministerului Transporturilor, astfel că bugetul (finanţarea) companiei trebuia aprobat de acest minister; la rândul său, Ministerul Transporturilor primea bugetare de la Ministerul Finanţelor Publice.

În consecinţă, pentru ca societatea LL. (asocierea din care făcea parte această companie) să obţină plata datoriilor, era nevoie de obţinerea aprobărilor, atât de la nivelul Ministerului Transporturilor, cât şi de la nivelul Ministerului Finanţelor.

Aceste aprobări au fost obţinute de la Ministerul Finanţelor Publice prin A. - fie prin influenţa pe care acesta o avea asupra conducerii ministerului, inclusiv asupra ministrului BBBBBBBBBB., fie prin demersurile pe care A. le-a realizat personal, în calitate de ministru al finanţelor în perioada 23 decembrie 2009 - 3 septembrie 2010 şi de la Ministerul Transporturilor prin intermediul secretarului de stat D., delegat să exercite prerogativele de ordonator principal de credite, iar ulterior, începând cu octombrie 2010, prin influenţa exercitată de A. asupra GGGGGGGGGG., devenită ministru al transporturilor.

În plus, în mecanismul care a dus la plata datoriilor restante de către CN CFR a mai avut un rol inculpatul E., cel care a realizat legătura între YY. (reprezentantul de facto al companiei LL.) şi A..

Totodată, un rol important a avut şi SS., cel care a pus la dispoziţie societăţile şi conturile necesare extragerii comisionului din conturile societăţii LL. în condiţii de aparentă legalitate.

În acelaşi timp, VV., directorul general al companiei LL., profitând de societăţile ale căror conturi au fost puse la dispoziţie de SS., şi-a însuşit suma de 1.100.000 de euro din valoarea totală a comisionului.

Aşa cum s-a arătat, la începutul anului 2009, când s-a realizat înţelegerea infracţională, societatea LL. avea de încasat de la CN CFR plata pentru facturile aferente lucrărilor efectuate la tronsonul de cale ferată Bucureşti - Constanţa şi TVA-ul restant de la lucrările efectuate la tronsonul Bucureşti - Câmpina.

Rolul inculpatului A. a fost, într-o primă perioadă, să asigure sprijinul conducerii Ministerului Finanţelor Publice pentru achitarea datoriilor înregistrate de CN CFR către compania LL.. În acest sens, A., fost ministru al finanţelor (în perioada 22 august 2005 - 4 aprilie 2007) şi secretar de stat în Ministerul Finanţelor Publice (în perioada 5 aprilie 2007 - 24 octombrie 2007), urma să îşi exercite influenţa pe care o avea asupra funcţionarilor cu atribuţii în alocarea fondurilor din cadrul Ministerului Finanţelor Publice, respectiv asupra ministrului BBBBBBBBBB., în vederea rezolvării favorabile a cererilor companiei LL..

După numirea sa din nou în funcţia de ministru al finanţelor, începând cu data 23 decembrie 2009, A. şi-a exercitat propriile atribuţii într-un mod care să conducă la plata datoriilor CN CFR către această companie.

Ulterior, după plecarea din funcţia de ministru al finanţelor, la data de 3 septembrie 2010, A. şi-a exercitat influenţa asupra ministrului transporturilor GGGGGGGGGG., în acelaşi sens.

Conform înţelegerii iniţiale, pentru aceste demersuri, A. urma să primească circa 2 milioane de euro; în final, a primit suma de 2.177.000 de euro cash, pentru a o remite GGGGGGGGGG., şi suma de 65.000 de euro reprezentând finanţarea unei societăţi înregistrate în Gibraltar, deţinute de A. împreună cu YY., E. şi TTTTTTTTTT..

Cele de mai sus au fost confirmate de martorul YY., care a arătat, în declaraţia din 02.03.2018, referitor la contribuţia lui A., că:

Ulterior, după ce a devenit ministru de finanţe, a alocat fondurile solicitate de Ministerul Transporturilor pentru plăţile către LL., coordonându-se în demersuri cu D. şi cu UUUUUUUUUU. de la reprezentanţa în România a FMI.

După numirea GGGGGGGGGG., ca ministru al transporturilor, şi-a exercitat influenţa pe care o avea asupra acesteia pentru a continua plăţile arieratelor înregistrate de LL., din fondurile deja alocate, având în vedere faptul că, la scurt timp după numirea acesteia ca ministru, D. a plecat din minister.

Încă de la începutul înţelegerii intermediate de E., A. a pretins o treime din sumele încasate şi rămase după plăţile efectuate către ceilalţi, celelalte două treimi urmând să ne revină mie şi lui E.. La discuţiile finalizate cu această înţelegere, am participat toţi trei: eu, A. şi E.. Cu aceeaşi ocazie am făcut şi un calcul estimativ, pe care l-am trecut într-un tabel conform căruia suma revenită fiecăruia era în jur de 2.000.000 euro.

În final, până în momentul de faţă a primit 65.000 euro reprezentând împrumut asociat aferent cheltuielilor de dezvoltare a proiectului VVVVVVVVVV.. În acelaşi timp, a primit cash peste 2.000.000 euro, pentru a fi remisă GGGGGGGGGG.. Precizez că A. o simpatiza foarte mult pe GGGGGGGGGG. şi a spus că dacă i-am dat lui D. atâţia bani, putem să îi dăm şi ei suma solicitată. Menţionez că GGGGGGGGGG. solicitase suma pentru partid. Sumele exacte se regăsesc în tabele depuse de mine la dosar" .

Rolul inculpatului A. a fost reiterat de martor şi în cursul cercetării judecătoreşti:

(...) A. a spus de vreo 2, 3 ori că s-a coordonat, că a vorbit cu D., lucru pe care l-a confirmat şi D., aceştia discutând despre cum să trimită corespondenţa între Ministerul Finanţelor şi Min. Transporturilor, a.î. să se aloce banii din care urmau să fie achitate sumele restante către LL..

(...) În condiţiile în care discuţia cu A. a fost că pentru a se plăti arieratele, soluţia fiind de a se include datoria către LL. pe lista de arierate, A. a explicat că e nevoie ca de o parte, Min. Transporturilor includă în lista de arierate această datorie, şi a spus că va vorbi cu cei de la Min. Transporturilor, spunând că va vorbi cu D.. Apoi, a sugerat ca cei de la LL. să facă o adresă către ambasadorul Austriei, care să trimită o adresă către Guvernul României şi Ministerul Finanţelor în vederea rezolvării acestei situaţii, iar după ce astfel, respectiva propunere a ajuns pe lista pregătită a fi finalizată împreună cu reprezentanţii FMI şi ai Băncii Mondiale, va avea o discuţie cu UUUUUUUUUU. pentru a se asigura că şi din partea aceea, lista să cuprindă inclusiv aceste arierate care erau destul de mari şi nu puteau fi ignorate. Îmi aduc aminte că aceste discuţii au avut loc la începutul anului 2009, când A. nu era încă ministru, dar avea o relaţie bună cu ministrul BBBBBBBBBB. şi cu Ministerul Finanţelor şi era în grupul celor care discutau despre soluţiile ieşirii României din criză.

Despre relaţia apropiată a lui A. cu ministrul BBBBBBBBBB., mi-a povestit E., căruia, initial, îi solicitasem să aranjeze o întâlnire cu reprezentanţii LL. şi Ministerul Finanţelor şi acesta mi-a spus că A. era o persoană cheie care avea această influenţă.

(...) Cred că imediat după ce GGGGGGGGGG. a fost numită ministru, s-a stabilit ca suma de peste 2 mil. de euro să îi revină acesteia, cu siguranţă, la această discuţie a participat şi E.."

Implicarea inculpatului A. în rezolvarea problemelor companiei LL. a fost confirmată şi de inculpatul E., care, cu prilejul confruntării cu martorul YY., a declarat:

"Întrebare pentru E.: V-a solicitat domnul YY. să discutaţi cu A. şi D. în vederea sprijinirii proiectului LL.?

Răspuns: Ştiu sigur că mi-a solicitat să discut cu A. despre sprijinirea proiectului. (…)

YY. mi-a spus că este reprezentantul oficial al unei companii mari străine, care are nişte probleme legate de acţiuni anterioare (probleme nerezolvate cu statul român legate de nişte activităţi anterioare). Nu îmi amintesc cum a decurs exact dar cred că l-am pe A. dacă vrea să se întâlnească cu YY., el m-a întrebat dacă ştiu exact despre ce este vorba iar eu i-am spus că nu ştiu exact amănuntele dar este vorba despre nişte chestiuni din trecut şi nu viitoare. A. şi YY. se cunoscuseră anterior, la un eveniment privat organizat de mine, şi a existat o primă întâlnire la care am participat toţi trei."

Fiind audiat în cursul cercetării judecătoreşti, inculpatul E. a confirmat faptul că a intermediat legătura dintre martorul YY. şi inculpatul A.:

"În cursul anului 2009, aşa cum se precizează şi în rechizitoriu, mă întâlneam des cu YY. cu care eram foarte bun prieten, naşul lui de căsătorie şi naşul primului lui copil. Intr-una dintre aceste discuţii, mi-a spus că este reprezentantul legal al unei firme austriece şi că societatea respectiva are nişte probleme în sensul recuperării unor sume de bani datorate de statul român pentru nişte lucrări deja efectuate. La momentul respectiv, discuţia a vizat chestiuni, demersuri legale având în vedere calitatea lui YY. de reprezentant legal al societăţii respective, LL. ulterior, Hozoc cerându-mi mie concursul ca persoana calificată, economist şi om de afaceri, dar şi ca prieten. (...) Eu i-am adus la cunoştinţă atunci că referitor la chestiunile discutate, îl consider calificat pe A., care la momentul respectiv, 2009, nu avea nici un fel de funcţie publică şi nici un fel de funcţie guvernamentală şi care era recunoscut inclusiv de mine ca o persoană extrem de calificată în domeniul economic, comercial, financiar, inclusiv prin consultanţa de specialitate pe care o oferea diferitelor mari societăţi, prin companiile lui."

Totodată, martorul YY. a detaliat modul în care, după numirea sa din nou în funcţia de ministru al finanţelor, A. s-a implicat în rezolvarea celor două probleme ale companiei LL. (facturi neachitate aferente tronsonului Bucureşti - Constanţa şi TVA-ul restant aferent tronsonului Bucureşti - Câmpina):

"În iarna 2009 - 2010, după ce a ajuns ministru A., am organizat o întâlnire la biroul acestuia din Ministerul Finanţelor Publice, cu membrii consorţiului din care făceau parte PPP., VV. (LL.) şi doi reprezentanţi AAA.. La acea întâlnire s-a discutat despre plata TVA-ului restant, întrucât nu fusese încă plătit, iar ministrul a chemat-o inclusiv pe directoarea Direcţiei TVA din cadrul ministerului dar care nu a venit cât timp am fost eu acolo.

Cu ocazia acestei întâlniri, A. le-a spus că au dreptate în cererile lor şi că va încerca să rezolve aceste cereri - TVA şi întârzieri de plată pentru lucrările executate pe tronsonul Bucureşti - Constanţa.

Acesta era singurul reprezentant al Ministerului Finanţelor Publice la acea discuţie. Îmi amintesc că la intrarea în instituţie am fost legitimaţi şi trecuţi în registru şi era prima dată când mergeam în acea clădire. Întâlnirea a durat aproximativ jumătate de oră. Îmi amintesc că în această întâlnire s-a stabilit faptul că pentru plata TVA vor întocmi o adresă şi aceasta va fi predată directoarei Direcţiei TVA cu care vorbise A., iar pentru întârzierile respective, A. le-a spus că este foarte util dacă scriu o scrisoare şi se plâng la reprezentanţa FMI că, deşi au restanţe la plata facturilor, nu apar în lista comunicată de către Ministerul Transporturilor arierate care urmează să facă obiectul acordului cu FMI. Această listă o primise A. în calitate de ministru de finanţe şi o consultase în prealabil.

În zilele următoare am participat la întocmirea scrisorii iar aceasta a fost adresată atât reprezentanţei FMI cât şi ambasadorului Austriei în România, pe care l-au rugat să facă demersuri pe lângă guvernul României pentru a avea în vedere existenţa acestor arierate, care fuseseră "uitate".

Am aflat de la A. faptul că acesta a discutat cu D., întrucât D. trebuia să ceară includerea în buget a fondurilor necesare lucrărilor iar ministerul de finanţe urma să aprobe plata acestora.

La ceva timp după această întâlnire VV. mi-a comunicat faptul că TVA-ul a fost plătit."

Întâlnirile dintre A. şi reprezentanţii companiei LL., la care face referire martorul YY., au fost confirmate de corespondenţa depusă la dosarul cauzei de Ministerul Finanţelor şi de declaraţiile martorului VV..

Astfel, în scrisoarea din data de 19.03.2010, semnată de A., în calitate de ministru al finanţelor, şi adresată companiei LL., s-a făcut referire la discuţiile purtate cu ocazia mai multor întâlniri, A. promiţând că, până la sfârşitul lunii mai 2010, va fi găsită o soluţie pentru problemele referitoare la TVA-ul restant aferent tronsonului Bucureşti - Braşov .

Promisiuni similare se regăsesc şi în scrisoarea din data de 25.03.2010, semnată de A., în calitate de ministru al finanţelor, şi adresată companiei LL.. De această dată, promisiunile ministrului se referă la rezolvarea ambelor probleme ale companiei LL. (respectiv neplata facturilor pentru lucrările efectuate la tronsonul Bucureşti - Constanţa, precum şi TVA-ul restant), anunţând discuţii cu reprezentanţii Ministerului Transporturilor şi companiei CFR pentru găsirea soluţiilor. Şi în această scrisoare, ca şi în precedenta, se face referire la faptul că Ministerul Finanţelor Publice, pe baza cererii de finanţare din partea Ministerului Transporturilor, va încerca să găsească o soluţie pentru plata TVA-ului restant până la sfârşitul lunii mai 2010 .

S-a reţinut că astfel de scrisori conţinând promisiuni din partea ministrului finanţelor sunt atipice, având în vedere că era vorba despre datorii înregistrate de o companie aflată în subordinea unui alt minister (CN CFR era în subordinea Ministerului Transporturilor) şi că plata oricărei datorii presupune atât verificarea temeinică a existenţei şi cuantumului datoriei, cât şi existenţa resurselor financiare pentru plata acelei datorii. Or, în condiţiile în care în perioada în care A. semna aceste scrisori România trecea printr-o criză profundă, caracterizată prin lipsa resurselor pentru plata tuturor datoriilor către toate companiile furnizoare, selectarea de către A. a societăţii LL. pentru efectuarea plăţii este nejustificabilă.

Caracterul atipic al unor astfel de scrisori a fost confirmat şi de martorul WWWWWWWWWW., care a arătat că:

Nu îmi amintesc dacă printre aceste companii ar fi fost şi una cu denumirea JJ..

În situaţia în care un asemenea memoriu era adresat ministrului de finanţe, acesta era repartizat spre soluţionare unui secretar de stat. (…)

Nu cred să fi existat situaţii în care răspunsul să fi fost formulat direct de la cabinetul ministrului, fără să fi existat propunerea unui departament.

Nu cred că în anul 2010 Ministerul Finanţelor ar putea emite o adresă către o societate comercială prin care să promită că va asigura finanţare pentru plata unor datorii de către un ordonator de credite. Ştiu că s-au emis asemenea adrese până în anul 2004, în baza unui act normativ în vigoare atunci, dar acesta a fost abrogat pentru că asemenea promisiuni au valoarea unor angajamente de plată care ar putea fi puse în executare."

Aceeaşi practică a fost relevată de martor şi în cursul audierii din faţa instanţei de judecată:

"Ministerul Finanţelor Publice nu are atribuţii în prioritizarea anumitor plăţi din bugetele ministerelor, ci acestea revin ordonatorilor principali, secundari şi terţiari de credite bugetare, respectiv, în cazul nostru, Ministerul Transporturilor şi CFR.

(…) În situaţia în care o companie, cum este LL., adresa o cerere către Ministerul Finanţelor Publice în care arăta că există întârzieri la plată sau nu s-au efectuat nişte plăţi pt. lucrări efectuate, (...) dirijată de dl. ministru către Departamentul Buget, o trimiteam la secretarul de stat care coordona Departamentul Datorie Publică şi răspundeam şi iniţiatorului, prin care arătam că nu este în atribuţia Ministerul Finanţelor Publice prioritizarea plăţilor, aşa cum am arătat anterior.

În anul 2010, de la Dep. Buget pe care eu îl coordonam, nu se putea emite o adresă către o societate comercială prin care să i se promită că va asigura finanţare pentru plata unor datorii de către un ordonator de credite, întrucât nu aveam astfel de atribuţii/competente stabilite prin legea finanţelor publice sau printr-o altă lege."

Afirmaţiile martorului au fost confirmate de înscrisurile aflate la dosar .

Acelaşi aspect a fost confirmat şi de declaraţia martorului CCCCCCCCCC., care a declarat, cu ocazia audierii de la termenul din 7 iulie 2021, că:

"formula de introducere "Dear Mister FFF." este complet neuzuală în corespondenţa ce emană de la un minister, de la Cabinetul ministrului."

Deşi cele două scrisori poartă număr de înregistrare în cadrul Ministerului Finanţelor Publice (4371/19.03.2010 şi 4489/25.03.2010), ele nu se găsesc în arhiva Ministerului Finanţelor, fiind identificate şi depuse la dosarul cauzei de Ministerul Transporturilor.

Contrar susţinerilor inculpatului A. din declaraţia dată cu ocazia audierii de la termenul din 9 decembrie 2021, în sensul că aceste scrisori erau doar adrese cu caracter protocolar, fără nicio relevanţă, în realitate, aceste înscrisuri care emanau de la o autoritate centrală a statului român şi care erau semnate de conducătorul acestei autorităţi, respectiv de ministrul de finanţe, reprezentau promisiuni ferme de plată în favoarea asocierii al cărei lider era compania LL., după cum a arătat şi martorul WWWWWWWWWW., martor cu o experienţă profesională îndelungată în cadrul Ministerului Finanţelor.

Importanţa crucială a acestor scrisori a rezultat şi din faptul că ele exprimau punctul de vedere al ministrului de finanţe în chestiunea plăţilor restante, în contextul în care răspunsul oficial al ministerului, care se transmitea prin scrisorile semnate de secretarii de stat, era în sensul că "Ministerul Finanţelor Publice nu are competenţe şi atribuţii în stabilirea priorităţilor de finanţare în cadrul bugetului aprobat al altui ordonator principal de credite, în cazul de faţă Ministerul Transporturilor." - f. x d.u.p. De altfel, acelaşi punct de vedere este exprimat şi în prezent de Ministerul Finanţelor Publice .

Or, corespondenţa personală purtată de ministrul de finanţe cu FFF., director general al LL., constituia promisiunea oficială, luată ferm de către respectivul ministru, de rezolvare a situaţiei plăţilor restante, promisiune care fusese transmisă anterior, neoficial, conducerii companiei prin intermediul martorului YY.. S-a apreciat că momentul temporal al acestei corespondenţe prezintă relevanţă în contextul în care până atunci nu se făcuseseră decât plăţi parţiale nesemnificative raportat la cuantumul datoriilor acumulate, iar alocarea bugetară pe anul 2010 era insuficientă pentru achitarea facturilor restante. Prin urmare, era important să se transmită companiei austriece că se fac eforturi susţinute la nivelul autorităţilor centrale ale statului român pentru rezolvarea problemelor privind plăţile restante, problematica plăţii datoriilor fiind o chestiune complexă a cărei rezolvare necesita un interval de timp corespunzător găsirii resurselor financiare în contextul crizei economice majore prin care trecea România.

Pe baza celor două scrisori, la data de 24.06.2010, compania LL. a formulat o cerere către Ministerul Transporturilor, în care a descris situaţia în care se afla la acel moment . Din cuprinsul cererii a rezultat că, întrucât nu se rezolvase problema datoriilor până la sfârşitul lunii mai, în aceeaşi zi (24.06.2010), reprezentanţii companiei avuseseră o nouă întâlnire cu ministrul A.. În cadrul acestei întâlniri, A. le-a promis încă o dată ajutorul şi le-a spus că încă aşteaptă solicitarea de finanţare din partea Ministerului Transporturilor.

În acest sens, în cererea companiei LL. s-au indicat propunerile ministrului A. pentru rezolvarea situaţiei, respectiv ca Ministerul Transporturilor să întocmească o cerere oficială de alocare bugetară pentru o scurtă listă de creditori care să fie plătiţi în următoarele două luni, în care să fie incluse şi cele două datorii către compania LL. (lucrări la tronsonul Bucureşti - Constanţa şi TVA restant pentru tronsonul Bucureşti - Câmpina) şi redactarea unor scrisori sub semnătura ambilor miniştri (al transporturilor şi al finanţelor) în care să se reitereze promisiunea de plată a datoriilor.

Având în vedere conţinutul acestei scrisori, a rezultat existenţa unei înţelegeri între A. şi reprezentanţii companiei LL., înţelegere în baza căreia ministrul finanţelor făcea eforturi ce depăşeau uzanţele existente în astfel de situaţii, după cum a declarat martorul WWWWWWWWWW. - respectiv ministrul finanţelor a procedat personal la redactarea scrisorilor de răspuns, fără să le delege unui secretar de stat, a promis rezolvarea problemelor companiei, deşi acest lucru însemna o prioritizare a plăţilor care nu era de competenţa sa, a propus emiterea unor scrisori - angajamente semnate de miniştrii transporturilor şi finanţelor, favorabile companiei LL..

Această solicitare din partea companiei LL. a fost tratată prioritar în cadrul Ministerului Transporturilor, ca urmare a coordonării dintre A. şi D.:

"Aşa cum am arătat, A. mi-a spus că a vorbit cu D. despre acest subiect şi că se vor coordona să circule documentele de care este nevoie." - declaraţia aceluiaşi martor, aflată la f. x d.i.

Astfel, D. a solicitat întocmirea unei propuneri privind următoarea rectificare bugetară, în care să fie incluse datoriile către LL..

Tot în cadrul exercitării propriilor atribuţii de serviciu într-un mod favorabil societăţii LL., A. a contrasemnat O.G. nr. 18 din 18 august 2010 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2010 (publicată în Monitorul Oficial nr. 590/19.08.2010) prin care se introducea un text (articolul 33) care prevedea plata de către CN CFR a TVA-ului restant pentru lucrările efectuate la tronsonul Bucureşti - Câmpina.

În baza acestui text, CN CFR a plătit companiei LL. TVA-ul restant pentru tronsonul Bucureşti - Câmpina.

Pe de altă parte, plata facturilor restante pentru lucrările aferente tronsonului Bucureşti - Constanţa s-a realizat în luna decembrie 2010, ca urmare a demersurilor iniţiate de A., în calitate de ministru al finanţelor şi D., în calitate de secretar de stat, demersuri continuate ulterior de GGGGGGGGGG., noul ministru al transporturilor începând cu data de 03.09.2010 .

Aşa cum a arătat martorul YY., pentru ca GGGGGGGGGG. să continue aceste demersuri pentru plata facturilor companiei LL., A. a pretins suma de 2.177.000 de euro, pe care a primit-o în numerar şi cu privire la care a susţinut că i-ar fi remis-o, la rândul său, ministrului transporturilor.

Implicarea inculpatului A. în săvârşirea faptelor care formează obiectul cauzei, întâlnirile organizate la minister, au fost confirmate şi de martorul VV.:

"M-am întâlnit din nou cu YY. şi mi-a spus că trebuie să solicităm o întâlnire oficială la ministrul finanţelor A.. Noi am cerut oficial prin scrisoare această întâlnire, iar ea a fost aranjată de YY., care mi-a spus când o putem cere. Ministrul A. ne-a primit într-o sală de şedinţă, am prezentat problemele pe care le avem, acesta a spus că ştia de probleme şi a zis ca în acea perioadă începuse foarte puternic criza financiară şi încearcă să caute o soluţie (…) Eu cred că în acel moment domnul ministru A. ne-a sugerat să facem o scrisoare oficială către Fondul Monetar Internaţional, în care să arătăm problemele care există, şi ne-a asigurat din nou că încearcă să găsească o soluţie (…) Cred că în vara sau la începutul toamnei 2010, au plecat din funcţie atât ministrul transporturilor CCCCCCCCCC., cât şi ministrul finanţelor, A.. La ministerul transporturilor a venit doamna GGGGGGGGGG., iar YY. m-a asigurat că A. o cunoaşte foarte bine şi se va rezolva problema(…) YY. a menţionat trei persoane cu care urma să împartă banii, respectiv că aceştia au pretins bani - CCCCCCCCCC., A. şi GGGGGGGGGG.. Nu mi-a spus cât urma să primească fiecare" .

Demersurile făcute atât pentru plata facturilor emise pentru lucrările efectuate, dar neplătite şi TVA restantă, cât şi pentru plata foloaselor ilicite, au fost detaliate de martorul VV. şi cu ocazia audierii din cursul cercetării judecătoreşti:

"Am fost chemat, din nou, la Viena, presiunile asupra mea au crescut enorm. PPP. mi-a spus că oamenii sunt cam neserioşi, că după ce ne-am înţeles, nu s-a întâmplat absolut nimic. M-am întors în România, l-am chemat pe YY. la mine la birou şi i-am spus ce mi-a transmis PPP.. Acesta a spus să facem o scrisoare către ministrul de finanţe, A., să solicităm o întrevedere pentru asociere în legătură cu problema respectivă.

Procedura era identică, am pregătit un draft, când spun "am pregătit" mă refer că firma LL. a pregătit acel draft, eu l-am înmânat lui YY., şi după câteva zile, am primit ok-ul să transmitem cererea, oficial. Am primit o scrisoare în sensul că A. acceptă întâlnirea. A fost o delegaţie mai mare, erau şi reprezentanţi de la firma BBBB., PPP., YY. şi eu. Ne-am prezentat la sediul ministerului şi am prezentat problemele cu privire la contractul respectiv.

(...) din câte îmi amintesc, s-a făcut o plată de aprox. de 5, 6 mil. de euro, dar la acest moment, nu pot preciza dacă a fost anterior sau după întâlnirea la care am făcut referire anterior cu ministrul finanţelor. S-a încasat această sumă anterior arătată şi a venit YY. la mine, care mi-a spus că austriecii sunt neserioşi pentru că s-a plătit şi nu a fost onorată înţelegerea. M-am dus la Viena, am spus lui PPP. ce mi-a spus YY., iar PPP. m-a asigurat că se rezolvă. M-am întors, l-am chemat pe YY., din nou, la mine şi i-am spus ce mi-a comunicat PPP., că se rezolvă. După plata acestei sume de bani nu au mai urmat şi alte plăţi pentru lucrările efectuate de LL..

De această dată, PPP. a fost cel care m-a chemat la Viena, şi mi-a reproşat că oamenii din România sunt neserioşi pentru că au onorat înţelegerea şi nu s-a întâmplat absolut nimic. Arăt că după acest moment pe care l-am relatat, s-a întocmit acea scrisoare adresată dl ministru A.. Eu cred că asta este cronologia corectă.

Cum am spus, la întâlnirea acceptată de ministrul A., ne-am prezentat la sediul ministerului şi am fost primiţi de către dl. ministru. Au fost prezentate problemele respective şi A. ne-a spus că ştia de problemă şi că se caută o soluţie. După această întâlnire, nu s-a întâmplat nimic timp de o lună, o lună şi jumătate, nu mai ştiu exact.

PPP. m-a chemat, din nou, la el şi mi-a solicitat să îl întreb pe YY. ce se întâmplă. YY. mi-a spus să cerem o nouă întâlnire la Ministerul Finanţelor, ceea ce am şi făcut, în aceeaşi modalitate, respectiv am întocmit anterior un draft şi după ce am primit aprobarea de la YY., a fost trimisă scrisoarea, în mod oficial. Am primit confirmarea că întâlnirea este acceptată. De această dată, am mers la sediul Ministerul Finanţelor doar eu şi PPP. şi ne-am întâlnit cu A. acolo. În perioada aceasta, a venit şi criza financiară în România, aşa ne-a explicat A. că sunt probleme mari în legătură cu plăţile şi cred că ne-a sugerat să mergem şi la FMI să prezentăm situaţia.

Am fost cu PPP. la FMI, dar ni s-a spus că FMI nu se implică în această problemă, dar e bine să ştie şi ei de existenţa acestei probleme privind plăţile.

Cred că aşa am ajuns la finalul lui 2009, fără să mai primim banii pe lucrările efectuate pentru Bucureşti-Constanţa.

(...) la sf. lui 2009 sau începutul lui 2010, s-a plătit această datorie mai veche din anul 2004 reprezentând TVA pentru lucrări executate la tronsonul Bucureşti-Câmpina.

Am fost chemat, din nou, la Viena, cred că la începutul lui 2010, s-au făcut presiuni uriaşe asupra mea, cu impact asupra sănătăţii mele fizice şi psihice, în sensul că directorul concernului LL., XXXXXXXXXX., a spus domnilor FFF. şi PPP. să mă dea afară dacă nu se rezolvă problema integrală a plăţilor, pentru că e pusă în pericol chiar societatea LL.. Nu s-a mai efectuat nicio plată. Cred că în vara sau toamna lui 2010, au plecat ambii miniştri, A. şi CCCCCCCCCC. şi în locul acestuia din urmă a fost numită GGGGGGGGGG.. A venit YY. la mine şi mi-a spus că A. o cunoaşte pe GGGGGGGGGG. foarte bine şi crede, în continuare, că există căi de rezolvare. Nu mai ştiu exact, dar cred că am trimis scrisori către ministere şi CFR, toate fără niciun răspuns.

Spre sfârşitul toamnei lui 2010, YY. mi-a spus că problema se va rezolva în timp foarte scurt. Eu am mers la Viena şi am transmis că se va rezolva foarte repede problema plăţilor. La Viena nu m-a crezut nimeni, dar ştiu sigur că între 21 dec şi sf. lui dec. 2010 au fost făcute plăti în valoare de 75-80 milioane de euro. Ştiu data exactă întrucat am fost sunat de directorul general al LL. care m-a felicitat pentru "munca mea." Cred că restul, până la suma datorată, a fost onorată în luna ianuarie 2011".

Aşadar, corespondenţa personală purtată de inculpatul A. cu reprezentanţii LL., întâlnirile directe cu aceştia la sediul ministerului (acesta fiind singurul reprezentant al autorităţii române implicate în autorizarea plăţilor) în care le asigura consultanţă în scopul atingerii finalităţii dorite de executantul lucrărilor, aveau rolul de a-i asigura pe aceştia de reuşita demersurilor promise în corespondenţa mai sus precizată.

Înalta funcţie de demnitate publică deţinută de inculpatul A. era un aspect determinant, după cum a rezultat şi din declaraţia martorului VV., care a subliniat, ulterior întâlnirii cu ministrul finanţelor A., că:

"Pentru conducerea LL. a fost important că PPP. a transmis că am fost primiţi de un ministru, nu de altcineva."

În ceea ce priveşte susţinerile apărării vizând lipsa intenţiei infracţionale a inculpatului A., dată fiind legalitatea procedurilor derulate, în contextul în care era o preocupare majoră a autorităţilor publice de asigurare a plăţii arieratelor, acestea nu au putut fi primite, caracterul licit sau ilicit al actului de serviciu a cărui efectuare se urmăreşte prin intervenţia promisă nefiind relevant pentru caracterizarea juridică a faptei. Astfel, s-a reţinut că acesta poate fi atât ilicit, cât şi licit, întrucât, sub acest aspect, legea nu distinge în vreun fel, caracterul licit al actului îndeplinit de funcţionarul public fiind irelevant pentru existenţa infracţiunii de corupţie.

Faţă de cele arătate, instanţa de fond a apreciat ca fiind dovedite acţiunile imputate inculpatului A., de acceptare a promisiunii martorului YY. privind plata sumei de 2 milioane de euro, pentru ca, în schimbul acestei sume, pe de o parte, să îşi exercite influenţa asupra ministrului finanţelor publice, BBBBBBBBBB., iar pe de altă parte, să îşi îndeplinească propriile atribuţii de serviciu în calitatea sa de ministru al finanţelor publice, respectiv de pretindere a unei sume de peste 2 milioane de euro, pentru ca, în schimbul acestei sume, să îşi exercite influenţa asupra ministrului transporturilor GGGGGGGGGG., toate aceste activităţi fiind subsumate realizării unui unic obiectiv, acela al asigurării finanţărilor necesare plăţii facturilor restante către compania LL.. S-a constatat că acordul exprimat de inculpat relativ la promisiunile făcute de martorul YY., respectiv pretinderea unor sume importante de bani tot de la acesta din urmă, rezultă din declaraţiile constante ale martorului YY., aspectele relatate de acesta fiind confirmate şi de alte mijloace de probă administrate în cauză, respectiv declaraţiile inculpatului E., declaraţiile martorilor VV., WWWWWWWWWW. şi III., precum şi înscrisurile ataşate la dosarul cauzei. Or, în condiţiile în care declaraţiile martorului YY. au fost confirmate probator şi de alte mijloace de probă administrate atât în cursul urmăririi penale, cât şi în cursul cercetării judecătoreşti, relatările martorului au fost avute în vedere la stabilirea situaţiei de fapt şi a contribuţiei inculpatului la comiterea activităţii infracţionale.

Contrar susţinerilor apărării, s-a reţinut că, pentru lucrările efectuate pe tronsonul de cale ferată Bucureşti - Constanţa, s-au efectuat plăţi parţiale şi în anul 2009 şi ulterior, în cursul anului 2010, astfel cum rezultă din înscrisurile înaintate la dosar de CNCFR, care a depus inclusiv o situaţie centralizată a plăţilor efectuate, fiind ataşate documentele referitoare la plăţi şi în format electronic . De altfel, efectuarea acestor plăţi a fost confirmată şi de corepondenţa electronică purtată de PPP. cu HHHHHHHHHH., menţionată anterior, cuantumul comisionului fiind calculat asupra sumelor încasate de asociere începând cu anul 2009 şi până la finalizarea proiectului.

Nu în ultimul rând, contestarea "existenţei vreunei relaţii de apropiere între A. şi GGGGGGGGGG.", împrejurare invocată ca un argument în scopul excluderii declaraţiilor martorului YY. şi, implicit, al înlăturării răspunderii inculpatului, nu a fost de natură a conduce la finalitatea clamată de apărare.

S-a reţinut că ansamblul materialului probator administrat în cauză a relevat faptul că inculpatul A. s-a implicat activ, iniţial, în etapele premergătoare încheierii contractelor de reabilitare de cale ferată, prin aprobarea finanţării suplimentare necesare încheierii acestora, cât şi ulterior, pe parcursul derulării contractelor, pentru asigurarea fondurilor necesare plăţii facturilor pentru lucrările efectuate, demersuri efectuate de inculpat, atât pe perioadele aferente celor două mandate de ministru al finanţelor publice, cât şi în afara acestora, prin influenţa exercitată asupra oficialilor cu atribuţii în deblocarea plăţilor, activităţile desfăşurate de inculpat fiind axate şi concentrate pe dezideratul comun al "rezolvării problemelor" companiei LL..

Inculpatul D. a ocupat funcţia de secretar de stat în cadrul Ministerului Transporturilor în perioada 10.01.2009 - 21.10.2010 - anterior, a mai deţinut această funcţie în perioada 10.06.2005 - 11.04.2007, fiind un apropiat al prim-ministrului AAAAAAAAAA.. A fost delegat de ministrul CCCCCCCCCC. să exercite atribuţiile de ordonator principal de credite (prin Ordinul nr. 22/13.01.2009 - f. x d.u.p.).

Având în vedere că plata datoriilor restante înregistrate de CN CFR către compania LL. depindea de aprobarea sa, dată în calitate de ordonator principal de credite, D. a pretins martorului YY., reprezentantul de facto al companiei LL., un comision, cei doi înţelegându-se asupra sumei de 2 milioane de euro; în final a fost remisă doar suma de 1.114.000 euro, aspect care l-a nemulţumit pe D..

Referitor la implicarea acestuia în efectuarea plăţii datoriilor înregistrate de CN CFR către asocierea din care făcea parte compania LL., martorul YY. a arătat că D. a semnat documentele din partea Ministerului Transporturilor prin care se solicitau fondurile necesare achitării acestor datorii, documente care au stat la baza alocărilor bugetare din partea Ministerului Finanţelor Publice. În vederea efectuării acestor demersuri, D. a pretins suma de 2 milioane de euro, din care a primit suma de 1.114.000 de euro în conturile unor companii offshore.

"D. a semnat documentele din partea Ministerului Transporturilor atât privind cererea alocării de fonduri pentru plata TVA-ului restant aferent tronsonului Bucureşti - Câmpina, cât şi în privinţa introducerii în lista de arierate înregistrată la nivelul Ministerului Transporturilor a facturilor restante cu privire la lucrările efectuate pe tronsonul Bucureşti-Constanţa. Fără aceste solicitări, Ministerul de Finanţe nu avea motivaţia şi dreptul legal să aloce fondurile respective. Pentru îndeplinirea acestor atribuţii, acesta a solicitat iniţial o sumă mai mare iar ulterior a fost solicitată suma de 2.000.000 euro în numele premierului AAAAAAAAAA., solicitare transmisă mie, atât prin intermediul lui EEEEEEEEEE., cât şi prin intermediul lui A..

Prima oară am aflat despre această solicitare de la EEEEEEEEEE., care mi-a spus că aceştia sunt nebuni şi să nu îl mai trimit vreodată să vorbească. Când am discutat cu A. şi i-am comunicat ce îmi spusese EEEEEEEEEE., acesta mi-a confirmat că şi lui îi comunicase aceleaşi pretenţii. Atât de la EEEEEEEEEE. cât şi de la A. am aflat că D. a pretins că solicită această sumă pentru premierul AAAAAAAAAA..

Ulterior am avut întâlniri directe eu cu D., din câte îmi amintesc vreo 3 întâlniri, acestea având loc în cafeneaua de la parterul YYYYYYYYYY. de lângă sediul Ministerului Transporturilor. De fiecare dată, acesta mi-a pus în vedere că trebuie să fiu serios pentru că este vorba de premierul AAAAAAAAAA.. Ştiu că numerele lui de telefon le-am obţinut de la EEEEEEEEEE. iar întâlnirile le-am convenit în urma unor discuţii telefonice".

Aceste aspecte au fost detaliate de martorul YY. şi cu ocazia audierii din data de 13 mai 2021:

"Arăt că VV. avea conexiuni în CFR şi Min. Transporturilor şi putea să se informeze cum se cer, cum se alocă, cine dă banii din eşalonul II al funcţionarilor, ca să poată să îmi spună cam ce persoane ar trebui eu să accesez. Aşa a aflat că în acea perioadă, deja se făceau liste cu arieratele ce urmau a fi plătite cu prioritate, ca urmare a înţelegerii dintre Guvernul României, FMI, Banca Mondială şi Comisia Europeană, dar decizia despre ce arierate intră pe această listă se lua la nivelul premierului AAAAAAAAAA. şi sursele lui VV. din Min. Transporturilor au indicat ca fiind persoană cheie care îl reprezintă pe AAAAAAAAAA., pe dl. D.. În aceeaşi măsură, am înţeles că este nevoie de conexiuni atât cu dl. D. de la Min. Transporturilor, cât şi cu Ministerul Finanţelor Publice.

Încă de la prima discuţie, după ce EEEEEEEEEE. a discutat cu D. şi a spus despre ce este vorba, respectiv despre LL. care are nişte arierate ce ar trebui să fie plătite, eventual în cadrul acelui memorandum prin care România plătea arierate. EEEEEEEEEE. era destul de surprins, şocat că D. i-a spus direct că ar trebui plătiţi cel puţin 3 milioane de euro, altfel LL. şi arieratele ei nu vor intra niciodată pe acea listă.

Ulterior, am avut discuţie cu VV., i-am spus care este condiţia pusă de D., iar acesta mi-a spus că nu este nici un fel de problemă, mi-a reamintit că ei au bugetat încă de la început să facă astfel de plăţi într-un procent de până la 10 % şi mi-a propus să le spună şefilor săi că s-a cerut 10 % nu doar 3 milioane euro, şi el să se ocupe ca toate aceste plăţi să fie făcute la timp, pe măsură ce LL. încasează, cu condiţia ca şi el să primească 10 % din suma plătită de comision.

(...) Când am avut primele discuţii, cu banii pe masă, adică ştiam cât urmează să primim, atât E. cât şi A. au spus că 3 milioane de euro solicitaţi de D. este o sumă prea mare, având în vedere că amândoi, atât E. cât şi A., au spus că este foarte posibil să fie nevoie de o rezervă pentru că, chiar dacă CCCCCCCCCC. nu ceruse şi nici nu ar fi primit o parte din acest comision, cei doi spuneau că în foarte scurt timp, CCCCCCCCCC. va fi schimbat de la Minister, şi atunci este nevoie de o rezervă care să poată fi, eventual, plătită dacă noul ministru ar pretinde aşa ceva.

Aceste discuţii la care am făcut referire s-au finalizat şi am stabilit că pentru D. se vor plăti 2 milioane de euro din cei 3 mil. solicitaţi, aceşti bani fiind pretinşi în numele premierului de la acea vreme, AAAAAAAAAA., am stabilit că aprox. 2 milioane de euro vor fi păstraţi într-o rezervă pt. ministrul transporturilor, dacă este nevoie. Ulterior, a fost numită ministru GGGGGGGGGG., iar A. a spus că îi merită. S-a stabilit că vor fi diferite costuri pentru a face toate vehiculele economice, adică companii off-shore, a.î. să se asigure transferul acestor sume şi in final, s-a stabilit că rămân aprox. între 6 şi 7 milioane de euro după ce se achită toate aceste lucruri, care vor fi împărţite in mod egal intre noi 3, subsemnatul, E. şi A.."

Despre rolul avut de inculpatul D., martorul YY. a arătat că:

"D., la momentul acela, era persoana cheie care gestiona agenda premierului AAAAAAAAAA., aceasta fiind convingerea noastră în urma unor informaţii obţinute din mai multe surse.

A. a spus de vreo 2, 3 ori că s-a coordonat, că a vorbit cu D., lucru pe care l-a confirmat şi D., aceştia discutând despre cum să trimită corespondenţa între Ministerul Finanţelor şi Min. Transporturilor, a.î. să se aloce banii din care urmau să fie achitate sumele restante către LL..

Am avut mai multe întâlniri cu D., prima întâlnire a fost cea aranjată de EEEEEEEEEE., cred că la fostul ZZZZZZZZZZ., WWWWW., am mai avut cred că două întâlniri în Min. Transporturilor, o dată însoţit de VV., ne-am întâlnit şi în cafeneaua din YYYYYYYYYY. şi cred că am avut o întâlnire la o benzinărie AAAAAAAAAAA., la ieşirea din Corbeanca. Am mai avut o întâlnire în Cipru, la hotelul unde venise în vacantă, în cadrul acesteia, am făcut o parte din plăţile efectuate către companiile indicate de către el. A fost o întâlnire la care a participat şi D., venit în vacanţă cu prietenii săi, şi la acea întâlnire a fost şi avocatul său, cel puţin aşa mi l-a prezentat atunci, un cetăţean maghiar. Cu acelaşi avocat am fost inclusiv la biroul avocaţilor din Cipru care gestionau companiile off-shore prin care se făceau aceste plăţi, pentru a ne asigura că acele contracte cu firmele indicate de D. sunt făcute în aşa fel încât să se păstreze aparenţa de legalitate a serviciilor prestate."

Declaraţia martorului YY. a fost confirmată de martorul EEEEEEEEEE., care a arătat că i-a făcut cunoştinţă acestuia cu D., pentru a discuta despre modul în care un client al lui YY. îşi putea încasa plata pentru lucrări de cale ferată efectuate. Martorul EEEEEEEEEE. a arătat că, din discuţiile pe care le-a avut ulterior cu D., a înţeles că acesta este nemulţumit întrucât, deşi clientul în cauză încasase plata facturilor, nu îşi respectase promisiunea de a remite suma de 2 milioane de euro într-o companie offshore.

"(…) aşa cum am arătat şi anterior, le-am făcut cunoştinţă celor doi la rugămintea lui YY. care voia să discute la nivelul conducerii Ministerului Transporturilor în vederea găsirii unei soluţii pentru achitarea restanţelor înregistrate faţă de un client al său (compania LL. - n.n.) (…); îmi amintesc că i-am spus lui D., în mare, care era problema lui YY., respectiv faptul că un client al său avea de recuperat datorii foarte vechi şi foarte mari de la Ministerul Transportului, pentru nişte lucrări de cale ferată. Aşa cum am arătat şi anterior, eu nu am participat la toată întâlnirea dintre cei doi, eu asistând doar la partea introductivă, în care le-am făcut cunoştinţă şi am enunţat pe scurt problema clientului lui YY..

(…) Îmi amintesc că am discutat cu amândoi care este, în realitate, motivul nemulţumirii şi amândoi mi-au relatat că este vorba despre o promisiune făcută de clientul lui Florin ca după ce îşi încasează toată restanţa pe care o avea de încasat de la Ministerul Transporturilor, să asigure la rândul său plata cu prioritate a unor facturi pe care le avea la rândul său de plătit către un consultant sau proiectant, nu aş putea să spun. Îmi amintesc că D. mi-a spus că, deşi i se promisese de către YY. şi compania client al acestuia că, după ce vor fi încasate restanţele de la statul român, clientul lui Hozoc va face la rândul său plata către acel consultant sau proiectant, acest lucru nu se întâmplase. Din câte îmi amintesc suma care ar fi trebuit plătită de clientul lui Hozoc era de 2 milioane de euro. (…)

Din câte îmi amintesc, din discuţiile cu cei doi (YY. şi D.) am înţeles că acel consultant sau proiectant pe care D. reproşa că YY. şi clientul său nu îl plătise era o firmă offshore, întrucât s-a invocat posibilitatea ca transferul bancar să dureze foarte mult.

Îmi amintesc că l-am întrebat pe D. ce legătură are cu acest offshore, iar D. mi-a spus că nu este firma sa, dar este o problemă de seriozitate din partea lui YY. şi a clientului său, odată ce au promis şi s-au înţeles ca, după ce primesc restanţele de la CFR să plătească mai departe această firmă offshore, să îşi respecte promisiunea. Percepţia mea a fost că D. avea un interes în efectuarea acestor plăţi, din moment ce a insistat atât de mult să se realizeze aceste plăţi. Nu ştiu ce natură avea acest interes al lui D., posibil ca şi el să fi promis cuiva rezolvarea acestei plăţi şi se simţea dator să insiste până la încasarea sumei; cert este că D. avea legătură cu acest client sau proiectant, având în vedere că se interesa la acest consultant/proiectant dacă au intrat sau nu banii de la YY. şi clientul acestuia."

Întâlnirile martorului YY. cu inculpatul D., mediate de martorul EEEEEEEEEE., au fost confirmate de acesta din urmă. Deşi martorul EEEEEEEEEE. nu a menţionat expres obiectul discuţiilor purtate de inculpatul D. şi care au fost expuse de martorul YY. privind pretinderea sumei de 3 milioane de euro, acesta a confirmat şi prin declaraţia dată în faţa instanţei, la termenul din 13 aprilie 2021, susţinerile martorului YY.:

"Menţin QQ. declaraţiile date la urmărirea penală. Arăt că NNNNNNNNNN. Florin este o cunoştintă mai veche de a mea şi suntem prieteni buni.

În perioada 2009-2010, am îndeplinit funcţia de secretar de stat în Ministerul Mediului. În acea perioadă, nu pot preciza exact, YY. mi-a expus faptul că reprezintă o societate de construcţii, în speţă, LL., care are de încasat o sumă foarte mare, de ordinul milioanelor de euro, în urma unor lucrări executate pentru Ministerul Transporturilor. M-a rugat să îl ajut să obţină o audienţă la Minister, pentru reprezentanţii firmei, pentru a-şi susţine cauza. În perioada în care am activat ca secretar de stat, l-am cunoscut în calitate de coleg pe dl. D., care îndeplinea funcţia de secretar de stat în Ministerul Tranporturilor, pe care l-am rugat să ne întâlnim la o cafea pentru a le face cunoştintă şi în măsura în care este posibil, să obţină acea audienţă. Ne-am întâlnit la barul de la parter din BBBBBBBBBBB., toţi trei, le-am făcut cunoştintă lui Hozoc şi D., eu am băut cafeaua şi am plecat, ceilalţi doi au mai rămas la discuţii.

(...) Ştiu că nu s-a rezolvat nimic cu ocazia întâlnirii dintre YY. şi D. şi nicio bună bucată de timp după aceea, ştiind acest lucru de la Hozoc cu care eram prieten, mă întâlneam şi mi-a spus acest lucru.

(...) la sfârşitul lui ianuarie 2011, (...) la două, trei săptămâni, l-am căutat eu pe dl. D. (...). Ne-am întâlnit în Bucureşti, ocazie cu care mi-a comunicat că problema prietenului meu s-a rezolvat şi dacă mă văd cu acesta, să îi amintesc că i-a promis ceva (...).

I-am transmis imediat lui Hozoc acest aspect, m-a rugat să comunic înapoi dl. D. că se va rezolva în curând. Îmi amintesc că după o anumită perioadă de timp, nu aş putea să precizez când m-am întâlnit cu D., care mi-a spus că YY. este neserios şi că nu s-a rezolvat problema.

După acest mesaj, m-am întâlnit cu Florin, i-am transmis acest mesaj şi totodată solicitarea ca eu să rămân în afara acestui dialog, eu fiind într-o stare de disconfort creat de această situaţie în care eu eram la mijloc între cei doi. L-am întrebat pe Hozoc despre ce este vorba şi mi-a relatat succint, oarecum eliptic, că e vorba de plata unui subcontractant/consultant/proiectant şi că ar fi existat angajamentul ca odată plătit contractantul principal, acesta la rândul lui să plătească subcontractanţii (...). Îmi amintesc, ca ordin de mărime, că valoarea contractului era în jur de 2 milioane euro. Tot de la YY., ştiu legat de dificultăţile plăţii, că erau plăţi externe.

(...) La o distanţă destul de lungă, posibil spre finalul lui 2011, m-am întâlnit întâmplător, într-un grup, cu D., am schimbat câteva vorbe, l-am întrebat cum a mai mers relaţia cu prietenul meu, Hxxozoc, şi mi-a relatat că s-a rezolvat parţial, aproximativ jumătate din plata respectivă se făcuse, fără a preciza exact cât anume.

(...) precizez că la discuţia anterior referită, în contextul în care D. mi-a relatat că s-a efectuat o parte din plată, acesta mi-a povestit că, cu ocazia unei călătorii în Cipru, s-a întâlnit cu YY., care se stabilise în Cipru şi avea afaceri cu societăţi în Cipru. Inculpatul D. mi-a spus că s-au întalnit in Cipru şi că s-a rezolvat o parte din problemă.

(...) Referitor de nerespectarea înţelegerii avute de YY. cu D., arăt că eu am perceput faptul că promisiunea lui Hozoc se referea că odată ce contractantul principal îşi va fi încasat creanţa lui, exista promisiunea explicită de a-şi plăti subcontractanţii. Era vorba despre plata unei facturi, evident fiind o obligaţie financiară către subcontractori, aşa cum am înţeles atunci."

Plata sumei de 1.140.000 de euro în conturile companiilor offshore indicate de D. a fost confirmată de o serie de documente (extrase de cont, contracte), precum şi declaraţii de martori.

În legătură cu demersurile întreprinse de D. pentru plata datoriilor restante înregistrate de CN CFR faţă de compania LL., martora CCCCCCCCCCC., director general economic în cadrul Direcţiei generale economice şi relaţii bugetare din cadrul Ministerului Transporturilor, a declarat că:

"În cazul LL. îmi aduc aminte că la una dintre rectificări am întocmit adresă către MFP cu solicitarea de a avea în vedere ca la rectificarea bugetară să fie avute în vedere solicitările CNCFR în acest sens.

În acea perioadă D. avea calitatea de ordonator principal de credite pe partea de buget, având în acest sens delegare scrisă din partea ministrului CCCCCCCCCC.. De altfel, arăt că pe mine dl CCCCCCCCCC. nu m-a chemat niciodată să discutăm despre rectificări bugetare, aceste atribuţii fiind delegate dlui D..

Îmi aduc aminte că de foarte multe ori dl. D. m-a chemat în biroul său spunându-mi că cei de la LL. au de încasat sume mari de bani şi rugându-mă ca, la viitoarea rectificare bugetară, să îi includem şi pe aceştia.

Am şi făcut acest lucru, în adresa trimisă către Ministerul Finanţelor Publice, adresă semnată şi de dl. D., din câte îmi amintesc, fiind incluse şi datoriile CNCFR către compania LL.".

Referitor la procedura prin care era asigurată bugetarea CFR necesară în vederea achitării lucrărilor executate, martora a evidenţiat, de asemenea, rolul major al inculpatului D.:

"Procedura atât în cazul întocmirii bugetului Ministerului Transporturilor, cât şi în cazul rectificărilor bugetare era următoarea: eu primeam din partea tuturor companiilor din cadrul Ministerului Transporturilor propuneri de buget, la nivel de necesar; apoi prezentam spre ştiinţă aceste propuneri conducerii Ministerului Transporturilor (dlui D.); în continuare trimiteam acest necesar către Ministerul Finanţelor Publice care le analiza şi ne transmitea ulterior limita de cheltuieli aprobată în şedinţă de guvern, iar noi trebuia să ne încadrăm în ea. Întotdeauna această limită era mult mai mică decât necesarul.

Limita de cheltuieli primită de la MFP era detaliată pe cheltuieli de personal (salarii, etc.), cheltuieli aferente programelor cu finanţare rambursabilă (în care a intrat şi ZZ. până la momentul încheierii împrumutului), cheltuieli aferente obiectivelor de investiţii buget de stat (în care au intrat şi datoriile către compania LL. aferente lucrărilor efectuate după terminarea împrumuturilor externe); mai erau şi alte tipuri de cheltuieli (de exemplu asistenţă socială, întreţinere rutieră şi feroviară, etc.) dar fără limită, doar încadrare pe total.

După ce primeam această limită de cheltuieli de la Ministerul Finanţelor publice mergeam din nou la dl. D., pentru repartizarea cheltuielilor pe ordonatorii terţiari de credite (companii aflate în subordinea Ministerului Transporturilor).

D. era cel care hotăra modul de repartizare a acestor cheltuieli; în funcţie de execuţia pe anul precedent eu făceam propuneri, dar decizia era luată de dl. D., care discuta şi cu directorii companiilor în acest sens. După aprobarea din partea dlui D., eu trimiteam bugetul repartizat pe societăţi către Ministerul Finanţelor cu adresă oficială (semnată de dl. D.).

După ce primeam răspuns de la MFP că s-a aprobat varianta propusă de noi, eu transmiteam companiilor o filă de buget detaliată pe fiecare tip de cheltuială - întreţinere, investiţii, fonduri rambursabile, etc. Compania nu avea voie să nu respecte această filă de buget. Fila de buget era semnată de mine, în calitate de director economic, şi de dl. D., în calitate de ordonator principal de credite.

Precizez că pentru obiectivele de investiţii, fiecare companie primea fişa cu obiectivele de investiţii de la Direcţia de Investiţii din minister (condusă de dna DDDDDDDDDDD., nu de mine, dar tot sub coordonarea dlui D.)."

Fiind audiată la termenul din 13 mai 2021, martora CCCCCCCCCCC. a arătat că îşi menţine declaraţia dată anterior în cauză şi a reiterat faptul că, pentru a fi efectuată plata TVA restantă, era nevoie de asigurarea unei baze legale pentru a fi efectuate plăţile, motiv pentru care a fost introdusă în textul Ordonanţei de Guvern nr. 18/2010 o dispoziţie expresă în acest sens. Totodată, propunerile de rectificare bugetară de la companii erau analizate şi cenzurate de inculpatul D., acesta fiind şi persoana care repartiza cheltuielile pe operatorii economici după ce se primea limita de cheltuieli de la Ministerul Finanţelor, ceea ce demonstrează că rolul decizional în includerea datoriilor restante ale CN CFR către asocierea din care făcea parte LL., atât în propunerile de rectificare bugetară adresate Ministerului Finanţelor, cât şi în cheltuielile aprobate de Ministerul Transporturilor, aparţinea inculpatului D.:

"Am primit propunerile de rectificare bugetară de la directorul general CFR, dl. EEEEEEEEEEE., ulterior le-am centralizat, prezentat conducerii Ministerului, la momentul respectiv, pentru partea economică avea delegare de atribuţii dl. D., dânsul le-a analizat şi le-am transmis spre aprobare la Min. Finanţelor, la dl. secretar de stat WWWWWWWWWW.. Discuţiile referitoare la rectificările bugetare nu le-am avut cu ministrul transporturilor, ci cu dl. D. care avea atribuţii delegate in acest sens.

(...) Înainte de a trimite propunerile de rectificare bugetară la Ministerul Finanţelor Publice, discutam întotdeauna cu dl. D., acesta mi-a spus să asigurăm sumele pentru plata TVA-ului aferent către LL..

După ce primeam limita de cheltuieli de la Ministerul Finanţelor Publice, cu dl. secretar de stat, D., repartizam cheltuielile pe operatorii economici.

Eu făceam propunerile în calitate de director economic, dar dl. D. hotăra, el fiind cel care discuta şi cu directorii companiilor.

(...) Propunerile de rectificare bugetară din august 2010 venite de la companii, le-am centralizat şi le-am prezentat conducerii Ministerului, dl. D., după care, le-am trimis la Ministerul Finanţelor Publice cu adresă.

De la Ministerul Finanţelor a venit adresă că s-a aprobat bugetul dvs. rectificat, cf. anexei, respectiv a venit o limită de cheltuieli per total, nefiind defalcată pe companii. Repet, a venit o sumă globală de la Ministerul Finanţelor, pe tot Ministerul Transporturilor.

Referitor la sumele primite de la Ministerul Finanţelor, împreună cu dl. secretar de stat am aprobat filele de buget pe fiecare companie.

(…) Eu primeam solicitările CFR, mergeam la conducere la dl. D. împreună cu solicitarea de la CFR şi fundamentările acestei solicitări, trimise de această companie, le analizam împreună cu dânsul, pe fiecare companie, în sensul dacă se justifică să solicităm aceste sume de la Ministerul Finanţelor, făceam adresa către Ministerul Finanţelor.

În cazul în care apreciam că acestea nu aveau caracter justificat, aceste propuneri de sume de plată erau înlăturate, decizia aparţinându-i secretarului de stat, D.."

Modalitatea de repartizare a cheltuielilor pe ordonatorii terţiari de credite - companiile aflate în subordinea Ministerului Transporturilor, cum era şi CN CFR, nu se stabilea la nivelul Ministerului Finanţelor, unde se comunica doar valoarea sumelor, la nivel global, şi nu defalcat pe companii, aceste din urmă operaţiuni fiind efectuate la nivelul Ministerului Transporturilor, unde se hotăra valoarea sumelor ce urmau a fi distribuite pe fiecare companie în parte. Aceste aspecte au rezultat nu numai din declaraţiile mai sus detaliate ale martorei CCCCCCCCCCC., dar şi din declaraţiile martorelor FFFFFFFFFFF. şi GGGGGGGGGGG..

Astfel, martora FFFFFFFFFFF. a precizat că:

"Toate companiile raportau stocul de arierate, lunar, (...) noi nu raportam decât sume globale, în total, nu pe fiecare companie."

În acelaşi sens, a adus precizări suplimentare privind sistemul de monitorizare a arieratelor şi martora GGGGGGGGGGG., care a arătat că:

"În cadrul acestui sistem, ministerele trimiteau informaţii despre nivelul arieratelor pe care le aveau companiile din subordinea lor, iar la nivelul Direcţiei, aceste date se centralizau. Era o sumă globală, nu una detaliată pe fiecare furnizor, ci pe bugetul general consolidat care la rândul său avea anumite componente şi furnizorii, separat, însă tot sumă globală. (…) Valoarea totală la care am făcut mai sus referire, reprezenta valoarea arieratelor, valoarea totală şi nu ce datora compania respectivă furnizorilor ei."

Cel care repartiza cheltuielile pe operatorii economici era inculpatul D., persoana căreia îi fusese atribuită abilitatea legală în acest sens.

Nu în ultimul rând, implicarea inculpatului D. şi faptul că acesta era singura persoană cu putere de decizie în cadrul ministerului pe acest segment au rezultat şi din declaraţiile martorului CCCCCCCCCC., care la acel moment era ministrul transporturilor:

"dl. D. era cel care lua decizia şi aproba solicitările pentru plata pe acest proiect de reabilitare căi ferate Bucureşti - Constanţa", "decizia finală aparţinea (...) dlui secretar de stat, D." (declaraţie martor din data de 7 iulie 2021 - f. x verso - 166, vol. IV d.i.), acesta menţionând că în cadrul Ministerului Transporturilor "nu era o procedură scrisă cu privire la prioritizarea plăţilor, motiv pentru care domnul D. avea libertatea de mişcare în ceea ce priveşte plăţile din domeniul feroviar, respectiv ce societăţi şi facturi urmează să fie plătite" (declaraţie martor din data de 10 octombrie 2018 - f. x d.u.p.).

Această manieră de lucru, în sensul că erau selectate de către conducerea Ministerului Transporturilor cuantumul sumelor ce urmau a fi plătite şi destinaţia acestora, a fost confirmată şi de relaţiile transmise la dosarul cauzei de către Ministerul Transporturilor, neexistând reglementată o procedură în acest sens .

În arhiva Ministerului Transporturilor au fost identificate o serie de documente din care rezultă demersurile întreprinse de D., necesare plăţii datoriilor restante, de către CN CFR către compania LL..

Astfel, a fost identificată scrisoarea din data de 24.06.2010 a companiei LL., prin care se solicita ca Ministerul Transporturilor să întocmească o cerere oficială către Ministerul Finanţelor pentru obţinerea alocării bugetare necesare plăţii datoriilor înregistrate de CN CFR către această companie pentru lucrările efectuate la tronsonul Bucureşti - Constanţa şi a TVA-ului restant pentru lucrările efectuate la tronsonul Bucureşti - Câmpina (scrisoare la care s-a făcut referire şi în cadrul prezentării contribuţiei inculpatului A.) - f. x d.u.p.

Traseul pe care această scrisoare l-a avut în cadrul ministerului a rezultat din vizele aplicate olograf pe aceasta.

Astfel, lucrarea a fost repartizată spre soluţionare secretarului de stat D., în colţul din stânga sus fiind înscrisă viza:

"Dl. HHHHHHHHHHH." - domnului secretar de stat D.. Acesta a dat curs cererii companiei LL., solicitând directorului companiei CFR, EEEEEEEEEEE., întocmirea unei propuneri pentru următoarea rectificare bugetară, aspecte rezultate din următoarea viză înscrisă pe lucrare:

"CFR S.A. dl dir. EEEEEEEEEEE./Propuneri pt următoarea rectificare".

Aşadar, D. s-a implicat activ în soluţionarea cererii companiei LL.; ca urmare, lucrarea a devenit importantă, aspect care a rezultat din vizele puse de EEEEEEEEEEE. ("Urgent") şi de XXX., director Direcţia Proiecte (care a fixat un termen de soluţionare foarte scurt, a doua zi).

Ca urmare a sarcinii trasate de inculpatul D., directorul EEEEEEEEEEE. a întocmit, la data de 09.07.2010, solicitarea de includere în următoarea rectificare bugetară a fondurilor necesare achitării sumelor solicitate de compania LL.. Din cuprinsul acestei solicitări a rezultat importanţa demersului inculpatului D.:

"Ca urmare a scrisorii datate 24 iunie 2010, adresate MTI de către firma LL. mbH Austria şi în conformitate cu apostila Domnului Secretar de Stat D., solicităm includerea în următoarea rectificare bugetară pe anul 2010 a următoarelor sume (…)" - în continuare indicându-se sumele restante în valoare de 448.884.844 RON şi sumele pentru lucrările viitoare efectuate la tronsonul Bucureşti - Constanţa, precum şi restanţa de TVA în valoare de 20.531.378,85 RON pentru tronsonul Bucureşti - Câmpina.

Martorul XXX. a confirmat această implicare a secretarului de stat D. în soluţionarea cererii companiei LL., arătând că "Răspunsul CFR nr. 17/1/358/09.07.2010 la scrisoarea adresată de compania LL. a fost semnat de IIIIIIIIIII. (…) Din modul în care a fost adresat acest răspuns, respectiv "În atenţia Doamnei Director CCCCCCCCCCC., spre ştiinţa Domnului Secretar de Stat D.", rezultă că în acest mod era transmis către D. faptul că s-a achitat de dispoziţia/obligaţia transmisă prin apostilă".

Explicaţia referitoare la motivul pentru care D. a procedat în acest sens a fost dată de martorul YY., în declaraţia din data de 2 martie 2018, acesta arătând că:

"Am aflat de la A. faptul că acesta a discutat cu D., întrucât D. trebuia să ceară includerea în buget a fondurilor necesare lucrărilor iar ministerul de finanţe urma să aprobe plata acestora" . Aşadar, potrivit înţelegerii dintre cei doi, D. trebuia să întocmească această lucrare pentru a servi ca fundament pentru alocarea bugetară din partea Ministerului Finanţelor.

Importanţa demersurilor efectuate de Ministerul Transporturilor în dezideratul asigurării plăţilor restante către LL. fost relevată şi de martorul EEEEEEEEEEE., cu ocazia audierii de la termenul din 16 septembrie 2021, care a arătat că:

"Teoretic, în lipsa acestei adrese de la Ministerul Transporturilor, prin care să solicite alocarea de fonduri pentru plata datoriilor restante către LL., existau şi alte posibilităţi pentru a întreprinde demersuri legale pentru a solicita fondurile necesare pentru plata datoriilor, însă erau şanse nule, în opinia mea, pentru alocarea de fonduri în acest sens, întrucât Guvernul ştia ce sume are disponibile de plată pentru aceste datorii, iar datoriile însele le erau binecunoscute."

În arhiva Ministerului Transporturilor a mai fost identificată adresa nr. x/05.08.2010, semnată de secretarul de stat D., prin care s-a solicitat introducerea unui text în cuprinsul Ordonanţei de Guvern referitoare la următoarea rectificare bugetară. Prin această adresă, D. solicita includerea unui articol în care să se prevadă aprobarea plăţii TVA-ului restant pentru lucrările efectuate la tronsonul Bucureşti - Câmpina în valoare de 21.373.000 RON. Aşadar, prin această propunere, D. viza ca viitorul act normativ să rezolve una dintre solicitările companiei LL. - respectiv plata TVA-ului restant pentru lucrările efectuate în perioada 2003 - 2006 la tronsonul Bucureşti - Câmpina. Adresa avea ca obiect exclusiv propunerea privind plata sumei restante către LL., propunere care nu fusese inclusă în solicitarea iniţială a Ministerului Transporturilor de suplimentare a fondurilor .

Aceeaşi solicitare a fost reiterată şi în cuprinsul adresei nr. x/10.08.2010, semnată de D. şi adresată Ministerului Finanţelor Publice .

Ca urmare a acestei solicitări, în cuprinsul Ordonanţei Guvernului nr. 18/2010, semnată de premierul AAAAAAAAAA. şi contrasemnată de ministrul finanţelor A., a fost introdus un articol, nr. 33, cu textul propus de D..

Potrivit art. 33 din O.G. nr. 18/2010: (1) Se aprobă plata sumei restante de 21.373 mii RON, reprezentând TVA aferentă lucrărilor executate până la data de 31 decembrie 2006 pentru reabilitarea căii ferate pe secţiunea Bucureşti - Câmpina în cadrul Proiectului de modernizare a liniei Bucureşti - Braşov, finanţată conform Acordului de împrumut dintre România şi Banca Europeană de Investiţii şi Societatea Naţională a Căilor Ferate Române (S.N.C.F.R.) pentru finanţarea proiectului de modernizare a căilor ferate, semnat la Luxemburg şi la Bucureşti la 30 iunie 1998, ratificat prin Legea nr. 35/1999, cu modificările ulterioare.

Introducerea acestui text de lege a permis plata TVA-ului restant către compania LL., rezolvându-se astfel problema lipsei de temei pentru efectuarea plăţii. Existenţa acestei probleme şi imposibilitatea rezolvării din cauza lipsei unei baze legale a fost subliniată şi de martora CCCCCCCCCCC., economist în Ministerul Transporturilor:

"În legătură cu TVA ul restant pentru lucrările efectuate de LL. pe tronsonul Bucureşti - Câmpina îmi amintesc că era o problemă întrucât acest TVA nu putea fi plătit din împrumuturile ZZ., iar din bugetul de stat nu se putea plăti pentru că nu aveam bază legală (fiind aferente unei perioade vechi, 2003 - 2006, nu putea fi plătit din alocări bugetare din 2010)."

"În cazul TVA, împrumutul fiind achitat şi neavând bani în buget, pentru plata acestei sume a trebuit să introducem un text în dispoziţiile legale, care se regăseşte în Ordonanţa nr. 18/2010. Pentru plata TVA nu putea fi făcută plata până nu ne asiguram baza legală pentru efectuarea plăţilor."

Relevantă în acest sens a fost şi declaraţia martorei JJJJJJJJJJJ., care a arătat:

"În legătură cu rectificarea bugetară din luna august 2010, menţionez că textul inserat în art. 33 din O.G. nr. 18/2010 a fost propus de Ministerul Transporturilor, scopul fiind acela de a plăti de la buget o sumă reprezentând TVA aferent lucrărilor de modernizare a liniei de cale ferată Bucureşti - Braşov, iar sumele se asigură din bugetul Ministerul Transporturilor de la pozitia bugetară unde se finanţează cheltuielile de investiţie ale agenţilor economici. Scopul introducerii acestei prevederi legale era de a aloca o anumită sumă cu o anumită destinaţie, prevăzută expres în texul Ordonanţei. Astfel de proceduri se foloseau pentru rectificările bugetare din conţinutul textului, îmi dau seama că Ministerul Transporturilor a simţit nevoia să aloce o sumă de bani reprezentând un TVA, care era finanţat de la un alt titlu de cheltuială."

Din cele arătate anterior a rezultat, cu certitudine, rolul major avut de inculpatul D. în ansamblul demersurilor privind plata datoriilor restante către compania LL., atât în ceea ce priveşte plata TVA-ului în legătură cu lucrările efectuate pe tronsonul Bucureşti - Câmpina - obiectiv demarat şi finalizat prin contribuţia directă a inculpatului în calităţile sale de secretar de stat şi, deopotrivă, de ordonator principal de credite, cât şi plata facturilor emise pentru lucrările de reabilitare a tronsonului Bucureşti - Constanţa - demersurile pe acest segment fiind, de asemenea, iniţiate de inculpat, aspect ce a rezultat din înscrisurile aflate la dosar.

S-a apreciat că împrejurarea că plata facturilor restante aferente proiectului Bucureşti-Constanţa s-a aprobat şi efectuat după încetarea calităţii de secretar de stat a inculpatului D. nu are relevanţă în cauză, în contextul în care demersurile în acest scop au fost iniţiate şi derulate de inculpat pe perioada cât acesta ocupa funcţia de secretar de stat. Prin urmare, chiar dacă finalitatea urmărită de inculpat s-a concretizat ulterior eliberării sale din funcţie - prin semnarea de către ministrul transporturilor de la acea dată (GGGGGGGGGG.) a cererilor de suplimentare a bugetului Ministerului Transportului care au fost aprobate prin Hotărârile de Guvern nr. 1278/2010 din 15.12.2010, nr. 1279/2010 din 15.12.2010 şi nr. 1380/2010 din 28.12.2010, acest aspect nu a condus la înlăturarea răspunderii sale, acţiunile concrete desfăşurate de inculpat şi relevate anterior fiind incluse în lanţul cauzal ce a condus la obţinerea rezultatului urmărit, de "rezolvare" a plăţilor restante datorate companiei austrice, lider al asocierii care efectua lucrările de reabilitare de cale ferată.

A fost avut în vedere, aşa cum s-a arătat şi în doctrină, că pentru existenţa infracţiunii de luare de mită nu se cere ca funcţionarului să-i aparţină în exclusivitate competenţa de a îndeplini un asemenea act de serviciu, fiind suficient să aibă, alături de alţi funcţionari, anumite sarcini concrete de execuţie în legătură cu îndeplinirea actului, prin urmare, competenţa funcţionarului nu trebuie să fie exclusivă.

Contextul promovării ordonanţei de rectificare bugetară din data de 19.08.2010 şi a hotărârilor de suplimentare a bugetului Ministerului Transporturilor din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului emise la finalul lunii decembrie 2010 este de notorietate, nefiind contestată situaţia de criză economică din acea perioadă, care a condus la întârzierea plăţii facturilor, inclusiv către asocierea care executa lucrările de reabilitare la tronsonul de cale ferată.

De asemenea, nu au fost contestate procedurile efectuate pentru plata restanţelor datorate, conform clauzelor contractuale, pentru lucrările efectuate, ceea ce se impută inculpaţilor, inclusiv inculpatului D., fiind faptul că au condiţionat efectuarea demersurilor necesare la nivelul autorităţilor statului implicate în aceste proceduri de remiterea unor sume importante de bani necuvenite în vederea aprobării plăţii facturilor restante.

Din probele administrate pe tot parcursul procesului penal - probe testimoniale şi înscrisuri, a rezultat comportamentul inculpatului D., prin acţiunile concrete întreprinse, coordonate cu acţiunile realizate de un alt factor de decizie - inculpatul A., în scopul atingerii dezideratului comun urmărit de cei doi inculpaţi, respectiv plata datoriilor către compania LL..

Astfel, deblocarea plăţilor pentru datoriile restante (TVA, contravaloare lucrări efectuate) presupunea concursul factorilor de decizie, pe de o parte, din cadrul Ministerul Finanţelor (instituţia care aproba bugetul Ministerului Trasporturilor) şi concordant, pe de altă parte, din cadrul Ministerului Transportului, care stabilea modul de repartizare a cheltuielilor pe companiile din subordine. Prin urmare, era esenţial concursul ambilor factori de decizie de la nivelul autorităţilor statului cu competenţe în sfera alocărilor bugetare.

S-a reţinut că, în conformitate cu prevederile Legii nr. 500/2002 privind finanţele publice, Ministerul Finanţelor nu are competenţe şi atribuţii în stabilirea priorităţilor de finanţare în cadrul bugetului aprobat Ministerului Transporturilor. Deopotrivă, responsabili de realizarea obiectivelor de investiţii incluse în programele de investiţii sunt ordonatorii principali de credite, în cazul de faţă fiind vorba de Ministerul Transporturilor, respectiv prin Compania Naţională de Căi Ferate CFR S.A., inclusiv pentru efectuarea plăţilor conform condiţiilor contractuale.

Acesta era şi punctul de vedere al Ministerului Finanţelor exprimat, în mod expres, în corepondenţa purtată la nivelul instituţiei, în nenumărate ocazii, înscrisuri depuse la dosarul cauzei (documentele puse la dispoziţie de Ministerul Finanţelor fiind ataşate în volumele 41 - 50 d.u.p.) şi relevat prin declaraţiile martorului WWWWWWWWWW., secretar de stat în minister, cu o vastă experienţă profesională.

Conţinutul şi circuitul înscrisurilor menţionate şi analizate, respectiv scrisorile depuse de compania LL. la cele două ministere implicate în deblocarea plăţilor şi alocările bugetare (Ministerul Finanţelor şi Ministerul Transporturilor), corespondenţa ministrului finanţelor cu aceasta şi corespondenţa purtată între cele două ministere au relevat coordonarea inculpaţilor A. şi D. în includerea datoriilor restante către LL. în solicitarea de rectificare bugetară operată în luna august 2010, dar şi pe lista arieratelor de plată ce au făcut obiectul hotărârilor Guvernului de suplimentare a bugetului Ministerului Transporturilor de la finalul anului 2010.

Ansamblul probator relevat anterior - prin proba testimonială constând din declaraţiile martorilor CCCCCCCCCCC., CCCCCCCCCC., EEEEEEEEEEE., WWWWWWWWWW., FFFFFFFFFFF., GGGGGGGGGGG. şi proba cu înscrisuri - a confirmat contextual afirmaţiile martorului YY. făcute cu ocazia audierilor acestuia din cursul urmăririi penale şi al cercetării judecătoreşti, cu privire la elementele factuale ale cauzei.

Mai mult, probele administrate în cauză au reliefat percepţia martorului YY. cu privire la rolul avut de inculpatul D. în ansamblul activităţii infracţionale ce face obiectul cauzei ca fiind "persoană cheie", "un funcţionar foarte important în acest angrenaj, având în subordine SN CFR".

Faptul că martorul VV. nu l-a indicat pe inculpatul D. ca fiind una dintre persoanele care ar fi pretins sume de bani nu a fost de natură să conducă la înlăturarea răspunderii inculpatului.

Într-adevăr, martorul a făcut referire în declaraţiile sale la CCCCCCCCCC., ca fiind una dintre persoanele care ar fi pretins şi urma să împartă cu YY. sumele de bani primite de la LL.. Însă, aşa cum rezultă din probele administrate în cauză, persoana care avea atribuţii exclusive relativ la plata datoriilor către LL. era secretarul de stat D., şi nu ministrul CCCCCCCCCC.. De altfel, corespondenţa din cadrul Ministerului Transporturilor pe acest segment nu numai că era semnată de inculpatul D. (cel care lua decizia şi aproba solicitările de plată pe proiectul de reabilitară feroviară), dar documentele în speţă erau repartizate direct acestuia, fără a fi rezoluţionate de conducătorul ministerului, ministrul transporturilor .

S-a constatat că afirmaţiile martorului VV. trebuie corelate şi cu declaraţia martorului CCCCCCCCCC., care a arătat că LL. (ca de altfel oricare dintre companii) "dorea să aibă documente semnate de la nivel cât mai înalt posibil"

Acest aspect a fost confirmat şi de martorul VV., care a subliniat, ulterior întâlnirii cu ministrul finanţelor A., că:

"Pentru conducerea LL. a fost important că PPP. a transmis că am fost primiţi de un ministru, nu de altcineva.", în condiţiile în care martorul a arătat, în aceeaşi declaraţie, că la celelalte întâlniri pe care le-a solicitat la Ministerul Transporturilor a fost totdeauna trimis un secretar de stat.

În ceea ce priveşte susţinerile apărării cu privire la obiectul discuţiilor purtate de inculpat cu martorul YY. şi, subsecvent, cu martorul EEEEEEEEEE., relative la primirea unor medicamente promise inculpatului de martorul Hozoc, respectiv la situaţia unui subcontractor care nu era plătit de LL. şi în favoarea căruia ambasadorul Marii Britanii solicitase efectuarea plăţii în cadrul unei vizite făcute inculpatului la minister, instanţa de fond le-a apreciat ca nefondate.

Apărarea inculpatului D. privind procurarea unui medicament a fost infirmată categoric inclusiv de declaraţiile martorului EEEEEEEEEE., caracterul susţinerilor inculpatului fiind vădit nesincer.

Referitor la cea de-a doua apărare, s-a remarcat că nici aceasta nu se susţine probator, scrisoarea invocată de inculpat (aflată la f. x d.u.p., respectiv la f. x din dosarul electronic) referindu-se la compania KKKKKKKKKKK., care, potrivit relaţiilor comunicate de Compania Naţională de Căi Ferate CFR S.A., avea calitatea de contractor în Proiectul privind reabilitarea liniei de cale ferată Bucureşti - Constanţa, având încheiat contract de lucrări cu CN CFR pentru Lotul x, plăţile către companie fiind efectuate de CFR, nu de LL.. De altfel, scrisoarea în speţă era adresată Ministerului Finanţelor, o solicitare similară fiind depusă şi de contractor, compania KKKKKKKKKKK., răspunsurile la cele două solicitări fiind în sensul că ministerul nu are competenţe şi atribuţii în prioritizarea plăţilor pentru lucrările de reabilitare de cale ferată.

Nici susţinerea privind pretinsa informare a martorului YY. - care ar fi dorit să afle de la inculpatul D. dacă în perioada următoare întâlnirii se vor aloca fonduri pentru plata datoriilor către LL., neexistând, în opinia apărării, vreo discuţie legată de ajutorul pe care l-ar fi putut oferi inculpatul în vederea facilitării plăţilor sau de vreun comision pretins în acest sens de inculpat - nu a putut fi primită, fiind contrazisă de declaraţiile martorilor YY. şi EEEEEEEEEE., expuse anterior. De altfel, pretinsul scop al întâlnirii clamat de apărare nu ar mai fi justificat întâlnirile ulterioare ale martorului Hozoc cu inculpatul D. (întâlnirea din Cipru fiind stabilită ulterior eliberării inculpatului din funcţia de secretar de stat) şi nici discuţiile repetate cu EEEEEEEEEE. legate de plăţi şi mesajele de nemulţumire transmise lui YY. prin intermediul lui EEEEEEEEEE. privind acelaşi subiect al plăţilor parţial efectuate, inculpatul relatându-i acestuia din urmă inclusiv despre plăţile efectuate în Cipru.

Referitor la momentul temporal al primei întâlniri dintre inculpatul D. şi martorul YY., intermediată de martorul EEEEEEEEEE., ocazie cu care martorul a luat la cunoştinţă personal, de la inculpat, de pretenţiile financiare ale acestuia din urmă, instanţa de fond a apreciat, analizând materialul probator detaliat anterior, că acesta se plasează în primăvara anului 2009, în intervalul în care au avut loc şi întâlnirile clandestine cu inculpatul A., intermediate de inculpatul E..

Faptul că ulterior au avut loc mai multe întâlniri, fie cu YY., fie cu A., într-un final suma pretinsă iniţial fiind redusă de la 3 la 2 milioane de euro, în urmă discuţiilor purtate în comun de YY. cu inculpaţii A. şi Boureanu, nu a prezentat relevanţă în lanţul de cauzalitate al realizării înţelegerii infracţionale.

A fost avut în vedere că momentul de debut al participării inculpatului D. la înţelegerea infracţională a fost stabilit de organele de urmărire penală prin raportare la declaraţiile martorului EEEEEEEEEE., persoana care a intermediat discuţiile dintre inculpat şi martorul YY., întâlnirea dintre cei doi fiind plasată temporal la începutul anului 2010. Însă, din analiza declaraţiilor martorului EEEEEEEEEE., instanţa a constatat că acesta nu şi-a amintit cu precizie intervalul de timp în care a intermediat întâlnirea dintre D. şi YY., raportându-se, în realitate, la perioada anilor 2009 - 2010, în care a ocupat funcţia de secretar de stat în Ministerul Mediului.

Chiar dacă inculpatul D., în declaraţia dată în cursul cercetării judecătoreşti, la termenul din 09.12.2021, a arătat că martorul Hxxozoc i-a fost prezentat de EEEEEEEEEE. în primăvara lui 2010, din materialul probator administrat în cauză a rezultat că această întâlnire s-a realizat cu un an mai devreme.

Deşi demersurile întreprinse de inculpat, în scopul obţinerii fondurilor necesare pentru plata datoriilor restante înregistrate de CN CFR faţă de compania LL., au fost efectuate în cursul anului 2010, s-a apreciat că acest aspect nu are nicio consecinţă cu privire la mecanismul conceput pentru plata sumelor de bani.

Inculpatul E., membru marcant al partidului aflat la guvernare şi prieten apropiat al lui YY., a fost prima persoană contactată de acesta din urmă pentru a evalua modul în care datoriile înregistrate de CN CFR către compania LL. puteau fi plătite.

Prin prisma poziţiei pe care E. o deţinea în cadrul partidului aflat la guvernare, acesta a arătat că îşi va exercita influenţa asupra conducerii Ministerului Transporturilor - ministrul CCCCCCCCCC. şi secretarul de stat D. - purtând discuţii cu aceştia despre solicitările LL., demersuri care nu s-au concretizat în vreun fel.

În acelaşi timp, E. a realizat legătura între YY. şi A., pentru ca acesta din urmă să îşi exercite influenţa asupra conducerii Ministerului Finanţelor Publice, respectiv asupra ministrului BBBBBBBBBB..

Ca urmare a acestor demersuri ale inculpatului E., a avut loc o întâlnire între YY., E. şi A.. În cadrul acestei întâlniri, YY. a acţionat ca reprezentant al companiei LL., comunicându-le celorlalţi oferta societăţii austriece de a da un comision de 10% din valoarea sumelor pe care le avea de încasat de la CN CFR în schimbul deblocării plăţilor.

Această ofertă a fost acceptată atât de A., cât şi de E., stabilindu-se că vor împărţi la trei banii rămaşi de la LL. după achitarea tuturor celorlalte comisioane şi alte cheltuieli, urmând să revină fiecăruia (A., E. şi YY.) câte 2 milioane de euro.

Aspectele precizate anterior au rezultat din declaraţiile martorului YY., care a arătat că:

Este posibil ca această discuţie să fi avut loc la biroul meu, dar nu sunt sigur. Concluzia întâlnirii a fost că DDDDDDDDDD. va discuta cu D. şi cu A., precum şi cu CCCCCCCCCC..

Referitor la contribuţia lui E., martorul YY. a mai arătat, în continuare, că:

"E. era prietenul meu foarte apropiat, încă din 2000, iar din anul 2003 a fost şi naşul meu de cununie. Întrucât la vremea respectivă, relaţia pe care eu o aveam cu A. nu îmi permitea să mă duc direct cu o astfel de ofertă, E. a fost cel care a intermediat începutul înţelegerii cu A.. Precizez că tocmai îmi povestise E. că s-a împăcat cu A. care simţindu-se vinovat faţă de el, i-a promis că, dacă are nevoie de sprijin în derularea unor proiecte, îl va ajuta cu toată deschiderea.

În consecinţă, primul rol pe care l-a avut E. a fost acela de a intermedia relaţia dintre mine şi A. astfel încât să putem discuta atât detaliile proiectului, cât şi înţelegerile financiare. În al doilea rând, E. a avut discuţii despre solicitările LL. atât cu D. cât şi cu CCCCCCCCCC.. Discuţiile cu D. au fost destul de reci şi la obiect din ce mi-a relatat E., iar discuţia cu CCCCCCCCCC. a avut un singur rezultat, respectiv o întâlnire cu reprezentanţii consorţiului LL.-AAA. la care a participat CCCCCCCCCC. şi mai mulţi funcţionari din Ministerul Transporturilor, discuţie la care s-a luat act de solicitările LL. dar fără ca CCCCCCCCCC. să promită un rezultat concret. Eu am participat la acea întâlnire în calitate de consultant al lui LL.. Această întâlnire a avut loc în vara sau toamna anului 2009. La intrare am fost înregistraţi în registru de evidenţă, fiind singura deplasare la acel minister împreună cu o delegaţie. Din delegaţie au făcut parte PPP. şi VV..

Conform înţelegerii la care am făcut referire anterior, acesta a solicitat o treime din sumele încasate, minus cheltuieli. În final a primit sumele care rezultă din tabelele depuse la dosar. În condiţiile în care acesta spunea tot timpul că are nevoie de bani, A. a fost de acord ca plăţile să fie făcute cu prioritate către E., cu riscul chiar ca partea cuvenită lui să se diminueze. La un moment dat m-a întrebat A. dacă are vreo şansă ca aceste sume să le recupereze de la E. iar eu am fost sceptic."

Fiind reaudiat în cursul cercetării judecătoreşti, acesta a reliefat aceleaşi împrejurări:

"În acel moment, am apelat, din nou, la oamenii care îmi erau apropiaţi şi care aveau conexiuni şi l-am întrebat pe E. dacă putem să ajungem să discutăm atât cu ministrul de la acea vreme, dl. BBBBBBBBBB., cât şi cu dl. D., iar E. mi-a spus că cel mai bine este să avem o discuţie şi cu A. pentru că cel puţin cu privire la Ministerul Finanţelor, chiar dacă are o relaţie bună cu dl. ministru BBBBBBBBBB., cu A. are o relaţie mult mai apropiată.

(…) După ce m-am trezit în faţa unei oferte in care urma să primim 10 % reprezentând aprox. 12 milioane euro, dar trebuia să dăm doar 3 milioane lui D. şi încă aprox. 1, 2 milioane euro lui VV., am avut o discuţie cu E. şi A. despre această propunere care ne-a surprins pe toţi trei, pt. că până la acel moment nici E., nici A. şi nici eu nu condiţionasem, nu solicitasem pentru noi, ceva, ne-am trezit că ne rămân nişte bani. M-am întâlnit cu cei doi prieteni ai mei, A. şi E., să vedem cum îi împărţim. (...).

Când am avut primele discuţii, cu banii pe masă, adică ştiam cât urmează să primim, atât E. cât şi A. au spus că 3 milioane de euro solicitaţi de D. este o sumă prea mare, având în vedere că amândoi, atât E. cât şi A., au spus că este foarte posibil să fie nevoie de o rezervă pentru că, chiar dacă CCCCCCCCCC. nu ceruse şi nici nu ar fi primit o parte din acest comision, cei doi spuneau că în foarte scurt timp, CCCCCCCCCC. va fi schimbat de la Minister, şi atunci este nevoie de o rezervă care să poată fi, eventual, plătită dacă noul ministru ar pretinde aşa ceva.

Analizându-se declaraţiile succesive ale martorului YY., contrar susţinerilor apărării, s-a constatat că acestea sunt concordante în ceea ce priveşte rolul de intermediar al inculpatului E., care şi-a asumat, în cadrul discuţiilor purtate cu martorul, efectuarea unor demersuri în scopul rezolvării solicitărilor celor de la LL., inclusiv la nivelul conducerii Ministerului Transporturilor, respectiv ministrul CCCCCCCCCC. şi secretarul de stat D..

Promisiunile de intervenţie asupra factorilor de decizie din cadrul Ministerului Transporturilor au fost exprimate personal şi declarativ de inculpat în cadrul întâlnirilor cu martorul Hxxozoc, cei doi aflându-se în relaţii personale foarte apropiate şi au fost reiterate de martor şi în cursul audierii în faţa Înaltei Curţi:

"Există atât de multe discuţii în raport cu evenimentele produse atunci, discuţiile erau de genul "eu, E., pot eu să vorbesc, pot eu să mă întâlnesc", dar aşa este E., când îi ceri ceva este în stare să îţi aducă şi luna de pe cer" .

S-a apreciat că împrejurarea potrivit căreia demersurile clamate de inculpat, pe acest palier privind Ministerul Transporturilor, nu s-au concretizat, întâlnirea şi relaţionarea dintre YY. şi inculpatul D. fiind stabilite prin intermediul martorului EEEEEEEEEE., nu are relevanţă juridică în ansamblul activităţii infracţionale ce face obiectul cauzei. Aşa cum s-a arătat în mod constant în literatura juridică şi în jurisprudenţă, este de esenţa infracţiunii de trafic de influenţă ca vânzătorul de influenţă să pretindă, să accepte promisiunea sau să primească bani sau foloase în schimbul traficării influenţei pe care o are sau lasă să se creadă că o are pe lângă un funcţionar, fiind lipsit de relevanţă pentru consumarea infracţiunii dacă acesta a intervenit sau nu pe lângă funcţionarul respectiv.

Implicarea inculpatului E. a rezultat şi din declaraţia martorului III., care a arătat că acesta a contribuit la plata datoriilor către compania LL., primind în schimb o parte din comision:

"În anul 2013, prin luna septembrie, am fost contactat de către E. care mi-a adus la cunoştinţă despre existenţa unui contract încheiat între o firmă din Cipru controlată de Hozoc şi LL. şi mi-a cerut să intervin la PPP. - directorul financiar al firmei LL., în favoarea sa şi a numiţilor YY. şi A., pentru că aceştia mai aveau de încasat 1,3 milioane de euro din colaborarea dintre LL., Hozoc şi OO. referitoare la plata claim-urilor de către Ministerul de Finanţe. Cu acea ocazie am aflat de la E. că Hozoc împărţea şi cu el sumele de bani venite de la LL., având în vedere că şi Boureanu a ajutat la plata acelor claim-uri de către Ministerul de Finanţe" .

Declaraţiile martorului III. privind existenţa unei restanţe de plată la finalul anului 2013 de la LL. au confirmat declaraţiile martorului YY. privind existenţa înţelegerii ilicite.

Cu privire la acest aspect, martorul YY. a arătat că:

"E. a solicitat ajutorul lui III., care a intervenit pe lângă PPP. pentru că LL. nu achitase ultimele sume, în primele luni ale anului 2014 sau sfârşitul anului 2013. E. a solicitat ajutorul lui III. care a vorbit cu PPP., solicitându-i ca LL. să îşi achite şi ultimele tranşe din obligaţiile convenite şi a spus că vorbeşte in numele prietenului lui, E., care este unui dintre destinatarii sumelor respective" .

Afirmaţiile martorilor III. şi Hozoc au fost confirmate de e-mailul transmis de YY. lui PPP., conţinutul corespondenţei electronice dintre cei doi relevând intervenţia lui III. pe lângă acesta din urmă cu privire la plăţile ce urmau a fi efectuate de LL. .

Fiind audiat în cursul cercetării judecătoreşti, deşi a negat faptul că ar fi avut vreun interes sau vreo pretenţie financiară de la LL., inculpatul E. a confirmat că a purtat discuţii cu III. în legătură cu sumele datorate de LL. şi neplătite, însă a arătat că intervenţia sa s-a realizat exclusiv în beneficiul lui YY. . Declaraţia inculpatului a fost contrazisă de probele administrate în cauză, probe testimoniale şi încrisuri, dar şi de propriile afirmaţii făcute cu ocazia audierilor.

Rolul inculpatului E. a fost relevat de martorul III. şi cu ocazia audierii de la termenul de judecată din 25 noiembrie 2021:

"Boureanu făcea doar introducerile. Se cunoştea cu VV. (...) dar cel care participa efectiv la toate întâlnirile la care eu am fost prezent era YY." .

De altfel, chiar inculpatul E. a recunoscut implicarea sa în rezolvarea problemelor societăţii LL., în sensul că l-a pus în legătură pe YY. cu A.:

"Îmi amintesc că în anul 2009 - 2010, a venit la mine YY. întrebându-mă dacă pot să îl ajut, că este reprezentantul unei firme mari străine (un consorţiu cred), din Austria, care avea probleme cu Guvernul Român. Întrebându-l ce probleme are societatea, acesta mi-a spus că acea societate are contracte cu statul român, că el este reprezentantul oficial al acestei societăţi, că societatea a făcut lucrări şi că nu îşi încasează banii pentru aceste lucrări.

La momentul respectiv eu i-am spus că nu ştiu, că nu am nimic pe zona guvernamentală, că nu sunt în zona apropiată guvernului. I-am spus că singurul om pe care îl ştiam şi care era suficient de inteligent şi de anvergură ca să discute aşa ceva era A.. (…)

Întrebare: Care a fost rolul dumneavoastră în intermedierea întâlnirii dintre YY. şi A.?

Cred că eu l-am contactat pe A. şi am stabilit acea întâlnire, la care am şi participat. Ştiu că A. m-a întrebat dacă Hxxozoc este reprezentantul cu acte al societăţii din Austria şi eu i-am confirmat.

Din câte îmi amintesc, la acel moment A. nu avea o calitate oficială.

Nu îmi amintesc unde s-a desfăşurat această întâlnire, din câte îmi amintesc YY. i-a prezentat situaţia societăţii din Austria, printre care problema că nu îşi încasează sumele de bani datorate pentru lucrările prestate la căile ferate.

Din perspectiva lui YY., scopul întâlnirii cu A. era să rezolve problemele firmei pe care o reprezenta, iar A. era printre puţinele persoane care aveau competenţa profesională necesară să discute despre problemă.

Era clar că trebuia să se ajungă la nişte întâlniri cu nişte oameni, dar nu s-a discutat despre persoane efectiv, ci despre structuri, dar nu pot preciza acum care erau structurile relevante. Asta este părerea mea.

Ştiu că A. se cunoştea cu BBBBBBBBBB. pentru că au lucrat împreună la programul de guvernare al LLLLLLLLLLL.. Ştiu că inclusiv în perioada în care nu era ministru era consultat de mulţi demnitari, inclusiv de Preşedintele României din acea perioadă şi că a participat şi la întâlnirile cu reprezentanţii FMI chiar în perioade în care nu avea o calitate oficială.

Ştiu că A. se cunoştea şi cu UUUUUUUUUU. din Ministerul de Finanţe.

Ştiu că au mai existat şi alte întâlniri între YY. şi A. referitoare la problema societăţii din Austria.

La momentul respectiv mi-a fost clar că YY. urma să câştige bani din reprezentarea acestei societăţi. Nu ştiu dacă A. a primit vreo sumă de bani de la YY. şi nici cuantumul acesteia.

Eu nu am avut nicio discuţie referitoare la vreo sumă de bani la întâlnirea dintre A. şi YY. şi nu am intrat în nici un fel de relaţii pecuniare cu firma JJ., direct sau prin intermediul lui YY." (declaraţie dată în calitate de suspect - fila x, f. x verso - 156, vol. 3 d.u.p.).

Inculpatul E. a revenit, parţial, în cursul cercetării judecătoreşti asupra aspectelor declarate la urmărire penală, însă a confirmat faptul că a intermediat întâlnirea martorului YY. cu inculpatul A. .

Nu în ultimul rând, importanţa implicării în activitatea infracţională a inculpatului E. a fost relevată de martorul YY., care a arătat, în cursul audierii de la termenul din 13 mai 2021, că:

"a fost esenţială implicarea lui prin a deschide colaborarea cu A. şi mizam pe faptul că dacă va fi nevoie de alte intervenţii la nivelul conducerii partidului ce conducea Guvernul, va putea să facă acest lucru, fiind influent la nivelul conducerii partidului" .

Faptul că martorul VV. nu l-a indicat pe inculpatul E. ca fiind una dintre persoanele implicate în deblocarea plăţilor nu a fost de natură să conducă la înlăturarea răspunderii inculpatului, explicaţia acestei stări de fapt constând în aceea că, în ceea ce-i priveşte pe reprezentanţii companiei austrice, prezentau relevanţă doar persoanele cu funcţii de miniştri care aveau şi puterea de decizie în rezolvarea problemei plăţilor restante, aspect ce a rezultat din declaraţiile martorilor VV. şi CCCCCCCCCC., detaliate anterior. Inculpatul E. era important pentru martorul YY., pe de o parte, prin prisma conexiunilor pe care acesta le avea şi care îi permiteau să aibă acces în rândul oficialilor cu atribuţii în zona deblocării plăţilor restante, iar pe de altă parte, prin prisma relaţiei personale apropiate cu acesta, care asigura confidenţialitatea şi clandestinitatea demersurilor ce urmau a fi efectuate.

S-a constatat că încercarea de minimalizare a contribuţiei inculpatului E., pretins limitată doar la recomandarea inculpatului A. şi la stabilirea unei întâlniri a acestuia cu YY., nefiind purtată de inculpat sau în prezenţa sa vreo discuţie pe "subiectul LL.", este în contradicţie cu probele administrate în cauză, care relevă atât participarea activă a inculpatului la realizarea înţelegerii infracţionale şi acceptarea promisiunii privind plata sumei de 2 milioane RON în schimbul exercitării influenţei asupra factorilor de decizie implicaţi în finanţarea plăţilor restante către LL., cât şi primirea unor sume importante de bani.

Rolul concret avut de inculpatul E. în ansamblul activităţii infracţionale ce face obiectul cauzei a rezultat din probele directe constând în declaraţiile martorilor YY. şi III. şi, parţial, în propriile declaraţii ale inculpatului şi din probele indirecte, respectiv declaraţiile martorului VV., corespondenţa electronică purtată de PPP., YY. şi HHHHHHHHHH. şi înscrisurile aflate la dosar, probe indirecte care se coroborează cu probele directe şi dau astfel veridicitate împrejurărilor relevate de persoanele care au luat la cunoştinţă personal şi direct de implicarea inculpatului în activităţile ilicite.

De asemenea, derularea ulterioară a evenimentelor - descrise detaliat în capitolul privind contribuţia fiecărei persoane implicate în deblocarea plăţilor - a confirmat relatările martorilor YY. şi VV. - prezentate în capitolul privind înţelegerea pentru plata comisionului în baza unui contract fictiv de consultanţă şi participanţii la această înţelegere.

VV.

La data de 13.03.2019 s-a încheiat un acord de recunoaştere a vinovăţiei cu VV., acord care a fost admis de Tribunalul Bucureşti, secţia I Penală prin sentinţa penală nr. 750/02.05.2019, pronunţată în dosarul nr. x/2019, rămasă definitivă prin neapelare.

În calitatea sa de director general al LL., VV. a reprezentat compania LL. în cadrul negocierilor privind plata unui comision de 10% către oficialii romani implicaţi în deblocarea plăţilor către această companie.

În acelaşi timp, VV. şi-a însuşit din comisionul achitat de compania LL. suma de 1.100.000 de euro.

Aşa cum s-a arătat, la nivelul anului 2009 şi ulterior, societatea LL. urmărea să obţină din partea CN CFR plata facturilor pentru lucrările aferente tronsonului Bucureşti - Constanţa, precum şi plata TVA-ului restant pentru lucrări executate anterior (în perioada 2003 - 2006) pe tronsonul Bucureşti - Câmpina.

Aceste obiective au fost trasate de conducerea companiei LL. către VV., care trebuia să le aducă la îndeplinire.

În acest scop, VV. a obţinut sprijinul lui YY., persoană cu conexiuni la nivelul oficialilor implicaţi în deblocarea plăţilor sau la nivelul unor persoane care puteau influenţa aceşti oficiali; pentru a obţine concursul acestor persoane, era nevoie de plata unui comision. Potrivit reprezentării martorului VV., oficialii la care urma să ajungă acest comision erau A., CCCCCCCCCC. (sub forma plăţii unei datorii pe care acesta o avea către D.) şi GGGGGGGGGG..

"Mie mi-a spus NNNNNNNNNN. de ministrul CCCCCCCCCC. şi de dl A., ca fiind cele mai importante persoane şi că urmează să primească o parte din comision, fiind singurii în măsură să rezolve această problemă. Nu a menţionat niciodată numele lui E. şi nu mi-a spus că D. a pretins suma respectivă. Ulterior, ştiu că mi-a spus că D. trebuie să primească o sumă de bani de la dl CCCCCCCCCC. din acest comision, fără a-mi preciza cuantumul.

La discuţiile în care se discuta despre comisioane şi demnitarii implicaţi participam doar eu, YY. şi PPP.." (aspecte declarate de VV. cu prilejul confruntării realizate cu martorul YY. la data de 10.09.2018 - f. x d.u.p.)

Cu ocazia audierii din data de 10 iunie 2021, martorul a arătat:

"Precizez că YY. a menţionat către mine, şi cred că şi către PPP., doar nume de miniştri, respectiv CCCCCCCCCC., GGGGGGGGGG. şi A., respectiv că cele trei persoane vor primi banii de la el, din plăţile care să făceau către LL.. În prezenţa mea, YY. nu i-a spus lui PPP. numele miniştrilor la care am făcut referire, dar am arătat anterior că eu cred că i-a spus şi acestuia, întrucat PPP. mi-a spus şi mie toate aceste nume de miniştri în contextul pe care l-am precizat, mai exact, PPP. mi-a spus de A., CCCCCCCCCC. şi GGGGGGGGGG.."

În realitate, aceste aprobări au fost obţinute de la Ministerul Finanţelor Publice, prin A., fie prin influenţa pe care acesta o avea asupra conducerii de la nivelul ministerului, inclusiv asupra ministrului BBBBBBBBBB., anterior datei de 23 decembrie 2009, fie prin demersurile pe care A. le-a realizat personal, în calitate de ministru al finanţelor în perioada 23 decembrie 2009 - 3 septembrie 2010, şi de la Ministerul Transporturilor, prin intermediul secretarului de stat D., delegat să exercite prerogativele de ordonator principal de credite, iar ulterior, începând cu octombrie 2010, prin influenţa exercitată de A. asupra GGGGGGGGGG., devenită ministru al transporturilor.

În plus, în mecanismul care a dus la plata datoriilor restante de către CN CFR a mai avut un rol E., cel care a realizat legătura între YY. (reprezentantul de facto al companiei LL.) şi A..

Totodată, un rol important a avut şi SS., cel care a pus la dispoziţie societăţile şi conturile necesare extragerii comisionului din conturile societăţii LL., în condiţii de aparentă legalitate.

În ceea ce priveşte cuantumul comisionului, conducerea companiei LL. i-a comunicat lui VV. că este de acord cu un comision de 10% din valoarea plăţilor pe care CN CFR urma să le facă.

Martorul VV. a transmis acest acord al companiei LL. de plată a unui comision de 10% din valoarea încasărilor martorului YY..

La rândul său, YY., acţionând ca un reprezentant de facto al companiei LL., a promis sume de bani din acest comision oficialilor români, respectiv D. - secretar de stat la Ministerul Transporturilor şi A. - ministru al finanţelor, şi persoanelor cu influenţă asupra unor oficiali, în schimbul deblocării plăţilor către compania LL., fiind vorba despre E., care avea influenţă asupra lui A. şi, totodată, despre A., care avea influenţă asupra miniştrilor BBBBBBBBBB. şi GGGGGGGGGG..

"După foarte scurt timp, ne-am întâlnit încă o dată şi m-a informat că valoarea comisionului va fi de 10% din banii care vor fi încasaţi.

Cu această informaţie m-am deplasat din nou la Viena şi am comunicat pretenţiile conducerii, îmi amintesc că erau domnii FFF., PPP., QQQQQQQQQQ. şi HHH., care au fost de acord.

M-am întors din nou în România, l-am informat pe YY. că propunerea a fost acceptată, şi că trebuie să merg cu el (n.n. la) Viena pentru a avea o întâlnire cu PPP.." (declaraţia dată de VV. la data de 26.06.2018 - f. x verso, vol. 150 d.u.p.)

În declaraţia dată în faţa instanţei de judecată, acesta a arătat:

"Cred că după o săptămână, a venit YY. la mine şi mi-a comunicat că pretentiile sunt de 10 % din suma datorată. Cu această informaţie, m-am dus din nou la Viena, şi am prezentat, în prezenta dl. HHH., a lui QQQQQQQQQQ., PPP. şi FFF. ce mi-a spus YY.. Aceştia au fost de acord şi m-au trimis să spun lui YY. că firma LL. acceptă această solicitare şi să meargă Hozoc la Viena pentru a se intâlni cu PPP. pentru a discuta despre modalitatea de plată."

În continuare, VV. a participat la conceperea sistemului prin care, într-o modalitate aparent legală, contravaloarea comisionului era transferată din conturile societăţii LL. în conturile societăţilor QQ. şi RR., ca o primă etapă dintr-un circuit complex care ducea la beneficiarii finali. În acest sens, l-a pus în legătură pe YY. cu PPP., organizând o întâlnire a acestora la Viena, în cadrul căreia cei doi au stabilit modul în care "urmau să fie aranjate contractele" şi "s-au înţeles prin ce mijloace să fie plătit comisionul" (declaraţia dată de VV. la data de 26.06.2018).

Implicarea sa a rezultat şi din e-mailul referitor la plata comisionului de 10%, e-mail transmis de PPP. către HHHHHHHHHH., cu copie către VV., la data de 4 februarie 2011, ora 12:10, în care se arată că "după cum s-a propus de contactul nostru comun, convenţia noastră se va modifica, după cum urmează: Valoarea totală: 10% din plăţile efectuate între 01.01.2009 şi 31.03.2011 (77.456.733,10 euro) şi respectiv cele care mai sunt de efectuat (24.760.567 euro)".

Ulterior, VV. a fost cel prin intermediul căruia conducerea societăţii LL., prin PPP., pe de o parte, şi oficialii români, pe de altă parte, se asigurau că cealaltă parte îşi respectă obligaţiile:

"La un moment dat, CNCFR a plătit o sumă din banii datoraţi pentru Feteşti - Constanţa, de aproximativ 5-6 milioane euro.

După ce s-au plătit aceşti bani, YY. a venit la mine şi mi-a spus că deşi s-a efectuat plata, compania din Austria nu şi-a onorat înţelegerea. M-am deplasat la Viena şi i-am comunicat lui PPP. că oamenii sunt supăraţi că au plătit şi nu au primit nimic.

Dacă ţin minte bine, după scurt timp s-a plătit comisionul pentru această primă tranşă, dar eu nu am primit nicio confirmare oficială.

A mai trecut o perioadă de două sau trei luni şi nu s-a întâmplat nimic, respectiv nu s-a plătit nimic de CFR către asocierea condusă de LL..

De această dată am fost chemat de PPP. şi mi s-a reproşat că oamenii sunt neserioşi, că deşi am onorat pretenţiile nu s-a mai întâmplat nimic. Presiunile asupra mea erau uriaşe din ambele părţi.

M-am întâlnit din nou cu YY. şi mi-a spus că trebuie să solicităm o întâlnire oficială la ministrul finanţelor A.." (declaraţia dată de VV. la data de 26.06.2018 - f. x d.u.p.)

Rolul său de intermediar a rezultat şi din declaraţiile făcute în cursul cercetării judecătoreşti:

În acest mod, inculpatul VV. a întreprins demersurile necesare pentru ca activitatea tuturor persoanelor implicate în sistemul deblocare plăţi - plată comision să se desfăşoare potrivit înţelegerii iniţiale.

(...) s-a făcut o plată de aprox. de 5, 6 mil. de euro (…). S-a încasat această sumă anterior arătată şi a venit YY. la mine, care mi-a spus că austriecii sunt neserioşi pentru că s-a plătit şi nu a fost onorată inţelegerea. M-am dus la Viena, am spus lui PPP. ce mi-a spus YY., iar PPP. m-a asigurat că se rezolvă. M-am întors, l-am chemat pe YY., din nou, la mine şi i-am spus ce mi-a comunicat PPP., că se rezolvă.

De această dată, PPP. a fost cel care m-a chemat la Viena, şi mi-a reprosat că oamenii din România sunt neserioşi pentru că au onorat înţelegerea şi nu s-a întâmplat absolut nimic."

SS.

Prin rechizitoriu s-a dispus disjungerea cauzei şi continuarea cercetărilor cu privire la activitatea infracţională reţinută în sarcina lui SS., acesta fiind ulterior trimis în judecată prin rechizitoriul nr. x/2019 din data de 13.04.2021, înregistrat pe rolul Tribunalului Bucureşti sub nr. x/2021.

Pe fondul schimbării guvernului, ca urmare a alegerilor de la sfârşitul anului 2008, reprezentanţii societăţii LL. au realizat o nouă înţelegere cu oficialii români, la începutul anului 2009, pentru a obţine plata facturilor emise.

Pentru a se putea realiza transferul sumelor de bani în condiţii în care natura lor infracţională să fie cât mai greu detectabilă, YY. i-a propus lui SS. să pună la dispoziţie conturile societăţilor sale, pentru a fi folosite ca o primă verigă în succesiunea de transferuri. Astfel, a fost conceput un circuit financiar în care banii erau transferaţi de societatea LL., mai întâi, în societăţi controlate de SS.; pentru a crea o justificare aparentă pentru aceste transferuri, au fost încheiate contracte de consultanţă fictive între societatea LL. şi societăţile controlate de SS., QQ. şi RR..

Astfel, la data de 17 iulie 2009, s-a încheiat un contract de consultanţă între societatea LL. m.b.H. şi societatea QQ., urmat de un act adiţional la 10 august 2009, de actul adiţional nr. x încheiat la acest contract la data de 2 septembrie 2011 şi actul adiţional nr. x din data de 10 iulie 2012. Prin acest ultim act adiţional era modificat cuantumul comisionului de succes la suma de 8.147.450,90 euro.

De asemenea, la data de 10 august 2009 s-a încheiat un contract de consultanţă între societatea LL. m.b.H. şi societatea RR., contract urmat de actul adiţional încheiat la acest contract la data de 2 septembrie 2011, prin care părţile au convenit ca societatea RR. să fie remunerată cu suma de 4.218.025,70 euro (în actul adiţional se arată că această sumă era datorată în cazul în care CFR S.A. aproba plata către asocierea (Joint Venture - JT) LL.-AAA. a unui procent de 5% din plăţile aferente anilor 2006 - 2008).

Din declaraţia martorului YY. şi din înscrisurile depuse de acesta la dosar a rezultat că singurul scop al încheierii contractelor a fost existenţa unei justificări pentru transferul sumelor de bani, iar în realitate nu au fost prestate niciun fel de servicii de consultanţă.

Din societăţile controlate de SS. banii au fost transferaţi apoi în societăţi controlate de YY., de unde au fost transferaţi fie către societăţi indicate de destinatarii sumelor, fie au fost retraşi în numerar şi înmânaţi cash către destinatari.

Modul în care a fost conceput acest traseu financiar a fost descris de martorul YY.:

"(…) Având în vedere că îl cunoşteam pe SS. şi ştiam că are sub controlul său companii în Elveţia, Cipru şi în alte state off-shore, am discutat cu acesta şi i-am propus să se implice în această tranzacţie, urmând ca firmele controlate de el să fie verigi în circuitul financiar prin care banii de la LL. - AAA. ajung la mine.

A fost de acord şi, ulterior, am avut mai multe întâlniri cu HHHHHHHHHH., directorul QQ., controlată de SS., şi IIIIIIIIII., care controla JJJJJJJJJJ.. Am stabilit împreună cu aceştia circuitul financiar, conform schiţei depuse. HHHHHHHHHH. a asigurat comunicarea cu PPP., pentru semnarea celor două contracte dintre LL.-AAA. şi cele două companii (obiect: consultanţă) şi în acest fel se realiza prima verigă din transferul banilor" (declaraţia martorului din data de 12.09.2017 - f. x d.u.p.).

Cu ocazia audierii de la termenul din 13 mai 2021, martorul a relatat:

"În acea discuţie, PPP. mi-a spus că ei pot avea contracte, fie cu firme din Elveţia, care au activitate de consultanţă mai veche, fie cu firme de avocatură din România cu care au mai avut contracte, fie cu firme din Cipru, dar nu off-shore simple, ci firme de consultanţă cu activitate mai mare.

Faptul că societatea QQ. este controlată de SS., astfel cum rezultă din declaraţia martorului YY., a fost confirmat de documentele primite prin comisie rogatorie de la autorităţile elveţiene .

În acelaşi timp, din conţinutul e-mailurilor puse la dispoziţie de martorul YY. a rezultat că QQ. şi RR. erau interschimbabile, transferurile sumelor de bani către cele două societăţi discutându-se cu aceeaşi persoană - HHHHHHHHHH., angajatul lui SS.. Astfel, există o serie de mesaje dintre reprezentantul LL., PPP., şi HHHHHHHHHH., în care s-a convenit ca anumite sume, convenite iniţial, să fie transferate unei societăţi, în final să fie virate celeilalte - spre exemplu, în mesajul din data de 31 ianuarie 2011, ora 8:10, PPP. îi propune lui HHHHHHHHHH. să factureze suma scadentă complet pe Dema, urmând să realizeze compensări (cu QQ. - n.n.) în luna martie.

Transmiterea foloaselor în patrimoniile autorilor infracţiunilor de corupţie

Transmiterea foloaselor de la societatea LL. către beneficiarii comisionului de 10% a fost realizată printr-o structură complexă de societăţi, organizate pe mai multe niveluri, mecanism gândit pentru a îngreuna stabilirea traseului produselor infracţionale.

Identificarea acestui mecanism s-a realizat ca urmare a declaraţiilor martorului YY., a documentelor puse la dispoziţie de acesta, precum şi a documentelor obţinute urmare a cooperării judiciare cu autorităţile competente din Austria, Elveţia şi Cipru.

Din datele primite de la autorităţile din Austria, în baza comisiei rogatorii formulate în data de 24.10.2017, a rezultat că LL. m.b.H., reprezentată de PPP., a încheiat două contracte de consultanţă cu QQ. AG şi RR.., ambele în legătură cu contractul de reabilitare feroviară a Coridorului CFR IV, linia Bucureşti - Constanţa.

De asemenea, cu ocazia percheziţiei domiciliare efectuate la domiciliul lui PPP. au fost identificate copiile contractelor de consultanţă între LL. m.b.H. şi QQ. AG şi RR.. şi facturile corespunzătoare ale ambilor "consultanţi" .

Totodată, la sediul societăţii LL. a fost posibilă constatarea şi ridicarea din evidenţa financiară, în afara facturilor indicate mai sus, şi suplimentar a unui extras de cont curent pentru QQ. şi, respectiv, pentru RR., din care au reieşit plăţile efectuate aferente comisioanelor .

Astfel, iniţial, se convenise plata unor comisioane de 3,33% către QQ. şi 6,66% către RR., din sumele încasate, însă LL. m.b.H. a achitat efectiv, în baza facturilor emise, 7.563.816,40 euro către QQ. şi 4.218.025,70 către RR..

Pentru remiterea sumelor de bani a fost creat un circuit fictiv, conceput pe mai multe niveluri, în baza căruia sumele de bani au plecat de la societatea LL. şi au ajuns la destinatarii sumelor de bani. Deşi circuitul sumelor de bani nu a fost prezentat detaliat de către organele de urmărire penală, acesta a rezultat din înscrisurile aflate la dosarul cauzei.

O primă verigă în circuitul fictiv a fost reprezentată de încheierea unor contracte de consultanţă fictive, în baza cărora societatea austriacă a transferat 11.781.842 euro, în perioada 2010-2014, în conturile societăţilor QQ. şi RR. (RR. este o subsidiară a societăţii JJJJJJJJJJ., având acelaşi director), firme controlate de către SS..

Transferul sumelor de bani a fost prezentat şi într-un tabel, înaintat organelor de urmărire penală, în cadrul comisiei rogatorii efectuate în Austria .

Astfel, LL. m.b.H. a efectuat plăţi către:

QQ.

Data plăţii

Valuta

Valoarea

27.04.2010

EUR

2.451.725,24

Factura nr. 0104/10 din 12.04.2010

24.02.2011

EUR

1.091.765,35

Factura nr. 0101/11 din 15.02.2011

12.09.2011

EUR

2.807.070,94

Factura nr. 0102/11 din 05.09.2011

23.07.2012

EUR

702.142,46

Factura nr. 01101/12 din 11.07.2012

23.12.2013

EUR

247.358,71

Factura nr. 0002/2013 din 16.12.2013

13.02.2014

EUR

263.753,70

Factura nr. 0001/2014 din 04.02.2014

EUR

7.563.816,40

RR.

Data plăţii

Valuta

Valoarea

07.02.2011

EUR

4.218.025,70

Factura nr. 2228/11/S din 01.02.2011

EUR

4.218.025,70

Total plăţi efectuate

11.781.842,10 euro

Înscrisurile ce dovedesc efectuarea plăţilor au fost ataşate la f. x d.u.p., f. x d.u.p., respectiv la f. x d.u.p., f. x d.u.p.

A doua verigă a presupus transferul sumelor de bani în continuare către alte două societăţi controlate de SS., respectiv TT. şi UU., care aveau conturi deschise la unităţi bancare din Cipru. În cadrul acestei verigi a fost efectuată şi plata sumei de 1.100.000 euro către VV., prin societăţile Lucan Trading şi MMMMMMMMMMM..

Din încasările de la LL. m.b.H. (7.563.816,40 euro), QQ. a efectuat plăţi către:

- TT., în cuantum de 1.513.773 euro, respectiv: 198.750 euro la 21.06.2010, 170.000 euro la 14.07.2010, 125.000 euro la 14.09.2010, 320.000 euro la 14.10.2010, 300.000 euro la 15.11.2010, 200.000 euro la 21.12.2011 şi 200.000 euro la 23.12.2011;

- RR., în valoare de 1.250.000 chf şi 397.500 euro, respectiv: 400.000 chf la 06.07.2012, 400.000 chf la 09.07.2012, 200.000 chf la 10.08.2012, 250.000 chf la 20.08.2012, 155.000 euro la 31.12.2013, 32.500 euro la 09.01.2014 şi 210.000 euro la 24.02.2014;

- Lucan Trading, în cuantum de 1.000.000 euro, respectiv: 500.000 euro la 29.06.2011, 300.000 euro la 30.11.2011 şi 200.000 euro la 01.12.2011;

- MMMMMMMMMMM.: 100.000 euro la 16.08.2010;

- QQ., în valoare de 850.000 euro, respectiv: 600.000 euro la 30.08.2011 şi 250.000 euro la 13.10.2011;

- WW., în cuantum de 305.000 euro, respectiv: 180.000 euro la 22.07.2010 şi 125.000 euro la 14.09.2010;

- NNNNNNNNNNN., în valoare de 100.000 euro, respectiv: 80.000 euro la 26.04.2013 şi 20.000 euro la 01.11.2013 .

Din încasările de la LL. m.b.H. (4.218.025,70 euro direct şi, prin QQ., 1.250.000 chf şi 397.500 euro), RR. a efectuat plăţi către:

- UU., în valoare totală de 2.244.708 euro şi 579.586 chf, respectiv: 210.000 euro la 15.03.2011, 1.430.000 euro la 09.05.2011, 185.000 euro la 10.08.2011, 67.108 euro la 12.07.2012, 81.000 chf la 12.07.2012, 16.767 chf la 13.07.2012, 11.819 chf la 02.08.2012, 200.000 chf la 23.08.2012, 200.000 chf la 19.09.2012, 70.000 chf la 23.10.2012, 149.100 euro la 07.01.2014 şi 203.500 euro la 28.02.2014;

- TT., în valoare totală de 2.035.000 euro, respectiv: 210.000 euro la 15.03.2011, 210.000 euro la 06.04.2011, 1.430.000 euro la 09.05.2011 şi 185.000 euro la 10.08.2011 .

QQ., din suma de 850.000 euro încasată de la QQ., a efectuat plăţi către UU. în valoare de 580.000 euro, respectiv: 130.000 euro la 10.10.2011, 250.000 euro la 21.10.2011 şi 200.000 euro la 25.11.2011 .

TT. a încasat suma totală de 3.548.773 euro de la QQ. şi RR., efectuând plăţi către:

- WW., în valoare de 1.065.000 euro, respectiv: 150.000 euro la 20.10.2010, 150.000 euro la 17.11.2010, 65.000 euro la 15.12.2010, 250.000 euro la 19.05.2011, 250.000 euro la 24.05.2011, 200.000 euro la 29.12.2011;

- XX., într-un cuantum de 2.358.500 euro, respectiv: 197.500 euro la 30.06.2010, 160.000 euro la 16.07.2010, 106.000 euro la 24.09.2010, 150.000 euro la 20.10.2010, 150.000 euro la 17.11.2010, 200.000 euro la 15.03.2011, 200.000 euro la 06.04.2011, 250.000 euro la 09.05.2011, 250.000 euro la 19.05.2011, 250.000 euro la 24.05.2011, 250.000 euro la 13.09.2011, 195.000 euro la 16.01.2012 .

UU. a încasat suma totală de 3.226.127 euro de la RR. şi QQ. şi a efectuat plăţi către:

- WW., în valoare totală de 2.058.677 euro, respectiv: 200.000 euro la 15.03.2011, 200.000 euro la 06.04.2011, 250.000 euro la 09.05.2011, 250.000 euro la 22.06.2011, 250.000 euro la 28.07.2011, 250.000 euro la 13.09.2011, 250.000 euro la 21.10.2011, 80.000 euro la 13.07.2012, 164.996 euro la 23.08.2012, 163.681 euro la 19.09.2012;

- XX., în valoare de 1.356.725 euro, respectiv: 250.000 euro la 22.06.2011, 250.000 euro la 28.07.2011, 250.000 euro la 10.10.2011, 200.000 euro la 25.11.2011, 57.530 euro la 23.10.2012, 146.000 euro la 07.01.2014, 203.200 euro la 28.02.2014 .

Aşadar, WW. a avut încasări după cum urmează: 180.000 euro la data de 22.07.2010 şi 125.000 euro la data de 14.09.2010, de la QQ.; 150.000 euro la data de 20.10.2010, 150.000 euro la data de 17.11.2010 şi 65.000 euro la data de 15.12.2010, de la TT.; 200.000 euro la data de 15.03.2011, 200.000 euro la data de 06.04.2011 şi 250.000 euro la data de 09.05.2011, de la UU.; 250.000 euro la data de 19.05.2011 şi 250.000 euro la data de 24.05.2011, de la TT.; 250.000 euro la data de 22.06.2011, 250.000 euro la data de 28.07.2011, 250.000 euro la data de 13.09.2011 şi 250.000 euro la data de 21.10.2011, de la UU.; 200.000 euro la data de 29.12.2011, de la TT.; 80.000 euro la data de 13.07.2012, 164.996 euro la data de 23.08.2012 şi 163.681 euro la data de 19.09.2012, de la UU..

La dosarul cauzei au fost depuse de martorul YY. extrasele de cont ale societăţii WW. şi ataşate la f. x/35 - 28/38, vol. 32 d.u.p.; f. x d.u.p. şi f. x d.u.p., înscrisuri cu aceleaşi conţinut fiind transmise şi prin intermediul cererilor de cooperare judiciară internaţională de autorităţile din Elveţia şi Cipru, ale căror traduceri se află în volumele 176, 244 şi 256 d.u.p.

Astfel, în conturile societăţii WW., de la QQ., TT. şi UU., a ajuns suma totală de 3.428.677 euro.

De asemenea, XX. a avut încasări după cum urmează: 197.500 euro la data de 30.06.2010, 160.000 euro la data de 16.07.2010, 106.000 euro la data de 24.09.2010, 150.000 euro la data de 20.10.2010, 150.000 euro la data de 17.11.2010, 200.000 euro la data de 15.03.2011, 200.000 euro la data de 06.04.2011, 250.000 euro la data de 09.05.2011, 250.000 euro la 19.05.2011 şi 250.000 euro la data de 24.05.2011, de la TT.; 250.000 euro la data de 22.06.2011 şi 250.000 euro la data de 28.07.2011, de la UU.; 250.000 euro la data de 13.09.2011, de la TT.; 250.000 euro la data de 10.10.2011 şi 200.000 euro la data de 25.11.2011, de la UU.; 195.000 euro la data de 16.01.2012, de la TT.; 57.530 euro la data de 23.10.2012, 146.000 euro la data de 07.01.2014 şi 203.200 euro la data de 28.02.2014, de la UU..

Extrasele de cont ale societăţii XX. au fost depuse de martorul YY., fiind ataşate la f. x/39 - 32/42, vol. 32 d.u.p. şi f. x d.u.p. şi au fost confirmate de înscrisurile înaintate de autorităţile elveţiene şi cipriote, prin intermediul comisiilor rogatorii şi ordinelor europene de anchetă emise în cursul urmăririi penale.

Aşadar, în conturile societăţii XX. a ajuns suma totală de 3.715.230 euro.

Mai departe, în cadrul celei de-a patra verigi, o parte a banilor a fost retrasă în numerar, iar o altă parte a fost transferată către alte societăţi comerciale din Insulele Marshall, controlate de YY., respectiv OOOOOOOOOOO.., PPPPPPPPPPP.., QQQQQQQQQQQ.., RRRRRRRRRRR.., SSSSSSSSSSS.., TTTTTTTTTTT.., UUUUUUUUUUU.., VVVVVVVVVVV.., WWWWWWWWWWW.. şi XXXXXXXXXXX.., care aveau conturi deschise la bănci din Cipru.

Sumele de bani provenite de la LL. au fost transferate din conturile societăţilor WW. şi XX. în conturile societăţilor antemenţionate.

Astfel, din extrasele de cont ale societăţii RRRRRRRRRRR. a rezultat că, în conturile acesteia, au fost transferate mai multe sume de bani de la WW.: 150.000 euro la data de 29.07.2010, 72.000 euro la data de 16.03.2011, 195.000 euro la data de 15.04.2011, 260.000 euro la data de 11.05.2011, 245.000 euro la data de 12.07.2011, 150.000 euro la data de 03.08.2011, 45.000 euro la data de 13.07.2012, 20.000 euro la data de 16.07.2012, 30.000 euro la data de 10.08.2012, 20.000 euro la data de 13.08.2012, 5.000 euro la data de 22.08.2012, 10.000 euro la data de 03.09.2012, 20.000 euro la data de 10.09.2012, 10.000 euro la data de 14.09.2012, 5.000 euro la data de 19.09.2012, 20.000 euro la data de 27.09.2012, 120.000 euro la data de 02.10.2012, 20.000 euro la data de 07.10.2012, 10.000 euro la data de 12.10.2012 şi de la XX.: 197.000 euro la data de 01.12.2010, 120.000 euro la data de 19.07.2011, 260.000 euro la data de 18.10.2011, 220.000 euro la data de 09.12.2011 .

Din extrasele de cont ale societăţii XXXXXXXXXXX. a rezultat că, în conturile acesteia, au fost transferate sume de bani de la WW.: 20.000 euro la data de 25.10.2010, 160.000 euro la data de 26.10.2010, 45.000 euro la data de 08.09.2011, 23.400 euro la data de 05.10.2011, 195.000 euro la data de 03.11.2011, 10.000 euro la data de 09.01.2012, 180.000 euro la data de 11.01.2012, 15.000 euro la data de 16.07.2012, 20.000 euro la data de 10.08.2012 şi 10.000 euro la data de 03.09.2012 şi de la XX.: 112.000 euro la data de 17.03.2011, 195.000 euro la data de 15.04.2011, 240.000 euro la data de 12.05.2011, 120.000 euro la data de 19.07.2011, 195.000 euro la data de 17.01.2012 şi 10.000 euro la data de 04.03.2014 .

Din extrasele de cont ale societăţii UUUUUUUUUUU. a rezultat că, în conturile acesteia, au fost transferate mai multe sume de bani de la WW.: 150.000 euro la data de 24.11.2010, 20.000 euro la data de 16.08.2011, 140.000 euro la data de 16.09.2011, 15.000 euro la data de 11.11.2011, 200.000 euro la data de 14.08.2012 şi 102.000 euro la data de 22.08.2012 şi de la XX.: 150.000 euro la data de 31.08.2011 şi 250.000 euro la data de 04.10.2011 .

Din extrasele de cont ale societăţii SSSSSSSSSSS. a rezultat că, în conturile acesteia, au fost transferate sume de bani de la WW.: 100.000 euro la data de 19.10.2012, 40.000 euro la data de 12.11.2012 şi de la XX.: 20.000 euro la data de 25.01.2013 .

Din extrasele de cont ale societăţii VVVVVVVVVVV. a rezultat că, în conturile acesteia, au fost transferate mai multe sume de bani de la WW.: 20.000 euro la data de 01.11.2011, 5.000 euro la data de 30.12.2011, 4.000 euro la data de 27.03.2012 şi de la XX.: 76.000 euro la data de 17.03.2011 .

Din extrasele de cont ale societăţii OOOOOOOOOOO. a rezultat că, în conturile acesteia, au fost transferate sume de bani de la WW., respectiv: 290.000 euro la data de 26.10.2010, 50.000 euro la data de 16.08.2011, 90.000 euro la data de 15.09.2011, 20.000 euro la data de 04.11.2011 şi de la XX.: 254.000 euro la data de 20.05.2011, 249.000 euro la data de 25.05.2011, 100.000 euro la data de 08.09.2011, 1.600 euro la data de 29.11.2012, 4.000 euro la data de 24.01.2013, 1.800 euro la data de 28.01.2013, 2.000 euro la data de 29.01.2013, 2.000 euro la data de 07.01.2014, 10.000 euro la data de 15.01.2014 .

Din extrasele de cont ale societăţii QQQQQQQQQQQ. a rezultat că, în conturile acesteia, au fost transferate mai multe sume de bani de la WW.: 255.000 euro la data de 20.05.2010, 248.000 euro la data de 25.05.2010 şi de XX.: 1.800 euro la data de 27.09.2012, 2.000 euro la data de 09.11.2012, 4.000 euro la data de 03.12.2012 .

Din extrasele de cont ale societăţii PPPPPPPPPPP. a rezultat că, în conturile acesteia, au fost transferate mai multe sume de bani de la XX.: 1.800 euro la data de 28.01.2013, 1.500 euro la data de 09.01.2014, 3.000 euro la data de 13.01.2014, 2.000 euro la data de 13.02.2014, 4.000 euro la data de 28.02.2014, 2.000 euro la data de 04.03.2014, 2.000 euro la data de 06.03.2014, 2.000 euro la data de 11.03.2014, 2.000 euro la data de 18.03.2014, 2.000 euro la data de 26.03.2014, 2.000 euro la data de 31.03.2014 .

În contul WWWWWWWWWWW. a fost transferată de la WW. suma de 80.000 euro, la data de 17.12.2010 .

Totodată, din analiza înscrisurilor aflate la dosarul cauzei, instanţa de fond a constatat că a existat o multitudine de transferuri ale sumelor de bani între conturile societăţilor OOOOOOOOOOO., PPPPPPPPPPP., QQQQQQQQQQQ., RRRRRRRRRRR., SSSSSSSSSSS., TTTTTTTTTTT., UUUUUUUUUUU., VVVVVVVVVVV., WWWWWWWWWWW. şi XXXXXXXXXXX., fiind prezentate în continuare, cu titlu exemplificativ, o serie de transferuri bancare:

- conturile RRRRRRRRRRR. au fost creditate cu sume mari de bani de către societăţile TTTTTTTTTTT. (50.000 euro la data de 14.12.2010 - f. x d.u.p.), SSSSSSSSSSS. (30.000 euro la data de 14.12.2010 - f. x d.u.p.), OOOOOOOOOOO. (50.000 euro la data de 30.05.2011 - f. x d.u.p., 100.000 euro la data de 06.06.2011 - f. x d.u.p.), XXXXXXXXXXX. (15.000 euro la data de 19.07.2011 - f. x d.u.p., 190.000 euro la data de 26.01.2012 - f. x d.u.p.), YYYYYYYYYYY. (100.000 euro la data de 11.11.2011 - f. x d.u.p., 15.000 euro la data de 03.07.2012 - f. x d.u.p., 12.000 euro la data de 09.07.2012 - f. x d.u.p., 30.000 euro la data de 23.10.2012 - f. x d.u.p., 12.000 euro la data de 14.11.2012 - f. x d.u.p.), QQQQQQQQQQQ. (11.000 euro la data de 23.11.2011 - f. x d.u.p.), WWWWWWWWWWW. (70.000 euro la data de 11.01.2012 - f. x d.u.p.), precum şi cu sume mai mici de bani cuprinse între 1.000 - 9.000 euro, de către SSSSSSSSSSS., între 1.000 - 5.000 euro, de XXXXXXXXXXX., între 1.200 - 5.000 euro, de YYYYYYYYYYY., între 1.000 - 2.000 euro, de UUUUUUUUUUU., între 1.000 - 1.400 euro, de VVVVVVVVVVV., între 1.000 - 5.000 euro, de OOOOOOOOOOO.;

- conturile XXXXXXXXXXX. au fost creditate cu importante sume de bani de către: RRRRRRRRRRR. (85.000 euro la data de 28.04.2011 - f. x d.u.p., 10.000 euro la data de 30.05.2011 - f. x d.u.p., 20.000 euro la data de 06.06.2011 - f. x d.u.p., 25.000 euro la data de 12.07.2011 - f. x d.u.p., 10.000 euro la data de 24.10.2011 - f. x d.u.p., 10.000 euro la data de 04.11.2011 - f. x d.u.p., 10.000 euro la data de 09.12.2011 - f. x d.u.p., 17.300 euro la data de 05.10.2011 - f. x d.u.p., 25.000 euro la data de 11.01.2012 - f. x d.u.p., 130.000 euro la data de 06.03.2012 - f. x d.u.p. şi 10.000 euro la data de 19.10.2012 - f. x d.u.p.), UUUUUUUUUUU. (252.000 euro la data de 05.10.2011 - f. x d.u.p.), OOOOOOOOOOO. (16.000 euro la data de 05.10.2011 - f. x d.u.p.), YYYYYYYYYYY. (31.000 euro la data de 23.10.2012 şi 58.500 euro la data de 24.10.2012 - f. x d.u.p.), precum şi cu sume de bani într-un cuantum mai redus, cuprins între 1.000 - 8.000 euro, de RRRRRRRRRRR., între 2.000 - 5.000 euro, de YYYYYYYYYYY., respectiv 1.200 euro, de OOOOOOOOOOO. .

- conturile societăţii UUUUUUUUUUU. au fost creditate cu importante sume de bani de către: RRRRRRRRRRR. (150.000 euro la data de 09.02.2011 - f. x d.u.p., 110.000 euro la data de 03.03.2011 - f. x d.u.p., 126.000 euro şi 100.000 euro, la data de 11.05.2011 - f. x d.u.p.), 10.000 euro la data de 30.05.2011 - f. x d.u.p., 20.000 euro la data de 12.07.2011 şi 104.000 euro la data de 14.07.2011 - f. x d.u.p., 100.000 euro la data de 03.08.2011 - f. x d.u.p., 55.000 euro şi 95.000 euro la data de 11.11.2011 - f. x d.u.p., 10.000 euro la data de 19.10.2012 - f. x d.u.p.), XXXXXXXXXXX. (70.000 euro la data de 29.11.2010 - f. x d.u.p., 150.000 euro la data de 27.04.2011 - f. x d.u.p., 100.000 euro la data de 19.07.2011 - f. x d.u.p., 23.000 euro la data de 11.11.2011 - f. x d.u.p., 70.000 euro la data de 09.02.2011 - f. x d.u.p., 30.000 euro la data de 03.03.2011 - f. x d.u.p., 23.000 euro la data de 11.05.2011 - f. x d.u.p.), SSSSSSSSSSS. (40.000 euro la data de 09.02.2011 - f. x d.u.p. şi 40.000 euro la data de 03.03.2011 - f. x d.u.p.), TTTTTTTTTTT. (40.000 euro la data de 09.02.2011 - f. x d.u.p., 40.000 euro la data de 03.03.2011 - f. x d.u.p. şi 20.000 euro la data de 16.09.2011 - f. x d.u.p.), WWWWWWWWWWW. (20.000 euro la data de 03.03.2011 - f. x d.u.p.), OOOOOOOOOOO. (60.000 euro la data de 06.06.2011 - f. x d.u.p.), QQQQQQQQQQQ. (245.000 euro la data de 06.06.2011 - f. x d.u.p.), VVVVVVVVVVV. (52.000 euro la data de 11.05.2011 - f. x d.u.p.), precum şi sume într-un cuantum mai redus, cuprinse între 2.000 - 7.000 euro, de RRRRRRRRRRR., între 3.000 - 5.000 euro, de XXXXXXXXXXX. şi 7.0000 euro, de VVVVVVVVVVV.;

- conturile societăţii SSSSSSSSSSS. au fost creditate cu importante sume de bani de către: RRRRRRRRRRR. (100.000 euro la data de 19.05.2011 - f. x d.u.p., 110.000 euro la data de 02.10.2012 - f. x d.u.p., 44.000 euro la data de 12.02.2013 - f. x d.u.p., 80.000 euro la data de 28.02.2014 - f. x d.u.p.), XXXXXXXXXXX. (100.000 euro la data 19.05.2011 - f. x d.u.p., 45.000 euro şi 18.000 euro la data de 12.11.2012 - f. x d.u.p.), OOOOOOOOOOO. (148.000 euro la data de 26.06.2010 - f. x d.u.p.), precum şi cu sume într-un cuantum mai redus, cuprins între 1.000 - 5.000 euro, de RRRRRRRRRRR., între 1.000 - 2.000 euro, de XXXXXXXXXXX., de la 1.000 la 1.500 euro, de VVVVVVVVVVV., respectiv 1.500 euro, de TTTTTTTTTTT.;

- conturile societăţii VVVVVVVVVVV. au fost creditate, în perioada 2010 - 2012, de către: RRRRRRRRRRR., cu sume de bani cuprinse între 2.000 şi 20.000 euro, XXXXXXXXXXX., cu sume de bani cuprinse între 1.000 şi 15.000 euro şi UUUUUUUUUUU., cu sume de bani cuprinse între 3.000 şi 4.000 euro;

- în conturile OOOOOOOOOOO. au fost transferate de la RRRRRRRRRRR.: 20.000 euro la data de 28.07.2011, precum şi sume cuprinse între 1.700 - 5.500 euro, iar de la PPPPPPPPPPP.: sume de bani de câte 1.000 euro;

- din extrasele de cont ale societăţii PPPPPPPPPPP. a rezultat că, în conturile acesteia, au fost transferate mai multe sume de bani de la OOOOOOOOOOO. (10.000 euro la data de 14.07.2011 - f. x d.u.p., 15.000 euro la data de 16.08.2011 - f. x d.u.p., 10.000 euro la data de 07.11.2011 - f. x d.u.p.), precum şi mai multe sume de bani cuprinse între 3.000 - 4.000 euro, de la RRRRRRRRRRR., respectiv 2.300 euro de la XXXXXXXXXXX.;

- din extrasele de cont ale societăţii WWWWWWWWWWW. a rezultat că, în conturile acesteia, au fost transferate mai multe sume de bani de la RRRRRRRRRRR. (15.000 euro la data de 23.12.2010 - f. x d.u.p.), de la XXXXXXXXXXX. (36.000 euro la data de 01.11.2010 - f. x d.u.p. şi 20.000 euro la data de 30.12.2010 - f. x d.u.p.), de la SSSSSSSSSSS. (15.000 euro la data de 23.12.2010 - f. x d.u.p.);

- din extrasele de cont ale QQQQQQQQQQQ. a rezultat că s-au făcut mai multe transferuri de bani de la OOOOOOOOOOO. (50.000 euro la data de 20.05.2010 - f. x d.u.p., 15.000 euro la data de 16.08.2011 - f. x d.u.p., 4.000 euro la data de 13.09.2011 - f. x d.u.p, 10.000 euro la data de 07.11.2011 - f. x d.u.p.), precum şi între 2.000 - 8.000 euro, de la PPPPPPPPPPP. şi între 1.000 -11.000 euro, de la RRRRRRRRRRR.;

- din extrasele de cont ale societăţii TTTTTTTTTTT. a rezultat că, în conturile acesteia, au fost transferate mai multe sume de bani de la OOOOOOOOOOO. (140.000 euro la data de 26.10.2010 - f. x d.u.p.), de la RRRRRRRRRRR. (50.000 euro la data de 19.05.2011 - f. x d.u.p., 20.000 euro la data de 23.06.2011 - f. x d.u.p., 6.337 euro la data de 27.09.2011 - f. x d.u.p.) şi de la XXXXXXXXXXX. (135.000 euro la data de 19.05.2011 - f. x d.u.p.).

S-a reţinut că tranferurile multiple realizate prin conturile societăţilor enumerate anterior, aflate în veriga a IV-a a circuitului financiar creat de martorul YY. (toate aceste companii aflate în jurisdicţii offshore fiind sub controlul martorului şi create, mare parte dintre acestea, exclusiv în scopul tranzitării sumelor de bani provenite de la LL.) reprezintă activităţi distincte efectuate de martorul YY., de ascundere şi disimulare a provenienţei sumelor de bani având ca finalitate conferirea unei aparenţe de legalitate produselor ilicite obţinute de la LL., aspecte care nu fac obiectul cauzei pendinte, analiza instanţei de judecată fiind limitată la obiectul judecăţii care "se mărgineşte la faptele şi persoanele arătate în actul de sesizare a instanţei", respectiv la infracţiunile de corupţie reţinute în sarcina inculpaţilor A., D. şi E., pentru care aceştia au fost trimişi în judecată.

Prin urmare, a fost avut în vedere că circuitul financiar prezentat anterior este relevant pentru stabilirea modalităţii în care sumele de bani provenite de la LL. au ajuns la dispoziţia martorului YY..

Astfel, au fost prezentate în detaliu transferul sumelor de bani provenite de la LL. şi tranzitarea banilor prin companiile intermediarului SS. către societăţile colectoare controlate de martorul YY., respectiv WW. şi XX., precum şi transferurile efectuate de aceste din urmă două societăţi către "pleiada" de firme controlate, de asemenea, de martorul Hozoc (OOOOOOOOOOO., PPPPPPPPPPP., QQQQQQQQQQQ., RRRRRRRRRRR., SSSSSSSSSSS., TTTTTTTTTTT., UUUUUUUUUUU., VVVVVVVVVVV., WWWWWWWWWWW., XXXXXXXXXXX.).

S-a constatat că identificarea în detaliu a circuitului tranzacţiilor derulate de acest "evantai" de firme este nerelevantă în raport cu obiectul cauzei pendinte, în condiţiile în care acestea reprezintă, în fapt, operaţiuni de ascundere şi de disimulare a adevăratei naturi a provenienţei sumelor de bani, extranee obiectului judecăţii. Prin urmare, efectuarea unei expertize financiar-contabile asupra acestor tranzacţii, probă apreciată ca fiind necesară de către apărarea inculpaţilor (reiterată în concluziile scrise depuse la dosar) a apărut ca fiind lipsită de utilitate, concludenţă şi relevanţă în speţă. Totodată, circuitul sumelor de bani de la veriga originară până în veriga a IV-a, constituită din societăţile controlate de martorul YY. şi transferul sumelor de bani către inculpaţi, în cadrul celei de a V-a verigi, s-au stabilit de către instanţa de fond, pe baza înscrisurilor aflate la dosarul cauzei, efectuarea expertizei solicitate de apărare fiind inutilă şi din această perspectivă.

Din conturile acestor ultime societăţi, respectiv OOOOOOOOOOO., PPPPPPPPPPP., QQQQQQQQQQQ., RRRRRRRRRRR., SSSSSSSSSSS., TTTTTTTTTTT., UUUUUUUUUUU., VVVVVVVVVVV., WWWWWWWWWWW. şi XXXXXXXXXXX., în cadrul celei de a cincea verigi, banii au fost fie transferaţi în conturile unor societăţi indicate de autorii faptelor de corupţie, fie au fost retraşi în numerar, pentru a fi ulterior transportaţi şi predaţi în România.

În raport de particularităţile factuale ale celei de a doua etape a activităţii infracţionale ce face obiectul cauzei, rolul pe care martorul YY. l-a avut în această etapă, relevat anterior şi specificul circuitului financiar creat de acesta pentru obţinerea de către inculpaţi a foloaselor ilicite, momentul la care instanţa s-a raportat cu privire la primirea sumelor de bani de către inculpaţi a fost cel al scoaterii sumelor de bani din societăţile controlate de martorul YY. şi intrării acestora în sfera de stăpânire a inculpaţilor, detaliindu-se punctual, cu privire la fiecare dintre inculpaţi, momentul temporal la care s-a realizat elementul material al laturii obiective, în modalitatea alternativă a primirii de bani sau alte foloase, după caz.

Destinaţia sumelor

Încasări numerar

În perioada ianuarie 2011 - ianuarie 2013, martorul YY. i-a remis suma totală de 2.177.000 de euro, în numerar, lui A., care a afirmat că această sumă este destinată ministrului transporturilor din acea perioadă, GGGGGGGGGG..

Cu privire la remiterile de numerar, martorul YY. a declarat că:

"A. a primit 2.177.000 de euro, în numerar, în perioada ianuarie 2011- ianuarie 2013, conform tabelului ataşat.

Aceşti bani erau destinaţi GGGGGGGGGG., care a solicitat, conform declaraţiei lui A., ca partea ei să fie dată în numerar, acceptând să suporte un cost de 15%. Eu, personal, nu m-am întâlnit niciodată cu GGGGGGGGGG.. Eu primeam banii de la ZZZZZZZZZZZ., care îi aducea cash, din Cipru. Apoi mă duceam cu banii la A., la biroul acestuia din zona Dorobanţi; acesta lua plicul cu bani şi îl punea pe birou, pe măsuţa de cafea, sub documente. Din relatările lui A., rezulta că relaţia lui cu GGGGGGGGGG. era una de încredere, o relaţie foarte bună, aceasta cerându-i sfatul lui A., în activităţile necesare funcţiei de ministru."

Modalitatea de remitere a banilor a fost descrisă şi în declaraţia dată în faţa instanţei de judecată:

Aceste sume primite în numerar, pe care le primeam de la ZZZZZZZZZZZ., le duceam la A., aproape de fiecare dată la biroul său, în zona Dorobanţi - Romană (...) La fel procedam şi cu A., ţineam o evidenţă. Aveam inclusiv un centralizator pe care îl discutam toţi trei, în care era evidenţiat cât s-a plătit pentru fiecare, suma totală, ca să ştie fiecare cât mai are de primit. De obicei, eu ţineam această evidenţă, iar de câte ori ne întâlneam, le înmânam şi lor câte o copie de pe documentul actualizat. Ultimele documente actualizate le-am depus şi la dosarul cauzei. Sursa acestor fonduri, 99% a fost clar din banii veniţi de la LL., inclusiv, am depus la dosar, o descriere a tuturor acestor trasee ale banilor de la încasarea cu sursa de unde au venit, când au intrat la noi, cum au fost utilizaţi."

Referitor la remiterea acestei sume în numerar, martorul YY. a depus la dosarul de urmărire penală o evidenţă întocmită la data de 30.04.2013, referitoare la sumele remise în numerar lui A.. Cu privire la acest document, martorul a arătat că, atât el, cât şi A., aveau situaţia sumelor predate:

"Întrebare: ştiţi dacă şi domnul A. sau domnul Boureanu ţineau astfel de evidenţe ale sumelor de bani, ca dumneavoastră?

Răspuns: ştiu că A. ţinea evidenţa sumelor de bani primite de la mine şi date GGGGGGGGGG., întrucât discutam pe sumele care mai erau de plătit şi, de fiecare dată, evidenţele lui coincideau cu evidenţele mele."

Ţinerea acestor evidenţe a fost relevată de martorul YY. şi cu ocazia audierii de la termenul de judecată din 13 mai 2021.

Din această situaţie predată de martorul YY. a rezultat că sumele au fost remise în 21 de tranşe, cu valori cuprinse între 10.000 CHF şi 200.000 de euro .

În vederea verificării declaraţiei martorului în legătură cu remiterea către A. a acestor sume de bani, s-a dispus, prin ordonanţa din data de 10.11.2017, efectuarea unei constatări tehnico-ştiinţifice. În urma testării subiectului cu privire la răspunsul la întrebările relevante, nu au fost detectate modificări specifice comportamentului simulat, rezultând că este sincer, concluziile expertului criminalist autorizat fiind consemnate în raportul nr. x.463 din 17.11.2017 întocmit de D.G.P.M.B., Serviciul Criminalistic - Laboratorul de Psihologie Criminalistică .

Afirmaţiile martorului YY., în sensul că o parte din comision a fost remisă în numerar inculpatului A., pentru ca acesta să o dea mai departe către GGGGGGGGGG., au fost confirmate de martorul VV., care a declarat:

"Tot ulterior am aflat de la YY. că o parte din bani trebuie să ajungă şi la GGGGGGGGGG., care nu apăruse în primele discuţii întrucât nu era ministru iniţial" (aspecte declarate de VV. cu prilejul confruntării realizate cu martorul YY., la data de 10.09.2018) - f. x d.u.p.

Faptul că inculpatul A. era unul dintre destinatarii sumelor de bani plătite de LL. a fost reiterat de martorul VV. şi cu ocazia audierii de la termenul din 10 iunie 2021:

"Precizez că YY. a menţionat către mine, şi cred că şi către PPP. (...) nume de miniştri, respectiv (...) GGGGGGGGGG. şi A., respectiv că cele trei persoane vor primi banii de la el, din plăţile care să făceau către LL.. (...) PPP. mi-a spus şi mie toate aceste nume de miniştri în contextul pe care l-am precizat, mai exact, PPP. mi-a spus de A. (...) şi GGGGGGGGGG.." .

De asemenea, declaraţiile martorului YY. privind remiterile de sume de bani în numerar inculpatului A. s-au coroborat şi cu înscrisurile aflate la dosar, înscrisuri din care rezultă şi provenienţa sumelor de bani plătite în numerar inculpatului.

Remiteri de sume în numerar sau pentru servicii turistice

Cuantumul sumelor achitate cash sau pentru servicii turistice de către martorul YY., către E., a fost de 1.053.500 euro, sume achitate în perioada 23.03.2010 - 15.06.2013.

În legătură cu aceste remiteri de numerar, martorul YY. a declarat:

"În acest sens, doresc să mai fac următoarele precizări: conform situaţiei actualizate către E. am achitat cash suma de 1.053.500 euro, cu ocazia diverselor întâlniri.

În această sumă includ şi plăţile efectuate din contul meu personal pentru a plăti diverse cheltuieli pentru E., cum ar fi: plăţi excursii către o agenţie de turism al cărui nume nu mi-l mai amintesc în prezent (9.380 euro şi 6.572 euro), plata avansului către patronul agenţiei AAAAAAAAAAAA. (6.755 euro) avans ce a fost ulterior recuperat de către E., plata unui concediu la o vilă din St. Barts (5.400 euro către proprietarul vilei) precum şi un transfer BBBBBBBBBBBB. către E. sau soţia acestuia (7.700 euro). În acest sens am pus la dispoziţie extrase de cont din contul personal din care rezultă datele şi sumele, urmând să solicit de la bancă documente ce au stat la bază operaţiunilor."

Modalitatea de remitere a sumelor de bani în numerar a fost reiterată de martorul YY. şi în cursul cercetării judecătoreşti:

Aceste sume primite în numerar, pe care le primeam de la ZZZZZZZZZZZ., le duceam la A., (...) o parte din aceste sume ajungeau şi la E. pentru partea lui. Lui E. îi remiteam sumele de bani fie la biroul meu fie în diverse locuri în care ne întâlneam, inclusiv la mine acasă. Acesta îmi spunea că are nevoie de bani în numerar şi încercam să fac rost de acele sume cât mai repede şi tineam o evidenţă a acestor sume. La fel procedam şi cu A., ţineam o evidenţă. Aveam inclusiv un centralizator pe care îl discutam toţi trei, în care era evidenţiat cât s-a plătit pentru fiecare, suma totală, ca să ştie fiecare cât mai are de primit. De obicei, eu ţineam această evidenţă, iar de câte ori ne întâlneam, le înmânam şi lor câte o copie de pe documentul actualizat. Ultimele documente actualizate le-am depus şi la dosarul cauzei. Sursa acestor fonduri, 99% a fost clar din banii veniţi de la LL., inclusiv, am depus la dosar, o descriere a tuturor acestor trasee ale banilor de la încasarea cu sursa de unde au venit, când au intrat la noi, cum au fost utilizaţi.

În acest hăţiş de companii puteau să existe şi alte plăţi care nu aveau legătură cu LL.. În anumite situaţii, se întâmpla să mi se spună de către E. că are nevoie de bani cash şi eu să îi folosesc din alte surse, în conturile societăţilor respective erau transferate şi alte sume de bani în afara celor ce proveneau de la LL., dar într-o proporţie de 99% cum am afirmat, sursa banilor o constituia LL..

Am efectuat plăţi din alte surse în situaţia în care nu erau primiţi banii de la LL." .

Totodată, martorul YY. a depus la dosarul cauzei o evidenţă întocmită la data de 30.09.2015, referitoare la sumele remise inculpatului E., inclusiv cele în numerar.

Din această situaţie predată de martorul YY. a rezultat că sumele au fost remise în perioada 23.03.2010 - 15.06.2013, în mai multe tranşe, cu valori cuprinse între 3.000 de euro la data de 10.10.2011 şi 70.000 de euro la data de 06.09.2012 .

În vederea verificării declaraţiei martorului în legătură cu remiterea către E. a acestor sume de bani, s-a dispus, prin ordonanţa din 20.11.2017, efectuarea unei constatări tehnico-ştiinţifice. În urma testării subiectului cu privire la răspunsul la întrebările relevante, nu au fost detectate modificări specifice comportamentului simulat, rezultând că este sincer. Rezultatele au fost consemnate în raportul nr. x.564 din 07.12.2017, întocmit de DGPMB, Serviciul Criminalistic - Laboratorul de Psihologie Criminalistică .

Primirea unor sume de bani în numerar de la martorul YY. a fost recunoscută şi de inculpatul E., care, cu prilejul audierii în calitate de suspect, a declarat:

"Întrebare: aţi primit vreodată sume de bani în numerar de la YY.?

Da, dar nu pot preciza cuantumul acestora, pe care i le-am restituit. Totodată, şi eu i-am împrumutat lui sume de bani pe care mi i-a restituit, de exemplu aproximativ în anul 2001 i-am împrumutat aproximativ 30.000 euro, care au fost restituiţi. Este posibil ca în cursul ultimilor 10 ani să îi mai fi împrumutat şi alte sume de bani, dar în cuantum mai mic.

Sumele pe care le-am primit cu împrumut erau de ordinul miilor de euro, poate uneori peste 10.000 euro, maxim 20.000 euro.

În prezent nu am datorii personale la YY., toţi banii pe care i-am primit i i-am restituit."

Deşi inculpatul E. a susţinut că a restituit toate sumele primite de la YY., pe parcursul urmăririi penale nu au fost identificate probe care să confirme acest fapt.

Şi cu ocazia audierii din cursul cercetării judecătoreşti, deşi a negat obţinerea unor foloase ilicite din sumele de bani plătite de LL., inculpatul a arătat că a primit, în mai multe rânduri, sume de bani de la martorul YY.:

"În legatură cu foloasele materiale menţionate în rechizitoriu, precizez că nu am primit niciodată o suma de bani cash de la YY. sau altă persoană care să aibă legatură cu LL. sau provenind de la LL.. Atât eu cât şi YY., de-a lungul timpului, ne-am împrumutat reciproc cu diferite sume de bani, începând cu anul 1999, pe care le-am restituit amândoi. Pentru unele din aceste sume, am documente legalizate, cu plăţi efectuate prin bancă, care au fost descoperite şi de D.N.A. la percheziţia domiciliară, unele dintre acestea erau în dolari din 1999, percheziţia având loc în 2018.

Aş dori să depun la dosar doar trei din contractele încheiate cu YY. referitoare la împrumuturile către YY., în apropiere de perioada 2008 - 2009.

În repetate rânduri, de-a lungul perioadei 2005, 2014, 2015, 2016, eu fiind şi rezident american, declarând toate conturile şi veniturile in SUA, i-am adus în mod repetat lui YY. echipamente profesionale IT, computere x, aparate fotografice profesionale, telefoane mobile, x, cumpărate din SUA din banii mei, pe cardul de credit al meu sau al soţiei mele, aşa cum a recunoscut şi YY.. Sumele erau considerabile."

Cu privire la acest aspect, martorul YY. a arătat că:

Am plătit nişte servicii turistice de care a beneficiat E., dar tocmai de aceea ţineam acel document în care notam şi sume plătite către E., erau trecute şi sumele primite de la E. şi întotdeauna se făcea calcule a.î să avem balanţa la zi. Îmi aduc aminte că au fost şi achiziţii pe care E. le-a făcut pentru mine în SUA şi mi-a adus diferite bunuri, dar dacă acele achiziţii nu au fost trecute în tabel este pt. că în momentul în care mi-a predat bunurile, i-am şi plătit contravaloarea lor. Doar sumele care nu erau stinse apăreau în acele tabele depuse la dosar, în ultima formă, după ce au fost discutate cu E.. Este puţin probabil ca în situaţiile pe care le-am depus la dosar să apară bunuri pe care E. le-a cumpărat pt. mine şi eu nu le-am plătit."

Şi înscrisurile depuse de inculpatul E. au confirmat afirmaţiile martorului YY., împrumuturile acordate de inculpat fiind restituite acestuia de către martor.

Menţiunile cuprinse în tabelele depuse de martorul YY. au fost confirmate şi de extrasele bancare, din care rezultă că YY. a plătit în contul CCCCCCCCCCCC. S.R.L. suma de 15.952 euro pentru servicii turistice de care a beneficiat E., astfel: 9.380 euro la data de 26.08.2011 şi 6.572 euro la data de 6.09.2011 . Fondurile din care au fost făcute aceste plăţi proveneau din sumele plătite de LL..

Fiind audiat cu privire la aceste aspecte, E. a admis că martorul YY. a plătit unele dintre cheltuielile sale. Deşi a susţinut că i-a restituit toate aceste sume, nu au fost identificate probe care să confirme susţinerile inculpatului:

"Nu neg faptul că este posibil ca YY. să îmi fi plătit anumite cheltuieli, de genul celor indicate în ordonanţă cu privire la CCCCCCCCCCCC., dar dacă acest lucru s-a întâmplat cu siguranţă într-o formă sau alta i-am restituit banii."

Fiind audiat în faţa instanţei, inculpatul E. a arătat că suma de bani plătită în contul său de martorul YY. pentru serviciile turistice i-a fost restituită acestuia din urmă, însă nu a depus vreo dovadă în sensul celor afirmate. În plus, a negat existenţa vreunei legături cu fondurile provenite de la LL.:

"În legătură cu suma de 15.000 euro, plătită de Hxxozoc, nu îmi amintesc de aceasta dar în mod sigur nu are legătură cu societatea LL. şi în mod sigur i-a fost înapoiată. Era ceva obişnuit între noi pentru că îmi amintesc acum, şi eu i-am achitat acestuia o vacanţă extrem de scumpă în San Barz, ceea ce se întâmpla după anul 2011."

În legătură cu remiterile de bani în numerar, inculpaţii A. şi E. au negat primirea acestora, invocând, în esenţă, că remiterile periodice de sume de bani rezultă exclusiv din declaraţiile martorului YY., care nu corespund adevărului, nefiind verificate afirmaţiile acestuia privind aducerea banilor în România prin intermediul lui ZZZZZZZZZZZ., persoană care nu a fost audiată în cauză.

Inculpatul A. a mai invocat lipsa de credibilitate a relatărilor martorului YY., care a afirmat că la aşa-zisele remiteri de bani nu au fost prezente şi alte persoane, deşi este vorba de o perioadă lungă de timp. Un alt argument în acest sens, în opinia apărării, a fost şi faptul că s-a continuat, până în anul 2013, efectuarea unor plăţi pretins a fi fost destinate ministrului transporturilor GGGGGGGGGG., ulterior perioadei în care martora nu mai avea vreo calitate oficială, mandatul său de ministru încetând la data de 09.02.2012.

În plus, inculpatul E. a arătat că remiterile de bani din anul 2010 proveneau din fondurile personale ale martorului YY., şi nu de la LL..

Analizând susţinerile apărării, instanţa de fond le-a apreciat că sunt neîntemeiate, ansamblul probator administrat pe parcursul procesului penal confirmând primirea de către cei doi inculpaţi a sumelor de bani reprezentând foloase ilicite rezultate din comiterea infracţiunilor de corupţie, respectiv trafic de influenţă şi luare de mită.

Astfel, în cauză au fost administrate atât probe directe constând în declaraţiile persoanelor implicate în activitatea infracţională, respectiv declaraţiile martorilor YY. şi VV. şi, parţial, declaraţiile date de inculpatul E., prezentate detaliat anterior, precum şi o serie de înscrisuri, cât şi probe indirecte constând în declaraţiile martorilor III. şi OO., care au luat cunoştinţă, mediat, prin intermediul altor persoane, de activitatea infracţională derulată de cei doi inculpaţi, inclusiv de primirea de către aceştia a sumelor de bani plătite de LL..

Preparator analizării mijloacelor de probă enunţate anterior, referitor la susţinerile apărării privind lipsa de sinceritate a martorului YY. vizând remiterile de bani în numerar inculpaţilor A. şi E., instanţa de fond a constatat că martorul a fost examinat cu tehnica poligraf la data de 15 noiembrie 2017, respectiv în 29 noiembrie 2017, concluziile expertului criminalist fiind în sensul că răspunsurile subiectului testat nu au provocat modificări specifice comportamentului simulat .

Cu privire la valoarea probatorie a raportului de constatare criminalistică de investigaţie a comportamentului simulat, instanţa a reţinut că, deşi nu se circumscrie mijloacelor propriu-zise de probă prev. de art. 97 alin. (2) din C. proc. pen., acesta este des folosit în practică, fiind acceptat, doctrinar şi jurisprudenţial, ca sursă de indicii care, coroborate cu probe certe, pot să contribuie la aflarea adevărului. A fost avut în vedere că, relevante sub aspectul naturii sale juridice, sunt considerentele deciziei penale nr. 1894/2012 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie:

"Concluziile testului poligraf nu pot fi considerate ca furnizând probe, în sensul procesual al noţiunii, întrucât poligraful nu este, aşa cum s-a arătat, mijloc de probă. Acestea pot fi valorificate, în planul unei soluţii, doar în calitate lor de indicii care, coroborate, cu alte elemente de fapt conduc către o anume concluzie".

Aşa cum s-a arătat, acest mijloc investigativ al comportamentului simulat a fost folosit şi în prezenta cauză. Astfel, în baza ordonanţei din data de 10.11.2017, s-a efectuat o constatare criminalistică, în condiţiile art. 172 şi art. 1811 C. proc. pen., ale cărei rezultate au fost consemnate în raportul nr. x.463 din 17.11.2017, întocmit de DGPMB, Serviciul Criminalistic - Laboratorul de Psihologie Criminalistică . De asemenea, în baza ordonanţei din data de 20.11.2017, s-a efectuat o constatare criminalistică, în condiţiile art. 172 şi art. 1811 C. proc. pen., ale cărei rezultate au fost consemnate în raportul nr. x.564 din 07.12.2017, întocmit de DGPMB, Serviciul Criminalistic - Laboratorul de Psihologie Criminalistică .

S-a constatat că testarea poligraf este permisă de lege, expertiza/constatarea pentru detecţia comportamentului simulat (poligraf) figurând, potrivit art. 2 alin. (2) lit. o) din O.G. nr. 75/2000, între specialităţile de expertiză/constatare criminalistică.

Prin urmare, în contextul în care cele două rapoarte de constatare criminalistică au relevat indicii temeinice privind lipsa unui comportament simulat al martorului YY., instanţa a verificat, în continuare, în ce măsură declaraţiile martorului YY. se coroborează şi cu alte probe administrate în cauză.

Afirmaţiile martorului YY., în sensul că o parte din comision a fost remisă în numerar inculpatului A., au fost confirmate de martorul VV., iar primirea unor sume de bani în numerar de la martorul YY. a fost recunoscută de inculpatul E., care a negat doar sursa provenienţei acestor fonduri.

Primirea de către inculpaţii A. şi E. a unor sume de bani a rezultat şi din declaraţiile martorilor III. şi OO., probe indirecte care au confirmat, însă, relatările martorului YY..

Fiind audiat, martorul III. a confirmat plata unor sume de bani, de către LL. către inculpaţii A. şi Boureanu, prin intermediul martorului Hxxozoc, precum şi demersurile făcute personal, la finalul anului 2013, pentru plata ultimelor tranşe din pretinsul comision.

Astfel, la data de 18 martie 2018, martorul III. a declarat că:

"O parte din bani (...), iar o altă parte a fost transferată în Cipru în conturile unor firme administrate de către YY., interpus al lui A..

Din cunoştinţele mele, LL. a plătit în jur de 6 milioane de euro către (...) firma din Cipru controlată de Hxxozoc, transferându-se astfel partea lui A. (...).

În anul 2013, prin luna septembrie, am fost contactat de către E. care mi-a adus la cunoştinţă despre existenţa unui contract încheiat între o firmă din Cipru controlată de Hozoc şi LL. şi mi-a cerut să intervin la PPP. - directorul financiar al firmei LL., în favoarea sa şi a numiţilor YY. şi A., pentru că aceştia mai aveau de încasat 1,3 milioane de euro din colaborarea dintre LL., Hozoc şi OO. referitoare la plata claim-urilor de către Ministerul de Finanţe. Cu acea ocazie am aflat de la E. că Hozoc împărţea şi cu el sumele de bani venite de la LL., având în vedere că şi Boureanu a ajutat la plata acelor claim-uri de către Ministerul de Finanţe.

Practic, Ministerul de Finanţe achitase claim-urile către LL., însă aceasta nu mai plătise suma convenită către firma lui Hxxozoc pentru acesta, A. şi E.. " .

De asemenea, primirea sumelor de bani de către inculpaţii A. şi E., de la societatea LL., pentru a se asigura buna derulare a contractului privind reabilitarea căii ferate Bucureşti - Constanţa, a fost reiterată de martorul III. şi cu ocazia audierii din data de 23 mai 2018 .

Astfel, cu privire la inculpatul E., martorul a arătat, în mod expres, că "a primit sume de bani de la domnul Hxxozoc" din fondurile provenite de la LL.. Martorul III. a aflat aceste împrejurări factuale chiar de la inculpatul E., "care m-a contactat şi mi-a povestit întreaga speţă", relevând motivul pentru care inculpatul a apelat la persoana sa, respectiv:

"m-a contactat deoarece era apropiat de mine şi ştia că lucrez pentru LL.", cât şi scopul urmărit:

"Eu urma să îi ajut pe domnii Boureanu şi Hxxozoc să recupereze suma restantă (...)".

Aspectele privind modalitatea în care circulau sumele de bani i-au fost aduse la cunoştinţă şi de alte persoane, martorul arătând că "de la domnul PPP., directorul financiar şi omul de încredere al acţionarului majoritar al LL., am aflat că o mare parte din bani au fost transferaţi către firmele indicate de YY.. (...) Domnul Hozoc îl cunoştea pe domnul PPP. şi cu acesta semnase contractul. Acest lucru l-am aflat atât de la PPP. cât şi de la YY.".

În ceea ce priveşte rolul avut de inculpatul A. în activitatea ilicită, martorul a arătat că a avut informaţii din mai multe surse, respectiv, pe de o parte:

"Despre implicarea domnului A. în cel de al doilea contract, încheiat cu YY., am aflat de la E., care mi-a spus că este parte şi domnul A. în acest contract, dar persoana de legătură nu mai este OO., ci YY." şi, pe de altă parte:

"De la domnii PPP. şi VV. am aflat despre implicarea lui A.".

Aceleaşi aspecte au rezultat şi din raportul de anchetă întocmit în cadrul comisiei rogatorii efectuate în SUA având ca obiect audierea martorului III.:

"PPP. i-a spus lui III. că LL. a plătit bani prin conturi bancare şi companii din Elveţia. Una dintre companiile menţionate de PPP. a fost QQ..

(...) Aproximativ în septembrie 2013, Boureanu s-a adresat lui III. în cadrul unui eveniment şi i-a spus lui III. că are o problemă cu LL.. LL. îi datora lui Boureanu aproximativ două milioane de euro din contractul din 2010, iar Boureanu voia ca III. să îl ajute să-şi recupereze banii. Banii le erau datoraţi lui Boureanu, A. şi unui alt individ pe nume YY.. Hozoc era un specialist IT care se ocupa de documente, conform înţelegerii că nu va lăsa nicio dovadă scrisă. Compania lui Hozoc ar putea avea contracte cu LL. în Elveţia. Boureanu era omul de legătură între Hozoc şi III..

Cu ocazia audierii din cursul cercetării judecătoreşti, martorul III. şi-a menţinut declaraţiile date la urmărire penală, relevând intervenţia inculpatului E. privind plata ultimelor tranşe din comision. Totodată, a reliefat şi participarea inculpatului A., acesta fiind şi unul dintre beneficiarii sumelor de bani plătite de LL., fapt confirmat martorului de către PPP. şi VV. .

Împrejurarea că inculpatul A. a primit sume de bani şi în cadrul "eşalonului" II al plăţilor efectuate de LL., cu titlu de pretins comision, în scopul efectuarii plăţilor lucrărilor feroviare contractate cu CN CFR, a fost menţionată şi de martorul OO., persoana care a intermediat traseul comisionului iniţial plătit de asocierea al cărei lider era firma LL.:

"Din corespondenţa purtată cu YY. am aflat că acesta controlează un grup de firme implicate în activităţi de manipulare a şpăgii, mascată prin contracte fictive de consultanţă (...). Aceste firme erau folosite drept paravan în tranzacţiile şpăgilor al căror beneficiari erau YY. şi A." - declaraţie martor din 24 martie 2016 .

Aceste informaţii i-au parvenit martorului şi din alte surse:

"În anul 2012 sau 2013 am aflat că intermediarul pentru plăţile respective ar fi fost domnul YY.. Acest lucru l-am aflat de la două persoane: III. şi VV.. (...) III. a susţinut atunci că banii ajungeau la A." - declaraţie din 17 aprilie 2019 .

Totodată, martorul OO. a relevat implicarea martorului III. în facilitarea plăţii ultimei tranşe din "comisionul" datorat inculpaţilor A., B. şi C. de asocierea al cărei lider era LL..

S-a apreciat că declaraţiile celor doi martori, III. şi OO., sunt credibile în raport de relaţia avută de fiecare dintre aceştia cu compania austriacă.

Astfel, OO. a intermediat plata foloaselor ilicite prin crearea mecanismului formal prin care comisionul de 3,5% din sumele de bani primite de asocierea LL.-AAA.-CCC. să fie virat în conturile societăţii de avocatură şi, ulterior, beneficiarilor finali ai faptelor de corupţie - inculpaţii A., QQQ. şi C..

Conform propriilor afirmaţii, III. a avut calitatea de consultant al companiei austriece LL. şi era apropiat de conducerea acesteia, aspecte confirmate şi de VV. . Relaţia pe care martorul III. o avea cu conducerea LL. era cunoscută şi de inculpatul Boureanu, acesta fiind şi motivul pentru care inculpatul a apelat la serviciile martorului în scopul facilitării plăţii tranşelor finale din pretinsul comision.

De asemenea, martorul s-a implicat în fapt - conform propriilor declaraţii, dar şi conform declaraţiilor date de OO., YY. şi E., în facilitarea plăţii de către LL. a tranşelor finale, atât din comisionul de 3,5 %, cât şi din comisionul de 10 % din preţul contractelor de reabilitare feroviară.

Nu în ultimul rând, relaţiile personale, respectiv patrimoniale, apropiate ale martorului III. cu fiecare dintre martorii OO. şi VV., dar şi relaţiile existente între martorii OO. şi YY., au făcut plauzibilă devoalarea unor informaţii de asemenea natură între aceştia.

Declaraţiile martorului YY. privind provenienţa fondurilor din care s-au plătit inculpaţilor A. şi E. sumele de bani în numerar şi cronologia acestor remiteri succesive s-au coroborat şi cu înscrisurile ataşate dosarului cauzei, din care rezultă că martorul a ridicat în numerar din societăţile pe care le controla suma totală de 4.683.860 euro (din care 3.342.000 euro au fost retraşi în numerar de la bancă, iar 1.341.860 euro au fost retraşi de la bancomate), având ca provenienţă fondurile LL..

Din aceste sume au fost efectuate remiteri în numerar către A. (în cuantum total de 2.177.000 euro) şi E. (în cuantum total de 1.053.500 euro, incluzând şi serviciile turistice în sumă de 15.952 euro).

În ceea ce priveşte extragerile de bani în numerar, din analiza extraselor aflate la dosar, a rezultat că, în perioada 04.03.2011 - 24.04.2013, din conturile WW., UUUUUUUUUUU., XXXXXXXXXXX., RRRRRRRRRRR. şi SSSSSSSSSSS., a fost retrasă cash suma totală de 3.342.000 euro, respectiv:

- WW.: 104.000 euro la data de 17.03.2011;

- UUUUUUUUUUU.: 530.000 euro la 04.03.2011, 70.000 euro la 11.03.2011, 300.000 euro la 11.05.2011, 300.000 euro la 07.06.2011, 100.000 euro la 15.07.2011, 100.000 euro la 20.07.2011, 100.000 euro la 03.08.2011, 150.000 euro la 31.08.2011, 150.000 euro la 16.09.2011, 200.000 euro la 11.11.2011;

- XXXXXXXXXXX.: 16.000 euro la 21.04.2011, 300.000 euro la 29.06.2011, 100.000 euro la 19.04.2012, 15.000 euro la 06.07.2012, 20.000 euro la 17.07.2012, 20.000 euro la 03.09.2012, 2.000 euro la 24.04.2013;

- RRRRRRRRRRR.: 115.000 euro la 19.07.2011, 30.000 euro la 19.04.2012, 20.000 euro la 17.07.2012, 20.000 euro la 22.08.2012, 30.000 euro la 17.10.2012, 20.000 euro la 24.01.2013;

- SSSSSSSSSSS.: 100.000 euro la 02.10.2012, 50.000 euro la 22.10.2012, 50.000 euro la 22.10.2012, 50.000 euro la 13.11.2012, 50.000 euro la 13.11.2012, 130.000 euro la 30.01.2013, 50.000 euro la 12.02.2013, 50.000 euro la 12.02.2013 .

De asemenea, în perioada 2010 - 2014, a fost retrasă în numerar de la bancomate suma totală de 1.341.860 euro, după cum a rezultat din extrasele de cont, astfel:

- în anul 2010: retrageri numerar din conturile RRRRRRRRRRR. - 12.162 euro, retrageri numerar din conturile XXXXXXXXXXX. - 8.862 euro, retrageri numerar din conturile UUUUUUUUUUU. - 8.862 euro, retrageri numerar din conturile VVVVVVVVVVV. - 7.450 euro;

- în anul 2011: retrageri numerar din conturile RRRRRRRRRRR. - 126.742 euro, retrageri numerar din conturile XXXXXXXXXXX. - 110.700 euro, retrageri numerar din conturile UUUUUUUUUUU. - 98.301 euro, retrageri numerar din conturile VVVVVVVVVVV. - 103.585 euro, retrageri numerar din conturile QQQQQQQQQQQ. - 48.727 euro, retrageri numerar din conturile OOOOOOOOOOO. - 56.198 euro, retrageri numerar din conturile PPPPPPPPPPP. - 40.592 euro;

- în anul 2012: retrageri numerar din conturile RRRRRRRRRRR. - 127.437 euro, retrageri numerar din conturile XXXXXXXXXXX. - 38.013 euro, retrageri numerar din conturile UUUUUUUUUUU. - 63.645 euro, retrageri numerar din conturile VVVVVVVVVVV. - 58.243 euro, retrageri numerar din conturile QQQQQQQQQQQ. - 4989 euro, retrageri numerar din conturile OOOOOOOOOOO. - 6.803 euro, retrageri numerar din conturile PPPPPPPPPPP. - 3.626 euro;

- în anul 2013: retrageri numerar din conturile RRRRRRRRRRR. - 72.562 euro, retrageri numerar din conturile XXXXXXXXXXX. - 29.902 euro, retrageri numerar din conturile SSSSSSSSSSS. - 30.744 euro, retrageri numerar din conturile UUUUUUUUUUU. - 20.159 euro, retrageri numerar din conturile VVVVVVVVVVV. - 39.914 euro, retrageri numerar din conturile OOOOOOOOOOO. - 33.335 euro, retrageri numerar din conturile PPPPPPPPPPP. - 26.622 euro;

- în anul 2014: retrageri numerar din conturile RRRRRRRRRRR. - 54.499 euro, retrageri numerar din conturile XXXXXXXXXXX. - 29.592 euro, retrageri numerar din conturile SSSSSSSSSSS. - 28.522 euro, retrageri numerar din conturile VVVVVVVVVVV. - 30.174 euro, retrageri numerar din conturile PPPPPPPPPPP. - 20.885 euro .

Referitor la sumele de bani retrase în numerar de la bancă ce au fost remise ulterior de martorul YY. inculpaţilor A. şi E., martorul a declarat că acestea au fost transportate din Cipru pe teritoriul României de numitul ZZZZZZZZZZZ., aspect contestat de apărarea celor doi inculpaţi.

Cu titlu prealabil, instanţa de fond a reţinut că numitul ZZZZZZZZZZZ. a fost citat în cauză, în calitate de martor, la solicitarea apărării inculpatului A.. Deşi a fost citat în repetate rânduri şi i s-a adus la cunoştinţă, prin intermediul funcţionarului însărcinat cu primirea corespondenţei de la locul de muncă al martorului, să se prezinte în faţa instanţei de judecată în vederea audierii, martorul a evitat să ia contact cu grefa instanţei, de fiecare dată când s-a încercat să se ia legătura telefonic, prin interpret, cu acesta. De altfel, martorul nu a răspuns citaţiilor repetate prin telefon şi e-mail şi întrucât s-a constatat imposibilitatea de emitere a unui ordin european de anchetă, în baza art. 383 alin. (3) din C. proc. pen., s-a dispus ca această probă să nu mai fie administrată.

În raport de actele şi lucrările dosarului, instanţa a apreciat că susţinerile martorului YY. privind implicarea lui ZZZZZZZZZZZ. în remiterile de sume de bani în numerar inculpaţilor A. şi E. sunt dovedite şi cu o serie de extrase de cont, din care rezultă că acesta a ridicat personal sume de bani din conturile RRRRRRRRRRR. şi XXXXXXXXXXX., societăţi aflate sub controlul martorului YY. şi implicate în circuitul sumelor de bani provenite de la LL..

Totodată, ZZZZZZZZZZZ. a semnat, în calitate de reprezentant al YYYYYYYYYYY. Cipru, mai multe contracte încheiate de această societate cu firmele F. S.A., F. S.R.L., respectiv DDDDDDDDDDDD. şi F. S.A. .

Or, societatea YYYYYYYYYYY. a fost înfiinţată de martorul YY. exclusiv în scopul derulării operaţiunilor solicitate de inculpatul E., prin folosirea fondurilor provenite de la LL. în asigurarea bunului mers al companiilor F., prin încheierea fictivă a mai multor contracte pentru justificarea transferurilor bancare, YYYYYYYYYYY. fiind astfel utilizată de inculpatul Boureanu pentru răscumpărarea participaţiilor la societăţile F., pentru contractarea unor credite bancare ori pentru creditarea societăţilor din grupul F..

Nu în ultimul rând, din înscrisurile ataşate dosarului cauzei, a rezultat că ZZZZZZZZZZZ. era director în cadrul unei alte firme offshore controlată de martorul YY., societatea EEEEEEEEEEEE. Cipru, care a preluat formal datoriile firmelor F., susnumitul semnând contractele încheiate, din partea EEEEEEEEEEEE. .

Având în vedere motivul înfiinţării YYYYYYYYYYY., care a avut relaţii numai cu firmele controlate, în fapt, de inculpatul E., faptul că cele două societăţi offshore erau controlate de martorul Hxxozoc şi folosite exclusiv în scopul ascunderii provenienţei banilor şi al destinatarilor finali ai acestora, a rezultat rolul exclusiv formal al martorului ZZZZZZZZZZZ., limitat numai la semnarea contractelor fictive.

Aspectele relevate anterior au susţinut afirmaţiile martorului YY. privind rolul de simplu "cărăuş" al martorului ZZZZZZZZZZZ., care asigura transportul din Cipru în România al sumelor de bani şi predarea acestora martorului YY., în condiţiile în care acesta presta o serie de activităţi în folosul şi la solicitarea lui YY..

Aplicând în speţă consideraţiile teoretice privind probele indirecte şi prezumţiile de fapt, instanţa de fond a concluzionat că probele administrate în cauză, respectiv declaraţiile martorilor VV., III. şi OO., confirmă declaraţiile martorului YY. cu privire la primirea unor sume importante de bani de către inculpaţi, prin intermediul circuitului financiar creat de acesta din urmă, descris anterior.

De asemenea, înscrisurile ataşate la dosar privind transferurile de bani, depuse de martorul YY., care concordă cu cele înaintate în cadrul procedurilor de cooperare judiciară internaţională, au relevat circuitul financiar descris de martor, inclusiv sub aspectul retragerilor în numerar şi au confirmat, în plus, susţinerile sale.

Prin urmare, s-a reţinut că, în contextul circumstanţelor factuale şi probaţionale analizate, operează prezumţia de fapt că banii retraşi în numerar au fost remişi de martorul YY. celor doi inculpaţi, A. şi E..

S-a apreciat că împrejurarea invocată de apărarea inculpatului A., cu privire la continuarea remiterii sumelor de bani şi ulterior perioadei în care martora GGGGGGGGGG. nu mai ocupa funcţia de ministru al transporturilor, nu are relevanţă, în contextul în care plăţile s-au efectuat în baza înţelegerii anterioare acestui moment, pierderea calităţii de funcţionar a persoanei în privinţa căreia inculpatul a afirmat că are influenţă neproducând vreo consecinţă cu privire la răspunderea penală a acestuia.

Nici în ceea ce priveşte sumele remise în numerar în cursul anului 2010 inculpatului E. - care au avut ca sursă şi fonduri personale ale martorului YY., pe care acesta din urmă şi le-a recuperat din fondurile de la LL. - nu s-a decelat vreun rezultat în planul laturii obiective a infracţiunii de trafic de influenţă, reţinută în sarcina inculpatului, sub aspectul modalităţii alternative a primirii de bani sau alte foloase.

Aşa cum s-a arătat, martorul YY. acţiona în numele LL., în calitate de reprezentant de facto al companiei austriece, scopul urmărit fiind cumpărarea influenţei sau mituirea funcţionarilor români cu atribuţii în aprobarea plăţilor restante pentru lucrările de reabilitare feroviară.

Prin urmare, s-a apreciat că nu prezintă relevanţă provenienţa sumelor de bani, obiect al cumpărării de influenţă/dare de mită, existenţa infracţiunilor de corupţie nefiind condiţionată de primirea anterioară, de către martorul YY., a sumelor de bani remise traficantului de influenţă/persoanei mituite.

În cazul particular al inculpatului E., relaţiile extrem de apropiate cu martorul YY. existente în perioada de referinţă, relaţii confirmate, de altfel, de ambii în declaraţiile date pe parcursul procesului penal, au determinat inclusiv o confuziune a patrimoniilor celor doi, care a generat, din partea martorului Hozoc, o serie de plăţi în beneficiul inculpatului.

Aşadar, martorul YY. a efectuat mai multe transferuri de bani în folosul inculpatului E., sursele fondurilor, astfel cum a rezultat din susţinerile martorului şi extrasele ataşate, fiind următoarele:

1) suma de 10.000 euro remisă la data de 23.03.2010 - provine din retragerea sumei de 14.000 euro, în numerar, efectuată din contul soţiei martorului YY., la data de 16.03.2010, aşa cum rezultă din extrasul de cont şi susţinerile martorului YY.;

2) suma de 10.000 dolari remisă la data de 09.04.2010 - provine din retragerea sumei de 10.000 de dolari, în numerar, efectuată din contul soţiei martorului YY., la data de 09.04.2010, aşa cum rezultă din extrasul de cont şi susţinerile martorului YY.;

3) suma de 20.000 de euro remisă la data de 12.04.2010 - provine din retragerea sumei de 30.000 de euro, în numerar, efectuată din contul martorului YY., la data de 12.04.2010, aşa cum rezultă din extrasul de cont şi susţinerile martorului YY.;

4) suma de 30.000 de euro remisă la data de 19.04.2010 - provine din retragerea sumei de 30.000 de euro, în numerar, efectuată din contul martorului YY., la data de 19.04.2010, aşa cum rezultă din extrasul de cont şi susţinerile martorului YY.;

5) suma de 50.000 de euro remisă la data de 30.04.2010 - provine din mai multe retrageri anterioare efectuate din contul martorului YY., totalizând 77.000 de euro, astfel: 13.000 euro la data de 27.01.2010, 4.000 euro la data de 11.02.2010, 6.000 euro la data de 02.03.2010, 14.000 euro la data de 16.03.2010, 10.000 euro la data de 24.03.2010, 30.000 euro la data de 25.03.2010, astfel cum rezultă din extrasele de cont indicate şi susţinerile martorului YY.;

6) suma de 40.000 de euro remisă la data de 26.05.2010 - provine din retragerea de 21.000 de euro din contul martorului YY., precum şi din retragerile anterioare efectuate din contul martorului YY., totalizând 77.000 de euro, astfel: 13.000 euro la data de 27.01.2010, 4.000 euro la data de 11.02.2010, 6.000 euro la data de 02.03.2010, 14.000 euro la data de 16.03.2010, 10.000 euro la data de 24.03.2010, 30.000 euro la data de 25.03.2010, astfel cum rezultă din extrasele de cont indicate şi susţinerile martorului YY.;

7) suma de 10.000 de euro remisă la data de 14.06.2010 - provine din retragerea sumei de 10.000 de euro, în numerar, efectuată din contul martorului YY. la data de 14.06.2010, aşa cum rezultă din extrasul de cont şi susţinerile martorului YY. .

În concluzie, inculpatul A. a primit, în numerar, în perioada ianuarie 2011 - ianuarie 2013, de la martorul YY., suma totală de 2.177.000 de euro.

De asemenea, inculpatul E. a beneficiat de sume de bani, achitate cash sau pentru servicii turistice, în cuantum de 1.053.500 euro, sume plătite de către martorul YY. în perioada 23.03.2010 - 15.06.2013.

Plăţi pentru proiectul VVVVVVVVVV. din Gibraltar

La dosarul cauzei au fost depuse actele constitutive ale societăţii VVVVVVVVVV. din care rezultă că au calitatea de asociaţi A., FFFFFFFFFFFF., YY. şi TTTTTTTTTT. .

În vederea finanţării societăţii VVVVVVVVVV., martorul YY. a transferat din fondurile provenind de la societatea LL. suma totală de 195.000 de euro; contribuţia inculpaţilor A. şi E. la această finanţare a societăţii a fost de 65.000 de euro fiecare, reprezentând câte o treime din costuri.

VVVVVVVVVV. a fost înfiinţată în vederea realizării unui proiect de transfer electronic de bani, urmând ca TTTTTTTTTT. să se ocupe de realizarea tehnică a proiectului, iar ceilalţi trei asociaţi (YY., E., A.) să realizeze finanţarea.

Situaţia de fapt expusă anterior în rezumat a fost stabilită pe baza materialului probator, respectiv declaraţiile martorilor YY., TTTTTTTTTT., GGGGGGGGGGGG., precum şi în raport de înscrisurile aflate la dosar. S-a constatat, contrar susţinerilor apărării, că declaraţiile martorului YY. se coroborează cu celelalte probe administrate în cauză, atât testimoniale, cât şi înscrisuri, constând în actele de înfiinţare a societăţii VVVVVVVVVV., înscrisurile ridicate la percheziţia domiciliară, înscrisuri privind mesajele de poştă electronică purtate/primite de inculpaţi, extrasele de cont depuse de martorul YY., respectiv primite prin intermediul comisiei rogatorii de la autorităţile judiciare elveţiene.

Martorul YY. a detaliat înţelegerea cu privire la finanţarea proiectului VVVVVVVVVV.:

"Conform înţelegerii, obligaţia de finanţare a societăţilor aparţinea mie, lui A. şi lui E., iar TTTTTTTTTT. era cel care dezvolta produsele şi conducea activitatea curentă a celor două societăţi (n.n. este vorba atât despre VVVVVVVVVV., cât şi despre societatea HHHHHHHHHHHH.). Astfel, eu am achitat cheltuielile de funcţionare pentru cele două societăţi, respectiv salarii programatori şi alţi angajaţi, echipamente, programe de calculator, abonament internet, etc. În fiecare lună, TTTTTTTTTT. ne trimitea deconturile de cheltuieli, iar eu aveam discuţii A. şi E. în principiu la fiecare 6 luni, iar la sfârşitul fiecărui an. (…) Am finanţat activitatea societăţii până la sfârşitul lui 2013, înţelegerea fiind că plăţile urmau să fie făcute din banii primiţi din afacerea LL., urmând să le scad din sumele cuvenite fiecăruia dintre noi. (…) Conform înţelegerii cu A. şi E., aceste sume s-au repartizat după activităţile efectuate de către programatori, în sensul că la VVVVVVVVVV. s-au decontat 195.000 euro, respectiv câte 65.000 euro pentru fiecare din cei 3 asociaţi finanţatori, iar la HHHHHHHHHHHH. s-au decontat 190.000 euro, respectiv câte 95.000 euro pentru mine şi E.. În concluzie, folosul obţinut de A. din aceste operaţiuni a fost de 65.000 euro, iar folosul obţinut de E. a fost de 160.000 euro".

În cursul cercetării judecătoreşti, martorul a relatat aceleaşi aspecte:

"Fiindcă aveam o relaţie de prietenie foarte lungă cu E., eram prieteni şi povesteam toate proiectele de bussines pe care le aveam în minte, la acel moment, fostul meu coleg de şcoală care locuieşte în Anglia, TTTTTTTTTT. mi-a propus două proiecte IT, VVVVVVVVVV., care era o platformă de transfer de bani, un portofel electronic de transfer de bani de pe un telefon pe altul. Cel de al doilea proiect HHHHHHHHHHHH., era un market place virtual, la vremea aceea, amândouă fiind noutăţi în domeniu. E. a considerat că aceste proiecte sunt foarte atrăgătoare şi a zis să le discutăm şi cu A., pt. ca împreună, toţi trei, să investim în dezvoltarea lor. L-am chemat pe TTTTTTTTTT., am stabilit împreună cum intrăm în cele două firme, cum se împart părţile sociale, am deschis cele două firme şi ulterior am convenit că finanţarea dezvoltării acestor două aplicaţii software va fi făcută prin transferuri efectuate din sumele primite de la LL., care se aflau în contul acelor companii off-shore deschise de mine, urmând să calculăm cota de participare a fiecăruia din aceste sume şi să scădem respectivele sume din banii ce urmau să fie primiţi de fiecare dintre noi, adică eu, E. şi A. în urma proiectului LL..

Discuţiile legate de sursa de finanţare au avut loc doar între mine, E. şi A.. Discuţiile despre proiect şi participarea fiecăruia dintre acţionari cu împrumut asociat aveau loc şi în prezenta lui TTTTTTTTTT. care era creatorul aplicaţiilor şi managerul celor două proiecte. Acesta se ocupa de partea tehnică şi ne prezenta periodic atât execuţia bugetului alocat cât şi nevoia de finanţare ulterioară. Alocarea efectivă a sumelor de bani pentru finanţarea celor două proiecte o făceam eu, dar de fiecare dată prezentam o evidenţă scrisă celor doi parteneri, A. şi E. cu ce sume s-au alocat ca să ştie ce sume se scad din banii ce urmau să îi primească de la LL.. Plăţile efective se făceau de obicei în contul celor două societăţi, dar au fost destule situaţii în care plăţile se făceau în contul unei companii deţinută de echipa de IT-işti care lucrau la proiect, dar toate plăţile aferente acestui proiect erau evidenţiate într-o situaţie centralizatoare în care se ştia cât s-a cheltuit şi cât se repartizează proporţional cu participarea în contul fiecărei companii. Plăţile erau făcute mai ales în conturile NNNNNNNNNNN., respectiv a companiilor care efectiv plăteau IT-iştii."

Aceste aspecte au fost confirmate şi de către martorul TTTTTTTTTT., în declaraţia din data de 26.04.2018:

"Într-o primă fază trebuia să fim asociaţi eu, YY., A. şi E. prin FFFFFFFFFFFF., apoi în faza următoare trebuia să devină asociat şi dl. IIIIIIIIIIII.. (…) Cheltuielile societăţii VVVVVVVVVV. au fost asigurate de NNNNNNNNNN. prin transfer bancar. (…) Eu am discutat cu Florin despre aceste cheltuieli, am agreat un buget şi el mi-a spus că a discutat şi cu E. şi A. şi că toţi au fost de acord cu aceste cheltuieli. Pentru justificarea cheltuielilor prezentam situaţii lunare, defalcate pe tipuri de cheltuieli (…) Am avut discuţii referitoare la proiectul VVVVVVVVVV. atât cu E., cât şi cu A., însă în trecere, nu detaliat. M-am întâlnit cu toţi trei împreună (respectiv YY., E., A.) în legătură cu acest proiect de aproximativ 4-5 ori, întâlniri care s-au desfăşurat în biroul dlui A. de lângă Piaţa Romană. În cadrul întâlnirilor s-au discutat progresele proiectului VVVVVVVVVV., cei trei întrebându-mă care mai e stadiul proiectului, iar eu expunându-le stadiul în momentul respectiv".

Fiind audiat în cursul cercetării judecătoreşti, la termenul din 25 noiembrie 2021, martorul TTTTTTTTTT. a arătat că îşi menţine declaraţia dată la urmărire penală, detaliind împrejurările privind iniţierea şi derularea proiectului VVVVVVVVVV.:

"În jurul anului 2011, 2012, am propus dezvoltarea unui proiect în România care să aibă ca obiectiv o platforma de aşa-zis portofel electronic, cu un card ataşat, deoarece, în acel moment, România nu avea niciun proiect de acest gen şi mi s-a părut o oportunitate de piaţă interesantă. (...) i-am prezentat lui YY. acest proiect, (...) a părut foarte interesat şi a spus că are diverşi parteneri de afaceri, care vor fi interesaţi de acest proiect. Ulterior, acesta m-a contactat şi mi-a spus să vin în Bucureşti în legătură cu proiectul. Întâlnirea a avut loc la un restaurant, nu era un meeting formal, unde erau prezenţi YY. şi A.. Eu le-am prezentat ideea şi care ar fi fost parametrii, cerinţele atât din punct de vedere financiar, ca investiţie, cât şi ce întâlniri ar trebui stabilite cu posibili parteneri cheie de pe piaţa din România. După meeting am trimis nişte prezentări, mi s-a spus că se vor aranja câteva întâlniri. În acelaşi timp, YY. mi-a spus că era interes din partea dlui A. şi E.. După această discuţie, dl YY. mi-a comunicat că atât A. cât şi E. au vrut să coparticipe în proiect, în discuţiile avute am spus că ar fi necesară o anumită cifră, iar Hozoc mi-a spus că cei doi au fost de acord sa coinvestească în proiect. Costul aprox total al proiectului a fost de 180.000 euro, dl YY. poate da mai multe detalii pentru că s-a ocupat de acest aspect, a urmărit toate cheltuielile şi situaţia financiară a proiectului.

Întâlnirile s-au focusat pe o posibilă relaţie cu LLLL. unde IIIIIIIIIIII. avea o funcţie de conducere, ulterior, acesta m-a redirecţionat către JJJJJJJJJJJJ. şi KKKKKKKKKKKK.. Am avut o întâlnire cu IIIIIIIIIIII. la sediul central al băncii. JJJJJJJJJJJJ. era foarte prins şi singura cu care am reusit să am o discuţie a fost KKKKKKKKKKKK.. Deşi am încercat să obţin o cooperare cu LLLL., nu am reuşit şi în ciuda eforturilor, proiectul a eşuat.

Aveam estimat cheltuielile lunare. Era vorba în primul rând de cheltuieli pentru dezvoltarea platformei, de marketing, călătorii, consultanţă şi altele. După ce erau estimate, YY. vărsa aceste fonduri. În timpul proiectului, pentru că nu am reuşit să deschidem conturi bancare sau să înfiinţăm o firmă pentru proiect, am folosit firma NNNNNNNNNNN. din Gibraltar. Fondurile au fost vărsate către aceasta firmă de către YY., care se ocupa de partea de transferuri, de unde erau redirecţionate către furnizorii de servicii.

Au avut loc câteva întâlniri, la biroul dlui A. în care eu dădeam un raport de progres legat de proiect şi ce s-a întâmplat, stadiile cheie. Cred că au fost 5 întâlniri, în total, în care îl ţineam la zi cu progresul proiectului. La aceste întâlniri am participat eu, YY., E. şi A..

La aceste întâlniri eu le prezentam care sunt nevoile financiare ale derulării proiectului, prezentam şi un raport de activitate a ceea ce s-a întâmplat până la acel moment şi estimam cât, de ce ar fi nevoie din punct de vedere bugetar pentru stadiul următor."

Un element de bază pentru succesul proiectului era ca acest produs de plăţi electronice să fie vândut către clienţi prin sucursalele unei bănci; în acest sens, A. l-a contactat pe martorul GGGGGGGGGGGG., director, la acea dată, al LLLL., pentru a încerca un parteneriat cu această bancă.

Fiind audiat în calitate de martor, acesta a confirmat implicarea inculpatului A. în proiect, despre care a declarat că era consultant sau asociat al VVVVVVVVVV.:

"De asemenea, aşa cum am mai spus şi în declaraţia anterioară, înţelegerea mea a fost că este consultant sau asociat în cadrul societăţii VVVVVVVVVV.."

În cursul cercetării judecătoreşti, martorul a arătat că:

"A. mi-a spus că este partener sau acţionar în cadrul proiectului VVVVVVVVVV.."

Pentru derularea proiectului a fost necesară plata sumei totale de 195.000 de euro, în perioada noiembrie 2011 - noiembrie 2013.

În contul contribuţiei inculpatului A. la finanţarea proiectului a fost transferată, din fondurile provenite de la LL., suma de 65.000 de euro, reprezentând o treime din costuri.

De asemenea, în contul contribuţiei inculpatului E. la finanţarea proiectului a fost transferată, din fondurile provenite de la LL., suma de 65.000 de euro, reprezentând o treime din costuri.

S-a apreciat că susţinerile inculpatului E., în sensul că nu a intrat în posesia sumei de bani, nu prezintă relevanţă. Destinaţia sumei de 65.000 euro nu o reprezenta remiterea sa în numerar inculpatului, ci constituia aportul şi investiţia financiară a acestuia în realizarea proiectului tehnic de "portofel electronic" din fondurile provenind de la LL..

Referitor la finanţarea proiectului, martorul YY. a arătat, în notele depuse la dosar, că suma de 195.000 de euro se compune din: 152.164 euro cheltuieli legate de funcţionarea societăţii şi 42.836 euro venitul lui TTTTTTTTTT., cel care a coordonat din punct de vedere tehnic şi logistic realizarea proiectului .

Referitor la cheltuielile efectuate, la dosar au fost depuse situaţii lunare din care a rezultat că au fost achitate salarii în cuantum de 8.800 de euro lunar (în total 140.800 euro aferent perioadei noiembrie 2011 - septembrie 2013 - f. x d.u.p.), precum şi alte cheltuieli legate de funcţionare - cheltuieli întreţinere birou, găzduire server, costuri internet, cheltuieli abonamente lunare şi taxe de circa 1000 de euro lunar . Pentru toate aceste cheltuieli au fost depuse la dosarul cauzei, de către martorul YY., facturile şi extrasele de cont .

Situaţia cheltuielilor era prezentată periodic asociaţilor, acest aspect rezultând atât din declaraţiile martorilor YY. şi TTTTTTTTTT., cât şi din înscrisurile ataşate la dosarul de urmărire penală.

Astfel, cu ocazia percheziţiei domiciliare efectuate la biroul inculpatului A. deţinut în cadrul G., a fost identificat un dosar de plastic, de culoare albă, cuprinzând 155 de file, care conţine o serie de documente referitoare la VVVVVVVVVV. Gibraltar . Printre aceste documente există şi o situaţie intermediară a cheltuielilor efectuate în perioada noiembrie 2011 - iulie 2012, din care rezultă că, până în luna iulie 2012, pentru VVVVVVVVVV. fusese cheltuită suma de 133.954 euro .

Implicarea inculpatului A. în înfiinţarea, conducerea societăţii VVVVVVVVVV. şi finanţarea proiectului a fost confirmată şi de celelalte documente ridicate cu prilejul percheziţiei domiciliare. Astfel, în dosarul de plastic destinat acestei societăţi au mai fost identificate documente de prezentare a funcţionalităţii aplicaţiei dezvoltate de societate, inclusiv cu prezentarea serviciilor oferite clienţilor, documente din care a rezultat că inculpatul îşi exprima acordul pentru poziţia de director al acestei companii, că dorea să înfiinţeze alături de YY. şi TTTTTTTTTT. societatea VVVVVVVVVV. S.A. cu un capital de 200.000 de euro, că era informat şi făcea observaţii cu privire la demersurile legale privind această societate .

În ceea ce-l priveşte pe inculpatul E., acesta a recunoscut faptul că era asociat societăţii VVVVVVVVVV. prin firma FFFFFFFFFFFF.. Totodată, inculpatul a arătat că nu a transferat nicio sumă de bani în vederea funcţionării societăţii VVVVVVVVVV. şi proiectului, finanţarea fiind asigurată de YY.:

"VVVVVVVVVV. - cred că nu a avut nici un contract în România, din ceea ce îmi amintesc a avut un singur contract în Marea Britanie de o valoare f. mică (aprox. 2.000 euro/lună). Firma a fost construită pe acelaşi principiu ca şi HHHHHHHHHHHH., respectiv TTTTTTTTTT. a propus o idee nouă pentru acea vreme, un portofel electronic de carduri, combinat cu o platformă de plăţi şi un sistem de transfer al plăţilor efectuate de români din străinătate. Acţionari erau FFFFFFFFFFFF., A. direct sau printr-o companie, YY., direct sau indirect şi TTTTTTTTTT.. Sunt 99% sigur că eu nu am băgat nici un ban în firmă, cred că finanţarea a fost realizată de YY.. Nu ştiu dacă A. a participat la finanţarea companiei. Rolul meu şi al lui A. era să identificăm firme, bănci dispuse să intre în proiect sau oameni dispuşi să se implice."

De altfel, inculpatul era informat cu privire la demersurile legale privind înfiinţarea şi constituirea societăţii VVVVVVVVVV. .

Plăţi pentru proiectul HHHHHHHHHHHH. din Gibraltar

E. este unul dintre asociaţii societăţii comerciale HHHHHHHHHHHH. din Gibraltar, alături de YY.. În acest sens, la dosarul cauzei au fost depuse documentele din care rezultă că FFFFFFFFFFFF. şi YY. erau asociaţii acestei companii .

În vederea finanţării proiectului HHHHHHHHHHHH., martorul YY. a transferat din fondurile provenind de la societatea LL. suma totală de 190.000 de euro; contribuţia lui E. la această finanţare a fost de 95.000 de euro, reprezentând jumătate din costuri, în perioada noiembrie 2011 - noiembrie 2013.

În legătură cu înţelegerea care a stat la baza înfiinţării societăţii HHHHHHHHHHHH., martorul YY. a arătat:

Aceleaşi aspecte au fost relatate de martor şi în cursul cercetării judecătoreşti:

"Fiindcă aveam o relaţie de prietenie foarte lungă cu E., eram prieteni şi povesteam toate proiectele de bussines pe care le aveam în minte, la acel moment, fostul meu coleg de şcoală care locuieşte în Anglia, TTTTTTTTTT. mi-a propus două proiecte IT, VVVVVVVVVV., care era o platformă de transfer de bani, un portofel electronic de transfer de bani de pe un telefon pe altul. Cel de al doilea proiect HHHHHHHHHHHH., era un market place virtual, la vremea aceea, amândouă fiind noutăţi în domeniu. E. a considerat că aceste proiecte sunt foarte atrăgătoare şi a zis să le discutăm şi cu A., pt. ca împreună, toţi trei, să investim în dezvoltarea lor. L-am chemat pe TTTTTTTTTT., am stabilit împreună cum intrăm în cele două firme, cum se împart părţile sociale, am deschis cele două firme şi ulterior am convenit că finanţarea dezvoltării acestor două aplicaţii software va fi făcută prin transferuri efectuate din sumele primite de la LL., care se aflau în contul acelor companii off-shore deschise de mine, urmând să calculăm cota de participare a fiecăruia din aceste sume şi să scădem respectivele sume din banii ce urmau să fie primiţi de fiecare dintre noi, adică eu, E. şi A. în urma proiectului LL..

Aceste aspecte au fost confirmate şi de către martorul TTTTTTTTTT. în declaraţia din data de 26.04.2018:

"HHHHHHHHHHHH. a fost un alt proiect pe care i l-am prezentat lui YY. şi de care acesta a fost foarte entuziasmat şi care a avut un anumit grad de succes. Scopul proiectului era crearea unei aplicaţii care permitea utilizatorilor să găsească oferte în funcţie de locaţia unde se aflau.

Proiectul se baza pe abilităţile telefoanelor de tip smart phone de a defini locaţia unui utilizator şi, ca atare, ni s-a părut un model interesant de business. După ce i-am prezentat lui YY. acest proiect şi după câteva discuţii iniţiale cu el, mi-a spus că şi E. este interesat să participe la proiect deoarece avea foarte multe contacte cu oameni care se ocupau de marketing şi îi părea o platformă interesantă.

Ca atare am hotărât să fondăm HHHHHHHHHHHH. pentru care am lucrat împreună cu un furnizor de soft din Sibiu, în paralel luând legătura cu diverşi operatori de retail cum ar fi LLLLLLLLLLLL., MMMMMMMMMMMM., NNNNNNNNNNNN. şi OOOOOOOOOOOO.. Dintre toţi singurul operator care a dat posibilitatea unui pilot a fost OOOOOOOOOOOO., cu care am lucrat aproximativ 1 an de zile. Proiectul pilot a fost susţinut financiar în mare parte de către firma HHHHHHHHHHHH., în sensul că noi am tipărit materialul publicitar, noi am instalat display uri de advertising în locaţiile OOOOOOOOOOOO. din Bucureşti, am digitalizat cataloage, am lansat o aplicaţie de mobil, etc.

Fondurile necesare acestei finanţări au fost puse la dispoziţie/transferate de către YY. în urma unei discuţii pe care a avut-o cu E.. Bugetul pentru proiect a fost stabilit de comun acord între cei trei asociaţi, respectiv eu, YY. şi E., în cadrul unei serii de întâlniri care au avut loc la sediul dlui Hozoc din strada x(…)

Bugetul pentru societatea HHHHHHHHHHHH. a fost discutat foarte deschis, cât de detaliat s-a putut la discuţiile avute în trei (eu, YY. şi E.) din sediul din strada x

În cursul cercetării judecătoreşti, martorul a relatat aceleaşi împrejurări, arătând că:

"În acest proiect, participanţi au fost eu împreună cu YY. şi E.. Am avut un număr de întâlniri cu diverşi retaileri, inclusiv MMMMMMMMMMMM., NNNNNNNNNNNN., OOOOOOOOOOOO.. OOOOOOOOOOOO. a răspuns pozitiv la propunerea noastră şi am lansat împreună un proiect prin care am digitalizat cataloagele OOOOOOOOOOOO. pe o aplicatie de mobil.

Din punct de vedere al derulării proiectului, acesta a avut un format similar, în sensul în care eu făceam, regulat, rapoarte de activitate şi estimare bugetară a proiectului. YY. se ocupa de transferurile care acopereau costurile de dezvoltare de software, alte cheltuieli de călătorie. Eu mă implicam la acel moment în găsirea de clienţi cărora le prezentăm avantajele proiectului.

Pentru finanţarea societăţii, plăţile au fost făcute identic ca în cazul VVVVVVVVVV., prin transfer bancar, către societatea NNNNNNNNNNN.. Este posibil să fi fost făcute plăţi şi în contul meu, pe numele meu, erau cheltuieli directe legate de proiect."

Referitor la cheltuielile aferente funcţionării proiectului HHHHHHHHHHHH., la dosar au fost depuse situaţii lunare din care rezultă că au fost achitate salarii în cuantum de 8.292 de euro lunar, precum şi alte cheltuieli legate de funcţionare. Costurile totale au fost în sumă de 293.963 euro; potrivit martorului YY., acesta împreună cu E. au hotărât ca fiecare asociat să suporte doar suma de 95.000 de euro, restul urmând a fi suportat de TTTTTTTTTT., ca împrumut asociat, şi de firma VVVVVVVVVV..

Pentru cheltuieli au fost depuse la dosarul cauzei, de către martorul YY., facturile şi extrasele de cont .

Situaţia cheltuielilor era prezentată periodic asociaţilor, inclusiv inculpatului E., acest aspect rezultând atât din declaraţiile martorilor YY. şi TTTTTTTTTT., cât şi din corespondenţa electronică depusă la dosarul cauzei de martorul YY..

S-a constatat că există o serie de mesaje din care rezultă implicarea inculpatului E. în societatea HHHHHHHHHHHH.; astfel, există mesaje prin care acesta primeşte detalii ale cheltuielilor pe care le implica societatea, spre aprobare, precum şi mesaje prin care inculpatul ia decizii în legătură cu aceste cheltuieli, respectiv oprirea finanţării anumitor componente.

Spre exemplu, în mesajul din data de 4 decembrie 2013, după ce anterior fusese informat cu privire la costurile HHHHHHHHHHHH. pe luna octombrie (salarii programatori 11.800 de euro, costuri servere şi hosting 91 euro lunar şi 360 GBP trimestrial, etc.), solicitându-i-se aprobarea bugetului, E. şi-a exprimat dezacordul spunând:

"părerea mea de utilizator de IPad e să închidem robinetul şi să nu mai dăm nici un salariu până nu funcţionează aplicaţia măcar cum trebuia să funcţioneze acum un an (…)" .

A rezultat, astfel, rolul inculpatului E., de finanţator şi factor de decizie, contrar susţinerilor apărării în sensul că aportul său ar fi constat doar în a găsi clientelă.

În ceea ce priveşte modalitatea în care sume provenind din încasări de la LL. au fost utilizate în vederea finanţării proiectelor VVVVVVVVVV. şi HHHHHHHHHHHH., s-a menţionat că, întrucât societăţile VVVVVVVVVV. şi HHHHHHHHHHHH., ambele înregistrate în Gibraltar, nu aveau deschise conturi, sumele prin care au fost finanţate au fost transferate direct către martorul TTTTTTTTTT. şi către alte două firme controlate de acesta, respectiv NNNNNNNNNNN. şi PPPPPPPPPPPP.. S-a apreciat că acest aspect nu prezintă relevanţă în ceea ce priveşte existenţa infracţiunilor reţinute în sarcina inculpaţilor A. şi E., relevantă fiind atribuirea sumelor de bani pentru finanţarea proiectelor în beneficiul inculpaţilor din fondurile care le-ar fi revenit acestora potrivit înţelegerii infracţionale. În acelaşi sens, s-a apreciat că nu prezintă niciun fel de importanţă faptul că cele două proiecte nu au avut succes, iar inculpaţii nu au obţinut profit de pe urma acestora.

Inculpaţii A. şi E. au negat că ar fi cunoscut provenienţa sumelor de bani folosite în finanţarea proiectelor VVVVVVVVVV., respectiv HHHHHHHHHHHH. şi au arătat că nu s-a dovedit că aceste fonduri provin de la LL., însă mijloacele de probă care demonstrează aceste aspecte sunt extrasele de cont, din care a rezultat realizarea transferurilor, precum şi declaraţiile martorilor YY. şi TTTTTTTTTT., din care a rezultat provenienţa şi scopul acestor transferuri.

Din declaraţiile martorului TTTTTTTTTT. a rezultat că fondurile necesare finanţării celor două proiecte au fost transferate către societatea NNNNNNNNNNN., întrucât cele două societăţi nu şi-au putut deschide conturi:

"Cheltuielile societăţii VVVVVVVVVV. în această perioadă au fost asigurate de NNNNNNNNNN. prin transfer bancar către o altă firmă pt că noi nu am reuşit să deschidem cont pt. VVVVVVVVVV.. Astfel, fondurile necesare funcţionării societăţii VVVVVVVVVV. au fost transferate către NNNNNNNNNNN., undeva în jur de 180.000-200.000 de euro - nu reţin exact suma. (...)

Ca şi în cazul VVVVVVVVVV., şi în cazul societăţii HHHHHHHHHHHH. transferurile fondurilor necesare funcţionării societăţii au fost transferate în conturile altei societăţi, respectiv tot NNNNNNNNNNN.."

"În timpul proiectului, pentru că nu am reuşit să deschidem conturi bancare (...) am folosit firma NNNNNNNNNNN. din Gibraltar. Fondurile au fost vărsate către aceasta firmă de către YY., care se ocupa de partea de transferuri, de unde erau redirecţionate către furnizorii de servicii.

(...) Pentru finanţarea societăţii, plăţile au fost făcute identic ca în cazul VVVVVVVVVV., prin transfer bancar, către societatea NNNNNNNNNNN.. Este posibil să fi fost făcute plăţi şi în contul meu, pe numele meu, erau cheltuieli directe legate de proiect.

(...) Plăţile către NNNNNNNNNNN. se făceau din firme ale lui YY.. În firma NNNNNNNNNNN., eu aveam calitatea de director general şi puteam dispune efectuarea de plăţi din conturile acestei societăti şi le-am folosit pentru finanţarea proiectelor VVVVVVVVVV. şi HHHHHHHHHHHH., furnizorii societăţilor fiind plătiţi în acest mod."

Declaraţiile martorului TTTTTTTTTT. s-au coroborat cu declaraţiile martorului YY., aspectele cunoscute direct şi personal de martorul TTTTTTTTTT. fiind relatate în aceeaşi modalitate de martorul Hozoc. În consecinţă, s-a apreciat că declaraţiile acestuia din urmă sunt veridice şi au fost avute în vedere de instanţă şi cu privire la aspectele care au fost cunoscute doar de acesta şi nu au fost aduse la cunoştinţa martorului TTTTTTTTTT., care s-a ocupat numai de partea tehnică a proiectelor şi, prin urmare, nu era interesat de aspectele financiare ale afacerii.

Din declaraţiile martorului YY. a rezultat că, potrivit înţelegerii cu inculpaţii A. şi E., finanţarea celor două societăţi s-a făcut cu fonduri LL. în cuantum total de 385.000 de euro (195.000 de euro pentru VVVVVVVVVV. şi 190.000 de euro pentru HHHHHHHHHHHH.):

"Am finanţat activitatea societăţii până la sfârşitul lui 2013, înţelegerea fiind că plăţile urmau să fie făcute din banii primiţi din afacerea JJ., urmând să le scad din sumele cuvenite fiecăruia dintre noi. (...)

Plăţile nu se făceau în conturile lui VVVVVVVVVV. şi HHHHHHHHHHHH., deoarece aceste societăţi nu au putut deschide conturi bancare datorită calităţii de persoană expusă politic (PEP) a lui E., ci în conturile altor firme unde era asociat TTTTTTTTTT. şi unde erau angajaţi programatorii şi care avea contractele pentru software şi alte servicii (NNNNNNNNNNN., QQQQQQQQQQQQ. S.R.L. România şi iConsult S.R.L. România) (...).

Conform înţelegerii cu A. şi E., aceste sume s-au repartizat după activităţile efectuate de către programatori, în sensul că la VVVVVVVVVV. s-au decontat 195.000 euro, respectiv câte 65.000 euro pentru fiecare din cei 3 asociaţi finanţatori, iar la HHHHHHHHHHHH. s-au decontat 190.000 euro, respectiv câte 95.000 euro pentru mine şi E.."

Fiind audiat în cursul cercetării judecătoreşti, martorul YY. a arătat, în mod expres, că:

"Discuţiile legate de sursa de finanţare au avut loc doar între mine, E. şi A.. Discuţiile despre proiect şi participarea fiecăruia dintre acţionari cu împrumut asociat aveau loc şi în prezenţa lui TTTTTTTTTT. care era creatorul aplicaţiilor şi managerul celor două proiecte. Acesta se ocupa de partea tehnică şi ne prezenta periodic atât execuţia bugetului alocat cât şi nevoia de finanţare ulterioară. Alocarea efectivă a sumelor de bani pentru finanţarea celor două proiecte o făceam eu, dar de fiecare dată prezentam o evidenţă scrisă celor doi parteneri, A. şi E. cu ce sume s-au alocat ca să ştie ce sume se scad din banii ce urmau să îi primească de la LL.. Plăţile efective se făceau de obicei în contul celor două societăţi, dar au fost destule situaţii în care plăţile se făceau în contul unei companii deţinută de echipa de IT-işti care lucrau la proiect, dar toate plăţile aferente acestui proiect erau evidenţiate într-o situaţie centralizatoare în care se ştia cât s-a cheltuit şi cât se repartizează proporţional cu participarea în contul fiecărei companii. Plăţile erau făcute mai ales în conturile NNNNNNNNNNN., respectiv a companiilor care efectiv plăteau IT-iştii."

Interesul manifestat de inculpaţii A. şi Boureanu în iniţierea, realizarea şi dezvoltarea proiectelor electronice (fiecare dintre ei implicându-se personal în derularea acestor activităţi), dar şi preocuparea ambilor inculpaţi în ceea ce priveşte cheltuielile generate de realizarea efectivă a fiecărui proiect (fiindu-le prezentate periodic situaţii privind stadiul tehnic al proiectelor şi cheltuielile efectuate sau ce urmau a fi efectuate), aspecte care nu au fost negate de inculpaţi, au condus la concluzia că aceştia aveau cunoştinţă, în mod cert, de provenienţa fondurilor alocate de martorul YY. în finanţarea celor două afaceri, mai ales că niciunul dintre inculpaţi nu a folosit fonduri personale în acest scop.

Din analiza extraselor de cont ataşate la dosarul cauzei, a rezultat că transferurile realizate în vederea finanţării proiectelor VVVVVVVVVV. şi HHHHHHHHHHHH. s-au realizat din societăţile RRRRRRRRRRR. şi QQ.. Provenienţa fondurilor transferate în conturile RRRRRRRRRRR. (societate controlată de martorul YY., aflată în veriga a IV-a a circuitului financiar) şi QQ. (societate controlată de SS., aflată în prima verigă a lanţului financiar) a fost reprezentată de încasările din fondurile LL..

Prin urmare, au fost detaliate transferurile prin care s-a realizat efectiv finanţarea celor două proiecte în contul aportului avut de inculpaţii A. şi E..

Astfel, din extrasele de cont ataşate la dosarul cauzei, a rezultat că transferurile efectuate în vederea finanţării celor două proiecte au fost următoarele:

- la data de 01.11.2011 a fost transferată suma de 46.000 de euro către TTTTTTTTTT. din societatea RRRRRRRRRRR.;

- la data de 27.01.2012 a fost transferată suma de 40.000 de euro către TTTTTTTTTT. din societatea RRRRRRRRRRR.;

- la data de 07.05.2012 a fost transferată suma de 20.000 de euro către TTTTTTTTTT. din societatea RRRRRRRRRRR.;

- la data de 16.05.2012 a fost transferată suma de 5.000 de euro către TTTTTTTTTT. din societatea RRRRRRRRRRR.;

- la data de 31.05.2012 a fost transferată suma de 5.000 de euro către TTTTTTTTTT. din societatea RRRRRRRRRRR.;

- la data de 31.05.2012 a fost transferată suma de 15.850 de euro către TTTTTTTTTT. din societatea RRRRRRRRRRR.;

- la data de 01.06.2012 a fost transferată suma de 1.126 euro către TTTTTTTTTT. din societatea RRRRRRRRRRR.;

- la data de 10.09.2012 a fost transferată suma de 12.000 euro către NNNNNNNNNNN. din societatea RRRRRRRRRRR.;

- la data de 19.09.2012 a fost transferată suma de 5.792 euro către NNNNNNNNNNN. din societatea RRRRRRRRRRR.;

- la data de 09.10.2012 a fost transferată suma de 17.092 euro către NNNNNNNNNNN. din societatea RRRRRRRRRRR.;

- la data de 29.10.2012 a fost transferată suma de 4.381 de euro către PPPPPPPPPPPP. din societatea RRRRRRRRRRR.;

- la data de 06.11.2012 au fost transferate sumele de 19.602,79 euro, respectiv 5439,21 euro către NNNNNNNNNNN. din societatea RRRRRRRRRRR.;

- la data de 07.11.2012 a fost transferată suma de 12.840 euro către NNNNNNNNNNN. din societatea RRRRRRRRRRR.;

- la data de 05.12.2012 a fost transferată suma de 12.716 euro către NNNNNNNNNNN. din societatea RRRRRRRRRRR.;

- la data de 06.12.2012 a fost transferată suma de 4.376 euro către NNNNNNNNNNN. din societatea RRRRRRRRRRR.;

- la data de 27.12.2012 a fost transferată suma de 17.092 euro către NNNNNNNNNNN. din societatea RRRRRRRRRRR.;

- la data de 31.01.2013 a fost transferată suma de 17.092 euro către NNNNNNNNNNN. din societatea RRRRRRRRRRR.;

- la data de 06.03.2013 a fost transferată suma de 17.092 euro către NNNNNNNNNNN. din societatea RRRRRRRRRRR.;

- la data de 26.04.2013 a fost transferată suma de 80.000 euro către NNNNNNNNNNN. din societatea QQ.;

- la data de 04.10.2013 a fost transferată suma de 2.500 euro către NNNNNNNNNNN. din societatea RRRRRRRRRRR.;

- la data de 01.11.2013 a fost transferată suma de 20.000 euro către NNNNNNNNNNN. din societatea QQ. .

Din declaraţiile martorului YY. şi din extrasele de cont aflate la dosarul cauzei a rezultat că o parte a sumelor de bani transferate din societatea RRRRRRRRRRR. au provenit şi din alte surse, nefiind fonduri transferate, la acel moment, de LL.. În ceea ce priveşte aceste transferuri de bani, martorul YY. a arătat că:

"Tot ce înseamnă companii din Cipru, acestea aveau ca sursă a banilor, banii veniţi de la LL., erau şi situaţii în care nu era disponibile sume în aceste companii din Cipru, pt. că nu veniseră încă banii pe circuitul creat de la LL. către acestea, în schimb era nevoie de bani pentru proiectul VVVVVVVVVV. şi HHHHHHHHHHHH. şi făceam plata din contul, de exemplu, al societăţii RRRRRRRRRRRR. S.R.L., în care eu deţineam 40% din acţiuni. Prin excepţie, s-au făcut plăţi şi din altă sursă, nu mi-am pus la acel moment să recuperez aceste sume pt. că o consideram contribuţia mea la finanţarea celor două proiecte."

Şi în cursul urmăririi penale, martorul a arătat că au fost făcute plăţi, parţiale, şi din alte societăţi pe care le controla, amintind în acest sens SSSSSSSSSSSS. şi TTTTTTTTTTTT. .

Din verificarea înscrisurilor ataşate la dosar, instanţa de fond a constatat că, în contul RRRRRRRRRRR., au fost virate sume de bani, într-un cuantum cuprins între 6.000 euro - 25.000 euro, de la societatea TTTTTTTTTTTT., în intervalul mai 2012 - octombrie 2013 .

De asemenea, în conturile TTTTTTTTTTTT. au fost transferate sume de bani preponderent de societăţile SSSSSSSSSSSS. sau UUUUUUUUUUUU., care, la rândul lor, au primit sume de bani de la RRRRRRRRRRRR., toate aceste societăţi fiind controlate de martorul YY..

Deopotrivă, din extrasele de cont depuse la dosar a rezultat că au avut loc transferuri de bani între societăţile TTTTTTTTTTTT., RRRRRRRRRRR. şi XXXXXXXXXXX., iar SSSSSSSSSSSS.. a primit sume de bani de la QQ. .

S-a apreciat că împrejurarea potrivit căreia finanţarea proiectelor VVVVVVVVVV. şi HHHHHHHHHHHH. a fost realizată de martorul YY., parţial, şi din alte surse decât fondurile provenite de la JJ., în contextul în care, la acel moment, sumele de bani de la această din urmă societate erau insuficiente, nu are vreo relevanţă în ceea ce priveşte activitatea ilicită reţinută în sarcina inculpaţilor A. şi E..

Astfel, fondurile provenite din alte surse reprezentau contribuţia martorului YY. la finanţarea acestor proiecte, martorul fiind unul dintre finanţatori, alături de inculpaţi. În plus, o parte din sumele de bani ce au fost primite de la LL. au fost folosite în cele două proiecte împreună cu inculpaţii A. şi E..

Martorul YY. a fost un participant direct, alături de inculpaţi, la comiterea faptelor ilicite şi a beneficiat de o parte a sumelor de bani rezultate din activitatea infracţională, lucru care nu a fost contestat de acesta. Modalitatea în care s-a realizat finanţarea celor două proiecte a fost precizată în detaliu de martorul YY. în declaraţiile sale, inclusiv prin menţiunile privind plăţile realizate din alte surse decât fondurile provenite de la LL., aspect ce a confirmat sinceritatea declaraţiilor sale.

S-a reţinut că acest mod de operare a fost folosit de martorul YY. şi în ceea ce priveşte sumele de bani remise în numerar inculpatului E., martorul recuperându-şi banii din fondurile provenite de la LL., consideraţiile privind lipsa de relevanţă sub aspectul întrunirii condiţiilor privind latura obiectivă a infracţiunii de trafic de influenţă reţinută în sarcina inculpatului, în modalitatea alternativă a primirii de bani sau alte foloase, fiind aplicabile şi în acest caz.

De altfel, a fost avut în vedere că sumele de bani ce reprezintă contribuţia martorului YY. la dezvoltarea proiectelor VVVVVVVVVV. şi HHHHHHHHHHHH. nu constituie obiectul acuzaţiilor aduse inculpaţilor A. şi E., care au fost limitate la propria contribuţie a acestora la comiterea faptelor.

Plăţi în contul societăţii VVVVVVVVVVVV.

La solicitarea inculpatului E. a fost achitată din fondurile LL. suma de 400.000 euro. Plata s-a realizat din conturile XX., deţinută de martorul YY., către VVVVVVVVVVVV., deţinută de martorul WWWWWWWWWWWW., care era naşul de cununie al lui E., astfel: la data de 02.07.2010 suma de 195.402 euro, la data de 24.09.2010 suma de 105.222 euro şi la data de 21.10.2010 suma de 100.212 euro .

În vederea creării unei justificări aparent legale pentru efectuarea acestor transferuri, între XX. şi VVVVVVVVVVVV. a fost încheiat un contract al cărui obiect era furnizarea, de către societatea VVVVVVVVVVVV., a unui studiu privind evoluţia pieţei auto din România, contra sumei de 400.000 de euro . În realitate, societatea XX. deţinută de martorul YY. nu avea nevoie de acest studiu, care nici nu a fost predat:

"Eu am semnat contractul însă nu am primit niciun studiu, nu aveam nevoie de vreun studiu. Nu am operat şi nici nu intenţionam vreodată pe piaţa auto." - declaraţia martorului YY. din data de 23.04.2018 .

Atât necesitatea încheierii contractului, cât şi preţul acestuia de 400.000 de euro, au fost stabilite de E., inculpatul fiind cel care le-a comunicat atât martorului YY., cât şi martorului WWWWWWWWWWWW., ce trebuie să facă.

Cu privire la aceste aspecte, martorul YY. a declarat:

"E. mi-a solicitat ca suma de 400.000 de euro să o plătesc în contul societăţii VVVVVVVVVVVV.. Pentru aceasta, m-a pus în legătură cu WWWWWWWWWWWW.. Cu acesta m-am întâlnit în biroul său situat pe Calea x, în clădirea XXXXXXXXXXXX.. La întâlnire WWWWWWWWWWWW. mi-a dat un draft de contract şi mi-a indicat contul societăţii VVVVVVVVVVVV.. Pe WWWWWWWWWWWW. îl mai întâlnisem anterior în mai multe ocazii, având în vedere faptul că acesta era naşul de cununie a lui E., iar acesta din urmă era naşul meu. Contractul a fost încheiat cu firma XX. întrucât eu am indicat numele societăţii. Eu am semnat contractul însă nu am primit niciun studiu, nu aveam nevoie de vreun studiu. Nu am operat şi nici nu intenţionam vreodată pe piaţa auto. Din ceea ce ştiu, WWWWWWWWWWWW. lucra în domeniul televiziunii şi al publicităţii TV şi nu avea experienţă în domeniul auto în afara faptului că era pasionat de maşini. Sursa banilor era afacerea LL., în conturile societăţilor WW. şi XX. nefiind virate sume de bani din alte activităţi. Plăţile s-au făcut conform calendarului stabilit prin contract, respectiv 02.07.2010 - 195.402 euro, 24.09.2010 - 105.222 euro, 21.10.2010 - 101.212" .

Audiat de instanţa de judecată la termenul din 13 mai 2021, martorul YY. a declarat:

"VVVVVVVVVVVV. era o firmă indicată de E., controlată de WWWWWWWWWWWW., naşul de cununie al lui E., E. m-a rugat să plătesc 400 mii euro, dacă bine imi amintesc în această companie. M-a trimis la WWWWWWWWWWWW., am perfectat cu acesta un contract care nu avea niciun fel de servicii real prestate la baza lui, era doar o aparenţă de legalitate. Banii care s-au plătit în acest contract proveneau din banii proveniţi de la LL.."

Martorul WWWWWWWWWWWW. a confirmat faptul că încheierea contractului cu firma XX. s-a realizat la solicitarea lui E., confirmând că inculpatul a fost cel care a stabilit şi preţul contractului de 400.000 de euro:

"Întrebare: cine a stabilit preţul contractului dintre VVVVVVVVVVVV. şi XX. şi ce s-a avut în vedere?

Răspuns: E. a stabilit preţul contractului şi s-a avut în vedere inclusiv stingerea datoriei acestuia către mine. Astfel, E. mi-a spus că a găsit o modalitate de stingere a datoriei către mine şi mi-a prezentat afacerea dintre VVVVVVVVVVVV. şi XX.."

Acelaşi aspect a relatat martorul şi în faţa instanţei de judecată:

"E. a avut iniţiativa încheierii contractului cu VVVVVVVVVVVV.."

Martorul WWWWWWWWWWWW. a indicat motivul pentru care inculpatul E. a procedat în acest mod, precizând faptul că o parte din suma încasată de la YY. reprezenta achitarea unui împrumut datorat de către E.:

"La sfârşitul anului 2009, începutul anului 2010 l-am împrumutat pe E. în câteva rânduri cu o sumă de bani care s-a ridicat în total în jurul valorii de 180.000 - 200.000 de euro, din cauza problemelor pe care le avea la acea vreme cu băncile.

La un moment dat, E. mi-a mai solicitat un împrumut pe care l-am refuzat datorită faptului că şi eu eram într-o situaţie financiară care nu îmi permitea să îi mai fac un împrumut şi i-am spus că ar trebui să închidem mai întâi împrumutul vechi, ca să putem discuta de noi împrumuturi. După o perioadă de timp, posibil o săptămână, o lună, nu mai reţin, mi-a propus afacerea cu XX., afacere din care urma ca eu să îmi recuperez stingerea împrumutului, respectiv suma de 200.000 de euro, iar restul de 200.000 de euro ar fi reprezentat valoarea muncii prestate, afacerea în sine. Au urmat întâlnirile şi încheierea contractului, precum şi încasarea sumelor de bani de la societatea XX. reprezentată în fapt de YY., în sensul că eu cu acesta m-am întâlnit, aşa cum am mai declarat. Aşa cum am declarat şi anterior, această afacere mi-a fost intermediată de E.. (…) E. a stabilit preţul contractului şi s-a avut în vedere inclusiv stingerea datoriei acestuia către mine.

Astfel, E. mi-a spus că a găsit o modalitate de stingere a datoriei către mine şi mi-a prezentat afacerea dintre VVVVVVVVVVVV. şi XX.."

În legătură cu contractul încheiat în data de 16 iunie 2010 între XX. şi VVVVVVVVVVVV., la termenul din 24 iunie 2021, martorul a arătat că:

"VVVVVVVVVVVV. a fost o societate a mea, care s-a ocupat cu consultanţă, în principal, în domeniul media şi nu numai.

Contractul s-a încheiat cu reprezentantul firmei de atunci, YY., acesta fiindu-mi prezentat de către E.. Din câte îmi amintesc, YY. a fost la mine la birou, i-am înmânat acestuia un draft de contract care ulterior, mi-a parvenit semnat.

E. avea o datorie la mine în jur de 200 mii euro, iar eu am pus la dispoziţia lui YY. un studiu de piaţă pentru perioada 2008-2010 care reprezenta evoluţia pieţei auto în România. Nu am negociat contractul cu YY.. Am livrat studiul şi o parte din banii încasati au închis o datorie a lui E. către mine, respectiv cea la care am făcut anterior referire, de 200 mii euro.

Preţul contractului, cred că a fost de 400.000 euro, preţul fiind stabilit de E..

Studiul a fost întocmit de către mine împreună cu persoane din cadrul firmei. Nu îmi amintesc în ce modalitate şi cui i l-am predat."

Cele de mai sus au fost confirmate şi de inculpatul E. care, în declaraţia dată în calitate de suspect, a arătat că a avut o datorie de ordinul sutelor de mii de euro în anul 2010 faţă de WWWWWWWWWWWW., pe care a achitat-o; inculpatul a declarat, însă, că nu îşi aminteşte modalitatea în care a stins această datorie.

Fiind audiat în cursul cercetării judecătoreşti, deşi a negat că ar fi avut vreun beneficiu material în urma încheierii contractului şi ar fi cunoscut provenienţa sumelor plătite, inculpatul a confirmat că a intermediat legătura dintre YY. şi WWWWWWWWWWWW. şi a admis că, prin această recomandare, s-a stins un împrumut al său de la acesta din urmă .

Având în vedere declaraţiile martorilor YY. şi WWWWWWWWWWWW., extrasele de cont şi contractul încheiat între XX., deţinută de martorul YY., către VVVVVVVVVVVV., deţinută de către WWWWWWWWWWWW., a rezultat că, în perioada 02.07.2010 - 21.10.2010, inculpatul E. a beneficiat de un transfer în conturile societăţii VVVVVVVVVVVV., în baza unui contract fictiv, în valoare totală de 400.000 euro, sumă provenită din fondurile de la LL., XX. fiind o societate aflată în a treia verigă a circuitului financiar fictiv creat de martorul YY. în vederea transmiterii foloaselor ilicite către beneficiarii finali ai activităţii infracţionale.

Plăţi către societăţile controlate de inculpatul E.

Martorul YY. a jucat rolul unei bănci în raport de fondurile cuvenite inculpatului E. din afacerea LL., fonduri care au fost rulate în funcţie de nevoile inculpatului.

Aceste fonduri au fost folosite, la cererea inculpatului E., pentru achiziţia de acţiuni şi părţi sociale la societăţile F. S.A., respectiv F. S.R.L., pentru plata spezelor bancare pentru trei împrumuturi contractate la YYYYYYYYYYYY., precum şi pentru creditarea celor două societăţi, F. S.A. şi F. S.R.L..

Cele două companii, F. S.A. şi F. S.R.L., au fost înfiinţate de cei doi fraţi Boureanu. Ulterior, în anul 2010, pe fondul crizei financiare şi al unor iminente executări silite pornite de bănci, fraţii Boureanu au gândit un mecanism care să le pună la adăpost acţiunile şi părţile sociale deţinute la cele două companii, având în vedere că reprezentau nişte active valoroase (societatea F. S.A. este o societate cu capital social de 2.000.000 RON şi cifră de afaceri care a crescut progresiv de la înfiinţare, ajungând în 2020 de peste 194 milioane RON). Astfel, au procedat la înstrăinarea acestor participaţii către o companie offshore pe care o controlau, DDDDDDDDDDDD., şi către prieteni (WWWWWWWWWWWW. şi ZZZZZZZZZZZZ.).

Ulterior, folosind fondurile provenind de la LL., participaţiile la cele două societăţi au fost răscumpărate.

În acest sens, martorul YY. a înfiinţat un vehicul financiar special destinat operaţiunilor solicitate de E., respectiv societatea YYYYYYYYYYY..

Compania YYYYYYYYYYY. a fost utilizată, într-o primă fază, la solicitarea inculpatului E., pentru răscumpărarea participaţiilor la cele două societăţi, F. S.A. şi F. S.R.L.. Pentru aceste tranzacţii au fost folosite fonduri provenind de la societatea LL.. Ulterior, compania YYYYYYYYYYY. a înstrăinat aceste participaţii către compania AAAAAAAAAAAAA., controlată de cei doi fraţi Boureanu. Deşi s-a negat orice legătură cu această societate, din înscrisurile aflate la dosar a rezultat că inculpatul E. acţiona în calitate de reprezentant al AAAAAAAAAAAAA. . Calitatea de persoane împuternicite au mai avut-o şi alţi membri ai familiei, respectiv BBBBBBBBBBBBB. (în prezent Boureanu) BBBBBBBBBBBBB. şi DDDDDDDDDD. . De altfel, cel din urmă a arătat că este beneficiarul real al acestei societăţi .

În paralel, tot la solicitarea inculpatului E., compania YYYYYYYYYYY. a mai fost folosită pentru contractarea unor credite bancare şi achitarea spezelor aferente, precum şi pentru creditarea societăţilor F. S.A. şi F. S.R.L..

În declaraţiile date de martorul YY., inclusiv în faţa instanţei de judecată, acesta a arătat că YYYYYYYYYYY. nu a desfăşurat activităţi cu alte companii decât cele controlate de fraţii Boureanu, respectiv F., DDDDDDDDDDDD., AAAAAAAAAAAAA., FFFFFFFFFFFF.. Aceste aspecte s-au coroborat cu înscrisurile aflate în dosarul de urmărire penală din care rezultă că YYYYYYYYYYY. avea relaţii doar cu firmele anterior menţionate, fiind alimentate cu fonduri provenind de la societăţile înfiinţate şi controlate de martorul YY. şi folosite în circuitul fondurilor provenite de la LL..

Astfel, din extrasele de cont aflate în volumul 33 d.u.p., a rezultat că în conturile YYYYYYYYYYY. au fost transferate mai multe sume de bani, respectiv:

- la data de 05.11.2010 este încasată suma de 20.000 euro de la XXXXXXXXXXX.; în aceeaşi zi se face o plată de 10.000 euro către F.;

- la data de 17.11.2010 este încasată suma de 30.000 euro de la XXXXXXXXXXX.; în aceeaşi zi se face o plată de 30.000 euro către F.;

- la data de 09.12.2010 este încasată suma de 8.000 euro de la XXXXXXXXXXX.; în următoarea zi se face o plată de 10.000 euro către F.;

- la data de 18.01.2011 este încasată suma de 10.000 euro de la XXXXXXXXXXX.; în aceeaşi zi se face o plată de 10.000 euro către F.;

- la data de 07.02.2011 este încasată suma de 15.000 euro de la XXXXXXXXXXX.; în aceeaşi zi se face o plată de 10.000 euro către F.;

- la data de 17.03.2011 este încasată suma de 9.000 euro de la RRRRRRRRRRR.; în aceeaşi zi se face o plată de 10.000 euro către F.;

- la datele de 16.05.2011 şi 17.05.2011 sunt încasate sumele de 10.000 euro şi de 8.000 euro de la YY.; în 6 şi 27 iunie se fac plăţi de câte 10.000 euro către F.;

- la data de 02.08.2011 este încasată suma de 23.000 euro de la RRRRRRRRRRR.; în aceeaşi zi se face o plată de 10.000 euro către F.;

- la data de 05.10.2011 este încasată suma de 313.400 euro de la CCCCCCCCCCCCC., fiind restituiţi aceleiaşi companii în ziua următoare;

- la data de 07.10.2011 este încasată suma de 15.000 euro de la F.;

- la data de 10.10.2011 este încasat creditul în sumă de 300.000 euro, sumă care este transferată în aceeaşi zi către YYYYYYYYYYY. S.R.L.;

- la data de 31.10.2011 este încasată suma de 30.000 euro de la F. şi este făcută o plată de 20.000 euro, la data de 01.11.2011, către FFFFFFFFFFFF.;

- la data de 04.11.2011 este încasată suma de 15.000 euro de la F. şi este făcută o plată de 20.000 euro către FFFFFFFFFFFF., la data de 07.11.2011;

- la data de 10.11.2011 este încasată suma de 100.000 euro de la RRRRRRRRRRR. care este transferată în aceeaşi zi către YYYYYYYYYYY. S.R.L.;

La data de 11.11.2011, în contul YYYYYYYYYYY. era disponibilă suma de 122.241 euro, din care suma de 42.000 euro este transferată către F., iar suma de 23.000 euro către YYYYYYYYYYY. S.R.L. .

La data de 14.11.2011, este încasată suma de 15.000 euro de la F. şi este făcută o plată, în ziua următoare, de 35.000 euro, către YYYYYYYYYYY. S.R.L. .

Totodată, în ziua de 16.11.2011, este făcută o plată de 20.695,84 euro către WWWWWWWWWWWW. .

La data de 17.11.2011, este încasată suma de 15.000 euro de la F. şi este făcută o plată, la data de 23.11.2011, de 29.000 euro, către FFFFFFFFFFFF. .

La datele de 02.12.2011 şi 05.12.2011, sunt încasate sume de câte 15.000 euro de la F. şi de la F. şi este făcută o plată, la data de 13.12.2011, de 25.000 euro, către FFFFFFFFFFFF. .

La data de 15.12.2011, este încasată suma de 15.000 euro de la F. şi sunt făcute plăţi, la 21 şi 27 decembrie 2011, de 20.000 euro, respectiv 9.988 euro, către YYYYYYYYYYY. S.R.L. şi de 10.000 euro, către FFFFFFFFFFFF., la 29.12.2011 .

La data de 04.01.2012, sunt încasate sumele de 10.000 euro şi 5.000 euro de la F. şi este făcută o plată, în ziua următoare, de 14.000 euro, către FFFFFFFFFFFF. .

La data de 16.01.2012, este încasat creditul de 200.000 euro, sumă care este transferată în aceeaşi zi către YYYYYYYYYYY. S.R.L. .

La data de 18.01.2012, sunt încasate sumele de 20.000 euro de la F. şi 8.992 euro de la YYYYYYYYYYY. S.R.L. şi este făcută o plată, în 24.01.2012, de 28.000 euro, către FFFFFFFFFFFF. .

La data de 01.02.2012, sunt încasate sumele de 10.000 euro de la F. şi de la F.. În aceeaşi zi, este făcută o plată în valoare de 20.714 euro către WWWWWWWWWWWW. .

La data de 15.03.2012, este încasată suma de 15.000 euro de la F. şi este făcută o plată, în 21.03.2012, de 19.000 euro, către FFFFFFFFFFFF. .

La data de 22.03.2012, este încasată suma de 32.000 euro de la F. şi este făcută o plată, în 27.03.2012, de 30.000 euro, către FFFFFFFFFFFF. .

La data de 26.04.2012, este încasată suma de 20.000 euro de la F. şi este făcută o plată, în 27.04.2012, de 20.000 euro, către F. .

La datele de 30.04.2012 şi 04.05.2012, sunt încasate sume de câte 15.000 euro şi de 10.000 euro de la F. şi de la F. şi sunt făcute plăţi, la data de 09.05.2012, de 29.000 euro şi de 21.000 euro către FFFFFFFFFFFF. .

La data de 16.05.2012, sunt încasate sumele de 11.506 euro de la YYYYYYYYYYY. S.R.L. şi de 10.000 euro de la F. şi este făcută o plată, la data de 17.05.2012, de 30.000 euro, către FFFFFFFFFFFF. .

La data de 24.05.2012, este încasată suma de 25.000 euro de la F. şi este făcută o plată, în 29.05.2012, de 30.400 euro, către F. .

La data de 25.06.2012, este încasată suma de 20.000 euro de la F. şi este făcută o plată, în 03.07.2012, de 10.000 euro, către FFFFFFFFFFFF. .

La data de 13.07.2012, este încasată suma de 27.000 euro de la RRRRRRRRRRR. şi este făcută o plată, în 18.07.2012, de 15.000 euro, către FFFFFFFFFFFF. .

La datele de 10 şi 14 august 2012, sunt încasate sumele de 30.000 euro şi de 20.000 euro de la F. şi este făcută o plată, în 23.08.2012, de 15.000 euro, către DDDDDDDDDDDD. .

La datele de 23 şi 27 august 2012, sunt încasate sume de câte 15.000 euro de la F. şi sunt făcute plăţi, în 11.09.2012, de 5.000 euro şi 25.000 euro, către FFFFFFFFFFFF. .

La data de 25.06.2012, este încasată suma de 20.000 euro de la F. şi este făcută o plată, în 03.07.2012, de 10.000 euro, către FFFFFFFFFFFF. .

La data de 28.09.2012, este încasată suma de 30.000 euro de la F., fiind transferată suma de 40.000 euro, în data de 02.10.2012, către FFFFFFFFFFFF. .

La datele de 9, 10 şi 15 octombrie 2012, sunt virate sumele de 30.000 euro de la F., 70.000 euro şi 30.0000 euro de la YYYYYYYYYYY. S.R.L., şi apoi transferate sumele de 100.000 euro (16.10.2012) în conturile RRRRRRRRRRR., 31.000 euro în XXXXXXXXXXX. şi 30.000 euro în RRRRRRRRRRR., la data de 23.10.2012, pentru ca, ulterior, să fie primită suma de 10.000 euro de la XXXXXXXXXXX. (24.0.2012) şi virată aceleiaşi companii suma de 58.500 euro, în data de 02.11.2012 .

La data de 09.11.2012, au fost transferate sumele de 15.000 euro de la YYYYYYYYYYY. S.R.L., de 20.000 euro de la F., la data de 12.11.2012, suma de 10.000 euro de la F., iar la data de 29.11.2012, suma de 15.000 euro, de la YYYYYYYYYYY. S.R.L., pentru a fi transferate apoi sumele de 12.000 euro în RRRRRRRRRRR. (29.11.2012) şi în conturile FFFFFFFFFFFF. - 35.000 euro (03.12.2012) şi 15.000 euro (28.01.2013) - fila x, 105.

La datele de 8 şi 12 februarie 2013, sunt transferate sumele de 35.000 euro de la YYYYYYYYYYY. S.R.L., 10.000 euro de la RRRRRRRRRRR., fiind făcute plăţi, în data de 12.02.2013, de 20.000 euro către RRRRRRRRRRR. şi 15.000 euro către FFFFFFFFFFFF. .

La datele de 26 şi 28 februarie 2013, sunt transferate sumele de 20.000 euro de la YYYYYYYYYYY. S.R.L. şi 20.000 euro de la RRRRRRRRRRR., pentru ca, în ziua următoare, să fie transferată către F. suma de 30.400 euro şi către RRRRRRRRRRR. suma de 13.000 euro .

La data de 07.03.2013 este primită suma de 23.000 euro de la YYYYYYYYYYY. S.R.L., din care 21.500 euro viraţi apoi, în aceeaşi zi, către F.; similar, este primită suma de 15.000 euro de la F. în data de 11.03.2013, virată, peste două zile, către DDDDDDDDDDDD. .

Conturile YYYYYYYYYYY. mai sunt creditate de F. - 15.000 euro în 15.03.2013, de YYYYYYYYYYY. S.R.L. - 22.670 euro în 28.03.2013, 50.000 euro în 15.05.2013 şi 30.000 euro în 22.05.2015 şi sunt transferate către EEEEEEEEEEEE. - 12.000 euro în 28.03.2013, către RRRRRRRRRRR. - 5.000 euro în 18.04.2013, către EEEEEEEEEEEE. - 10.000 euro în 17.05.2013, către F. - 8.400 euro în 17.05.2013 şi către FFFFFFFFFFFF. - 20.000 euro în 23.05.2013 .

La data de 31.05.2013, în contul YYYYYYYYYYY. era disponibilă suma de 60.000 euro, contul fiind creditat în 30.05.2013 cu suma de 40.000 euro, de YYYYYYYYYYY. S.R.L., fiind făcute plăţi de 59.000 euro către DDDDDDDDDDDD. .

Totodată, conturile companiei sunt alimentate cu mai multe sume de bani, după cum urmează:

- 10.000 euro de la RRRRRRRRRRR. în 04.06.2013, plătiţi în aceeaşi zi către FFFFFFFFFFFF.;

- 60.000 euro - 07.06.2013, 50.000 euro - 13.06.2013 şi 50.000 euro - 14.06.2013 de la YYYYYYYYYYY. S.R.L., fiind transferate sume de bani către: FFFFFFFFFFFF. - 20.000 euro în 17.06.2013, EEEEEEEEEEEE. - 20.000 euro în 17.06.2013, RRRRRRRRRRR. - 10.000 euro în 19.06.2013, FFFFFFFFFFFF. - 31.000 euro în 20.06.2013, EEEEEEEEEEEE. - 20.000 euro în 21.06.2013;

- 100.000 euro - 26.06.2013 de la YYYYYYYYYYY. S.R.L., fiind transferate sume de bani către: EEEEEEEEEEEE. - 10.000 euro în 27.06.2013 şi 60.000 euro în 28.06.2013 şi către RRRRRRRRRRR. - 39.500 euro în 28.06.2013;

- 50.000 euro de la F. în 01.07.2013, plătiţi în aceeaşi zi către FFFFFFFFFFFF.;

- 22.000 euro de la YYYYYYYYYYY. S.R.L. în 05.07.2013, fiind virată suma de 25.000 euro, la 09.07.2013, către F.;

- 10.000 euro de la YYYYYYYYYYY. S.R.L. în 07.08.2013, fiind virată suma de 10.000 euro, la 19.08.2013, către FFFFFFFFFFFF.;

- 15.000 euro de la YYYYYYYYYYY. S.R.L., 60.000 euro de la DDDDDDDDDDDD. în 29.08.2013, fiind plătite către EEEEEEEEEEEE. sumele de 30.000, 20.000 şi 15.000 euro în 29.08.2013, 11.09.2013 şi 30.09.2013 şi 566,98 euro către AAAAAAAAAAAAA., în 14.08.2015 .

Din cele arătate mai sus, a rezultat că transferurile de bani efectuate prin conturile YYYYYYYYYYY. se realizau, exclusiv, pe de o parte, cu societăţile controlate de martorul YY. şi folosite în circuitul financiar creat pentru primirea sumelor de bani provenite de la LL. şi, pe de altă parte, cu societăţile în care inculpatul E., deşi nu mai deţinea formal calitatea de asociat (în firmele înregistrate pe teritoriul naţional) sau de beneficiar real (în companiile înregistrate în alte jurisdicţii), avea un interes personal şi financiar, el fiind cel care decidea, în continuare, asupra finanţării acestora.

Relaţia dintre cei doi fraţi Boureanu a fost explicată de martora DDDDDDDDDDDDD., în sensul că, atunci când E. a intrat în politică, fratele său, DDDDDDDDDD., a continuat să se ocupe de afacerile inculpatului, inclusiv de cele două societăţi, F. S.A. şi F. S.R.L.:

"Cu dl Boureanu am lucrat efectiv până a intrat acesta în politică. Când dl Boureanu a intrat în politică, acesta i-a lăsat afacerile fratelui său, dlui DDDDDDDDDD.. Venea periodic, la birou, la fratele lui.(…)" - declaraţia martorei DDDDDDDDDDDDD., care a lucrat alături de fraţii Boureanu din anii 1996 - 1997 şi care a deţinut şi deţine, în continuare, o serie de calităţi în cadrul societăţilor F., respectiv, cu titlu exemplificativ, cenzor în cadrul F. S.A. sau împuternicit al F. S.R.L. . Totodată, martora a îndeplint, formal, după cum rezultă din actele şi lucrările dosarului, calitatea de reprezentant al DDDDDDDDDDDD. sau de asociat şi reprezentant al societăţii YYYYYYYYYYY. S.R.L..

Interesul inculpatului E. în deţinerea societăţilor F. şi în bunul mers al acestora a rezultat şi din veniturile pe care le obţine din aceste societăţi, direct sau prin intermediul acţionarului majoritar AAAAAAAAAAAAA..

Astfel, spre exemplu, societatea F. a plătit taxele de şcolarizare pentru EEEEEEEEEEEEE., fiica inculpatului E.. În acest sens, F. S.A. a plătit FFFFFFFFFFFFF. sumele de 22.988 RON în data de 26.10.2017, 19.408 RON în data de 24.04.2018 şi 19.323 RON la data de 14.05.2018 . Plăţile s-au făcut în baza a două contracte de sponsorizare puse la dispoziţia organelor judiciare de FFFFFFFFFFFFF., ca documente în baza cărora s-a realizat şcolarizarea elevei EEEEEEEEEEEEE. .

Fiind audiat în cursul cercetării judecătoreşti, martorul GGGGGGGGGGGGG., care a semnat contractele menţionate mai sus din partea F., a arătat că aceste contracte nu au fost încheiate la iniţiativa sa, ci a fratelui inculpatului E.

Totodată, s-a reţinut că inculpatul E. beneficiază de sume importante de bani de la compania AAAAAAAAAAAAA., acţionarul F. S.A.. Spre exemplu:

- la data de 13.02.2019 a primit suma de 528.750 euro - astfel, conform documentelor primite ca urmare a ordinului de anchetă emis către autorităţile judiciare din Marea Britanie, a rezultat că, la data de 13.02.2019, compania AAAAAAAAAAAAA. a transferat în conturile din Marea Britanie ale companiei GG., al cărei beneficiar real este inculpatul E. (aspect care rezultă din declaraţia acţionarului nominal - f. x d.u.p. şi traducerea la f. x d.u.p. şi din declaraţia formulată de inculpatul E. la bancă, cu ocazia deschiderii conturilor societăţii GG. - f. x d.u.p. şi traducerea la f. x d.u.p.), suma de 528.750 euro;

- la data de 01.11.2018 a primit 528.750 euro - astfel, conform documentelor primite ca urmare a ordinului de anchetă emis către autorităţile judiciare din Bulgaria, a rezultat că, la data de 01.11.2018, compania AAAAAAAAAAAAA. a transferat în conturile din Bulgaria ale companiei GG. (al cărei beneficiar real este inculpatul E.), suma de 528.750 euro;

- la data de 24.09.2018 a primit suma de 117.500 euro - astfel, conform documentelor primite ca urmare a ordinului de anchetă transmis autorităţilor din Bulgaria, compania AAAAAAAAAAAAA. a transferat în conturile companiei GG. (al cărei beneficiar real este inculpatul E.), suma de 117.500 euro;

- la data de 27.08.2018 a primit suma de 117.500 euro - astfel, conform documentelor primite ca urmare a ordinului de anchetă transmis autorităţilor din Bulgaria, compania AAAAAAAAAAAAA. a transferat în conturile companiei GG. (al cărei beneficiar real este inculpatul E.), suma de 117.500 euro;

- în anul 2017 a primit suma de 140.000 de euro - astfel, conform documentelor primite ca urmare a ordinului de anchetă transmis autorităţilor din Lituania, compania AAAAAAAAAAAAA. a transferat în conturile companiei HHHHHHHHHHHHH., aparţinând inculpatului (Compania HHHHHHHHHHHHH. a fost indicată de inculpatul E. ca aparţinându-i - f. x d.u.p.; f. x d.u.p.), suma de 20.000 de euro, la data de 15.05.2017, suma de 20.000 de euro, la data de 17.05.2017, suma de 20.000 de euro, la data de 18.05.2017, suma de 20.000 de euro, la data de 10.11.2017, suma de 20.000 de euro, la data de 15.11.2017, suma de 20.000 de euro, la data de 4.12.2017, suma de 20.000 de euro, la data de 20.12.2017, cu titlul de împrumut .

În continuare, au fost prezentate operaţiunile în care au fost folosite fondurile având ca provenienţă societatea LL.:

SC F. SA

Fonduri provenind din afacerea LL., în cuantum de 218.177,09 euro, au fost utilizate pentru răscumpărarea de către inculpat, prin compania AAAAAAAAAAAAA., a unui pachet de 35% din acţiunile societăţii F. S.A.. Acţiunile fuseseră înstrăinate anterior de inculpat, pe fondul iminentei executări a bunurilor sale de către băncile la care avea datorii.

În acest sens, la solicitarea inculpatului, martorul YY. a achiziţionat acţiunile cu suma totală de 218.177,09 euro. Pentru achiziţia acţiunilor martorul YY. a folosit compania YYYYYYYYYYY..

Ulterior, la solicitarea inculpatului, martorul a vândut aceste acţiuni companiei AAAAAAAAAAAAA. (al cărei beneficiar declarat este DDDDDDDDDD. - f. x d.u.p.), cu suma de 155.000 euro, sumă care, în realitate, nu a fost plătită, creându-se doar aparenţa stingerii acestei datorii.

Astfel, într-o primă fază, martorul YY. a aplicat asupra acestei sume un discount de 35%, devenind astfel 101.082 euro; ulterior, nici această sumă nu a fost achitată, în realitate efectuându-se trei plăţi, prin rularea aceleiaşi sume de bani, care era restituită de fiecare dată.

În acest mod, inculpatul a avut un beneficiu net de 218.177,09 euro, constând în suma achitată din fondurile LL. pentru achiziţia pachetului de acţiuni F. S.A., în urma unor operaţiuni complexe.

Descrierea pe larg a operaţiunilor:

YYYYYYYYYYY. a obţinut, folosind fonduri din afacerea LL., 35% din acţiunile F. S.A., prin plăţi directe sau compensare, valoarea acţiunilor fiind de 218.177,09 euro.

Astfel, la data de 02.09.2010, YYYYYYYYYYY. (reprezentată de YY.) cumpără 16% din acţiunile F. S.A., achitând, la data de 07.09.2010, 74.766,35 euro către ZZZZZZZZZZZZ. (conform extrasului de cont - f. x d.u.p.; contractul de vânzare-cumpărare a fost încheiat cu IIIIIIIIIIIII., cetăţean român şi italian, cu indicarea datelor de cont al lui ZZZZZZZZZZZZ. în vederea efectuării plăţii - f. x d.u.p.).

Suma de 74,766,35 euro, achitată de societatea YYYYYYYYYYY., provenea din încasarea a 100.000 de euro de la societatea RRRRRRRRRRR., din data de 07.09.2010 .

În luna noiembrie 2011, YYYYYYYYYYY. (reprezentată de YY.) cumpără, de la WWWWWWWWWWWW., 9% din acţiunile F. S.A., achitând 41.410,74 euro - conform contractului de vânzare-cumpărare şi extraselor de cont fiind transferate sumele de 20.695,84 euro, la data de 16.11.2011 şi 20.714,9 euro, la data de 01.02.2012 .

Aceste sume de 20.695,84 euro şi 20.714,9 euro proveneau din încasarea a 100.000 de euro de la societatea RRRRRRRRRRR., din data de 10.11.2011 .

La data de 10.06.2013, YYYYYYYYYYY. cumpără de la DDDDDDDDDDDD. 10% din acţiunile F. S.A., la preţul de 102.000 euro (contractul de vânzare-cumpărare - f. x d.u.p.). Acest preţ se achită prin compensare, la dosar fiind ataşat contractul de compensare din data de 23.06.2014 . Prin acest contract s-a constatat că YYYYYYYYYYY. a acordat, cu titlu de împrumut, suma totală de 245.700 de euro către F. S.A., astfel că plata sumei de 102.000 de euro a fost preluată de F. S.A., care urma să o plătească în numele YYYYYYYYYYY. către DDDDDDDDDDDD..

Sumele transferate de RRRRRRRRRRR. au avut ca provenienţă iniţială sumele achitate de LL., societatea fiind controlată de martorul YY. şi fiind folosită de acesta în circuitul financiar, situându-se în veriga a IV-a a lanţului fictiv de transmitere a foloaselor ilicite.

Faţă de cele arătate, a rezultat că, în perioada septembrie 2010 - iunie 2013, inculpatul E. a primit, prin intermediul vehiculului financiar creat de martorul YY., mai multe sume de bani cu titlu gratuit destinate achitării pachetului de 35% din acţiunile F. S.A., interval de timp ce prezintă relevanţă în ceea ce priveşte plasarea temporală a acţiunilor circumscrise elementului material al laturii obiective a infracţiunii de trafic de influenţă, în modalitatea alternativă a primirii sumelor de bani.

S-a apreciat că activităţile efectuate ulterior consumării acestui interval de timp prezintă relevanţă în ceea ce priveşte interesul inculpatului E. în răscumpărarea acestor acţiuni, precum şi în stabilirea beneficiului material efectiv rezultat din comiterea infracţiunii.

Conform înţelegerii, cele 35% acţiuni au fost vândute ulterior către firma AAAAAAAAAAAAA., contra sumei de 699.800 RON (aproximativ 155.000 euro) în anul 2015, în realitate nefiind plătită vreo sumă de bani. Astfel, prin contractul din data de 12.08.2015, compania YYYYYYYYYYY., aparţinând martorului YY., a vândut companiei AAAAAAAAAAAAA., reprezentată de BBBBBBBBBBBBB., urmare a căsătoriei cu DDDDDDDDDD.), un număr de 3.499 de acţiuni la F. S.A., contra sumei de 699.800 RON . Prin contractul încheiat cu GGGGGGGGGGGGG. (angajat al lui DDDDDDDDDD.), la aceeaşi dată de 12.08.2015, YYYYYYYYYYY. a vândut acestuia o acţiune la F. S.A. - f. x d.u.p.; acest lucru a fost necesar întrucât o societate pe acţiuni, cum este F. S.A., nu poate funcţiona dacă are un acţionar unic, fiind nevoie de minim doi acţionari, aspect confirmat în faţa instanţei de martorul GGGGGGGGGGGGG. în cadrul audierii de la termenul din 24 iunie 2021, martorul arătând cu această ocazie că iniţiativa de a deveni acţionar nu i-a aparţinut, contractul fiind încheiat la iniţiativa fratelui inculpatului E..

Ulterior, folosindu-se un alt artificiu, această sumă a fost redusă la suma de 101.082 euro, care însă nu a fost achitată.

Astfel, prin contractul din data de 23.05.2017, martorul YY. a preluat creanţa de 699.800 RON pe care societatea YYYYYYYYYYY. o avea asupra AAAAAAAAAAAAA. . În continuare, în 15.06.2017, martorul YY. a oferit un discount de 35% către AAAAAAAAAAAAA., dacă plata se făcea în termen de maxim o lună .

În acest mod s-a ajuns ca acţiunile la compania F. S.A. să fie răscumpărate, prin compania AAAAAAAAAAAAA., cu suma de 454.870 RON, în echivalent 101.082 euro.

În realitate, nici acest preţ nu a fost plătit, recurgându-se doar la crearea unei aparenţe a achitării acestei sume, prin rularea aceleiaşi sume de bani - astfel, la data de 26.06.2017, societatea AAAAAAAAAAAAA. a plătit în contul personal al martorului YY. suma de 30.000 euro, suma a fost retrasă cash şi restituită lui DDDDDDDDDD., care a procedat la efectuarea unei noi plăţi în numele AAAAAAAAAAAAA., la data de 30.06.2017, în sumă de 35.000 de euro; şi de această dată, martorul YY. i-a restituit banii primiţi, astfel că a urmat o ultimă plată, în cuantum de 35.000 de euro, la data de 04.07.2017, banii fiind din nou restituiţi.

Referitor la raţiunile care au stat la baza acestor operaţiuni, martorul YY. a declarat următoarele:

"F. şi F. erau deţinute de E. şi fratele lui, dar după ce băncile la care aveau datorii au demarat procedurile de executare, aceştia au fost nevoiţi să vândă acţiunile şi părţile sociale către terţi care să le deţină în beneficiul lor. Din ce am aflat de la aceştia, majoritatea acţiunilor şi părţilor sociale au fost vândute către firmele lor AAAAAAAAAAAAA. şi DDDDDDDDDDDD., o parte a fost vândută către WWWWWWWWWWWW., iar o altă parte către un italian.

În acest sens, în cursul anului 2010 sau 2011, am înfiinţat YYYYYYYYYYY. Cipru. Această societate a fost folosită pentru a achiziţiona înapoi, în beneficiul lui E., acţiuni şi părţi sociale la F., F. şi YYYYYYYYYYY. S.R.L.."

Împrejurările relevate în cursul urmăririi penale au fost reluate de martor şi în faţa instanţei de judecată.

Aceste aspecte s-au coroborat cu declaraţiile date de martorul WWWWWWWWWWWW., care a confirmat că tranzacţionarea acţiunilor s-a realizat la solicitarea şi în termenii indicaţi de inculpatul E..

Aceleaşi împrejurări au fost relatate de martorul WWWWWWWWWWWW. şi cu ocazia audierii de la termenul din 24 iunie 2021, acesta răspunzând afirmativ solicitărilor inculpatului E. de a achiziţiona acţiuni la F. S.A., ca urmare a relaţiei apropiate dintre ei, dat fiind că se cunosc de peste 25 ani, iar împreună cu soţia i-au fost naşi de cununie.

Astfel, martorul WWWWWWWWWWWW. a declarat că:

"La rugămintea lui E., care la acea dată mi-a spus că avea probleme interne cu unii dintre acţionari, am achiziţionat un procent, nu îmi amintesc care, de acţiuni la firma S.C. F. S.A., cu rugămintea către E. că este doar un ajutor, iar în momentul în care îşi va rezolva problemele, i le voi da înapoi, cu aceeaşi sumă cu care le-am achiziţionat, nu eram interesat să fiu acţionar în firma respectivă. Cred că un an mai târziu, am revândut acţiunile, nu îmi amintesc cui, dar ştiu că am încasat banii pe care i-am avansat în această tranzacţie, fără nici un beneficiu din partea mea.

La vânzarea acestor acţiuni, nu m-am întâlnit cu persoana căreia i-am vândut acţiunile, cred că actele mi-au parvenit la biroul meu, după o discuţie prealabilă cu E. care mi-a transmis că va răscumpăra acţiunile, aşa cum mi-a promis, la preţul pe care eu le-am cumpărat.

Acţiunile le-am cumpărat din banii mei personali, prin transfer bancar, banii rezultaţi din vânzarea acţiunilor mi-au parvenit în aceeaşi manieră, tot prin transfer bancar.

Relaţia mea cu E. este una apropiată, ne ştim de 25, 27 de ani, şi împreună cu soţia, i-am fost naşi la cea de a doua cununie."

Cu privire la aceste operaţiuni, inculpatul E. a recunoscut, în cursul urmăririi penale, că a avut un rol determinant (declaraţia dată în calitate de suspect - f. x d.u.p.).

Natura relaţiilor derulate între societăţile F. şi societatea YYYYYYYYYYY., sursa fondurilor folosite de cea din urmă societate pentru plata acţiunilor (sau părţilor sociale) şi rolul inculpatului E. în aceste pretinse tranzacţii, au reprezentat aspecte descrise în detaliu de martorul YY. cu ocazia audierii de la termenul de judecată din 13 mai 2021, martorul menţinând în totalitate declaraţiile făcute în cursul urmăririi penale. Astfel, acesta a declarat următoarele:

"Era o perioadă mai dificilă pentru E., ca urmare a unor credite neperformante, băncile încercau să valorifice toate activele pe care le avea şi eu am fost unul dintre cei care am fost solicitat de E. să cumpăr acele acţiuni/părţi sociale la firmele F.. Acele acţiuni erau cumpărate de nişte societăţi special create, cred că este vorba de YYYYYYYYYYY.. Sursa acestor bani cu care se cumpărau acţiunile este tot LL. şi banii respectivi se scădeau din suma ce urma să îi revină lui E., aşa cum am consemnat inclusiv în acea evidenţă pe care o ţineam cu fiecare sumă pe care o adunam şi contabilizam ca să ţinem socoteala câţi bani a primit şi cât mai are de primit. În mod formal, eram prezentat ca fiind investitor, dar niciodată nu am luat parte la nicio decizie pt. că, de fapt, E. rămăsese acţionarul la aceste companii. După aceea, au fost tot felul de tranzacţii cu aceste acţiuni/părţi sociale, toate erau consemnate în evidenţele pe care le ţineam ca să ştim câţi bani a primit din cât i se cuvenea din LL..

Erau împrumuturi sau investiţii aparente şi acţiuni care trebuiau răscumpărate aparent, într-o succesiune de tranzacţii, a.î. să ajungă acţiunile respective în proprietatea unor alte companii controlate tot de E. sau de fratele său, în aşa fel încât, banii respectivi, ce fuseseră plătiţi prin prima tranzacţie să fie restituiţi dar la o valoare mult mai mică, printr-o serie de discount-uri. Toate aceste acţiuni erau solicitate de E., iar din punctul meu de vedere, atât timp cât era vorba despre banii lui, pe care îi avea de primit de la LL., orice documente, tranzacţii pe care le considera că îi sunt folositoare, consideram că era de datoria mea să fiu de acord cu el.

Niciodată nu am avut discuţii cu semnatarii contractului, respectiv DDDDDDDDDD., BBBBBBBBBBBBB., GGGGGGGGGGGGG.. L-am întâlnit de câteva ori pe DDDDDDDDDD. dar nu am discutat niciodată vreun contract cu el. pe BBBBBBBBBBBBB. nu am întâlnit-o niciodată, iar cu GGGGGGGGGGGGG. cred că am discutat de vreo două ori despre nişte ferestre termopan de la mine de acasă care nu funcţionau. Semnam contractele pentru că îmi solicita E. şi consideram că este de datoria mea, fiind vorba de banii lui.

YYYYYYYYYYY. era o societatea care practic îl avea ca beneficiar real pe E. atât timp cât a deţinut acţiuni/părţi sociale în companie, eu o gestionam, semnam diverse acte în numele acestei companii, dar cât timp compania a deţinut părţi sociale sau creanţe în acele societăţi F. S.A., inclusiv în tranzacţiile cu DDDDDDDDDDDD. îl avea ca beneficiar real pe E.. Veniturile acestei companii erau de fapt veniturile lui E., inclusiv atunci când YYYYYYYYYYY. a acordat împrumuturi unor companii din grupul F., acele împrumuturi erau făcute din banii cuveniţi lui E. pentru proiectul LL..

(…) Referitor la vânzarea acţiunilor F., aşa cum am arătat şi mai devreme, E. îmi trimitea diverse contracte, pe care le semnam eu primul şi ulterior, erau semnate de reprezentantul companiei cu care se făcea tranzacţia. Nu îmi aduc aminte cine semna pentru fiecare companie, cine era reprezentantul fiecărei companii, unele companii erau reprezentate de DDDDDDDDDD., altele de BBBBBBBBBBBBB., altele de GGGGGGGGGGGGG., erau diverse nume care semnau, pe mine nu mă interesau pt. că ştiam că eu semnez pentru E." .

Referitor la faptul că, la răscumpărarea acţiunilor F. S.A., nu a fost achitată, în realitate, nicio sumă de bani, martorul YY. a declarat următoarele:

"Acţiunile au fost vândute în schimbul sumei de 155.000 euro, cu plata peste 1 an. Eu am preluat creanţa şi am acordat un discount de 55.000 euro pentru plata în avans a acestei creanţe. Suma de 100.000 euro mi-a fost virată în contul personal în cursul anului 2017, deschis la S., prin 3 transferuri. După fiecare încasare, eu retrăgeam banii în numerar, îi predam secretarei lui DDDDDDDDDD., pe nume DDDDDDDDDDDDD. care îi înmâna lui Sorin. Acesta îi depunea în cont şi îmi făcea o nouă plată" .

Declaraţiile martorului YY. s-au coroborat cu declaraţia martorei DDDDDDDDDDDDD., care a confirmat faptul că a primit de la soţia martorului YY. plicuri cu bani pe care i-a predat lui DDDDDDDDDD..

Declaraţiile martorei DDDDDDDDDDDDD., în sensul că predarea plicurilor cu bani s-a făcut la intervale de câteva zile, s-au coroborat cu extrasele de cont, din care a rezultat că societatea AAAAAAAAAAAAA. a efectuat plăţi în contul martorului YY. la intervale de 4 - 5 zile, respectiv la datele de 26.06.2017, 30.06.2017 şi 4.07.2017 . Totodată, extrasele de cont au confirmat şi plasarea în timp de către martoră a acestor evenimente, perioada când inculpatul E. a fost "arestat în dosarul cu poliţiştii" fiind 10 iunie 2017 - 11 august 2017.

S-a apreciat că împrejurarea potrivit căreia inculpatul era arestat în perioada în care au avut loc transferurile şi remiterile succesive ale aceleiaşi sume de bani, pentru a crea impresia achitării preţului acţiunilor, nu prezintă importanţă, mecanismul folosit fiind stabilit anterior de martorul YY. cu inculpatul E., persoanele implicate efectiv în aceste operaţiuni fictive fiind membrii familiilor acestora, respectiv soţia martorului Hozoc şi fratele inculpatului Boureanu, prin intermediul unei persoane de încredere, martora DDDDDDDDDDDDD..

În concluzie, s-a reţinut că, în modalitatea descrisă mai sus, folosul obţinut de inculpatul E. a fost în cuantum de 218.177,09 euro, reprezentând suma achitată din fondurile cu provenienţa LL. în vederea achiziţionării pachetului de 35% din acţiunile F. S.A., acţiuni care apoi au fost preluate de compania AAAAAAAAAAAAA., fără vreo sumă de bani.

SC F. SRL

În mod similar, fondurile provenind din afacerea LL. au fost utilizate pentru răscumpărarea, de către inculpatul E., prin compania AAAAAAAAAAAAA., controlată împreună cu fratele său, a unui pachet de 25% din părţile sociale ale societăţii F. S.R.L..

În această operaţiune efectuată la solicitarea inculpatului E., martorul YY. a utilizat acelaşi vehicul financiar, respectiv compania YYYYYYYYYYY..

Prin această companie au fost cumpărate părţile sociale cu suma de 30.000 de euro şi ulterior vândute societăţii AAAAAAAAAAAAA., cu suma de 566,98 de euro.

În acest mod, inculpatul a avut un beneficiu net de 29.433,02 euro (constând în diferenţa dintre suma de 30.000 euro, achitată din fondurile LL. de compania martorului, şi suma de 566,98 euro la care părţile sociale au fost vândute mai departe companiei controlate de inculpat); acest beneficiu a fost obţinut printr-o succesiune de operaţiuni.

Descrierea pe larg a operaţiunilor:

Astfel, la data de 3 octombrie 2011, YYYYYYYYYYY., reprezentată de YY., cumpără de la DDDDDDDDDDDD., reprezentată de fratele inculpatului DDDDDDDDDD., 25% din părţile sociale F. S.R.L. (conform contractului de vânzare-cumpărare - f. x d.u.p. şi varianta în limba română la f. x d.u.p.).

YYYYYYYYYYY. a achitat suma de 30.000 euro, respectiv 15.000 euro, la data de 16.08.2012 şi 15.000 euro la data de 12.03.2013 .

Banii proveneau din încasarea a 100.000 de euro de la societatea RRRRRRRRRRR., din data de 10.11.2011 .

Astfel, în perioada august 2012 - martie 2013, inculpatul E. a primit, prin intermediul vehiculului financiar creat de martorul YY., respectiv YYYYYYYYYYY., sume de bani destinate achitării pachetului de 25% din părţile sociale ale S.C. F. S.R.L., interval de timp ce prezintă relevanţă în ceea ce priveşte plasarea temporală a acţiunilor circumscrise elementului material al laturii obiective a infracţiunii de trafic de influenţă, în modalitatea alternativă a primirii de bani sau alte foloase.

S-a apreciat că activităţile efectuate ulterior consumării acestui interval de timp prezintă relevanţă în ceea ce priveşte interesul inculpatului E. în răscumpărarea părţilor sociale, precum şi în stabilirea beneficiului material efectiv rezultat din comiterea infracţiunii.

Astfel, la data de 12.08.2015, YYYYYYYYYYY. vinde aceste părţi sociale către AAAAAAAAAAAAA., reprezentată de BBBBBBBBBBBBB., prin căsătoria cu DDDDDDDDDD.), cu suma de 2500 de RON, conform contractului ataşat la dosarul cauzei .

Echivalentul în euro al acestei sume, de 566,98 euro, a fost achitat prin transfer bancar la data de 14.08.2015 .

Rolul avut în derularea acestor operaţiuni a fost recunoscut şi de inculpatul E.. Astfel, în declaraţia dată în calitate de suspect, a arătat că:

"- F. şi F. sunt două firme înfiinţate în perioada 2004 - 2006 de mine şi de fratele meu cu un partener italian (deţineam fiecare cam 17% din acţiuni), o firmă mare de construcţii şi alte câteva firme mai mici;

- YYYYYYYYYYY. era controlată pe faţă de YY. şi era acţionar în YYYYYYYYYYY., unde 1% din acţiuni erau deţinute de unul din directorii de la F.;

- Sumele transferate de YYYYYYYYYYY. S.R.L. către F. reprezentau o formă de finanţare a activităţii acestei societăţi, fie prin acordarea unor împrumuturi, fie prin livrarea de marfă cu plata la termen (credit furnizor), iar aceste sume au fost restituite în totalitate;

- Achiziţiile de acţiuni ale YYYYYYYYYYY. la F. reprezentau o garanţie a restituirii finanţărilor acordate de YYYYYYYYYYY. S.R.L., pentru ca YY. să aibă siguranţa faptului că va primi înapoi aceşti bani, prin faptul că era implicat în luarea tuturor deciziilor importante ale societăţii;

- Eu sunt cel care a discutat cu YY. despre posibilitatea să investească în firma F., (…)

Sintetizând, între YYYYYYYYYYY. şi F. au existat trei tipuri de relaţii:

- cumpărare de către YYYYYYYYYYY. de acţiuni emise de F.;

- împrumuturi asociat acordate de YYYYYYYYYYY. în calitate de acţionar;

- cred că facturi comerciale emise de YYYYYYYYYYY." .

În aceeaşi declaraţie, inculpatul a admis şi faptul că cele două societăţi, DDDDDDDDDDDD. şi AAAAAAAAAAAAA., sunt controlate împreună cu fratele său, DDDDDDDDDD.:

"în mod sigur fratele meu este reprezentant la una dintre aceste societăţi (nu ştiu exact la care), dar este posibil să fie reprezentant al ambelor societăţi." .

Fiind audiat în cursul cercetării judecătoreşti, inculpatul E. a revenit asupra declaraţiilor date la urmărire penală, arătând că nu a avut nicio implicare în vânzarea şi, ulterior, în răscumpărarea participaţiilor la cele două societăţi F., relaţiile derulate cu YYYYYYYYYYY. având caracterul unor relaţii de afaceri, societatea fiind controlată în totalitate de martorul YY., depunând, cu ocazia audierii, o procură de reprezentare în acest sens.

Declaraţia inculpatului dată în faţa instanţei a fost contrazisă de mijloacele de probă detaliate anterior, respectiv declaraţiile martorilor YY., WWWWWWWWWWWW., DDDDDDDDDDDDD. şi GGGGGGGGGGGGG. şi înscrisurile ataşate la dosarul cauzei, probe care relevă rolul decizional al inculpatului E. în acţiunile întreprinse în legătură cu vânzarea-cumpărarea de acţiuni/părţi sociale, toate aceste operaţiuni fiind efectuate la solicitarea expresă a inculpatului.

S-a apreciat că împrejurarea potrivit căreia inculpatul E. nu avea o calitate oficializată în documentele societăţilor nu prezintă relevanţă, în condiţiile în care, în fapt, acesta dispunea în privinţa activităţilor legate de funcţionarea şi finanţarea societăţilor din grupul de firme F. şi a societăţilor afiliate acestora.

De asemenea, susţinerea inculpatului E. în sensul că implicarea YYYYYYYYYYY. în achiziţia de acţiuni reprezenta o investiţie în afaceri a martorului YY. a fost infirmată nu doar de acesta din urmă, ci şi de declaraţia martorului WWWWWWWWWWWW., care a reliefat caracterul fictiv al achiziţiei făcută exclusiv şi doar ca urmare a solicitării inculpatului, martorul neavând niciun interes în a deveni acţionar al firmei F.. Deşi, aparent, inculpatul nu avea nicio calitate în firmă, operaţiunile având ca obiect vânzarea-cumpărarea de acţiuni erau coordonate personal de acesta şi justificate, deopotrivă, de "probleme interne cu unii dintre acţionari" (declaraţia martorului WWWWWWWWWWWW. - f. x d.i.).

Înstrăinarea, de către inculpat, a acţiunilor şi părţilor sociale de la societăţile F., a avut un caracter formal, lipsa de interes a persoanelor care le-au achiziţionat pe o perioadă limitată de timp rezultând în mod expres, în cazul martorului WWWWWWWWWWWW., care a arătat acest aspect cu ocazia audierilor, sau implicit în cazul celorlalţi, care le-au vândut ulterior, prin interpunerea YYYYYYYYYYY., totalitatea participaţiilor cesionate fiind colectate, în final, de societatea AAAAAAAAAAAAA., controlată atât de DDDDDDDDDD., cât şi, în fapt, de E..

S-a apreciat că intervalul de timp în care s-a finalizat această din urmă operaţiune de către AAAAAAAAAAAAA. nu prezintă relevanţă în contextul specificităţii acţiunilor ce constituie obiectul acuzaţiilor aduse inculpatului E., care sunt limitate la intervalul de timp în care sumele de bani provenite din fondurile LL. au fost puse la dispoziţia acestuia, prin intermediul vehiculului financiar, YYYYYYYYYYY., societate creată special de martorul YY. în acest scop şi folosită numai pe relaţia cu firmele controlate, în fapt, de inculpat.

Procura depusă în apărare nu a infirmat această concluzie, documentul atestând calitatea formalizată în înscris a martorului YY., de reprezentant al societăţii, beneficiarul real al companiei fiind, în fapt, inculpatul E., în contextul în care societatea era folosită în interesul acestuia din urmă, care avea puterea de decizie asupra tranzacţiilor care se încheiau de către societatea comercială.

Din declaraţiile martorilor YY., WWWWWWWWWWWW., DDDDDDDDDDDDD. şi GGGGGGGGGGGGG. a rezultat caracterul fictiv al tranzacţiilor încheiate (în scopul justificării transferurilor de bani), rolul martorilor fiind exclusiv formal şi limitat la semnarea documentelor convenţionale. Clauzele contractelor nu erau negociate de părţi, fiind semnate, inclusiv, separat, de fiecare parte a contractului. Fiind audiaţi, martorii DDDDDDDDDDDDD. şi GGGGGGGGGGGGG. au arătat, în mod expres, că nu ei erau cei care decideau încheierea contractelor, fiind desemnaţi doar pentru a le semna.

Nu în ultimul rând, interesul manifestat de inculpat în ceea ce priveşte activitatea societăţilor din grupul de firme F. a rezultat şi din faptul că acesta primea mai multe sume de bani, prin intermediul YYYYYYYYYYY., în contul societăţii FFFFFFFFFFFF..

SC YYYYYYYYYYY. SRL

În acest caz, fondurile care i se cuveneau inculpatului E. din afacerea LL. au fost utilizate în vederea constituirii unor depozite colaterale în vederea garantării unor împrumuturi contractate de la YYYYYYYYYYYY.. Aceste împrumuturi au fost necesare pentru a finanţa o serie de afaceri cu tablă, oportunitate identificată de inculpat şi pentru care avea nevoie de sume importante de bani.

După ce împrumuturile au fost restituite către bancă, depozitele colaterale au fost desfiinţate, astfel că singurele cheltuieli care au afectat fondurile cu provenienţă LL. au constat în spezele bancare aferente acestor împrumuturi, respectiv suma totală de 35.814,72 euro.

Deşi beneficiul net obţinut de inculpat în urma acestor operaţiuni nu este semnificativ ca valoare, s-a apreciat că prezentarea acestor operaţiuni este importantă din perspectiva modului în care inculpatul acţiona cu privire la fondurile aflate în detenţia martorului YY. - respectiv, ca un adevărat proprietar, martorul punând în aplicare toate solicitările inculpatului, efectuând transferuri şi constituind depozite la simpla solicitare a acestuia.

Pentru derularea acestor afaceri a fost nevoie de înfiinţarea unei societăţi şi în România. Astfel, la solicitarea inculpatului E., martorul YY. a înfiinţat societatea S.C. YYYYYYYYYYY. S.R.L., cu asociat 99% YYYYYYYYYYY. şi 1% DDDDDDDDDDDDD., asistenta lui E., care era şi administratorul societăţii.

Fiind audiată, martora DDDDDDDDDDDDD. a arătat că avea calitatea de asociat şi administrator în cadrul S.C. YYYYYYYYYYY. S.R.L., precizând că aceste calităţi nu le-a deţinut la iniţiativa sa, ci i-au fost propuse de o altă persoană, martora menţionând însă că nu-şi mai aminteşte cine i-a propus să devină acţionar, locul unde s-a semnat contractul de constituire a societăţii şi modul concret de derulare a formalităţilor inerente încheierii contractului, oferind explicaţii puerile legate de aceste împrejurări . De altfel, martora nu a putut da detalii nici în legătură cu contractele pe care le-a semnat în calitate de reprezentant al S.C. YYYYYYYYYYY. S.R.L., ceea ce a reliefat faptul că ea nu era persoana care lua deciziile privind activitatea societăţii, având un rol exclusiv formal în societate.

De altfel, martora a deţinut o serie de calităţi formale şi în alte firme ale membrilor familiei Boureanu sau controlate de aceştia, respectiv cenzor la F. S.A., persoană împuternicită la F. S.R.L., respectiv la DDDDDDDDDDDD. sau YYYYYYYYYYY. .

Relevant în ceea ce priveşte scopul înfiinţării YYYYYYYYYYY. S.R.L. a fost şi faptul că procedura de deschidere a contului la unitatea bancară a fost efectuată de angajaţii F., adresa de corespondenţă a societăţii fiind, de fapt, o adresă de mail a S.C. F. S.A., ce aparţinea contabilului şef, care avea şi calitatea de cenzor în cadrul F. S.A. .

Din declaraţia martorului YY. şi înscrisurile depuse de acesta la dosarul cauzei a rezultat că YYYYYYYYYYY. contractează în 10.10.2011 un împrumut la YYYYYYYYYYYY., în valoare de 300.000 euro, garantat cu cash colateral 310.000 euro, pus la dispoziţie de CCCCCCCCCCCCC., o altă societate controlată de YY., banii provenind din afacerea LL. . Suma obţinută a fost transferată către S.C. YYYYYYYYYYY. S.R.L. la data de 10.10.2011, care a folosit-o pentru a achiziţiona tablă de la un furnizor indicat de fraţii Boureanu. Marfa a fost achitată de către YYYYYYYYYYY. S.R.L., dar livrarea efectivă a fost direct către DDDDDDDDDDDD., care era beneficiarul final şi care urma să o vândă pe piaţa din România. După ce marfa a fost livrată către cumpărători, DDDDDDDDDDDD. a achitat facturile emise de către YYYYYYYYYYY. S.R.L., care, la rândul ei, a restituit împrumutul de 300.000 de euro către YYYYYYYYYYY..

Garanţiile pentru împrumutul în valoare de 300.000 euro contractat de YYYYYYYYYYY. de la YYYYYYYYYYYY., la data de 10.10.2011, s-au constituit din sume provenite de la XXXXXXXXXXX.. Astfel, la data de 05.10.2011, XXXXXXXXXXX. transferă suma de 313.600 euro către CCCCCCCCCCCCC., în aceeaşi zi, CCCCCCCCCCCCC. transferă suma de 313.400 euro către YYYYYYYYYYY., care o transferă înapoi către CCCCCCCCCCCCC., la data de 06.10.2011, sumă ce a fost folosită pentru constituirea garanţiei de 310.000 euro pentru creditul acordat de YYYYYYYYYYYY. lui YYYYYYYYYYY. (firmă care, oficial, aparţinea martorului YY., dar pe care a folosit-o doar în relaţia cu E., pentru acest scop fiind, de altfel, constituită), credit în sumă de 300.000 de euro, obţinut în 10.10.2011.

YYYYYYYYYYY. a mai contractat în 10.11.2011 un împrumut la YYYYYYYYYYYY. în valoare de 200.000 euro, garantat cu cash colateral 210.000 euro pus la dispoziţie de CCCCCCCCCCCCC., banii provenind din afacerea LL. . O parte din suma obţinută este transferată către YYYYYYYYYYY. S.R.L., respectiv suma de 158.000 euro - sumă transferată către YYYYYYYYYYY. S.R.L. în trei tranşe, de 100.000 de euro la data de 10.11.2011, 23.000 de euro la data de 11.11.2011 şi 35.000 de euro la data de 15.11.2011, aşa cum rezultă şi din extrasul de cont - f. x d.u.p. - şi va fi utilizată în aceeaşi afacere cu tablă, iar diferenţa de 42.000 euro - sumă transferată într-o singură tranşă la data de 11.11.2011 - f. x d.u.p. - este transferată ca împrumut asociat către F. S.A.. La final, împrumutul este restituit QQ. de către YYYYYYYYYYY. S.R.L..

Garanţia pentru împrumutul în valoare de 200.000 euro contractat de YYYYYYYYYYY. de la YYYYYYYYYYYY., la data de 10.11.2011, a fost constituită tot de societatea CCCCCCCCCCCCC., care a primit, la data de 03.11.2011, sumele de 200.000 euro şi 9000 euro de la XXXXXXXXXXX., sume ce au fost folosite pentru constituirea garanţiei de 210.000 euro pentru creditul acordat de YYYYYYYYYYYY. lui YYYYYYYYYYY., credit în sumă de 200.000 de euro.

YYYYYYYYYYY. mai contractează în 16.01.2012 un împrumut la YYYYYYYYYYYY. în valoare de 200.000 euro, garantat cu cash colateral 220.000 euro pus la dispoziţie de CCCCCCCCCCCCC., banii provenind din afacerea LL. . Suma obţinută este transferată la aceeaşi dată către YYYYYYYYYYY. S.R.L., care o foloseşte în aceeaşi afacere cu tablă. La final, împrumutul este restituit QQ. către YYYYYYYYYYY. S.R.L..

De asemenea, garanţia pentru împrumutul în valoare de 200.000 euro contractat de YYYYYYYYYYY. de la YYYYYYYYYYYY., la data de 16.01.2012, a fost constituită tot de societatea CCCCCCCCCCCCC. cu fonduri provenite de la XXXXXXXXXXX.. Astfel, XXXXXXXXXXX. a transferat către CCCCCCCCCCCCC., la datele de 11.01.2012 şi 12.01.2012, sumele de 210.000 euro şi 11.000 euro, sume care au fost folosite pentru constituirea garanţiei de 220.000 euro pentru creditul acordat de YYYYYYYYYYYY. lui YYYYYYYYYYY., credit în sumă de 200.000 euro.

Aceste operaţiuni au fost prezentate în detaliu de martorul YY., în declaraţia dată la 23 aprilie 2018 precizând expres că depozitele colaterale care au garantat împrumuturile acordate de YYYYYYYYYYYY. "au fost alimentate cu sume de bani provenite din afacerea LL.".

Relevante pe acest aspect au fost şi afirmaţiile martorului făcute cu ocazia audierii de la termenul de judecată din 13 mai 2021:

"Raţiunea încheierii contractelor de împrumut era că aceste companii F. S.A. şi F. S.R.L. aveau nevoie de bani, avocaţii din Cipru au recomandat ca sursa acestor împrumuturi să fie credite bancare garantate cu cash colateral, iar depozitele constituite pentru a fi cash colateral erau practic constituite din banii primiţi de la LL., dar pentru a încerca să se ascundă provenienţa împrumutului, avocaţii au recomandat această schemă a împrumutului asociat provenit din credit bancar. (...) în felul acesta, sursa împrumutului va fi un credit bancar şi (...) se întrerupe circuitul transferurilor din sursa LL. către companiile româneşti ce urmau a fi împrumutate."

Faţă de cele arătate, a rezultat că, la datele de 10.10.2011, 10.11.2011 şi 16.01.2012, martorul YY. a pus la dispoziţia inculpatului E. garanţii mobiliare pentru împrumuturi destinate societăţii YYYYYYYYYYY., firmă care oficial aparţinea martorului YY., dar pe care a folosit-o doar în relaţia cu E., acesta fiind şi scopul pentru care a fost constituită, acelaşi scop fiind urmărit şi prin înfiinţarea S.C. YYYYYYYYYYY. S.R.L..

Susţinerile inculpatului cu ocazia audierii de la termenul din 9 decembrie 2021, în sensul că nu a avut nico legătură cu creditele luate de la YYYYYYYYYYYY. deoarece nu a fost implicat în activitatea firmelor YYYYYYYYYYY. Cipru sau YYYYYYYYYYY. şi nici nu era acţionar direct, indirect sau beneficiar real al societăţilor F., au fost contrazise de mijloacele de probă administrate în cauză.

YYYYYYYYYYY. avea exclusiv rolul de vehicul financiar special destinat operaţiunilor solicitate de inculpatul E. şi nu a desfăşurat activităţi decât cu societăţile controlate, în fapt, de inculpat. Fondurile provenite de la LL. au fost folosite în vederea asigurării bunului mers al societăţilor F., în care inculpatul avea un interes direct. Chiar dacă nu mai avea vreo calitate în grupul de firme F., participaţiile la cele două societăţi fiind înstrăinate în mod formal, inculpatul continua să le controleze, în fapt, şi să se implice direct în finanţarea activităţilor derulate de societăţile în speţă. Faptul că inculpatul nu avea, formal, vreo calitate în cadrul firmelor F. sau YYYYYYYYYYY. nu a prezentat relevanţă, iar înscrisurile depuse ulterior audierii nu au infirmat rolul decizional avut de inculpat în activităţile derulate de aceste societăţi.

Cheltuielile care au afectat fondurile cu provenienţă LL. au constat în spezele bancare aferente acestor împrumuturi.

Astfel, pentru toate aceste împrumuturi, YYYYYYYYYYY. a achitat dobânzi în valoare totală de 35.814,72 euro.

În legătură cu provenienţa sumelor de bani, aceasta a fost societatea RRRRRRRRRRR., pentru suma de 1.221 euro şi, pentru diferenţă, societatea YYYYYYYYYYY..

Referitor la provenienţa fondurilor din care societatea YYYYYYYYYYY. a achitat aceste dobânzi, s-a reţinut că aceasta este aceeaşi ca în cazurile mai sus prezentate, respectiv încasări de la societăţile martorului YY.. Cele două societăţi, RRRRRRRRRRR. şi XXXXXXXXXXX., aparţin martorului YY. şi au fost alimentate cu fonduri provenind de la LL., făcând parte din veriga a IV-a a circuitului prezentat anterior.

Aceste speze bancare au fost achitate conform extraselor de cont ataşate dosarului de urmărire penală, după cum urmează: suma de 1905, 53 euro, la data de 31.12.2011, suma de 777, 69 euro, la data de 31.12.2011, suma de 3708, 28 euro, la data de 30.06.2012, suma de 2516,22 euro, la data de 30.06.2012, suma de 2344,49 euro, la data de 30.06.2012, suma de 1221 euro, la data de 30.07.2012, suma de 3638,08 euro, la data de 31.12.2012, suma de 1849,23 euro, la data de 31.12.2012, suma de 1880,86 euro, la data de 31.12.2012, suma de 2013,95 euro, la data de 30.06.2013, suma de 1361,84 euro, la data de 30.06.2013, suma de 1381,27 euro, la data de 30.06.2013, suma de 1394,74 euro, la data de 31.12.2013, suma de 2040,02 euro, la data de 31.12.2013, suma de 1376,26 euro, la data de 31.12.2013, suma de 2734,02 euro, la data de 30.06.2014, suma de 1835,58 euro, la data de 30.06.2014 şi suma de 1835,66 euro, la data de 30.06.2014 .

Creditări F. S.A. şi F. SRL

O altă modalitate prin care inculpatul E. a beneficiat de fondurile LL. a fost prin creditarea societăţilor F. S.A. şi F. S.R.L..

Creditarea celor două societăţi a fost realizată de martorul YY. utilizând acelaşi vehicul financiar, respectiv societatea YYYYYYYYYYY..

S-a reţinut că, în urma creditărilor şi restituirilor de sume de bani între compania YYYYYYYYYYY., pe de o parte, şi cele două companii F. S.A. şi F. S.R.L., pe de altă parte, sumele virate din fondurile LL. şi nerestituite totalizează suma de 214.874,88 euro, compusă din: suma de 131.793,88 euro, rezultată din împrumuturi nerestituite acordate de YYYYYYYYYYY. către F. S.A. şi suma de 83.081 euro, rezultată din împrumuturi nerestituite acordate de YYYYYYYYYYY. către F. S.R.L..

Referitor la suma de 131.793,88 euro, aceasta a fost constatată prin contractul de cesiune tripartit, între YYYYYYYYYYY., DDDDDDDDDDDD. şi F. S.A., prin care, la data de 14.09.2016, cele trei părţi constatau că, în urma unei compensări, datoria F. S.A. către YYYYYYYYYYY. este de 131.793,88 euro .

În ceea ce priveşte suma de 83.081 euro, rezultată din împrumuturi nerestituite acordate de YYYYYYYYYYY. către F. S.R.L., aceasta a fost indicată în contractul prin care, la data de 31.07.2017, F. S.A. preia datoria societăţii F. S.R.L. către YYYYYYYYYYY. .

Creanţele YYYYYYYYYYY. totalizând suma de 214.874,88 euro asupra societăţii F. S.A. au fost preluate ulterior de o altă companie a martorului YY., respectiv EEEEEEEEEEEE. .

În consecinţă, suma având ca origine fondurile LL., primită şi nerestituită de companiile controlate de E. şi fratele său, DDDDDDDDDD., este în cuantum de 214.874,88 euro.

Această sumă a fost recunoscută inclusiv de inculpatul E., care a arătat, cu ocazia audierii, în calitate de suspect, din data de 17.04.2018:

"Ştiu că a rămas o diferenţă de restituit, pentru care s-a încheiat un agreement între F., YYYYYYYYYYY. şi o firmă din JJJJJJJJJJJJJ., aparţinând tot lui YY., rămânând un rest de aproximativ 200.000 euro. La acel moment, eu nu mai eram acţionar în F.."

Inculpatul E. a continuat, însă, să controleze societatea F. S.A. şi după ce a pierdut calitatea de acţionar.

Cuantumul total de 214.874,88 euro al creditărilor nerestituite a fost recunoscut şi de societatea F. S.A. .

Modul efectiv în care au fost acordate creditările, s-au realizat compensări şi s-a ajuns la suma de 214.874,88 euro, a cuprins un şir de operaţiuni complexe.

Astfel, YYYYYYYYYYY. acordă, în perioada 20.09.2010 - 09.07.2013, împrumuturi asociat în valoare totală de 327.700 euro către F. S.A..

Din această sumă, F. S.A. a restituit suma de 82.000 euro.

Diferenţa de 245.700 euro a făcut obiectul unor diferite mecanisme de compensare sau stingere a datoriilor, astfel:

La data de 23.06.2014, se încheie contractul tripartit folosit pentru plata acţiunilor în valoare de 102.000 euro, între YYYYYYYYYYY., DDDDDDDDDDDD. şi F. S.A., rămânând de plată 143.700 euro .

La data de 30.06.2014, se încheie contractul bilateral dintre YYYYYYYYYYY. şi F. S.A. (reprezentată de GGGGGGGGGGGGG.), în care valoarea facturii nr. x/31.12.2013 emisă de YYYYYYYYYYY. se transformă în împrumut asociat . Astfel, valoarea creşte la 178.210 euro.

La data de 14.09.2016, se încheie contractul de cesiune tripartit, între YYYYYYYYYYY., DDDDDDDDDDDD. şi F. S.A. (reprezentată de GGGGGGGGGGGGG.), prin care suma de 46.416,12 euro datoraţi de YYYYYYYYYYY. către DDDDDDDDDDDD. se compensează cu împrumuturile acordate de YYYYYYYYYYY. societăţii F. S.A. . Astfel, noua datorie ajunge la 131.793,88 euro.

La data de 23.05.2017, se încheie contractul de cesiune între YYYYYYYYYYY. şi EEEEEEEEEEEE., prin care valoarea totală a împrumuturilor este cesionată către EEEEEEEEEEEE. .

Situaţia creditărilor, restituirilor şi, respectiv, a compensărilor menţionate anterior către F. S.A., a fost relevată de martorul YY..

Astfel, în cursul urmăririi penale, martorul a declarat:

"Conform înţelegerii cu E., YYYYYYYYYYY., a efectuat mai multe împrumuturi asociat către societăţile F. S.A. şi F. S.R.L., totalizând 305.700 de euro, din care suma de 264.300 euro provenind din afacerea LL.. Diferenţa până Ia 305.700 euro, provin de la societatea controlată de mine - KKKKKKKKKKKKK. (31.000 euro) şi din contul meu personal deschis la YYYYYYYYYYYY. (10.400 euro). Am efectuat plăţi şi din contul personal şi al societăţii KKKKKKKKKKKKK. întrucât la momentul respectiv nu erau lichidităţi încasate din afacerea LL., iar eu ştiam că ulterior vor intra bani iar eu mi-i voi recupera. Din suma împrumutată, a fost restituită doar suma de 14.000 de euro în contul lui YYYYYYYYYYY.. Aproximativ suma de 150.000 euro s-a compensat prin mecanisme fictive (discount-uri acordate pentru restituiri în avans şi compensări cu facturi întocmite pentru servicii nereale pretins a fi prestate de către societăţile F., DDDDDDDDDDDD. către YYYYYYYYYYY. în valoare totală de 122.591 curo - 6 facturi). Suma de 133.100 euro reprezintă împrumuturi asociat nerestituite pentru că nu au ajuns la scadenţă. Înţelegerea dintre noi a fost ca tot ce se restituie să îi fie predat ulterior. A fost utilizată această metodă şi nu transferul direct către societăţile deţinute de către E. pentru a se da o aparenţă de legalitate asupra transferurilor efectuate" - declaraţie martor din 23 aprilie 2018 .

În cursul cercetării judecătoreşti, acelaşi martor a arătat:

"YYYYYYYYYYY. era o societatea care practic îl avea ca beneficiar real pe E. (...) eu o gestionam, semnam diverse acte în numele acestei companii, dar cât timp compania a deţinut părţi sociale sau creanţe în acele societăţi F. S.A., inclusiv în tranzacţiile cu DDDDDDDDDDDD. îl avea ca beneficiar real pe E.. Veniturile acestei companii erau de fapt veniturile lui E., inclusiv atunci când YYYYYYYYYYY. a acordat împrumuturi unor companii din grupul F., acele împrumuturi erau făcute din banii cuveniţi lui E. pentru proiectul LL..

(...) Nu îmi amintesc ca YYYYYYYYYYY. să fi desfăşurat activităţi cu alte companii decât cele controlate de fraţii Boureanu, fie că este vorba despre F., DDDDDDDDDDDD., AAAAAAAAAAAAA., FFFFFFFFFFFF.. Erau diverse servicii pe care le factura YYYYYYYYYYY. sau exista un contract de cesiune de marcă, prin care se încasau astfel de sume.

Referitor la prestările de servicii, acestea nu erau reale, eu oricum nu eram interesat de acele servicii, care vizau contracte de reprezentare sau servicii de marketing, pe lângă cele de cesiune de marcă, contractele erau încheiate pentru a justifica efectuarea de plăţi.

Facturile emise aveau drept scop justificări pentru efectuarea transferurilor bancare." - declaraţie martor din 13 mai 2021

Declaraţiile martorului YY. au fost confirmate de înscrisurile aflate la dosar.

Astfel, au fost acordate mai multe împrumuturi, printr-o serie de contracte: 20.000 euro la data de 20.09.2010, 10.000 euro la data de 04.11.2010, 30.000 euro la data de 16.11.2010 (din care s-au restituit sumele de 20.000 euro, 10.000 euro şi 2.000 euro la data de 22.03.2012, respectiv 8.000 euro la data de 01.07.2013), 10.000 euro la data de 30.11.2010, 10.000 euro la data de 10.01.2011, 10.000 euro la data de 01.02.2011, 10.000 euro la data de 04.03.2011, 10.000 euro la data de 03.06.2011, 10.000 euro la data de 23.06.2011, 10.000 euro la data de 01.08.2011, 42.000 euro la data de 25.10.2011 (restituit la 01.07.2013), 20.000 euro la data de 27.04.2012, 30.400 euro la data de 28.05.2012, 20.000 euro la data de 14.08.2012, 30.400 euro la data de 01.03.2013, 21.500 euro la data de 08.03.2013, 8.400 euro la data de 29.04.2013, 25.000 euro la data de 04.07.2013 (compensate cu părţi sociale în valoare de 102.000 euro conform contractului tripartit nr. x/23.06.2014 încheiat între YYYYYYYYYYY., DDDDDDDDDDDD. şi F. S.A. - f. x d.u.p., respectiv compensate cu o datorie de 46.416,12 euro către DDDDDDDDDDDD., conform contractului tripartit nr. 1/14.09.2014 încheiat între YYYYYYYYYYY., DDDDDDDDDDDD. şi F. S.A. - f. x d.u.p.). Prin urmare, au rămas de restituit 131.793,88 euro.

La dosarul de urmărire penală au fost ataşate contractele de împrumut încheiate între YYYYYYYYYYY. şi F. .

Din extrasele de cont ale YYYYYYYYYYY. a rezultat că această societate a transferat către F. S.A. mai multe sume de bani: 20.000 euro la data de 20.09.2010, 10.000 euro la data de 05.11.2010, 30.000 euro la data de 17.11.2010, 10.000 euro la data de 10.12.2010, 10.000 euro la data de 18.01.2011, 10.000 euro la data de 07.02.2011, 10.000 euro la data de 17.03.2011, 10.000 euro la data de 06.06.2011, 10.000 euro la data de 27.06.2011, 10.000 euro la data de 02.08.2011, 42.000 euro la data de 11.11.2011, 30.400 euro la data de 29.05.2012, 20.000 euro la data de 14.08.2012, 30.400 euro la data de 01.03.2013, 21.500 euro la data de 07.03.2013, 8.400 euro la data de 17.05.2013 şi 25.000 euro la data de 09.07.2013 .

Aşadar, în perioada 20.09.2010 - 09.07.2013, martorul YY. a acordat creditări sub forma unor împrumuturi din fondurile provenite de la LL., prin societatea YYYYYYYYYYY., la solicitarea inculpatului E., societăţii F. S.A. pe care inculpatul o controla, în fapt, şi în care avea, astfel, un interes direct.

YYYYYYYYYYY. a mai acordat, în perioada 20.09.2010 - 09.07.2013, împrumuturi asociat către F. S.R.L., majoritatea dintre ele având loc ca urmare a transformării unor facturi rămase neachitate, emise de către YYYYYYYYYYY. către F. S.R.L.. La data de 30.06.2014, prin contractul dintre YYYYYYYYYYY. şi F. S.R.L., valoarea facturilor emise de YYYYYYYYYYY., în sumă de 88.081 euro, se transformă în împrumut asociat de aceeaşi valoare . La data de 22.12.2014, F. S.R.L. achită suma de 5.000 euro şi împrumutul se reduce la 83.081 euro. La data de 23.05.2017, prin contractul de cesiune încheiat între YYYYYYYYYYY. şi EEEEEEEEEEEE., creanţa de 83.081 euro este preluată de EEEEEEEEEEEE. .

Situaţia creditărilor şi restituirilor/compensărilor mai sus expuse către F. S.R.L. a fost următoarea: a fost acordată cu titlu de împrumut suma de 88.081 euro, la data de 30.06.2014, fiind restituită suma de 5.000 euro, la data de 23.12.2014.

În concluzie, creditările nerestituite acordate celor două societăţi F. totalizează suma de 214.874,88 euro, compusă din suma de 131.793,88 euro, datorată de F. S.A. şi suma de 83.081 euro, datorată de F. S.R.L.. La data de 31.07.2017, această din urmă datorie a fost preluată de F. S.A. de la F. S.R.L. .

Cuantumul total de 214.874,88 euro al creditărilor nerestituite a fost recunoscut şi de societatea F. S.A. (relaţii comunicate la f. x d.u.p.); totodată, societatea a considerat, în cursul urmăririi penale, că datoria era prescrisă, astfel că, în evidenţele contabile, a înregistrat-o ca venit. Ulterior, din memoriul depus în cursul procedurii de cameră preliminară. la data de 18.02.2020, a rezultat că S.C. F. S.A. a revenit asupra acestei dispoziţii, prin înregistrarea în contul 462 Creditori diverşi a sumei de 214.874,88 euro, cu titlu de datorie către EEEEEEEEEEEE. Cipru .

Creditarea celor două societăţi a fost realizată de martorul YY. utilizând acelaşi vehicul financiar, respectiv societatea YYYYYYYYYYY., în conturile căreia a fost transferată, în perioada de referinţă, suma totală de 368.500 euro având ca provenienţă iniţială sumele achitate de societatea LL..

Din analiza extraselor de cont a rezultat că suma de 368.500 de euro a fost transferată în contul societăţii YYYYYYYYYYY. din conturile RRRRRRRRRRR. şi XXXXXXXXXXX..

Astfel, YYYYYYYYYYY. primeşte mai multe sume de bani, de la RRRRRRRRRRR., respectiv: 100.000 euro la data de 07.09.2010, 9.000 euro la data de 17.03.2011, 23.000 euro la data de 02.08.2011, 100.000 euro la data de 10.11.2011, 10.000 euro la data de 23.10.2012, 10.000 euro la data de 12.02.2013, 20.000 euro la data de 28.02.2013, 5.500 euro la data de 31.05.2013 şi de la XXXXXXXXXXX., respectiv: 20.000 euro la data de 05.11.2010, 30.000 euro la data de 17.11.2010, 8.000 euro la data de 09.12.2010, 6.000 euro la data de 17.01.2011, 10.000 euro la data de 18.01.2011, 15.000 euro la data de 07.02.2011, 2.000 euro la data de 05.10.2011 .

Mijloacele de probă din care rezultă faptul că YYYYYYYYYYY. a acordat împrumuturi societăţilor F. S.A. şi F. S.R.L., din fonduri provenite de la LL., precum şi cuantumul actual al datoriei, au fost declaraţiile martorului YY., înscrisurile şi situaţiile depuse de către YY., extrasele bancare ale societăţilor YYYYYYYYYYY., RRRRRRRRRRR., XXXXXXXXXXX., declaraţia inculpatului E., relaţiile transmise de S.C. F. S.A. în cursul urmăririi penale şi în faza camerei preliminare (dosar nr. x/2019.1.2).

Intervalul de timp avut în vedere de instanţă la stabilirea momentului temporal în care s-a realizat primirea foloaselor de către inculpat a fost cuprins între 20.09.2010 - 09.07.2013, celelalte operaţiuni efectuate ulterior acestui moment fiind relevante numai sub aspectul determinării sumei efective de care a beneficiat inculpatul E. şi care a fost dobândită prin săvârşirea infracţiunii de corupţie.

S-a reţinut, contrar susţinerilor apărării inculpatului şi intimatei persoane interesate S.C. F. S.A., că suma totală acordată cu titlu gratuit, la solicitarea inculpatului E., celor două societăţi F., în cuantum de 214.874,88 euro, a fost dobândită prin săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă, suma de bani fiind, la acest moment, în proprietatea şi în posesia intimatei persoană juridică.

Împrejurarea invocată de intimata persoană interesată, în sensul că nu toate sumele de bani ce au concurat la stabilirea beneficiului efectiv de 214.874,88 euro au provenit din împrumuturi acordate de YYYYYYYYYYY. din fonduri provenind de la LL., fiind avute în vedere, pe o parte, o serie de compensări între societăţi şi, pe de altă parte, fonduri puse la dispoziţie de martorul Hxxozoc din alte surse, nu a prezentat relevanţă, în contextul în care acestea au fost dobândite în urma comiterii infracţiunii de trafic de influenţă.

De altfel, toate operaţiunile în care a fost implicată societatea YYYYYYYYYYY. şi societăţile controlate de fraţii Boureanu nu au avut la bază relaţii comerciale reale, ci au fost încheiate în mod fictiv, simulat, în scopul justificării transferurilor de bani. În acest sens, martorul YY. a arătat în mod expres că:

"A fost utilizată această metodă şi nu transferul direct către societăţile deţinute de E. pentru a se da o aparenţă de legalitate asupra transferurilor efectuate".

Declaraţiile date de martorii GGGGGGGGGGGGG. şi DDDDDDDDDDDDD. au confirmat implicarea formală a martorilor la încheierea contractelor, rolul lor fiind limitat doar la aplicarea semnăturilor, neavând iniţiativa încheierii ori a negocierii clauzelor contractuale.

Astfel, martorul GGGGGGGGGGGGG. a declarat în faţa instanţei, la momentul audierii:

"Fiindu-mi arătate contractele aflate la fila x, fila x din fila x, fila x din vol. 35, arăt că acestea au fost încheiate la iniţiativa lui DDDDDDDDDD., acesta fiind şi cel care negocia clauzele contractelor, iar eu le semnam în calitate de reprezentant al societăţii F. S.A..", acelaşi rol formal rezultând şi din declaraţia martorei DDDDDDDDDDDDD.:

"Fiindu-mi arătată fila x din vol. 33 de urmărire penală, arăt că este un contract privind achizitionarea de rulouri de tablă, însă nu îmi amintesc nimic legat de acest contract."

Totodată, s-a reţinut că implicarea directă a beneficiarului declarat al societăţilor din grupul de firme F., respectiv DDDDDDDDDD., în încheierea mai multor contracte cu YYYYYYYYYYY. Cipru, acesta semnându-le în calitate de reprezentant al F. S.A., respectiv al F. S.R.L. presupune, implicit, cunoaşterea caracterului fictiv al acestora, în lipsa unor servicii real prestate, ceea ce exclude, pe cale de consecinţă, calitatea de terţă persoană de bună-credinţă.

Inculpatul D. a primit suma totală de 1.114.000 euro, prin transferuri bancare, în conturile a două societăţi comerciale, LLLLLLLLLLLLL. şi MMMMMMMMMMMMM., în baza unor contracte fictive. Cele două societăţi sunt înregistrate în Republica Seychelles.

Din documentele puse la dispoziţie de martorul YY. a rezultat faptul că, în datele de 29.11.2010 şi 30.11.2010, din conturile societăţii UUUUUUUUUUU., deţinută de martor, au fost transferate câte 107.000 euro către societatea LLLLLLLLLLLLL., la solicitarea lui D., aceste transferuri în sumă totală de 214.000 euro realizându-se în lipsa vreunor contracte, facturi sau alte documente justificative. Transferurile au fost confirmate şi prin înscrisurile depuse de martorul NNNNNNNNNNNNN. .

Ulterior, au fost încheiate patru contracte între societăţile controlate de martorul YY. şi două firme indicate de D., respectiv LLLLLLLLLLLLL. şi MMMMMMMMMMMMM., astfel:

- contract între TTTTTTTTTTT.. şi MMMMMMMMMMMMM. pentru suma de 393.000 euro (18.05.2011) - f. x d.u.p., traducerea la f. x d.u.p.;

- contract între SSSSSSSSSSS.. şi MMMMMMMMMMMMM. pentru suma de 393.000 euro (18.05.2011) - f. x d.u.p., traducerea la f. x d.u.p.;

- contract între QQQQQQQQQQQ.. şi LLLLLLLLLLLLL. pentru suma de 415.000 euro (18.05.2011) - f. x d.u.p., traducerea la f. x d.u.p.;

- contract între OOOOOOOOOOO.. şi LLLLLLLLLLLLL. pentru suma de 196.000 euro (18.05.2011) - f. x d.u.p., traducerea la f. x d.u.p.

Aceste contracte au servit ca justificare aparent legală pentru transferurile ulterioare de bani.

Contrar susţinerilor apărării, caracterul lor formal a fost dat de lipsa oricăror dovezi privind existenţa vreunor prestaţii, precum şi de caracterul general în care este descris obiectul serviciilor de consultanţă care trebuiau prestate.

Deşi contractele au o valoare totală de 1.397.000 euro, prin transfer a fost achitată doar suma de 900.000 de euro, în datele de 19.05.2011 şi 20.05.2011. Transferul acestei sume rezultă din extrasele de cont depuse de martorul YY. pentru societăţile sale, astfel:

- la data de 19.05.2011, din societatea martorului YY., SSSSSSSSSSS., este transferată suma de 200.000 de euro către compania indicată de D., MMMMMMMMMMMMM. - f. x d.u.p.; f. x d.u.p.;

- la data de 19.05.2011, din societatea martorului YY., TTTTTTTTTTT., este transferată suma de 200.000 de euro către compania indicată de D., MMMMMMMMMMMMM. - f. x d.u.p.; f. x d.u.p.;

- la data de 20.05.2011, din societatea martorului YY., QQQQQQQQQQQ., este transferată suma de 304.000 de euro către compania indicată de D., LLLLLLLLLLLLL. - f. x d.u.p; f. x d.u.p;

- la data de 20.05.2011, din societatea martorului YY., OOOOOOOOOOO., este transferată suma de 196.000 de euro către compania indicată de D., LLLLLLLLLLLLL. - f. x d.u.p.; f. x d.u.p.

Transferurile sumelor de bani au fost confirmate şi prin înscrisurile depuse de martorii OOOOOOOOOOOOO. şi NNNNNNNNNNNNN. .

Aceste transferuri s-au realizat cu ocazia unei întâlniri ce a avut loc la hotelul "NNNNN." din Limassol, Cipru. Astfel, contractele au rămas încheiate, dar s-au plătit doar parţial, ceea ce a reprezentat un alt indiciu cu privire la caracterul fictiv al acestora.

În legătură cu sumele remise inculpatului D., martorul YY. a arătat că "în cursul anului 2010 (i-am transferat - n.n.) suma de 214.000 euro şi, cu ocazia întâlnirii din luna mai 2011 din Limassol - Cipru, D. era cazat la hotelul "NNNNN." şi, la solicitarea acestuia am mers acolo, unde mi-a solicitat să îi achit diferenţa până la suma de 2.000.000 euro. Eu i-am spus că am disponibil în conturi doar suma de 900.000 euro şi că restul banilor îi vor fi transferaţi ulterior. La aceste discuţii au participat D. şi avocatul său, PPPPPPPPPPPPP..

Am făcut transferurile în valoare de 900.000 euro, pe holul hotelului, de pe laptopul meu şi având token-uri, fiind prezent avocatul PPPPPPPPPPPPP.. După ce am efectuat transferurile, D. a întrebat care este stadiul plăţilor, iar avocatul i-a comunicat că am transferat doar 900.000 euro. În acel moment, vizibil deranjat, D. m-a întrebat dacă pot plăti diferenţa în numerar, iar eu i-am comunicat că nu am sume disponibile. La finalul discuţiei, acesta mi-a spus că nu va pleca din Cipru, până nu primeşte toată suma. Ulterior am mai fost sunat de PPPPPPPPPPPPP. care se interesa când pot face plăţile, iar eu i-am spus că voi face plăţile în momentul în care sumele vor fi disponibile în conturi. Nu am mai făcut plata sumelor restante deoarece nu încasat toată suma de la firmele controlate de către SS., iar D. a renunţat să mai facă presiuni după aproximativ 3-4 luni de la întâlnirea din Cipru".

Modalitatea în care s-au remis sumele de bani la solicitarea inculpatului D. a fost descrisă de martor şi în cursul cercetării judecătoreşti, contractele având caracter formal, fictiv, fiind încheiate exclusiv în scopul justificării plăţii sumelor de bani:

"Am mai avut o întâlnire în Cipru, la hotelul unde venise în vacanţă, în cadrul acesteia, am făcut o parte din plăţile efectuate către companiile indicate de către el. A fost o întâlnire la care a participat şi D., venit în vacanţă cu prietenii săi, şi la acea întâlnire a fost şi avocatul său, cel puţin aşa mi l-a prezentat atunci, un cetăţean maghiar. Cu acelaşi avocat am fost inclusiv la biroul avocaţilor din Cipru care gestionau companiile off-shore prin care se făceau aceste plăţi, pentru a ne asigura că acele contracte cu firmele indicate de D. sunt făcute în aşa fel încât să se păstreze aparenţa de legalitate a serviciilor prestate.

Nu îmi amintesc exact numele companiilor indicate, dar am depus documente în acest sens la urmărirea penală.

La interpelarea instantei, arăt că firmele indicate de D. sunt (...) MMMMMMMMMMMMM., LLLLLLLLLLLLL. şi s-au făcut plăţi de câte 200, 300 mii euro din câte îmi amintesc, inclusiv, am făcut plăţi din holul hotelului cu avocatul dumnealui alături de mine, de pe laptopul meu.

Contractele au fost încheiate de cele două societăţi cu TTTTTTTTTTT., SSSSSSSSSSS., QQQQQQQQQQQQQ. şi OOOOOOOOOOO., aceste ultime societăţi erau deschise de mine cu ajutorul acelor avocaţi din Cipru, cu scopul de a înlesni aceste transferuri de bani primiţi de la LL. către beneficiarii banilor. Cred că chiar eu am semnat acele contracte, din partea companiilor mele, cel puţin două contracte, le-a semnat dl. avocat şi cred că alte două contracte sau acte adiţionale, a venit cu ele semnate, nu le-a semnat în faţa mea.

Acele servicii care făceau obiectul contractelor nu existau, contractele serveau doar ca scop de creare a aparenţei de legalitate a transferurilor de bani.

În afară de plăţile la care am făcut referire, cu acea ocazie în Cipru, nu s-au mai făcut alte plăţi, D. a insistat să se facă plata până la ultimul euro, să nu mai existe nicio sumă neplătită până la cele 2 mil. euro. I-am spus că nu mai există sume disponibile pentru a-i face plăţi şi a fost destul de supărat. Nu am făcut nicio plată în numerar în Cipru, inculpatul D. a insistat să îi fac şi alte plăţi decât cele prin transfer, am încercat să găsesc o soluţie şi în cele din urmă i-am spus că nu există nici numerar disponibil. Ulterior, şi-a mai exprimat supărarea câteva luni, la întâlnirile cu acesta îmi reproşa că durează prea mult, eu îi explicam că nu au ajuns banii în companiile din care urma să îl plătesc, eu îl duceam cu vorba pentru că şi eu eram dus cu vorba la rândul meu. În final, a spus că nu mai vrea să mai primească nimic, dar nici să mai vin vreodată să îl rog ceva" .

Pe parcursul audierilor efectuate în cauză a rezultat că cele două societăţi offshore, indicate de D. martorului YY. pentru transferul comisionului, aparţineau lui NNNNNNNNNNNNN. şi cumnatului său, OOOOOOOOOOOOO..

Referitor la legătura dintre D. şi NNNNNNNNNNNNN., au fost audiaţi mai mulţi martori, din declaraţiile acestora rezultând că D. a fost angajat al lui NNNNNNNNNNNNN. şi, ulterior, a fost numit la propunerea acestuia de către premierul AAAAAAAAAA. în funcţia de secretar de stat.

Astfel, martorul NNNNNNNNNNNNN. a declarat:

"Întrebare: Cum l-aţi cunoscut pe D. şi care este relaţia cu acesta?

Răspuns: Cred că l-am cunoscut la începutul anilor 90, ne-am împrietenit şi suntem şi în prezent prieteni, de fapt am vorbit chiar astăzi şi mi-a trimis o maşină care să mă aducă de la aeroport.

Din 1998 sau 1999 D. a fost directorul uneia dintre societăţile care îmi aparţin, RRRRRRRRRRRRR. S.R.L., care era în acea perioadă dealer SSSSSSSSSSSSS.. D. deţinea o firmă care se ocupase anterior de poliţe de asigurare, iar RRRRRRRRRRRRR. S.R.L. a încheiat un contract de management cu această firmă. Cred că sumele achitate în mod lunar variau între 3 şi 10.000 euro, în funcţie de rezultatele obţinute.

După alegerile din anul 2004, D. a plecat de la firmă pentru că a fost numit secretar al transporturilor în guvernul AAAAAAAAAA.. După plecarea lui D., RRRRRRRRRRRRR. S.R.L. a continuat contractul de management cu acea firmă, iar de activitatea curentă s-a ocupat în continuare cumnatul lui D., TTTTTTTTTTTTT..

Domnul AAAAAAAAAA. îmi este prieten şi l-a cunoscut pe D. în anturajul meu. Ştiu că anterior numirii lui D., AAAAAAAAAA. a dorit să îl numească în aceeaşi funcţie pe UUUUUUUUUUUUU., care era angajat la o altă societate a mea. Întrucât VVVVVVVVVVVVV. s-a opus la această numire, AAAAAAAAAA. s-a reorientat către D..

AAAAAAAAAA. mi-a cerut şi mie opinia despre această numire, iar eu nu am fost fericit să pierd un angajat care cunoştea foarte bine cum funcţiona firma.

(…) Întrebare: Ce ştiţi cu privire la societăţile LLLLLLLLLLLLL. şi MMMMMMMMMMMMM. din Republica Seychelles?

Răspuns: LLLLLLLLLLLLL. este o societate pe care o deţin de la începutul anilor 2000. Societatea este administrată prin intermediul companiei specializate WWWWWWWWWWWWW., care are un birou deschis în Dubai. LLLLLLLLLLLLL. are deschise conturi la banca FF. din Elveţia, iar persoana împuternicită pe aceste conturi este fostul meu cumnat OOOOOOOOOOOOO..

MMMMMMMMMMMMM. este o companie care îi aparţine lui OOOOOOOOOOOOO.. Cele două companii colaborează în mod frecvent" .

Fiind audiat în cursul cercetării judecătoreşti, martorul a confirmat relaţiile avute cu inculpatul D., menţionând că relaţiile de prietenie cu acesta continuă şi în prezent:

"Îl cunosc pe D. de la începutul anilor 1990, fiind prietenul unui prieten al soţiei mele, ne-am împrietenit, am început să lucram împreună, dânsul fiind o perioadă de câţiva ani buni directorul unei firme din România, RRRRRRRRRRRRR., reprezentantul XXXXXXXXXXXXX. în România, în Cluj. Sunt în continuare, în relaţii de prietenie cu inculpatul, deşi nu ne-am văzut de aproximativ 3 ani de zile."

În aceeaşi declaraţie, în legătură cu cele două societăţi offshore din Republica Seychelles, martorul NNNNNNNNNNNNN. a arătat că:

"MMMMMMMMMMMMM. pot spune că era proprietatea fostului meu cumnat, OOOOOOOOOOOOO., iar LLLLLLLLLLLLL. era proprietatea mea. (...) Arăt că eu eram beneficiarul real al societătii LLLLLLLLLLLLL.. (…) Persoana împuternicită pe conturile societăţii (n.n. LLLLLLLLLLLLL.) era OOOOOOOOOOOOO.. (...) Doar OOOOOOOOOOOOO. avea drept de semnătură pe conturile LLLLLLLLLLLLL.."

Cu prilejul audierilor, martorul NNNNNNNNNNNNN. nu a dat nicio informaţie în legătură cu plăţile efectuate în conturile LLLLLLLLLLLLL., pretextând că era investitor într-o multitudine de companii, iar de administrarea societăţii se ocupa numitul YYYYYYYYYYYYY., persoană care a decedat între timp. Deşi în cursul urmăririi penale martorul a arătat că "societatea era administrată prin intermediul companiei specializate WWWWWWWWWWWWW., care are un birou deschis în Dubai", în cursul cercetării judecătoreşti, a precizat că:

"În mod concret, firma LLLLLLLLLLLLL. a fost administrată de un apropiat al meu, de YYYYYYYYYYYYY., cumnatul cumnatului meu."

S-a reţinut că martorul NNNNNNNNNNNNN. era beneficiarul real al LLLLLLLLLLLLL., ceea ce denotă că avea puterea decizională asupra activităţilor derulate prin intermediul acestei societăţi şi, implicit, dispunea în privinţa plăţilor efectuate prin conturile firmei. De asemenea, persoana împuternicită pe conturile societăţii era o persoană apropiată, martorul OOOOOOOOOOOOO., cumnatul său, care acţiona în limitele dispoziţiilor date de martorul NNNNNNNNNNNNN..

În cauză a fost audiat şi martorul OOOOOOOOOOOOO., cumnatul lui NNNNNNNNNNNNN., care a confirmat că cele două societăţi, LLLLLLLLLLLLL. şi MMMMMMMMMMMMM., aparţin lui NNNNNNNNNNNNN. şi, respectiv, martorului; totodată, a confirmat relaţia dintre NNNNNNNNNNNNN. şi D.:

"Întrebare: Cum a fost înfiinţată societatea MMMMMMMMMMMMM. în Insulele Seychelles?

Răspuns: MMMMMMMMMMMMM. este societatea mea, am înfiinţat-o în urmă cu aproximativ 12 ani şi am vândut-o în urmă cu aproximativ 5 ani. (…)

Întrebare: Ce ştiţi cu privire la societatea LLLLLLLLLLLLL. din Insulele Seychelles?

Răspuns: LLLLLLLLLLLLL. este o societate care aparţine lui NNNNNNNNNNNNN., fostul meu cumnat. (…)

Întrebare: Cum l-aţi cunoscut pe D. şi care este relaţia cu acesta?

Răspuns: L-am cunoscut în urmă cu 15 - 20 ani întrucât era angajatul lui NNNNNNNNNNNNN., lucra în cadrul firmei RRRRRRRRRRRRR., distribuitor SSSSSSSSSSSSS. în Cluj. Nu ştiu ce funcţie a avut D. în Guvernul României şi nici rolul pe care l-a avut NNNNNNNNNNNNN. în realizarea acestei numiri. Nu cunosc relaţia existentă între NNNNNNNNNNNNN. şi AAAAAAAAAA.."

Fiind audiat în cursul cercetării judecătoreşti, la termenul din 30 septembrie 2021, martorul a arătat că:

"Îl cunosc pe D., personal, de peste 20 de ani, D. conducea reprezentanţa SSSSSSSSSSSSS. din Cluj a fostului meu cumnat, pe care îl chema NNNNNNNNNNNNN.."

În cadrul aceleiaşi declaraţii, deşi a afirmat că "MMMMMMMMMMMMM. (...) era firma mea", martorul a arătat că nu avea cunoştinţă de contractele încheiate în mai 2011:

"Aceste contracte nu au fost pregătite de mine şi nici nu le-am semnat, nu am cunoscut nici părţile din contract. Eu am fost înştiinţat despre aceasta afacere, ulterior, contractele au fost primite în format word de dl PPPPPPPPPPPPP., atunci le-am vazut prima dată. Atunci nu erau semnate, nu îmi amintesc alte detalii.", avansând ideea, similar martorului NNNNNNNNNNNNN., că aceste contracte făceau parte din proiectele "coordonate, în totalitate, de YYYYYYYYYYYYY.".

În legătură cu cele două companii offshore din Seychelles, martorul OOOOOOOOOOOOO. a precizat că:

"Eu am fost proprietarul firmei şi eu am ordonat plăţile pentru MMMMMMMMMMMMM., iar LLLLLLLLLLLLL. era firma lui NNNNNNNNNNNNN., dar aveam şi eu aveam împuternicire de a efectua plăţi şi pentru problemele manageriale ale firmei, împuternicire de a administra şi conturile societăţii la ordinul lui NNNNNNNNNNNNN.."

Din înscrisurile înaintate, prin intermediul comisiei rogatorii, de autorităţile austriece, a rezultat că societatea offshore MMMMMMMMMMMMM. îl avea ca beneficiar pe OOOOOOOOOOOOO., care avea calitatea de administrator şi era unica persoană cu drept de semnătură pe contul societăţii .

În plus, martorul OOOOOOOOOOOOO. era persoana împuternicită şi pe conturile societăţii LLLLLLLLLLLLL..

Or, calitatea pretins avută de numitul YYYYYYYYYYYYY. în cadrul celor două societăţi nu a fost dovedită în vreun fel, fiind doar afirmată de martorii NNNNNNNNNNNNN. şi OOOOOOOOOOOOO.. Înscrisurile înaintate de autorităţile austriece în cadrul comisiei rogatorii privind societatea MMMMMMMMMMMMM. nu au conferit acestei persoane vreo calitate în cadrul societăţii, iar în ceea ce priveşte LLLLLLLLLLLLL. nu a fost depus vreun înscris în acest sens.

S-a apreciat că încercarea de a transfera responsabilitatea asupra numitului YYYYYYYYYYYYY., persoană care a decedat, are caracter nefondat, în condiţiile în care nu rezultă că acesta ar fi avut vreun control asupra funcţionării sau finanţării celor două societăţi, drept de semnătură în bancă având numai martorul OOOOOOOOOOOOO.. De altfel, YYYYYYYYYYYYY. nu a fost prezent în Cipru la momentul încheierii celor patru contracte mai sus menţionate, procedurile derulate în acest sens fiind efectuate de martorii YY. şi PPPPPPPPPPPPP.. Niciunul dintre cei doi martori nu a făcut referire la prezenţa lui YYYYYYYYYYYYY. la discuţiile purtate privind încheierea contractelor şi plăţile efectuate în baza acestora.

Deşi martorul OOOOOOOOOOOOO. a arătat că numitul YYYYYYYYYYYYY. avea putere de decizie în ambele societăţi, LLLLLLLLLLLLL. şi MMMMMMMMMMMMM., afirmând că "atât eu cât şi NNNNNNNNNNNNN. i-am dat împuternicire în acest sens", s-a constatat că nu se justifică, în vreun fel, faptul că martorul PPPPPPPPPPPPP. i-a transmis acestuia, pe mail, contractele încheiate în scopul emiterii facturilor necesare efectuării plăţilor .

Cu ocazia audierii de la termenul din data de 30.09.2021, martorul PPPPPPPPPPPPP. a afirmat că drafturile contractelor i-au fost transmise de YYYYYYYYYYYYY., însă proprietăţile documentelor electronice trimise pe e-mail martorului OOOOOOOOOOOOO. (drafturi având clauze identice contractelor încheiate cu LLLLLLLLLLLLL. şi MMMMMMMMMMMMM.) au indicat faptul că acestea au fost create de către PPPPPPPPPPPPP. din cadrul ZZZZZZZZZZZZZ. of PPPPPPPPPPPPP., cabinetul de avocatură al martorului .

Deşi declaraţiile martorilor NNNNNNNNNNNNN., OOOOOOOOOOOOO. şi PPPPPPPPPPPPP. concordă sub aspectul persoanei care s-a ocupat, în fapt, din partea societăţilor LLLLLLLLLLLLL. şi MMMMMMMMMMMMM., de pretinsele relaţii comerciale cu firmele martorului YY., declaraţiile martorilor nu au fost confirmate şi de înscrisuri care să ateste calitatea numitului YYYYYYYYYYYYY., clamată de cei trei, fiind evident că martorii au ţinut permanent legătura unii cu ceilalţi, inclusiv în perioada în care au fost audiaţi în cursul cercetării judecătoreşti. Astfel, audierea martorului NNNNNNNNNNNNN., prin videoconferinţă, efectuată prin ordinul european de anchetă în Ungaria, s-a realizat ca urmare a informaţiilor furnizate de martorul OOOOOOOOOOOOO. cu ocazia audierii sale de către instanţa de judecată (din actele şi lucrările dosarului rezultând că martorul NNNNNNNNNNNNN. se afla pe teritoriul Republicii Malta).

Relaţia dintre D. şi NNNNNNNNNNNNN. a fost confirmată şi de martorul UUUUUUUUUUUUU., care a declarat că:

"Domnul D. a lucrat pentru domnul NNNNNNNNNNNNN., fiind directorul general al S.C. RRRRRRRRRRRRR. S.R.L., care era dealerul SSSSSSSSSSSSS. în Cluj. Ştiu că a ocupat această funcţie dinainte de anul 1999, întrucât eu l-am găsit în cadrul grupului, până în anul 2005, când a fost numit secretar de stat în Ministerul Transporturilor.

Cred că numirea lui D. s-a realizat în baza relaţiei speciale pe care o avea NNNNNNNNNNNNN. cu PP.. În acea perioadă se spunea că NNNNNNNNNNNNN. a fost unul dintre sponsorii principali ai campaniei electorale ai primarului AAAAAAAAAA., dar eu nu cunosc aceste aspecte în mod nemijlocit."

Totodată, martorul UUUUUUUUUUUUU. a indicat faptul că PPPPPPPPPPPPP. - persoana despre care martorul YY. a arătat că a participat la întâlnirea din mai 2011 din Limassol - Cipru, de la hotelul "NNNNN.", în calitate de avocat al lui D., asistând la transferurile sumelor de bani efectuate de martorul YY. - este în realitate avocatul lui NNNNNNNNNNNNN.:

"PPPPPPPPPPPPP. este un avocat maghiar care ştiu că a reprezentat partenerii din Ungaria ai domnului NNNNNNNNNNNNN. în cadrul proiectului privind deschiderea mallului BBBBBBBBBBBBBB., eu cunoscându-l cam în anul 2005.

Ulterior a rămas în relaţii cu domnul NNNNNNNNNNNNN. şi ştiu că s-a ocupat din punct de vedere juridic de gestionarea unor companii din Cipru ale domnului NNNNNNNNNNNNN..

În perioada în care era secretar de stat, D. venea în mod regulat la birourile din Cluj ale societăţii, unde s-a întâlnit în mod sigur şi cu PPPPPPPPPPPPP.."

Fiind audiat şi în cursul cercetării judecătoreşti, martorul UUUUUUUUUUUUU. a relevat relaţiile existente între inculpatul D., pe de o parte, şi martorii NNNNNNNNNNNNN., OOOOOOOOOOOOO. şi PPPPPPPPPPPPP., pe de altă parte:

"Îl cunosc pe NNNNNNNNNNNNN., pentru care am lucrat aprox. 18 ani, în acest context l-am cunoscut pe D., care era un angajat cu o vechime mai mare decât a mea.

(…) Ştiu că relaţia dintre NNNNNNNNNNNNN. şi D. era de natura şef-subaltern, nu cunosc dacă exista o relaţie de natură personală între cei doi.

(…) Îl cunosc şi pe OOOOOOOOOOOOO., era cumnatul lui NNNNNNNNNNNNN., acesta locuia în Budapesta, însă venea destul de des la Cluj şi îl vedeam la biroul lui NNNNNNNNNNNNN.. Probabil că lucra pentru NNNNNNNNNNNNN., (…) ţinea legătura între asociaţii lui NNNNNNNNNNNNN. care erau cetăţeni maghiari şi acesta.

(…) ştiu că OOOOOOOOOOOOO. figura ca asociat în mai multe companii, în numele lui NNNNNNNNNNNNN..

(…) Ştiu că D. îl cunoştea pe OOOOOOOOOOOOO.. Cred că s-au cunoscut la Cluj, la biroul lui NNNNNNNNNNNNN.. (…)

De asemenea, îl cunosc şi pe PPPPPPPPPPPPP., ştiu că acesta era avocat (…) acesta venea din partea partenerilor maghiari ai lui NNNNNNNNNNNNN.. Relaţiile dintre NNNNNNNNNNNNN. şi PPPPPPPPPPPPP. erau relaţii bune, acesta din urmă îl reprezenta în calitate de avocat pe NNNNNNNNNNNNN..

(…) Ştiu că PPPPPPPPPPPPP. s-a ocupat de firmele din Cipru ale lui NNNNNNNNNNNNN.. (…)

D. se cunoştea cu PPPPPPPPPPPPP. şi între cei doi erau relaţii asemănătoare cu cea pe care D. o avea cu OOOOOOOOOOOOO..

În perioada în care D. era secretar de stat, acesta se întâlnea cu NNNNNNNNNNNNN. la Cluj, şi invers, când NNNNNNNNNNNNN. venea la Bucureşti, eu îl însoţeam pe acesta din urmă şi ştiu că ne întâlneam toţi trei, respectiv şi cu dl. D." .

Legăturile strânse existente între inculpatul D., pe de o parte, şi, pe de altă parte, NNNNNNNNNNNNN. şi cumnatul acestuia OOOOOOOOOOOOO., au fost confirmate şi de documentele obţinute din Elveţia, care atestă existenţa unor legături financiare. Din aceste documente a rezultat că D. a primit suma de aproximativ 345.000 de euro în perioada 2015 - 2017, sumă transferată dintr-o companie controlată de OOOOOOOOOOOOO..

Astfel, din extrasele de cont obţinute de organele judiciare din Elveţia, în cadrul unei comisii rogatorii, a rezultat că au fost efectuate următoarele transferuri:

- la data de 18.09.2015 CCCCCCCCCCCCCC. transferă în compania inculpatului EE. S.R.L. suma de 200.063,84 euro;

- la data de 22.06.2016 CCCCCCCCCCCCCC. transferă în compania inculpatului EE. S.R.L. suma de 45.064,69 euro;

- la data de 19.01.2017 CCCCCCCCCCCCCC. transferă în compania inculpatului EE. S.R.L. suma de 100.065,26 euro .

În ceea ce priveşte compania CCCCCCCCCCCCCC., din documentele bancare din Elveţia a rezultat că OOOOOOOOOOOOO. este împuternicit pe conturi, aceasta aparţinând iniţial martorului NNNNNNNNNNNNN., în vreme ce societatea EE. este deţinută de inculpatul D., ca unic asociat .

Compania CCCCCCCCCCCCCC. a efectuat transferuri bancare şi către societatea LLLLLLLLLLLLL. .

În plus, aceasta este reprezentată în relaţiile contractuale fie de martorul OOOOOOOOOOOOO., fie de martorul PPPPPPPPPPPPP. .

De asemenea, CCCCCCCCCCCCCC. încheie o serie de contracte - de consultanţă sau cesiune de creanţă - cu compania DD., reprezentată de inculpatul D..

Din relaţiile înaintate de autorităţile elveţiene, a rezultat că inculpatul D. este "reprezentantul d-lui NNNNNNNNNNNNN. pentru x în România", respectiv "reprezentantul firmei CCCCCCCCCCCCCC." şi este "asociat cu Dl. NNNNNNNNNNNNN."

Având în vedere cele de mai sus, a rezultat legătura strânsă între D., NNNNNNNNNNNNN. şi OOOOOOOOOOOOO., legătură în baza căreia inculpatul a solicitat martorului YY. să transfere comisionul din afacerea LL. în societăţile celor doi apropiaţi ai săi, NNNNNNNNNNNNN. şi OOOOOOOOOOOOO.. De altfel, martorul OOOOOOOOOOOOO. se afla în posesia copiei cărţii de identitate a inculpatului D., trimis ca ataşament al unui e-mail din data de 16.05.2011 .

Totodată, din răspunsul la Ordinul European de Anchetă din data de 07.03.2018 către Cipru şi din documentele transmise, a rezultat faptul că, în perioada 16.05.2011 - 19.05.2011, inculpatul D. a fost cazat la Hotelul NNNNN. din Limasol, iar în perioada 17.05.2011 - 21.05.2011, a fost cazat şi PPPPPPPPPPPPP. (facturat pe EEEEEEEEEEEEEE. - f. x şi traducerea la f. x d.u.p.). În acest mod au fost confirmate susţinerile martorului YY., în sensul că transferul sumelor totalizând 900.000 de euro s-a realizat în cadrul unei întâlniri avute cu D. şi PPPPPPPPPPPPP. în holul DDDDDDDDDDDDDD. din Limasol, în luna mai 2011.

Împrejurarea că inculpatul D. se afla în vacanţă nu a prezentat importanţă, relevantă fiind prezenţa sa în Cipru la momentul efectuării plăţilor şi în aceeaşi locaţie cu martorul PPPPPPPPPPPPP., care a asistat la tranzacţiile electronice realizate de martorul YY..

Deşi martorul PPPPPPPPPPPPP. a negat, cu ocazia audierilor, că a asistat la plata sumei de 900.000 de euro, s-a considerat că declaraţiile sale trebuie evaluate prin prisma relaţiei pe care martorul PPPPPPPPPPPPP. o are cu D. şi, în special, cu NNNNNNNNNNNNN., de natură a imprima un grad ridicat de subiectivitate în acurateţea relatărilor.

De asemenea, deşi martorul PPPPPPPPPPPPP. a negat că l-ar cunoaşte pe YY., că i-ar fi comunicat numărul său de telefon, susţinând că a participat la o singură întâlnire cu YY. în Cipru, faptul că acesta din urmă era în posesia numărului său de telefon a infirmat susţinerile sale şi a dat credibilitate declaraţiilor martorului YY.. Astfel, cu prilejul confruntării celor doi martori din data de 9 ianuarie 2018, martorul YY. a arătat că a schimbat numerele de telefon cu PPPPPPPPPPPPP. cu prilejul primei întâlniri din Cipru, în contextul în care au fixat o altă întâlnire în ziua următoare pentru semnarea contractelor şi efectuarea plăţilor . Or, numărul de telefon indicat de YY. organelor de urmărire penală ca aparţinând martorului PPPPPPPPPPPPP. coincide cu numărul precizat de acesta din urmă instanţei de judecată cu ocazia audierii de la termenul din 30 septembrie 2021 .

Totodată, înscrisurile depuse de martorul PPPPPPPPPPPPP. în cursul urmăririi penale au confirmat susţinerile martorului YY. din data de 09.01.2018, în sensul că firma WW. fusese iniţial indicată lui PPPPPPPPPPPPP. pentru a face plăţi către LLLLLLLLLLLLL., fiind înlocuită ulterior cu QQQQQQQQQQQ., pentru a îngreuna realizarea unei legături cu provenienţa banilor, WW. fiind folosită, în special, pentru încasarea sumelor de bani care erau ulterior transferate către firmele special constituite pentru a efectua plăţile către destinatarii finali ai foloaselor ilicite.

Aceste elemente factuale şi probaţionale expuse anterior au confirmat veridicitatea afirmaţiilor martorului YY. şi au dat credibilitate declaraţiilor acestuia.

S-a constatat că declaraţiile martorului YY. se coroborează şi cu susţinerile martorului EEEEEEEEEE.. Martorul a confirmat că D. trebuia să primească suma de 2.000.000 de euro de la YY., bani provenind de la un client al acestuia care avea de încasat sume de la Ministerul Transporturilor. Din declaraţia martorului a rezultat că D. trebuia să primească banii de la compania LL.. Deşi nu s-a indicat în mod expres, acest lucru a rezultat implicit, în condiţiile în care, în discuţiile iniţiate de martorul YY., acesta şi-a arogat calitatea de reprezentant al societăţii JJ. . Totodată, martorul EEEEEEEEEE. a relatat cum D. era nemulţumit de faptul că, deşi restanţele fuseseră plătite de stat, YY. nu îi transferase întreaga sumă promisă. Mai mult, martorul EEEEEEEEEE. a indicat şi unde solicitase D. să fie efectuată plata sumei promise - în contul unei companii offshore, care nu îi aparţinea; în acest mod s-a făcut referire la companiile LLLLLLLLLLLLL. şi MMMMMMMMMMMMM., controlate de NNNNNNNNNNNNN. şi cumnatul acestuia:

"Îmi amintesc că am discutat cu amândoi (martorul face referire la YY. şi D. - n.n.) care este, în realitate, motivul nemulţumirii şi amândoi mi-au relatat că este vorba despre o promisiune făcută de clientul lui Florin ca după ce îşi încasează toată restanţa pe care o avea de încasat de la Ministerul Transporturilor, să asigure la rândul său plata cu prioritate a unor facturi pe care le avea la rândul său de plătit către un consultant sau proiectant, nu aş putea să spun. Îmi amintesc că D. mi-a spus că, deşi i se promisese de către YY. şi compania client al acestuia că, după ce vor fi încasate restanţele de la statul român, clientul lui Hozoc va face la rândul său plata către acel consultant sau proiectant, acest lucru nu se întâmplase. Din câte îmi amintesc suma care ar fi trebuit plătită de clientul lui Hozoc era de 2 milioane de euro. (…)

Deşi martorul EEEEEEEEEE. nu a făcut trimiteri exprese legate de denumirea firmelor implicate în tranzacţiile ilegale şi nici de solicitarea inculpatului D. clamată expres de martorul YY., martorul fiind reticent în privinţa implicării sale în astfel de activităţi, împrejurările descrise de acesta şi reiterate în cursul audierii din faţa instanţei de judecată au confirmat susţinerile lui YY. cu privire la implicarea inculpatului în activitatea infracţională şi rolul său în acest angrenaj ilicit, inclusiv sub aspectul primirii unor sume importante de bani:

"Ştiu că nu s-a rezolvat nimic cu ocazia întâlnirii dintre YY. şi D. şi nici o bună bucată de timp după aceea, ştiind acest lucru de la Hozoc cu care eram prieten, mă întâlneam şi mi-a spus acest lucru.

După acest mesaj, m-am întâlnit cu Florin, i-am transmis acest mesaj şi totodată solicitarea ca eu să rămân în afara acestui dialog, eu fiind într-o stare de disconfort creat de această situaţie în care eu eram la mijloc intre cei doi. L-am întrebat pe Hozoc despre ce este vorba şi mi-a relatat succint, oarecum eliptic, că e vorba de plata unui subcontractant/consultant/proiectant şi că ar fi existat angajamentul ca odată plătit contractantul principal, acesta la rândul lui să plătească subcontractanţii (...). Îmi amintesc, ca ordin de mărime, că valoarea contractului era în jur de 2 milioane euro. Tot de la YY., ştiu legat de dificultătile plăţii, că erau plăţi externe.

(...) La o distanţă destul de lungă, posibil spre finalul lui 2011, m-am întâlnit întâmplator, într-un grup, cu D., am schimbat câteva vorbe, l-am întrebat cum a mai mers relaţia cu prietenul meu, Hxxozoc, şi mi-a relatat că s-a rezolvat parţial, aproximativ jumătate din plata respectivă se făcuse, fără a preciza exact cât anume.

(...) precizez că la discuţia anterior referită, în contextul în care D. mi-a relatat că s-a efectuat o parte din plată, acesta mi-a povestit că, cu ocazia unei călătorii în Cipru, s-a întâlnit cu YY. (...). Inculpatul D. mi-a spus că s-au întâlnit în Cipru şi că s-a rezolvat o parte din problemă."

S-a constatat că aspectele relatate de martorul EEEEEEEEEE. sunt în concordanţă şi cu elementele factuale privind plata sumelor restante pentru lucrările de reabilitare feroviară datorate asocierii din care făcea parte compania LL..

Astfel, martorul a precizat că, ulterior întâlnirii dintre YY. şi D., "nu s-a rezolvat nimic (...) o bună bucată de timp după aceea", pentru ca, la începutul anului 2011, la scurt timp după ce se făcuseră plăţi substanţiale de la bugetul de stat ale datoriilor restante către LL., inculpatul D. să-i transmită "că problema prietenului meu s-a rezolvat şi dacă mă văd cu acesta, să îi amintesc că i-a promis ceva", aspecte confirmate ulterior martorului şi de YY., care "m-a rugat să comunic înapoi dl. D. că se va rezolva în curând."

De asemenea, s-a constatat o similaritate, atât în ceea ce priveşte suma de bani pretinsă de inculpatul D., martorul făcând referire "ca ordin de mărime" că aceasta "era în jur de 2 milioane euro", cât şi în privinţa sumei plătite inculpatului - "aproximativ jumătate din plata respectivă se făcuse".

Nu în ultimul rând, s-a observat că există o corespondenţă a locaţiei în care s-a făcut plata parţială, inculpatul D. relatându-i martorului despre întâlnirea sa cu YY. în Cipru şi efectuarea de către acesta din urmă a plăţilor în beneficiul inculpatului.

Or, toate aceste informaţii care i-au fost aduse la cunoştinţă martorului EEEEEEEEEE., direct şi nemijlocit, de către inculpatul D., s-au coroborat în totalitate cu aspectele declarate de YY., astfel că declaraţiile acestuia din urmă corespund realităţii.

Cu prilejul audierii sale la finalul cercetării judecătoreşti - inculpatul D. nu a dat declaraţii în faza de urmărire penală - inculpatul nu a prezentat o explicaţie plauzibilă privind plăţile efectuate la solicitarea sa în conturile celor două societăţi offshore înregistrate în insulele Seychelles.

Susţinerile apărării privind pretinsa promisiune a lui YY. de a-i furniza inculpatului medicamente sau pretinsa încercare a inculpatului de a rezolva solicitarea ambasadorului Marii Britanii, care intervenise în favoarea unui subcontractor care nu era plătit de LL., au fost apreciate de instanţa de fond ca neîntemeiate.

Prin urmare, ansamblul probelor indirecte constând în declaraţiile martorilor EEEEEEEEEE., NNNNNNNNNNNNN., OOOOOOOOOOOOO., PPPPPPPPPPPPP. şi UUUUUUUUUUUUU., precum şi înscrisurile detaliate anterior, au validat proba directă, respectiv declaraţiile martorului YY. şi au condus la concluzia certă că inculpatul D. a primit suma totală de 1.114.000 de euro, în conturile bancare ale unor companii controlate de persoane apropiate.

Probele administrate pe parcursul procesului penal au relevat existenţa unor legături strânse şi de lungă durată între inculpatul D., pe de o parte, şi martorul NNNNNNNNNNNNN. şi fostul cumnat al acestuia, martorul OOOOOOOOOOOOO., pe de altă parte, plăţile fiind efectuate în conturile societăţilor pe care martorii le controlau. Aceştia nu erau persoane străine inculpatului D., ci persoane cu care inculpatul legase anterior, cât şi ulterior activităţii infracţionale ce face obiectul cauzei, strânse legături de natură financiară, legături care au rezistat şi s-au perpetuat în timp.

Contrar susţinerilor apărării, plăţile în conturile LLLLLLLLLLLLL. şi MMMMMMMMMMMMM. s-au efectuat la solicitarea inculpatului D., singurul care îl cunoştea pe YY.. Fiind audiaţi, NNNNNNNNNNNNN. şi OOOOOOOOOOOOO. au arătat, în mod expres, că nu-l cunoşteau pe YY. . În plus, implicarea numitului YYYYYYYYYYYYY. în aceste plăţi nu a fost susţinută probator.

Lipsa unor transferuri ulterioare din conturile celor două societăţi din Seychelles în conturile personale ale inculpatului sau ale societăţilor pe care acesta le deţinea nu a prezentat relevanţă. Banii au fost transferaţi conform indicaţiilor inculpatului D., astfel că aceştia au intrat în sfera sa de stăpânire, iar faptul că inculpatul a ales ca sumele de bani să fie transferate în conturile LLLLLLLLLLLLL. şi MMMMMMMMMMMMM. nu a produs vreo consecinţă în privinţa existenţei faptei ilicite. Prin urmare, s-a reţinut că modul în care inculpatul a dispus de sumele de bani nu prezintă relevanţă juridică în privinţa laturii obiective a infracţiunii de luare de mită, în modalitatea alternativă a primirii, infracţiunea fiind consumată la momentul primirii sumelor de bani în conturile celor două societăţi offshore din Seychelles. Primirea, de către inculpat, a sumelor de bani în conturile unor persoane apropiate constituie o modalitate de a disimula provenienţa fondurilor ilicite şi de a ascunde persoana destinatarului final al foloaselor ilicite obţinute prin luarea de mită, disimularea persoanelor care beneficiau de pe urma comiterii infracţiunilor de corupţie fiind o preocupare primordială a inculpaţilor din prezenta cauză, după cum s-a arătat anterior.

De aceea, s-a apreciat că modalitatea în care inculpatul D. a dispus de sumele de bani primite ca preţ al luării de mită nu are relevanţă în privinţa existenţei infracţiunii; plăţile s-au efectuat în modalitatea solicitată de inculpat, circuitul ulterior al sumelor de bani astfel primite fiind extraneu obiectului judecăţii.

Susţinerile privind lipsa de credibilitate a martorului YY., în contextul în care acesta a declarat iniţial că a predat inculpatului D. suma de 800.000 euro în numerar, după care a revenit asupra afirmaţiilor făcute, încercând să impute inculpatului acest prejudiciu, fiind de presupus, în opinia apărării, că martorul a aplicat aceeaşi tactică şi în ceea ce priveşte suma de 1.114.000 euro, plătită către societăţile MMMMMMMMMMMMM. şi LLLLLLLLLLLLL., au fost apreciate de către instanţa de fond ca neîntemeiate.

Astfel, s-a constatat că martorul YY. a revenit asupra susţinerii privind predarea în numerar a sumei de 800.000 euro inculpatului, cu ocazia testării la poligraf din data de 28.11.2017, expertul criminalist apreciind, cu acel prilej, că nu sunt suficiente date pentru a formula, cu certitudine, o concluzie în privinţa comportamentului subiectului supus testării .

Testarea martorului YY. a fost reluată la data de 12 decembrie 2017, în prezenţa unui alt expert criminalist, prin raportul de constatare criminalistică nr. 287.070/13.12.2017 concluzionându-se că răspunsurile martorului la întrebările relevante ale cauzei nu au provocat modificări specifice comportamentului simulat .

Contrar susţinerilor apărării, caracterul nereal al afirmaţiilor iniţiale ale martorului YY. privind remiterea sumei de 800.000 euro nu a putut fi extrapolat, în mod automat, şi în privinţa sumei totale de 1.114.000 euro primite de inculpatul D. în conturile MMMMMMMMMMMMM. şi LLLLLLLLLLLLL., acţiunile comisive de primire a banilor fiind analizate în contextul mijloacelor de probă administrate în cauză.

Faptul că inculpatul D. nu mai ocupa o funcţie publică la momentul primirii banilor s-a apreciat că nu are importanţă, în condiţiile în care înţelegerea infracţională s-a realizat în perioada în care ocupa funcţia de secretar de stat în cadrul Ministerului Transporturilor şi avea calitatea de ordonator principal de credite, prin urmare avea atribuţii în legătură cu avizarea plăţilor restante datorate de CN CFR asocierii al cărei lider era firma LL.. Susţinerile apărării nu au prezentat relevanţă sub aspectul existenţei infracţiunii de luare de mită, atâta vreme cât primirea sumelor de bani a reprezentat plata conduitei asumate de inculpatul D. în funcţia de secretar de stat. Chiar dacă plăţile au fost efectuate la un interval de 7 luni de la momentul la care inculpatul nu mai avea funcţia publică, legătura de cauzalitate nu a fost întreruptă, plăţile fiind efectuate ulterior momentului de la finalul anului 2010 când s-au făcut plăţi substanţiale către asocierea LL.-AAA.-CCC.. Aşadar, nu a prezentat importanţă intervalul de timp scurs de la momentul cooptării inculpatului în înţelegerea infracţională şi efectuarea plăţilor solicitate de inculpat, atâta timp cât plăţile s-au realizat în conexiune cu înţelegerea infracţională avută cu inculpatul D., legătura de cauzalitate între aceste segmente infracţionale fiind dovedită de ansamblul materialului probator administrat pe parcursul procesului penal.

Faptele inculpatului A., care, în cursul anului 2009, a acceptat promisiunea formulată de YY., în calitate de reprezentant al companiei austriece LL., privind plata sumei de 2 milioane de euro, pentru ca, în schimbul acestei sume, să îşi exercite influenţa asupra ministrului finanţelor publice BBBBBBBBBB., pentru ca acesta să asigure, pe de o parte, finanţarea necesară plăţii facturilor aferente lucrărilor efectuate la tronsonul de cale ferată Bucureşti - Constanţa şi, pe de altă parte, finanţarea necesară plăţii TVA-ului restant de la lucrările efectuate la tronsonul Bucureşti-Câmpina (primul act material) şi care, în perioada septembrie 2010 - ianuarie 2013, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, a pretins şi a primit de la YY., în calitate de reprezentant al companiei austriece LL., suma totală de 2.177.000 euro, pentru ca, în schimbul acestei sume, să îşi exercite influenţa asupra ministrului transporturilor GGGGGGGGGG., pentru ca aceasta să asigure finanţarea necesară plăţii facturilor aferente lucrărilor efectuate la tronsonul de cale ferată Bucureşti - Constanţa (al doilea act material), întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de influenţă în formă continuată (două acte materiale), incriminată, la data săvârşirii faptelor, în prevederile art. 257 din C. pen. anterior raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) din C. pen. anterior şi, la data pronunţării hotărârii, în dispoziţiile art. 291 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen.

Având în vedere probele administrate în cauză, relevate mai sus, a rezultat că primul act material a avut loc în perioada ianuarie 2009 - 17 iulie 2009, perioadă în care inculpatul A. a acceptat promisiunea formulată de YY., în calitate de reprezentant al companiei austriece LL., privind plata sumei de 2 milioane de euro, pentru ca, în schimbul acestei sume, să îşi exercite influenţa asupra ministrului finanţelor publice BBBBBBBBBB..

Acest interval de timp a fost determinat prin raportare, pe de o parte, la e-mailul transmis de PPP. către HHHHHHHHHH. în care s-a arătat că debutul colaborării a fost începutul anului 2009 (e-mailul a fost transmis la data de 2 septembrie 2011, orele 13:02 - "Din ultima mea discuţie cu partenerul dvs. (YY., n.n.) a reieşit că remuneraţia totală va fi acum 10% din toate plăţile de la începutul colaborării (începutul anului 2009)" - f. x şi traducerea la f. x d.u.p.) şi, pe de altă parte, la data de 17 iulie 2009, când s-a încheiat primul contract de consultanţă privind plata comisionului între societatea LL. m.b.H., în calitatea sa de semnatar al contractului privind reabilitarea căii ferate Bucureşti - Constanţa, şi societatea QQ., contract în baza căruia consultantul avea dreptul la un comision de succes. În acest interval de timp au avut loc discuţiile cu A., în cadrul cărora acesta din urmă, în schimbul promisiunii sumei de 2 milioane de euro, şi-a exprimat acordul de a interveni asupra factorilor de decizie din cadrul Ministerului Finanţelor (respectiv asupra ministrului BBBBBBBBBB.) în vederea efectuării plăţilor către compania LL..

Al doilea act material a avut ca perioadă de săvârşire intervalul 3 septembrie 2010 - 30 ianuarie 2013, perioadă în care s-a realizat o pluralitate de activităţi, privind atât pretinderea, cât şi primirea, în tranşe, a sumei totale de 2.177.000 de euro. Acest interval de timp este mărginit, pe de o parte, de data la care GGGGGGGGGG. a devenit ministru al transporturilor şi, pe de altă parte, de data primirii de către inculpatul A. a ultimei tranşe din suma de 2.177.000 euro destinată acesteia.

S-a reţinut că această modalitate de săvârşire a infracţiunii este specifică unităţii naturale colective, ca formă a infracţiunii simple, fiind vorba despre un act material unic care înglobează atât pretinderea, cât şi primirea, în tranşe succesive, a sumei de 2.177.000 euro.

Cele două acte materiale au fost săvârşite în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, astfel că sunt aplicabile dispoziţiile infracţiunii continuate.

Fapta inculpatului A., care, în perioada 23 decembrie 2009 - 3 septembrie 2010, în calitate de ministru al finanţelor publice, a acceptat promisiunea aceleiaşi sume de 2 milioane de euro de la YY., în calitate de reprezentant al LL., pentru ca, în schimbul acestei sume, să îşi îndeplinească atribuţiile sale de serviciu într-un mod care să asigure, pe de o parte, finanţarea necesară plăţii facturilor aferente lucrărilor efectuate la tronsonul de cale ferată Bucureşti - Constanţa şi, pe de altă parte, finanţarea necesară plăţii TVA-ului restant de la lucrările efectuate la tronsonul Bucureşti - Câmpina şi, în perioada noiembrie 2011 - noiembrie 2013, a primit suma de 65.000 de euro din suma de 2 milioane de euro pretinsă, sub forma finanţării proiectului VVVVVVVVVV., întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de luare de mită, incriminată, la data comiterii, în dispoziţiile art. 254 alin. (1) din C. pen. anterior raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 şi, la data pronunţării hotărârii, în prevederile art. 289 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 6 şi art. 7 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 78/2000.

Şi în acest caz s-a apreciat că sunt valabile consideraţiile referitoare la unitatea naturală colectivă, ca formă a infracţiunii simple, definită de doctrină ca "acea formă a unităţii naturale de infracţiune caracterizată de faptul că acţiunea care intră în structura sa se compune dintr-o pluralitate de acte materiale".

S-a reţinut ca încadrare juridică forma simplă a infracţiunii, având în vedere că plăţile succesive, în baza aceleiaşi înţelegeri iniţiale, realizează varianta alternativă de săvârşire a infracţiunii şi nu pot fi asimilate unor acte materiale distincte, de natură a atrage forma continuată a infracţiunii.

Actele prin care sunt săvârşite modalităţile alternative de comitere a aceleiaşi infracţiuni se unesc în mod firesc într-o activitate obiectivă unică, realizându-se o unitate naturală în care dinamica infracţională se epuizează odată cu săvârşirea ultimei modalităţi alternative a elementului material.

Săvârşirea, de către aceeaşi persoană, de fapte prin care se concretizează două sau mai multe din variantele alternative ale elementului material al infracţiunii reprezintă, în ansamblu, acte de executare a unei infracţiuni unice, astfel că, indiferent dacă prin pretinderea foloaselor infracţiunea este consumată, activitatea ulterioară de primire a foloaselor pretinse constituie, alături de actele anterioare, o unitate naturală de infracţiune.

Aşadar, instanţa de fond a apreciat că activitatea subsecventă de primire a foloaselor iniţial pretinse nu este lipsită de relevanţă penală, ci este înglobată în unitatea infracţională, alături de activitatea de pretindere, cu toate consecinţele ce decurg din această constatare, inclusiv cu privire la momentul de la care se calculează termenul de prescripţie a răspunderii penale, care a început să curgă de la data ultimului act de primire a banilor.

În raport cu considerentele expuse anterior, contrar susţinerilor apărării, instanţa de fond a considerat că faptele există, constituie infracţiunile de trafic de influenţă şi luare de mită, ambele fiind comise de inculpatul A. cu forma de vinovăţie cerută de textul incriminator, respectiv cu intenţie directă.

De asemenea, fapta inculpatului E., care, în calitate de membru marcant al partidului aflat la guvernare şi deputat în Parlamentul României, în anul 2009, a acceptat promisiunea formulată de YY., în calitate de reprezentant al companiei austriece LL., privind plata sumei de 2 milioane de euro, pentru ca, în schimbul acestei sume, să îşi exercite influenţa asupra ministrului finanţelor publice BBBBBBBBBB. (mediată prin intermediul lui A.), precum şi asupra conducerii Ministerului Transporturilor (ministrul CCCCCCCCCC. şi secretarul de stat D.), pentru ca aceştia să asigure, pe de o parte, finanţarea necesară plăţii facturilor aferente lucrărilor efectuate la tronsonul de cale ferată Bucureşti - Constanţa şi, pe de altă parte, finanţarea necesară plăţii TVA-ului restant de la lucrările efectuate la tronsonul Bucureşti - Câmpina, iar ulterior, în perioada martie 2010 - noiembrie 2013, a primit suma totală de 2.111.799,71 euro, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de influenţă, incriminată, la data săvârşirii acesteia, în dispoziţiile art. 257 din C. pen. anterior raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 şi, la data pronunţării hotărârii, în prevederile art. 291 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 6 şi 7 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 78/2000.

Înţelegerea a avut loc în perioada ianuarie 2009 - 17 iulie 2009, perioadă în care inculpatul E. a acceptat promisiunea formulată de YY., în calitate de reprezentant al companiei austriece LL., privind plata sumei de 2 milioane de euro, pentru ca, în schimbul acestei sume, să îşi exercite influenţa asupra ministrului finanţelor publice BBBBBBBBBB. (mediată prin intermediul lui A.), precum şi asupra conducerii Ministerului Transporturilor (ministrul CCCCCCCCCC. şi secretarul de stat D.).

Instanţa de fond a menţionat că nu se impune reluarea consideraţiilor privind intervalul de timp în care a avut loc înţelegerea infracţională şi determinarea acestuia, întrucât sunt similare celor menţionate şi în cazul inculpatului A..

În baza acestei înţelegeri, inculpatul E. a primit 2.111.799,71 euro, beneficiind de următoarele sume de bani, respectiv: în perioada 23.03.2010 - 15.06.2013 a primit numerar în cuantum total de 1.053.500 euro; în perioada iulie - octombrie 2010 a primit suma de 400.000 euro în conturile companiei VVVVVVVVVVVV.; în perioada noiembrie 2011 - noiembrie 2013, a primit suma de 65.000 de euro în contul finanţării proiectului VVVVVVVVVV.; în perioada noiembrie 2011 - noiembrie 2013, a primit suma de 95.000 de euro în contul finanţării proiectului HHHHHHHHHHHH.; în perioada septembrie 2010 - iunie 2013, a primit suma de 218.177,09 euro sub forma achiziţiei unui pachet de 35% din acţiunile societăţii F. S.A.; în perioada august 2012 - martie 2013, a primit suma de 29.433,02 euro sub forma achiziţiei unui pachet de 25% din părţile sociale ale societăţii F. S.R.L.; în perioada octombrie 2011 - ianuarie 2012, a primit garanţii mobiliare împrumuturilor contractate de la YYYYYYYYYYYY. de compania YYYYYYYYYYY., beneficiind de suma de 35.814,72 reprezentând spezele bancare aferente împrumuturilor; în perioada septembrie 2010 - iulie 2013, a primit suma de 214.874,88 euro sub forma unor creditări nerestituite acordate societăţilor F. S.A. şi F. S.A..

Infracţiunea reţinută în sarcina inculpatului E. a avut ca perioadă de săvârşire intervalul ianuarie 2009 - noiembrie 2013, perioadă în care s-a realizat o pluralitate de acte, privind atât acceptarea promisiunii, cât şi primirea, în tranşe, a sumelor de bani. Această modalitate de săvârşire a infracţiunii este specifică unităţii naturale colective, ca formă a infracţiunii simple, fiind vorba despre o infracţiune simplă care înglobează mai multe acte materiale. S-a reţinut ca încadrare juridică forma simplă a infracţiunii, având în vedere că plăţile succesive, în baza aceleiaşi înţelegeri iniţiale, realizează varianta alternativă de săvârşire a infracţiunii şi nu pot fi asimilate unor acte materiale distincte, de natură a atrage forma continuată a infracţiunii. Actele prin care sunt săvârşite modalităţile alternative de săvârşire a infracţiunii se unesc în mod firesc într-o singură infracţiune, aflându-se într-o situaţie de unitate naturală în care dinamica infracţională se opreşte odată cu producerea ultimului rezultat din cadrul modalităţilor alternative ale elementului material.

Contrar susţinerilor apărării, instanţa de fond a apreciat că faptele există, constituie infracţiunea de trafic de influenţă şi au fost comise de inculpatul E. cu forma de vinovăţie cerută de textul incriminator, respectiv cu intenţie directă.

Totodată, fapta inculpatului D., care, în calitate de secretar de stat în cadrul Ministerului Transporturilor, în anul 2009, a pretins de la YY., în calitate de reprezentant al societăţii LL., suma de 2 milioane de euro, pentru a-şi îndeplini atribuţiile de serviciu în aşa fel încât compania LL. să obţină, pe de o parte, plata facturilor emise către CN CFR pentru lucrările de reabilitare a căii ferate efectuate pe tronsonul Bucureşti - Constanţa şi, pe de altă parte, plata TVA restant, rămas neachitat de CN CFR ca urmare a lucrărilor efectuate de compania LL. la un alt tronson, Bucureşti - Câmpina, iar ulterior, în perioada noiembrie 2010 - mai 2011, a primit suma totală de 1.114.000 de euro, în conturile bancare ale unor companii controlate de persoane apropiate, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de luare de mită, incriminată, la data săvârşirii acesteia, în prevederile art. 254 alin. (1) din C. pen. anterior raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 şi, la data pronunţării hotărârii, în dispoziţiile art. 289 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 6 şi art. 7 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 78/2000.

Înţelegerea dintre D. şi YY., în calitate de reprezentant al companiei LL., a debutat la începutul anului 2009, când, în cadrul discuţiilor cu YY., a pretins un comision de 3 milioane de euro, redus la 2 milioane de euro, în schimbul exercitării atribuţiilor de serviciu, în aşa fel încât compania LL. să obţină, pe de o parte, plata facturilor emise către CN CFR pentru lucrările de reabilitare a căii ferate efectuate pe tronsonul Bucureşti - Constanţa şi, pe de altă parte, plata TVA restant, rămas neachitat de CN CFR ca urmare a lucrărilor efectuate de compania LL. la un alt tronson de cale ferată, Bucureşti - Câmpina, şi s-a consolidat în timp, la data de 24 iunie 2010, înţelegerea fiind deja stabilită, având în vedere rezoluţia pe care inculpatul D. a aplicat-o pe scrisoarea trimisă Ministerului Transporturilor de către compania LL..

În baza acestei înţelegeri, în perioada noiembrie 2010 - mai 2011, inculpatul D. a primit suma totală de 1.114.000 euro, în conturile companiilor LLLLLLLLLLLLL. şi MMMMMMMMMMMMM., astfel: la data de 29.11.2010, din conturile societăţii UUUUUUUUUUU. (controlată de martorul YY.) a fost transferată suma de 107.000 euro către societatea LLLLLLLLLLLLL.; la data de 30.11.2010, din conturile societăţii UUUUUUUUUUU. a fost transferată suma de 107.000 euro către societatea LLLLLLLLLLLLL.; la data de 19.05.2011 din societatea SSSSSSSSSSS. (controlată de martorul YY.) a fost transferată suma de 200.000 de euro către MMMMMMMMMMMMM.; la data de 19.05.2011 din societatea TTTTTTTTTTT. (controlată de martorul YY.) a fost transferată suma de 200.000 de euro către compania MMMMMMMMMMMMM.; la data de 20.05.2011 din societatea QQQQQQQQQQQ. (controlată de martorul YY.) a fost transferată suma de 304.000 de euro către compania LLLLLLLLLLLLL.; la data de 20.05.2011 din societatea OOOOOOOOOOO. (controlată de martorul YY.) a fost transferată suma de 196.000 de euro către compania LLLLLLLLLLLLL..

Infracţiunea reţinută în sarcina inculpatului D. a avut ca perioadă de săvârşire intervalul ianuarie 2009 - mai 2011, perioadă în care s-a realizat o pluralitate de acte, privind atât pretinderea, cât şi primirea, în tranşe, a sumelor de bani.

A fost avut în vedere că această modalitate de săvârşire a infracţiunii este specifică unităţii naturale colective, ca formă a infracţiunii simple, fiind vorba despre o infracţiune simplă care înglobează mai multe acte materiale, ultimul act îndeplinit de inculpat în executarea activităţii infracţionale fiind la data de 20.05.2011, când a primit ultima tranşă din comision.

Instanţa de fond a reţinut ca încadrare juridică forma simplă a infracţiunii, având în vedere că plăţile succesive în baza aceleiaşi înţelegeri iniţiale realizează varianta alternativă de săvârşire a infracţiunii şi nu pot fi asimilate unor acte materiale distincte, de natură a atrage forma continuată a infracţiunii. Actele prin care sunt săvârşite modalităţile alternative de săvârşire a infracţiunii se unesc în mod firesc într-o singură infracţiune, aflându-se într-o situaţie de unitate naturală în care dinamica infracţională se opreşte odată cu producerea ultimului rezultat din cadrul modalităţilor alternative ale elementului material.

În raport cu aceste considerente, instanţa de fond, contrar susţinerilor apărării, a apreciat că faptele există, constituie infracţiunea de luare de mită şi au fost comise de inculpatul D. cu forma de vinovăţie cerută de textul incriminator, respectiv cu intenţie directă.

Prin urmare, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în urma analizării tuturor probelor administrate pe parcursul întregului proces penal, a apreciat că acuzaţiile aduse inculpatului A., de trafic şi influenţă şi luare de mită, inculpatului E., de trafic de influenţă şi inculpatului D., de luare de mită, sunt dovedite dincolo de orice îndoială rezonabilă, în cauză impunându-se condamnarea fiecăruia dintre aceştia pentru infracţiunile comise, astfel cum au fost precizate anterior.

Întrucât de la data comiterii faptelor şi până la judecarea cauzei a intrat în vigoare noul C. pen. şi, totodată, au fost modificate dispoziţiile Legii nr. 78/2000 (prin Legea nr. 187/2012 de punere în aplicare a C. pen.), instanţa de fond a constatat că a devinit incident principiul constituţional al aplicării legii penale mai favorabile, statuat în prevederile art. 15 alin. (2) din Constituţia României şi reglementat în dispoziţiile art. 5 din C. pen., astfel cum au fost interpretate prin decizia nr. 265/2014 a Curţii Constituţionale.

Aplicarea legii penale mai favorabile

Potrivit art. 15 alin. (2) din Constituţia României, legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile. Excepţia înscrisă în art. 15 alin. (2) din Constituţie impune ca, într-o situaţie tranzitorie, să se facă aplicarea dispoziţiei constituţionale.

Expresie a acestui principiu constituţional este dispoziţia din art. 5 alin. (1) din C. pen., potrivit căreia, în cazul în care de la săvârşirea infracţiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă.

Prin decizia nr. 265/2014, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 372 din 20 mai 2014, Curtea Constituţională a statuat că dispoziţiile art. 5 din C. pen. sunt constituţionale în măsura în care nu permit combinarea prevederilor din legi succesive în stabilirea şi aplicarea legii penale mai favorabile.

Instanţa de fond a constatat că infracţiunile reţinute în sarcina inculpaţilor au fost săvârşite sub imperiul legii vechi, anterioară intrării în vigoare a noului C. pen. şi a modificărilor operate în cadrul Legii nr. 78/2000 prin Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a C. pen.

Aşadar, determinarea legii penale mai favorabile şi alegerea acesteia dintre legile succesive implică evaluarea, prin comparare, a dispoziţiilor penale din legi succesive care îşi găsesc aplicarea în speţă, utilizând criteriul aprecierii in concreto. Aşadar, legea penală mai favorabilă este stabilită nu în abstract, ci în concret, raportat la situaţia fiecăruia dintre inculpaţi.

Prioritar, s-a constatat că faptele ce fac obiectul acuzaţiilor aduse inculpaţilor A., B., C., E. şi D. - cu privire la care, pe baza probelor administrate, s-a stabilit că se fac vinovaţi de comiterea acestora - sunt incriminate ca infracţiuni, atât potrivit legii sub imperiul căreia au fost comise, cât şi conform legii în vigoare la data judecării cauzei. Aşadar, din perspectiva îndeplinirii condiţiilor de incriminare, acestea au corespondent în prevederile C. pen. şi ale Legii nr. 78/2000, în vigoare.

Analizând punctual aplicarea legii penale mai favorabile, în raport cu situaţia fiecăruia dintre inculpaţii din prezenta cauză, instanţa de fond a reţinut următoarele:

Cu privire la inculpatul A., s-a constatat că acesta a săvârşit mai multe infracţiuni de corupţie, respectiv două infracţiuni de luare de mită şi o infracţiune de trafic de influenţă.

Astfel, potrivit dispoziţiilor din C. pen. anterior, incidente la momentul comiterii faptelor, limitele de pedeapsă în cazul infracţiunii de luare de mită prevăzută de art. 254 alin. (1) din C. pen. anterior raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 erau situate de la 3 ani la 12 ani închisoare. La data pronunţării hotărârii, dispoziţiile legale corespondente infracţiunii reţinute în sarcina inculpatului sunt cele prevăzute de art. 289 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 6 şi art. 7 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 78/2000, cu limite de pedeapsă de la 4 ani la 13 ani şi 4 luni închisoare. Prin urmare, s-a apreciat că dispoziţiile anterioare sunt mai favorabile sub aspectul limitelor de pedeapsă.

Similar, infracţiunea de trafic de influenţă prevăzută de art. 257 din C. pen. anterior raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 se pedepsea cu închisoarea de la 2 la 10 ani, dispoziţii care au corespondent în legea în vigoare în prevederile art. 291 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, sancţionate cu pedeapsa închisorii de la 2 la 7 ani. Aşadar, instanţa de fond a considerat că dispoziţiile mai favorabile trebuie stabilite în raport cu pedeapsa ce urmează a fi aplicată inculpatului. Deşi legea nouă prevede o limită maximă mai redusă, aceasta ar fi favorabilă doar în situaţia în care pedeapsa aplicată inculpatului ar fi orientată spre maximul special.

În ceea ce priveşte concursul de infracţiuni, s-a apreciat că legea veche (art. 34 din C. pen. anterior), care prevede un spor facultativ de până la 5 ani adăugat la pedeapsa cea mai grea, este mai favorabilă în raport cu dispoziţiile legii noi (art. 39 din C. pen.), care reglementează un spor cu caracter obligatoriu, adăugat la pedeapsa cea mai grea, în cuantum de o treime din totalul celorlalte pedepse aplicate.

În consecinţă, evaluând particularităţile juridice ale activităţii infracţionale în lumina dispoziţiilor art. 5 din C. pen., instanţa de fond a apreciat că legea penală care asigură, în ansamblu, un tratament sancţionator mai blând pentru inculpatul A. este legea veche, în vigoare la data comiterii infracţiunilor raportat la limitele de pedeapsă prevăzute de lege şi la regimul sancţionator al concursului de infracţiuni.

În ceea ce-l priveşte pe inculpatul B., instanţa de fond a constatat că acesta a săvârşit două infracţiuni de corupţie, respectiv o infracţiune de trafic de influenţă şi o infracţiune de luare de mită, în calitate de complice.

Potrivit dispoziţiilor din C. pen. anterior, incidente la momentul comiterii faptelor, limitele de pedeapsă în cazul infracţiunii de trafic de influenţă prevăzută de art. 257 din C. pen. anterior raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 erau cuprinse între 2 ani şi 10 ani închisoare. Conform legii în vigoare la data pronunţării hotărârii, infracţiunea prevăzută de art. 291 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani. Similar celor arătate anterior, legea mai favorabilă trebuie stabilită în raport cu cuantumul pedepsei aplicate inculpatului, dat fiind că minimul special al pedepsei a rămas acelaşi şi în reglementarea nouă, fiind redusă numai limita maximă a pedepsei.

În cazul infracţiunii de luare de mită, prevăzută de art. 254 alin. (1) din C. pen. anterior raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, limitele de pedeapsă erau situate de la 3 ani la 12 ani închisoare. În dispoziţiile legale în vigoare la data pronunţării hotărârii, corespondente infracţiunii reţinute în sarcina inculpatului sunt cele prevăzute de art. 289 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 6 şi art. 7 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 78/2000, cu limite de pedeapsă de la 4 ani la 13 ani şi 4 luni închisoare. Prin urmare, dispoziţiile anterioare sunt mai favorabile sub aspectului limitelor de pedeapsă.

Similar celor arătate mai sus, s-a apreciat că regimul sancţionator al concursului de infracţiuni mai favorabil inculpatului este cel reglementat în legea veche, în art. 34 din C. pen. anterior (care prevede un spor facultativ de până la 5 ani adăugat la pedeapsa cea mai grea), în raport cu dispoziţiile legii noi (art. 39 din C. pen.) care reglementează un spor cu caracter obligatoriu, adăugat la pedeapsa cea mai grea, în cuantum de o treime din totalul celorlalte pedepse aplicate.

Prin urmare, evaluând particularităţile juridice ale activităţii infracţionale reţinute în sarcina inculpatului B., din perspectiva prevederilor art. 5 din C. pen., instanţa de fond a apreciat că legea penală care asigură, în ansamblu, un tratament sancţionator mai blând este legea veche, în vigoare la data comiterii infracţiunilor, raportat la limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracţiunile comise de inculpat şi la regimul sancţionator al concursului de infracţiuni.

În sarcina inculpatei C. s-a reţinut comiterea unei singure infracţiuni, respectiv infracţiunea de trafic de influenţă, pedepsită cu închisoarea de la 2 la 10 ani conform dispoziţiilor legii vechi, art. 257 din C. pen. anterior raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, respectiv de la 2 la 7 ani închisoare, potrivit legii în vigoare la data pronunţării hotărârii, art. 291 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000.

Evaluând din perspectiva activităţii infracţionale, limitată la săvârşirea unei unice infracţiuni, dar şi în raport cu cuantumul pedepsei ce urma a fi aplicată inculpatei, orientat spre o pedeapsă medie, s-a constatat că, în concret, legea mai favorabilă inculpatei C. este legea nouă, care prevede un tratament sancţionator mai blând.

De asemenea, inculpatul D. a săvârşit infracţiunea de luare de mită, incriminată, la momentul comiterii faptelor, în prevederile art. 254 alin. (1) din C. pen. anterior raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 şi pedepsită cu închisoarea de la 3 la 12 ani. Infracţiunea comisă de inculpat are corespondent în dispoziţiile legii noi în art. 289 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 6 şi art. 7 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 78/2000 şi este sancţionată cu pedeapsa închisorii de la 4 ani la 13 ani şi 4 luni.

Evaluând particularităţile juridice ale activităţii infracţionale în conformitate cu dispoziţiile art. 5 din C. pen., instanţa de fond a apreciat că legea penală care asigură un tratament sancţionator mai blând pentru inculpatul D. este legea veche, în vigoare la data comiterii infracţiunii, care prevede limite de pedeapsă mai mici.

În ceea ce-l priveşte pe inculpatul E., infracţiunea comisă de acesta era incriminată în art. 257 din C. pen. anterior raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 şi sancţionată cu pedeapsa închisorii de la 2 la 10 ani. Dispoziţiile corespondente în legea nouă sunt prevăzute de art. 291 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 6 şi art. 7 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 78/2000, limitele de pedeapsă prevăzute fiind de la 2 ani şi 8 luni la 9 ani şi 4 luni închisoare. Dat fiind că limitele de pedeapsă cuprinse în legile succesive sunt apropiate ca şi cuantum, legea veche stabilind o limită minimă a pedepsei mai redusă, iar legea nouă o limită maximă mai mică decât legea anterioară, cuantumul pedepsei aplicate inculpatului este determinant în alegerea legii penale mai favorabile. Cum pedeapsa aplicată inculpatului urma a fi orientată spre minimul special, s-a apreciat că legea veche, care prevede o limită minimă a pedepsei mai redusă, este, în concret, legea mai favorabilă inculpatului.

Deşi faptele inculpatului din prezenta cauză sunt concurente cu alte infracţiuni comise de acesta sub imperiul legii noi şi pentru care a intervenit o condamnare definitivă, astfel cum rezultă din fişa de cazier, şi, prin urmare, sunt incidente dispoziţiile relative la concursul de infracţiuni, s-a apreciat că regimul sancţionator al pluralităţii de infracţiuni este irelevant în stabilirea legii penale mai favorabile. Potrivit art. 10 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind C. pen., tratamentul sancţionator al pluralităţii de infracţiuni se aplică potrivit legii noi când cel puţin una dintre infracţiunile din structura pluralităţii a fost comisă sub legea nouă, chiar dacă pentru celelalte infracţiuni pedeapsa a fost stabilită potrivit legii vechi, mai favorabilă.

Pe cale de consecinţă, evaluând particularităţile juridice ale activităţii infracţionale, în conformitate cu dispoziţiile art. 5 din C. pen., instanţa de fond a apreciat că legea penală care asigură un tratament sancţionator mai blând pentru inculpatul E. este legea veche, în vigoare la data comiterii infracţiunii.

Individualizarea judiciară a pedepselor

Cu titlu prealabil, instanţa de fond a constatat că prezenta cauză are ca obiect infracţiuni de corupţie comise pe o durată îndelungată de timp, în perioada anilor 2005 - 2013, în legătură cu obiective de interes naţional, respectiv reabilitarea liniei de cale ferată Bucureşti - Constanţa şi modernizarea unui alt tronson feroviar Bucureşti - Câmpina.

Aceste infracţiuni de corupţie au constat, în esenţă, în remiterea, în baza unor înţelegeri anterioare, de către compania austriacă LL., a unor sume fabuloase de bani, aproximativ 20 de milioane de euro, către oficiali români sau persoane cu influenţă asupra acestora, pentru ca, în schimbul acestor sume, să se asigure încheierea contractelor şi plata facturilor pentru tronsonul Bucureşti - Constanţa şi plata TVA-ului restant pentru tronsonul Bucureşti - Câmpina.

Plăţile efectuate au avut ca destinatari persoane care ocupau sau au ocupat funcţii de demnitate publică sau aveau calitatea de înalţi funcţionari publici în aparatul administraţiei publice centrale a statului român.

Astfel, inculpatul A. a avut calitatea de ministru al finanţelor în două mandate, a ocupat funcţiile de secretar de stat şi consilier al ministrului de finanţe.

Inculpatul B. a avut calitatea de secretar de stat şi a ocupat funcţii importante în cadrul Ministerului de Finanţe.

De asemenea, inculpatul D. a ocupat funcţia de secretar de stat, în două rânduri, în cadrul Ministerului Transporturilor, fiind delegat să exercite atribuţiile de ordonator principal de credite, în cadrul aceluiaşi minister.

Nu în ultimul rând, inculpatul E. a fost membru al Parlamentului, în două legislaturi şi membru de marcă al PP., având funcţia de vicepreşedinte.

"Comisionul" plătit de compania LL. reprezenta un procent din valoarea fiecărei plăţi făcute de statul român şi era achitat succesiv, după ce compania austriacă încasa, la rândul său, contravaloarea lucrărilor efectuate de la statul român, respectiv de la compania CN CFR, procentul fiind, iniţial, într-un cuantum de 3,5% din preţul contractelor în anul 2005, pentru ca, ulterior, acesta să se majoreze la 10%, în anul 2009.

Acest pretins comision a fost plătit, pe de o parte, pentru modul în care inculpaţii urmau să îşi exercite atribuţiile care le reveneau în finanţarea şi gestionarea contractelor de lucrări feroviare (A. şi D.), şi, pe de altă parte, pentru influenţa pe care inculpaţii urmau să o exercite asupra funcţionarilor români în legătură cu plata lucrărilor efectuate, respectiv a TVA-ului restant (A., B., C. şi E.).

Remiterea foloaselor ilicite inculpaţilor s-a realizat, în ambele etape ale activităţii infracţionale, printr-un circuit financiar fictiv, în baza căruia sumele de bani plătite de LL. au ajuns la destinatarii finali, participanţi şi beneficiari ai infracţiunilor de corupţie.

Aşa cum a rezultat din probatoriul administrat în cauză, primirea foloaselor ilicite s-a făcut, de fiecare dată, printr-un intermediar, prin încheierea unor contracte fictive în scopul asigurării unei aparenţe de legalitate a transferului sumelor de bani.

Astfel, primirea sumelor de bani de către inculpaţii A., B. şi C. s-a realizat, în prima etapă a activităţii infracţionale, prin intermediul casei de avocatură OO. şi Asociaţii care, ulterior, le-a remis inculpaţilor sumele de bani, fracţionat, atât ca valoare, cât şi ca intervale temporale, prin simularea unor pretinse relaţii de natură civilă sau comercială. În acest scop, inculpaţii au creat un mecanism complex, sofisticat de ascundere a caracterului ilicit şi a provenienţei banilor, ce a presupus inclusiv şi eşalonarea în timp a plăţilor.

Deopotrivă, inculpaţii au apelat la modalităţi diversificate de primire a sumelor de bani, context în care au fost cooptate persoane fizice apropiate acestora sau persoane juridice pe care inculpaţii sau persoanele apropiate acestora le deţineau sau le controlau, primirea foloaselor ilicite fiind realizată prin persoane interpuse, într-o perioadă îndelungată de timp care să nu trezească suspiciunea caracterului ilicit al tranzacţiilor.

De asemenea, transmiterea foloaselor de la societatea LL. către beneficiarii comisionului de 10%, respectiv către inculpaţii A., D. şi E., în cadrul celei de a doua etape a activităţii infracţionale, a fost realizată printr-o structură complexă de societăţi, organizate pe mai multe niveluri, circuit fictiv conceput de YY., acceptat şi folosit de inculpaţi în scopul primirii sumelor de bani. Astfel, a fost creat un mecanism gândit pentru a îngreuna stabilirea traseului produselor infracţionale constituit dintr-o sumedenie de companii aflate în jurisdicţii offshore şi create, în mare parte, exclusiv în scopul tranzitării sumelor de bani provenite de la LL., prin succedarea unor operaţiuni repetate de ascundere şi de disimulare a adevăratei naturi a provenienţei sumelor de bani şi a persoanelor beneficiare.

În esenţă, în ambele cazuri, modul de operare pus la cale de inculpaţi a fost unul elaborat, care a avut ca finalitate primirea unor sume de ordinul milioanelor de euro, fără ca inculpaţii să aibă aparent vreo legătură cu acestea, urmărindu-se, pe de o parte, îngreunarea probaţiunii pentru faptele de corupţie comise şi, pe de altă parte, intrarea în posesia unor importante sume de bani, printr-un mecanism complex menit să ascundă primirea produselor ilicite obiect al infracţiunilor de corupţie.

Modalitatea conspirată de săvârşire a infracţiunilor, care să îngreuneze aflarea adevărului, a demonstrat specializarea inculpaţilor şi a conturat un grad ridicat de periculozitate socială.

În contextul acestor circumstanţe reale, instanţa de fond a apreciat că datele personale ale inculpaţilor, care sunt, după caz, persoane integrate social şi familial sau fără antecedente penale, nu relevă o periculozitate atât de scăzută a persoanei lor încât să justifice aplicarea unor pedepse neprivative de libertate. De altfel, cuantumul pedepselor ce urmau a fi aplicate inculpaţilor exclude individualizarea modalităţii de executare în această manieră, nefiind îndeplinite condiţiile legale pentru suspendarea executării pedepselor sub supraveghere. Prin urmare, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală a aplicat inculpaţilor pedepse cu executarea în regim de detenţie.

Instanţa de fond a constatat că inculpaţii au ales să comită fapte antisociale, deşi au beneficiat de o educaţie adecvată, iar nivelul de inteligenţă şi percepţie este ridicat, aspecte ce ar fi trebuit să confere, în plus, un grad ridicat de moralitate şi responsabilitate. În schimb, comportamentul inculpaţilor a relevat un grad de indiferenţă şi o lipsă de interes faţă de normele legale, care a impus stabilirea unui tratament sancţionator adecvat în scopul reeducării şi îndreptării inculpaţilor prin inocularea unor valenţe comportamentale în strictă concordanţă cu cerinţele de respectare a dispoziţiilor cuprinse în normele de drept penal.

În ceea ce-i priveşte pe inculpaţii A. şi D., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală a constatat că aceştia au profitat de autoritatea conferită de funcţiile pe care le deţineau la momentul comiterii faptelor pentru a obţine sume uriaşe de bani, ignorând exigenţele de etică pe care le presupune calitatea de înalt funcţionar public, cu rang de demnitar. Modul în care inculpaţii şi-au îndeplinit atribuţiile funcţiilor pe care le ocupau a condus la deturnarea dispoziţiilor legale inerente procesului decizional în alocarea fondurilor publice în scopuri personale, faptele fiind cu atât mai grave, prin prisma contextului în care au fost săvârşite, respectiv într-o perioadă în care România trecea printr-o gravă criză economică şi financiară. Or, inculpaţii şi-au folosit prerogativele de putere publică în scopul câştigării facile a unor sume importante de bani din bugetul statului, respectiv din fondul de rezervă aflat la dispoziţia Guvernului.

Deopotrivă, inculpaţii B., C. şi E. au profitat de disponibilitatea coinculpaţilor funcţionari publici de rang înalt de a încălca legea prin condiţionarea încheierii unor contracte de lucrări de interes naţional, respectiv de efectuarea unor plăţi pentru lucrările efectuate, în schimbul primirii unor foloase ilicite, consistente ca valoare, de ordinul milioanelor de euro. S-a remarcat că în "tabăra" traficanţilor de influenţă s-a poziţionat şi inculpatul A., în perioadele în care nu a deţinut o funcţie publică, acesta fiind cel care a asigurat continuitatea derulării acţiunilor ilicite de corupţie în ambele segmente ale activăţii infracţionale.

La stabilirea pedepselor aplicate inculpaţilor, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală a avut în vedere şi durata de timp scursă de la data săvârşirii faptelor şi până la pronunţarea hotărârii, ca un element de circumstanţiere favorabilă acestora.

De asemenea, în contextul elementelor punctate anterior care-i vizează pe toţi inculpaţii din prezenta cauză, stabilirea cuantumului pedepselor aplicate fiecăruia dintre aceştia s-a realizat în raport cu contribuţia concretă a fiecărui participant la activitatea infracţională, de circumstanţele personale ale inculpaţilor şi poziţia procesuală adoptată pe parcursul procesului penal.

Referitor la inculpatul B., instanţa de fond a avut în vedere implicarea acestuia în activitatea infracţională de participant direct, activ şi cu rol decizional în înţelegerea infracţională cu reprezentanţii asocierii al cărei lider era compania LL., pe de o parte, iar pe de altă parte, rolul său asumat de influenţare a factorilor de decizie din cadrul Ministerului Finanţelor Publice, prin prisma relaţiilor şi cunoştinţelor dobândite în funcţiile pe care le-a deţinut în cadrul ministerului, dar şi a relaţiilor apropiate pe care le avea cu ministrul de finanţe, A..

De asemenea, inculpatul QQQ. a fost promotorul circuitului fictiv de transmitere a foloaselor necuvenite în patrimoniul autorilor infracţiunilor de corupţie, fiind persoana care a solicitat martorului OO. crearea mecanismului simulat de primire a sumelor de bani care să asigure, de o parte, aparenţa de legalitate a operaţiunilor de transfer, iar pe de altă parte, primirea clandestină a produselor infracţionale.

Totodată, inculpatul a introdus-o pe inculpata C. în mecanismul de intermediere între compania LL. şi funcţionarii de stat cu atribuţii în finanţarea corespunzătoare pentru proiectul de reabilitare a căii ferate Bucureşti - Constanţa.

Nu în ultimul rând, inculpatul a fost principalul beneficiar al sumelor de bani provenite din activitatea ilicită de corupţie, simulate sub forma unor comisioane plătite prin intermediul casei de avocatură OO. şi Asociaţii, obţinând sume de bani totalizând 3.121.328,41 RON şi 1.919.900 euro.

În ceea ce priveşte comportamentul său procesual, acesta nu a colaborat cu organele judiciare în scopul aflării adevărului, formulând declaraţii în cauză după epuizarea administrării probatoriului, la finalul cercetării judecătoreşti în fond, însă s-a prezentat la chemarea organelor de urmărire penală şi a instanţei de judecată, fiind prezent la termenele fixate în cauză în faţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală.

În consecinţă, punând în balanţă circumstanţele reale ale comiterii faptelor relevate anterior şi circumstanţele personale ale inculpatului, care nu este cunoscut cu antecedente penale, dar şi timpul scurs de la comiterea infracţiunilor, instanţa de fond a apreciat că aplicarea unor pedepse într-un cuantum mediu satisface cerinţele unei juste individualizări judiciare.

În ceea ce o priveşte pe inculpata C., rolul acesteia a fost de a-şi trafica influenţa asupra funcţionarilor din cadrul CN CFR cu atribuţii în obţinerea finanţării proiectului de reabilitare a căii ferate Bucureşti - Constanţa şi în plata facturilor aferente proiectului, precum şi de a asigura un traseu al comisionului corespunzător înţelegerii dintre participanţii la infracţiunile de corupţie, asigurându-se că transferul banilor de la compania LL. la beneficiarii finali (respectiv la B., A. şi ea însăşi) se face potrivit înţelegerii. Rolul inculpatei C. în înţelegerea infracţională a fost unul important, probele administrate confirmând implicarea directă a inculpatei în evenimentele ce au precedat încheierea contractelor de consultanţă cu firma de avocatură OO. şi Asociaţii, intervenţiile sale pe lângă funcţionarii din cadrul CFR care se ocupau de proiectul de reabilitare a căii ferate, întâlnirile personale cu conducerea firmei japoneze BBBB., reprezentantul oficial al ZZ. în România şi deplasările inculpatei la Ministerul Transporturilor şi la Ministerul Finanţelor, precum şi implicarea ulterioară a acesteia în activităţile privind plata comisionului ilicit.

Astfel, inculpata C. a beneficiat de sume importante de bani rezultate din infracţiunile de corupţie, primind sume de bani totalizând 3.083.498,71 RON şi 1.050.087 euro.

În ceea ce priveşte comportamentul său procesual, aceasta nu a colaborat cu organele judiciare în scopul aflării adevărului, formulând declaraţii în cauză după epuizarea administrării probatoriului, la finalul cercetării judecătoreşti în fond, însă s-a prezentat la chemarea organelor de urmărire penală şi a instanţei de judecată, fiind prezentă la termenele fixate în cauză în faţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

În consecinţă, în raport cu contribuţia concretă a inculpatei în ansamblul activităţii infracţionale, cu circumstanţele sale personale, nefiind cunoscută cu antecedente penale şi starea de sănătate a acesteia, relevată de înscrisurile depuse la dosar, dar şi cu timpul scurs de la comiterea infracţiunii, instanţa de fond a apreciat că se impune aplicarea unei pedepse sub limita medie prevăzută de textul incriminator.

Referitor la inculpatul A., instanţa de fond a constatat că acesta a fost implicat în toate segmentele activităţii infracţionale.

Astfel, iniţial, în calitate de ministru al finanţelor publice, inculpatul a efectuat demersurile în scopul aprobării finanţării suplimentare necesare pentru încheierea contractelor privind reabilitarea căii ferate Bucureşti - Constanţa, rolul său fiind esenţial, în lipsa acestora contractele cu asocierea LL.-AAA.-CCC. neputând fi încheiate. Ulterior, pe parcursul derulării contractelor, inculpatul şi-a exercitat atribuţiile referitoare la asigurarea fondurilor pentru plata facturilor aferente lucrărilor efectuate de asocierea din care făcea parte compania LL..

De asemenea, activităţile inculpatului au continuat în scopul obţinerii aprobărilor necesare pentru plata facturilor aferente lucrărilor pe tronsonul Bucureşti - Constanţa, precum şi plata TVA-ului restant pentru lucrări executate anterior (în perioada 2003 - 2006) pe tronsonul Bucureşti - Câmpina, fie prin influenţa pe care o avea asupra conducerii de la nivelul Ministerului Finanţelor, inclusiv asupra ministrului BBBBBBBBBB., fie prin demersurile pe care le-a realizat personal, în calitate de ministru al finanţelor în perioada 23 decembrie 2009 - 3 septembrie 2010 şi la Ministerul Transporturilor, prin intermediul secretarului de stat D., delegat să exercite prerogativele de ordonator principal de credite, iar ulterior, începând cu octombrie 2010, prin influenţa exercitată asupra GGGGGGGGGG., devenită ministru al transporturilor.

Pentru aceste demersuri, inculpatul A. a primit, într-o primă etapă, suma de 3.990.248,6 RON, pentru ca, în a două etapă, să primească sumele de 2.177.000 euro, respectiv 65.000 de euro.

Faţă de cele arătate, având în vedere, pe de o parte, rolul major avut de inculpatul A. în activitatea infracţională, calitatea în care a comis faptele şi modalitatea concretă în care a acţionat, valoarea sumelor de bani primite ca urmare a comiterii infracţiunilor de corupţie, dar şi, pe de altă parte, circumstanţele sale personale, lipsa antecedentelor penale şi timpul scurs de la comiterea infracţiunilor, instanţa de fond a apreciat că se impune aplicarea unor pedepse într-un cuantum mediu, care să exprime în mod adecvat şi echilibrat gradul de pericol social al faptelor săvârşite şi periculozitatea persoanei infractorului.

Însă, amploarea acţiunilor ilicite derulate de inculpat şi implicarea sa în toate segmentele activităţii infracţionale trebuie să se reflecte în cuantumul pedepsei rezultante aplicate acestuia, tratamentul sancţionator al pluralităţii de infracţiuni impunând, în cazul particular al inculpatului A., aplicarea unui spor de pedeapsă.

În ansamblul demersurilor privind plata datoriilor restante către compania LL., un rol major l-a avut şi inculpatul D., atât în ceea ce priveşte plata TVA-ului restant pentru lucrările efectuate pe tronsonul Bucureşti - Câmpina - obiectiv demarat şi finalizat prin contribuţia directă a inculpatului în calitatea sa de secretar de stat şi ordonator principal de credite în cadrul Ministerului Transporturilor, cât şi în plata facturilor emise pentru lucrările de reabilitare a tronsonului Bucureşti - Constanţa - demersurile pe acest segment fiind iniţiate de inculpat, însă continuate şi finalizate de noul ministru al transporturilor GGGGGGGGGG.. În demersurile întreprinse, inculpatul D. s-a coordonat cu acţiunile realizate de un alt factor de decizie - inculpatul A., în scopul atingerii dezideratului comun urmărit de cei doi inculpaţi, respectiv plata datoriilor către compania LL..

Pentru rolul său în activitatea infracţională, inculpatul D. a primit suma totală de 1.140.000 euro în conturile unor companii offshore înregistrate în Seychelles.

În ceea ce priveşte comportamentul său procesual, acesta nu a colaborat cu organele judiciare în scopul aflării adevărului, formulând declaraţii în cauză după epuizarea administrării probatoriului, la finalul cercetării judecătoreşti, însă s-a prezentat la chemarea organelor de urmărire penală şi a instanţei de judecată, fiind prezent la termenele fixate în cauză în faţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală.

Având în vedere, pe de o parte, contribuţia concretă a inculpatului în ansamblul activităţilor infracţionale, calitatea în care a comis faptele şi valoarea sumelor de bani primite ca urmare a comiterii infracţiunilor de corupţie şi, pe de altă parte, circumstanţele personale, lipsa antecedentelor penale, situaţia sa familială, dar şi timpul scurs de la comiterea infracţiunii, instanţa de fond a apreciat că se impune aplicarea unei pedepse reduse sub limita medie prevăzută de textul de incriminare.

Referitor la inculpatul E., s-a constatat că acesta şi-a asumat, în cadrul discuţiilor purtate cu YY., efectuarea unor demersuri, în scopul rezolvării solicitărilor celor de la LL., la nivelul Ministerului Finanţelor şi al conducerii Ministerului Transporturilor, rolul său concretizându-se, în fapt, în realizarea legăturii între YY. (reprezentantul de facto al companiei LL.) şi A..

Pentru rolul său de intermediar, inculpatul E. a primit sume importante de bani, beneficiind de suma totală de 2.111.799,71 euro.

În ceea ce priveşte comportamentul său procesual, inculpatul a fost singurul care a colaborat cu organele judiciare, formulând declaraţii în cursul urmăririi penale, care au contribuit, într-o măsură rezonabilă, la aflarea adevărului în cauză, aspect ce a fost avut în vedere ca o circumstanţă favorabilă inculpatului la stabilirea cuantumului pedepsei aplicate acestuia. Chiar dacă inculpatul a revenit, în parte, asupra afirmaţiilor făcute în cursul urmăririi penale, acest aspect nu a fost de natură a influenţa procesul de individualizare a pedepsei, declaraţiile date pe parcursul procesului penal fiind o componentă a dreptului la apărare. Totodată, inculpatul s-a prezentat la chemarea organelor de urmărire penală şi a instanţei de judecată, fiind prezent la termenele fixate în cauză în faţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - secţiei penale.

În consecinţă, în raport cu contribuţia concretă a inculpatului E. în ansamblul activităţilor infracţionale, mai redusă decât a celorlalţi coinculpaţi, şi comportamentul său procesual relevat anterior, dar punând, totodată, în balanţă infracţiunea săvârşită, valoarea sumelor obţinute prin trafic de influenţă şi antecedentele penale ale inculpatului, instanţa de fond a aplicat o pedeapsă orientată spre limita minimă prevăzută de lege, dar într-un cuantum care să reflecte adecvat gradul de pericol social ridicat al infracţiunii comise şi periculozitatea persoanei inculpatului.

Din fişa de cazier a inculpatului E. a rezultat că acesta nu este la primul conflict cu legea penală. Astfel, prin sentinţa penală nr. 388 din 20 iunie 2018, pronunţată de Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti în dosarul nr. x/2017, astfel cum a rămas definitivă prin decizia penală nr. 641 din 9 mai 2019 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, inculpatul a fost condamnat pentru comiterea a două infracţiuni de ultraj, la o pedeapsă rezultantă de 1 an şi 9 luni închisoare, dispunându-se suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.

Infracţiunea ce face obiectul cauzei de faţă a fost săvârşită anterior rămânerii definitive a hotărârii de condamnare antemenţionate, aşa încât sunt incidente prevederile art. 97 din C. pen. privind anularea suspendării executării pedepsei sub supraveghere. Prin urmare, instanţa de fond a dispus anularea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei de 1 an şi 9 luni închisoare, a descontopit pedeapsa rezultantă în pedepsele componente, pe care le-a repus în individualitatea lor şi a aplicat dispoziţiile privitoare la concursul de infracţiuni.

Întrucât infracţiunile pentru care s-a dispus condamnarea inculpatului prin sentinţa penală nr. 388/20.06.2018 a Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti au fost comise sub imperiul legii noi, tratamentul sancţionator al concursului de infracţiuni este cel prevăzut de dispoziţiile C. pen. în vigoare, în raport cu prevederile reglementate, cu caracter obligatoriu, în art. 10 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind C. pen.

În ceea ce priveşte pedepsele complementare, în cauză s-au decelat două situaţii distincte.

Astfel, în cazul infracţiunii de luare de mită, aplicarea pedepselor complementare este obligatorie, prin efectul legii, aşa încât instanţa nu a avut facultatea de a decide asupra necesităţii aplicării acestora.

Pe de altă parte, în situaţia infracţiunii de trafic de influenţă, necesitatea aplicării pedepselor complementare este lăsată la aprecierea instanţei de judecată. Instanţa de fond a reţinut, însă, raportat la criteriile prevăzute de art. 65 alin. (1) din C. pen. anterior, reluate întocmai în art. 67 alin. (1) din noul C. pen., că această categorie de pedepse este necesară în vederea completării represiunii specifice pedepselor principale şi atingerii scopului preventiv-educativ al acestora.

Aşadar, având în vedere natura şi gravitatea deosebită a faptelor comise, circumstanţele în care inculpaţii au acţionat şi persoana acestora, instanţa de fond a apreciat că se impune aplicarea pedepselor complementare tuturor inculpaţilor din prezenta cauză.

Sub aspectul conţinutului pedepselor complementare, notând cu precădere gradul extrem de ridicat de pericol social al faptelor comise, respectiv infracţiuni din sfera corupţiei la nivel înalt, modalitatea în care s-a uzat de prerogativele funcţiilor deţinute, mijloacele folosite în comiterea faptelor ilicite şi rezultatul produs cu urmări semnificative pentru imaginea autorităţii publice, instanţa de fond a considerat că se impune a interzice inculpaţilor exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice şi de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat, prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi b) din C. pen. anterior, respectiv art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) din C. pen.

În ceea ce priveşte durata pedepselor complementare, aceasta a fost diferenţiată în raport cu cuantumul pedepsei principale pe care o însoţeşte şi persoana inculpatului.

De asemenea, în cauză au fost aplicate inculpaţilor şi pedepse accesorii, în acelaşi conţinut cu cel al pedepselor complementare, reţinându-se, pe de o parte, că potrivit art. 71 alin. (2) din C. pen. anterior, condamnarea la pedeapsa închisorii atrage de drept interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b), din momentul în care hotărârea de condamnare a rămas definitivă şi până la data la care pedeapsa este executată sau considerată ca executată şi, pe de altă parte, că, potrivit art. 65 alin. (1) din C. pen., pedeapsa accesorie constă în interzicerea exercitătii drepturilor a căror exercitare a fost interzisă de instanţă ca pedeapsă complementară.

Măsura de siguranţă a confiscării speciale şi măsurile asigurătorii

Confiscarea specială reprezintă sancţiunea de drept penal cu caracter patrimonial, incidentă, potrivit art. 107 alin. (1) din C. pen., art. 111 alin. (1) din C. pen. anterior, faţă de persoana care a săvârşit o faptă prevăzută de legea penală şi care are ca scop înlăturarea unei stări de pericol şi preîntâmpinarea săvârşirii de noi infracţiuni. Măsura de siguranţă analizată este reglementată atât de norme cu caracter general (art. 118 din C. pen. anterior, actual art. 112 din C. pen.), cât şi de norme cu caracter special, regăsite în partea specială a C. pen. sau în legi penale speciale. Indiferent de sediul reglementării, confiscarea specială are întotdeauna ca obiect bunuri care au legătură, în diverse grade, cu fapta prevăzută de legea penală comisă de făptuitor, în sensul în care bunurile respective au fost produse, folosite/destinate a fi folosite, date făptuitorului sau dobândite de acesta prin săvârşirea faptei penale.

Potrivit art. 254 alin. (3) din C. pen. anterior, banii, valorile sau orice alte bunuri care au făcut obiectul luării de mită se confiscă, iar dacă acestea nu se găsesc, condamnatul este obligat la plata echivalentului lor în bani.

Dispoziţii similare se regăsesc şi în dispoziţiile art. 289 alin. (3) din C. pen., conform cărora banii, valorile sau orice alte bunuri primite sunt supuse confiscării, iar când acestea nu se mai găsesc, se dispune confiscarea prin echivalent.

De asemenea, potrivit art. 257 alin. (2) cu referire la art. 256 alin. (2) din C. pen. anterior, banii, valorile sau orice alte bunuri primite se confiscă, iar dacă acestea nu se găsesc, condamnatul este obligat la plata echivalentului lor în bani.

Similar, art. 291 alin. (2) din C. pen. prevede că banii, valorile sau orice alte bunuri primite sunt supuse confiscării, iar când acestea nu se mai găsesc, se dispune confiscarea prin echivalent.

Pe baza probelor administrate în cauză a rezultat că, din fondurile încasate de OO. şi Asociaţii de la compania LL., inculpatul A. a primit suma de 3.990.248,6 RON, sumă de bani cu privire la care instanţa de fond a dispus confiscarea, potrivit dispoziţiilor art. 254 alin. (3) din C. pen. anterior.

Inculpatul A. a mai primit de la YY., reprezentantul de facto al companiei austriece LL., suma totală de 2.177.000 euro, sumă care, de asemenea, a fost supusă confiscării, în acord cu prevederile art. 257 alin. (2) cu referire la art. 256 alin. (2) din C. pen. anterior.

Totodată, s-a mai reţinut că acelaşi inculpat a primit suma de 65.000 de euro, sub forma finanţării proiectului VVVVVVVVVV., sumă de bani care a fost supusă măsurii de siguranţă a confiscării, în baza art. 254 alin. (3) din C. pen. anterior.

Referitor la inculpatul B., din probele administrate a rezultat că acesta a primit, din fondurile încasate de OO. şi Asociaţii de la compania LL., sume de bani totalizând 3.121.328,41 RON şi 1.919.900 euro, sume de bani ce au fost supuse confiscării, potrivit dispoziţiilor art. 257 alin. (2) cu referire la art. 256 alin. (2) din C. pen. anterior.

Materialul probator administrat pe parcursul procesului penal a relevat faptul că inculpata C. a primit, din fondurile încasate de OO. şi Asociaţii de la compania LL., sume de bani totalizând 3.083.498,71 RON şi 1.050.087 euro, sume de bani cu privire la care instanţa de fond a dispus confiscarea, conform art. 291 alin. (2) din C. pen.

De asemenea, din probele administrate a rezultat că inculpatul E. a primit de la YY., reprezentantul de facto al companiei austriece LL., suma totală de 2.111.799,71 euro, sumă cu privire la care instanţa de fond a dispus măsura de siguranţă a confiscării, în acord cu prevederile art. 257 alin. (2) cu referire la art. 256 alin. (2) din C. pen. anterior.

Nu în ultimul rând, mijloacele de probă ataşate la dosarul cauzei au atestat faptul că inculpatul D. a primit de la YY., reprezentatul de fapt al LL., suma totală de 1.114.000 de euro, sumă de bani cu privire la care instanţa de fond a dispus confiscarea, potrivit art. 254 alin. (3) din C. pen. anterior.

Cu privire la suma de 214.874,88 euro virată în contul deschis pe numele S.C. F. S.A. la A.N.A.B.I., ca urmare a instituirii măsurii asigurătorii a sechestrului pe bunurile imobile şi mobile aflate în proprietatea S.C. F. S.A., instanţa de fond a dispus confiscarea acesteia, conform dispoziţiilor art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., întrucât a fost dobândită prin săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă de către inculpatul E..

Suma de 214.874,88 euro a reprezentat creditările nerestituite acordate de YY., prin intermediul societăţii YYYYYYYYYYY., societăţilor F., din fondurile provenite de la LL., datorie preluată în final de S.C. F. S.A.. Având în vedere provenienţa ilicită a sumelor de bani, fiind, în esenţă, bunuri dobândite prin săvârşirea faptelor deduse judecăţii, respectiv din infracţiunea de trafic de influenţă, acestea sunt supuse confiscării speciale, în condiţiile prevăzute de C. pen.

S-a constatat că, în ceea ce priveşte criticile formulate de intimata persoană interesată F. S.A., acestea sunt subsumate contestării bazei factuale a infracţiunii de trafic de influenţă comisă de inculpatul E., la solicitarea căruia fondurile ilicite provenite de la LL. au fost folosite la creditarea societăţilor F. S.A. şi F. S.R.L., societăţi aflate, în fapt, şi sub controlul inculpatului. Or, instanţa de fond a expus în hotărârea atacată argumentele care au stat la baza concluziei temeiniciei acestei acuzaţii penale şi a evaluat în mod detaliat probatoriul din care rezultă că sumele de bani au fost dobândite în urma comiterii infracţiunii de corupţie, precum şi calitatea intimatei, care a cunoscut sau ar fi trebuit să aibă cunoştinţă, în raport cu fictivitatea convenţiilor încheiate cu YYYYYYYYYYY., care nu aveau la bază relaţii comerciale reale, de provenienţa ilicită a sumelor de bani. Notând natura relaţiilor de rude apropiate a beneficiarului declarat al intimatei persoană interesată cu inculpatul E. şi modalitatea în care s-au derulat relaţiile dintre societăţile comerciale implicate în activitatea infracţională, instanţa de fond a apreciat, în raport cu o atare stare de fapt, că, în prezenta cauză, intimata persoană interesată F. S.A. nu are calitatea de terţ de bună-credinţă, această apreciere neechivalând, însă, cu atestarea vinovăţiei intimatei în raport cu vreo infracţiune, având consecinţe juridice numai în sfera măsurii de siguranţă a confiscării speciale şi, pe cale de consecinţă, asupra măsurilor asigurătorii dispuse în cauză.

Spre deosebire de măsurile de siguranţă prevăzute de art. 108 lit. a) - c) din C. pen., care au caracter personal, confiscarea specială are caracter in rem, ceea ce înseamnă că se dispune cu privire la bunuri. Pe cale de consecinţă, s-a reţinut că măsura supusă analizei produce efecte faţă de orice persoană în posesia sau proprietatea căreia s-ar afla bunurile supuse confiscării (cu distincţiile necesare în funcţie de buna sau reaua credinţă a dobânditorului), fără ca dispunerea ei să reprezinte, însă, o statuare asupra vinovăţiei penale a acestuia din urmă.

Ca efect al măsurilor de siguranţă a confiscării speciale dispuse în cauză, instanţa de fond, în baza art. 404 alin. (4) lit. c) din C. proc. pen., a menţinut măsurile asigurătorii dispuse în cursul urmăririi penale până la concurenţa valorii sumelor ce urmează a fi supuse confiscării.

Astfel, cu privire la inculpatul A., s-au dispus măsuri asigurătorii, după cum urmează:

Prin ordonanţa din data de 9.10.2018, s-a dispus instituirea măsurii asigurătorii a sechestrului pe bunurile imobile şi mobile aflate în proprietatea inculpatului A., până la concurenţa sumei de 3.182.000 euro. Ordonanţa nu a fost contestată de inculpat, astfel încât măsura sechestrului asigurator a rămas definitivă.

Prin procesul-verbal din data de 10 octombrie 2018, s-a dispus sechestrarea tuturor bunurilor imobile deţinute de inculpatul A., respectiv:

- imobil apartament cu nr. x, situat în Bucureşti, str. x, compus din 4 camere şi dependinţe cu o suprafaţă de 150,63 mp, asupra căruia are o cotă indiviză de 70,11 mp din părţile şi dependinţele comune, respectiv cota de 73,48 mp teren. Apartamentul este identificat cu numărul cadastral x, fiind înscris în cartea funciară x a Sectorului 2 Bucureşti;

- imobil - teren extravilan cu suprafaţa de 45.490 mp (42.100 vie şi 3.390 păşune), identificat cu numărul cadastral x, număr cadastral vechi x situat în Valea Călugărească judeţul Prahova. Terenul este înscris în cartea funciară x (număr vechi 4164) a localităţii Valea Călugărească judeţul Prahova;

- imobil - teren cu suprafaţa de 4.510 mp (1423 mp curţi construcţii şi 3087 mp păşune), identificat cu numărul cadastral x, respectiv construcţie P+1, cu suprafaţa construită la sol de 121 mp, cu destinaţia locuinţă, situate în judeţul Prahova. Terenul şi construcţia sunt înscrise în cartea funciară x (număr vechi 4155) Valea Călugărească, judeţul Prahova. Clădirea este identificată cu numărul cadastral x, bunuri imobile ce au fost evaluate la valoarea de 438.640 euro.

De asemenea, prin procesul-verbal din data de 10 octombrie 2018, s-a dispus sechestrarea tuturor părţilor sociale deţinute de inculpatul A. la mai multe societăţi comerciale, respectiv:

Prin procesul-verbal din data de 20 martie 2019, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie a dispus instituirea popririi, până la concurenţa sumei de 2.578.177 de euro, asupra sumelor datorate de S.C. Q. S.R.L., S.C. N. şi Consultanţă S.R.L., S.C. L. S.R.L., S.C. R. S.R.L. şi S.C. G. S.R.L. inculpatului A., sumele de bani urmând a fi virate în contul unic A.N.A.B.I. deschis pe numele său la S., având codul x.

Totodată, s-a instituit poprirea, până la concurenţa sumei de 2.578.177 de euro, asupra sumelor de bani prezente şi viitoare din conturile deschise de A. la T. şi la U..

Împotriva modului de aducere la îndeplinire a măsurii asigurătorii consemnată în procesul-verbal din data de 20 martie 2019, ca urmare a instituirii sechestrului asigurător dispus prin ordonanţa nr. x/P/2017 din data de 09.10.2018 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, a formulat contestaţie inculpatul A..

Prin ordonanţa din 25.03.2019 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, s-a dispus ridicarea măsurii asiguratorii a sechestrului asupra sumelor de bani deţinute în următoarele conturi bancare deschise la U. de către inculpatul A., consemnare judiciară în RON COD IBAN x, în valoare de 1.000.000,00 RON; respectiv consemnare judiciară în EUR COD IBAN x, în valoare de 100.000,00 euro, întrucât sumele nu aparţin inculpatului.

Prin încheierea nr. 143 din data de 3 aprilie 2019 pronunţată de judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în dosarul nr. x/2019, s-a admis contestaţia formulată de inculpatul A. împotriva modului de aducere la îndeplinire a măsurii asiguratorii consemnată în procesul-verbal din data de 20 martie 2019, ca urmare a instituirii sechestrului asigurător dispus prin ordonanţa nr. x/P/2017 din data de 9.10.2018 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie.

S-a desfiinţat, în parte, măsura asiguratorie şi a fost ridicată poprirea numai asupra sumei de 708.477,80 RON ce reprezintă valoarea dividentelor datorate de S.C. L. S.R.L. inculpatului A. din profitul aferent anului 2018.

S-a menţinut măsura asigurătorie asupra sumelor datorate, cu acelaşi titlu, de S.C. L. S.R.L. inculpatului A., din profitul aferent anilor următori anului 2018.

S-au menţinut celelalte dispoziţii ale procesului-verbal din data de 20 martie 2019.

Prin încheierea nr. 3 din data de 24 februarie 2021, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 2 judecători - cameră preliminară, s-a respins cererea formulată de inculpatul A. privind modificarea obiectului sechestrului.

Prin încheierea din data de 10.06.2021, instanţa de fond, în baza art. 2502 din C. proc. pen., a menţinut măsurile asigurătorii dispuse faţă de inculpatul A. prin ordonanţa din 9.10.2018, emisă în dosarul nr. x/2017 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie.

Faţă de cele arătate, instanţa de fond a menţinut măsura sechestrului asigurător asupra bunurilor aparţinând inculpatului A., dispusă prin ordonanţa nr. 89/P/2017 din 09.10.2018 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, astfel cum au fost individualizate, până la concurenţa valorii sumelor de bani supuse confiscării.

În ceea ce-l priveşte inculpatul B., prin ordonanţa din data de 9.10.2018, s-a dispus instituirea măsurii asigurătorii a sechestrului pe bunurile imobile şi mobile aflate în proprietatea inculpatului, până la concurenţa sumei de 4.500.000 de euro.

Prin procesul-verbal din data de 10.10.2018, au fost puse sub sechestru următoarele bunuri imobile ale inculpatului:

Prin procesul-verbal din data de 10.10.2018, au fost puse sub sechestru 100 de părţi sociale deţinute de inculpat la S.C. X. S.R.L., x, CUI x, societate având sediu social în Bucureşti, Strada x-Aldea, nr. 25, camerele 1, 2 şi 3, în valoare nominală de 1.000 RON .

Prin procesul-verbal din data de 25.10.2018, s-a instituit poprirea sumelor de bani prezente şi viitoare din conturile bancare deschise de inculpatul B. la S., Y., Y. şi U., sumele existente în conturi fiind în cuantum de 430.965,1 euro .

Prin procesul-verbal din data de 25.10.2018, a fost pusă sub sechestru cota indiviză deţinută de inculpat asupra imobilului apartament cu nr. x, situat în Bucureşti, b-dul x, nr. 24, având suprafaţa de 120,62 mp, identificat în cartea funciară x a sectorului 1 Bucureşti

Prin ordonanţa din data de 07.11.2019, s-a dispus menţinerea măsurii sechestrului asigurător asupra bunurilor mobile şi imobile ale inculpatului B. până la concurenţa sumelor de 3.121.328.41 RON şi 2.320.698 euro şi instituirea măsurii asiguratorii a popririi pe suma de 100.000 de euro datorată inculpatului B. de către Z. .

Prin încheierea din data de 20 octombrie 2020, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 2 judecători - cameră preliminară, s-a respins cererea formulată de inculpatul B. şi de persoana interesată VVVVVV. privind încuviinţarea proiectului actului de dezmembrare şi a actului de partaj voluntar între soţi, precum şi de modificare a obiectului sechestrului asupra unor bunuri imobile.

Prin încheierea din data de 10.06.2021, instanţa de fond, în baza art. 2502 din C. proc. pen., a menţinut măsurile asigurătorii dispuse faţă de inculpatul B. prin ordonanţa din data de 09.10.2018 şi ordonanţa din data de 07.11.2019, emise în dosarul nr. x/2017 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie.

Prin încheierea din 25 noiembrie 2021, instanţa a respins cererea formulată de inculpatul B. şi de persoana interesată VVVVVV. privind modificarea sechestrului asigurător.

Faţă de cele arătate, instanţa de fond a menţinut, conform art. 404 alin. (4) lit. c) din C. proc. pen., măsurile asigurătorii dispuse faţă de inculpatul B. prin ordonanţa din data de 09.10.2018 şi ordonanţa din data de 07.11.2019, emise în dosarul nr. x/2017 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie. Având în vedere că sumele de bani primite de inculpat, obiect al infracţiunii de trafic de influenţă, totalizează 3.121.328,41 RON şi 1.919.900 euro, sume de bani supuse confiscării, potrivit dispoziţiilor art. 257 alin. (2) cu referire la art. 256 alin. (2) din C. pen. anterior, menţinerea măsurilor asigurătorii a fost limitată până la concurenţa valorii sumelor de bani supuse confiscării speciale.

Referitor la inculpata C., prin ordonanţa din data de 09.10.2018, s-a dispus instituirea măsurii asiguratorii a sechestrului pe bunurile imobile şi mobile aflate în proprietatea inculpatei, până la concurenţa sumelor de 3.000.000 euro .

Prin procesul-verbal din data de 11.10.2018, au fost puse sub sechestru următoarele bunuri imobile ale inculpatei:

- două boxe individualizate lot x, având suprafaţa de 12,6 mp, situate în Bucureşti, str. x, identificate cu numărul ca cadastral x, fiind înscris în cartea funciară x;

- oficiu, având suprafaţa de 10,97 mp, situat în Bucureşti, str. x, identificat cu numărul cadastral x, fiind înscris în cartea funciară x a Sectorului 1 Bucureşti;

Prin procesul-verbal din data de 11.10.2018 au fost puse sub sechestru părţile sociale deţinute de inculpată la societăţile CC. S.R.L. şi FFFFFFFFFFFFFF. S.R.L., respectiv:

- 100 părţi sociale (o cotă de participare de 100%) la S.C. CC. S.R.L. x, CUI x, cu sediul social în Bucureşti Sectorul 1, str. x, societate cu un capital social în valoare de 1000 RON;

- 19 părţi sociale (o cotă de participare de 95%) la S.C. FFFFFFFFFFFFFF. SRL

x, CUI x, cu sediul social în Bucureşti Sectorul 1, strada lt. av. GGGGGGGGGGGGGG., nr. 23, camera de serviciu nr. 1, societate cu un capital social în valoare de 200 RON.

Prin procesul-verbal din data de 03.12.2018, au fost puse sub sechestru sumele de 95.800 de euro şi 700 de euro deţinute de inculpată în conturi deschise la U. .

Prin ordonanţa din 07.11.2019, s-a dispus menţinerea măsurii sechestrului asigurător asupra bunurilor mobile şi imobile ale inculpatei C. până la concurenţa sumelor de 3.083.498.71 RON şi 1.050.087 euro.

S-a admis, parţial, cererea formulată de inculpata C. în sensul ridicării sechestrului instituit pe părţile sociale deţinute de inculpată la societatea FFFFFFFFFFFFFF. S.R.L..

S-a dispus menţinerea sub sechestru a următoarelor bunuri:

- bunurile indicate prin procesul-verbal din data de 11.10.2018 evaluate la suma totală de 980.000 de euro (5 apartamente situate în Bucureşti, un apartament în Neptun şi cota deţinută de inculpată asupra mai multor suprafeţe de teren);

- asupra sumei de 96.500 de euro depuse la U., sumă indicată în procesul-verbal din data de 03.12.2018, prin care au fost puse sub sechestru sumele de 95.800 de euro şi 700 de euro deţinute de inculpată în conturi deschise la U..

- părţile sociale deţinute de inculpată la societăţile CC. S.R.L. indicate în procesul-verbal din data de 11.10.2018 care, conform procesului-verbal din data de 03.12.2018, au fost evaluate, în raport de activele deţinute, la suma de 1.435.000 euro.

Prin încheierea nr. 130 din data de 6 martie 2020, pronunţată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în dosarul nr. x/2019.2, s-a respins, ca nefondată, contestaţia formulată de inculpata C. împotriva ordonanţei din data de 07.11.2019 emisă în dosarul nr. x/2017 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie.

Prin încheierea din data de 10.06.2021, instanţa de fond, în baza art. 2502 din C. proc. pen., a menţinut măsurile asigurătorii dispuse faţă de inculpata C. prin ordonanţa din data de 09.10.2018 astfel cum a fost menţinută prin ordonanţa din data de 07.11.2019, emise în dosarul nr. x/2017 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie.

Faţă de cele arătate, în vederea confiscării sumelor de bani primite de inculpata C., obiect al infracţiunii de corupţie comisă de aceasta, instanţa de fond, în baza art. 404 alin. (4) lit. c) din C. proc. pen., a menţinut măsura sechestrului asigurător dispusă prin ordonanţa din data de 09.10.2018, astfel cum a fost menţinută prin ordonanţa din data de 07.11.2019, emise în dosarul nr. x/2017 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, asupra bunurilor inculpatei individualizate mai sus, până la concurenţa valorii sumelor de bani supuse confiscării speciale.

Cu privire la inculpatul D., prin ordonanţa din data de 09.10.2018, s-a dispus instituirea măsurii asigurătorii a sechestrului pe bunurile imobile şi mobile aflate în proprietatea inculpatului până la concurenţa sumei de 1.114.000 de euro.

Prin procesul-verbal din data de 10.10.2018, a fost instituit sechestrul asigurător asupra unui număr de 360 părţi sociale (cota de participaţie fiind de 100%) la S.C. EE. S.R.L., x, CUI x, cu sediul social în municipiul Cluj-Napoca, judeţ Cluj, societate cu un capital social de 3.600 RON, la valoarea de 3600 RON, iar prin procesul-verbal din data de 25.10.2018, a fost instituită poprirea, până la concurenţa sumei de 1.114.000 de euro, asupra sumelor datorate de S.C. EE. S.R.L. inculpatului, suma totală datorată fiind de 1.258.517 euro .

Prin ordonanţa din data de 13.06.2019, s-a dispus restrângerea limitelor sumei până la care a fost instituită poprirea prin procesul-verbal din data de 25.10.2018, respectiv a sumelor datorate inculpatului D. de către S.C. EE. S.R.L., până la concurenţa sumei de 149.049,59 euro (sumă totală datorată 1.258.517 euro), precum şi instituirea măsurii asigurătorii a sechestrului asupra sumelor de bani deţinute în conturile bancare deschise de societatea DD. (cont identificat cu nr. x, deschis la FF.), persoană împuternicită - inculpatul D., cont al cărui sold indisponibilizat este de 964.187,70 euro .

Măsura a fost pusă în executare prin procesul-verbal din data de 14.06.2019 .

În urma cooperării cu autorităţile competente elveţiene, a fost indisponibilizată suma de 964.187,70 euro deţinută de inculpat în conturile bancare ale societăţii DD. .

Împotriva ordonanţei din data de 13.06.2019 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, inculpatul D. şi S.C. DD. au formulat contestaţie.

Prin încheierea nr. 277 din data de 28 iunie 2020, pronunţată de judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în dosarul nr. x/2019, s-a respins contestaţia formulată de S.C. DD. şi D. împotriva ordonanţei din data de 13.06.2019, emisă în dosarul nr. x/2017 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, secţia de Combatere a Infracţiunilor asimilate Infracţiunilor de Corupţie.

Prin încheierea nr. 130 din data de 06 martie 2020, pronunţată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în dosarul nr. x/2019.2, s-a respins, ca tardivă, contestaţia formulată de inculpatul D. împotriva ordonanţei din data de 09.10.2018 şi din data de 13.06.2019, emise în dosarul nr. x/2017 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie.

Prin încheierea din data de 10.06.2021, instanţa de fond, în baza art. 2502 din C. proc. pen., a menţinut măsurile asigurătorii dispuse faţă de inculpatul D. prin ordonanţa din 09.10.2018, astfel cum a fost modificată prin ordonanţa din 13.06.2019 şi societatea DD. prin ordonanţa din 13.06.2019, emise în dosarul nr. x/2017 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie.

În vederea confiscării speciale a sumelor de bani obiect al infracţiunii de luare de mită, comisă de inculpatul D., avantaj material asigurat în mod ilicit de către inculpat, instanţa de fond a menţinut măsura sechestrului asigurător luată în cursul urmăririi penale asupra bunurilor acestuia, identificate conform actelor procedurale mai sus precizate.

În urma cooperării judiciare internaţionale cu autorităţile din Austria şi Elveţia, s-a constatat că inculpatul D. deţine sume importante de bani în conturi din străinătate, respectiv în contul nr. 682510, deschis la FF. S.A., de societatea DD. înfiinţată în Seychelles .

Din relaţiile înaintate de autorităţile elveţiene, a rezultat că beneficiarul real al companiei DD. din Seychelles este inculpatul D., acesta are şi drept de semnătură în bancă, alături de soţia sa, iar în plus, contul nr. 682510 are legături importante, printre altele, cu conturile deţinute personal de către inculpat .

Astfel, din contul DD. se transferă sume importante de bani către inculpat sau persoane apropiate acestuia, respectiv 550.000 euro la data de 23.04.2018 şi 100.000 euro la data de 17.08.2018 .

De asemenea, din relaţiile transmise de autorităţile austriece, a rezultat că societatea DD. are conturi deschise la HHHHHHHHHHHHHH. şi transferă, din dispoziţia inculpatului D., sume importante de bani către contul său personal sau al unor persoane apropiate, respectiv 134.000 euro la data de 07.06.2017 şi 200.000 euro la data de 29.08.2017 .

Totodată, inculpatul D. acţiona în calitate de reprezentant al DD. în relaţiile contractuale cu compania CCCCCCCCCCCCCC., societate din urmă reprezentată fie de OOOOOOOOOOOOO., fie de PPPPPPPPPPPPP., persoane implicate în transferul sumelor de bani efectuate în Cipru, ce relevă, după cum s-a arătat anterior, existenţa unor relaţii patrimoniale continue şi de lungă durată dintre inculpat şi beneficiarii societăţilor folosite pentru transmiterea mitei, LLLLLLLLLLLLL. şi MMMMMMMMMMMMM., societăţi care aveau, de asemenea, deschise conturi la FF. S.A..

Având în vedere cele de mai sus, a rezultat că sumele de bani existente în contul bancar al societăţii DD. deschis la FF. S.A. aparţin inculpatului D., care dispune de acestea în mod nemijlocit, efectuând transferuri în conturile unor persoane fizice sau juridice.

Prin urmare, în baza art. 404 alin. (4) lit. c) din C. proc. pen., instanţa de fond a menţinut măsura sechestrului asigurător dispusă faţă de inculpatul D. prin ordonanţa din data de 09.10.2018, astfel cum a fost modificată prin ordonanţa din data de 13.06.2019 şi societatea DD. prin ordonanţa din data de 13.06.2019, emise în dosarul nr. x/2017 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, până la concurenţa valorii sumelor de bani supuse confiscării.

Cu privire la inculpatul E., prin ordonanţa din data de 09.10.2018, s-a dispus instituirea măsurii asigurătorii a sechestrului pe bunurile imobile şi mobile aflate în proprietatea inculpatului, până la concurenţa sumei de 2.200.000 de euro .

Conform proceselor-verbale din data de 10.10.2018 şi din data de 26.10.2018, s-a constatat că bunurile imobile situate în România care au fost deţinute de inculpat au fost ulterior vândute în cadrul unor executări silite demarate de diverse unităţi bancare, inculpatul declarând că nu mai deţine alte bunuri mobile sau imobile.

Pe parcursul urmăririi penale au fost identificate mai multe conturi bancare deschise în nume personal sau în numele unor companii al căror beneficiar real este inculpatul E., în Marea Britanie, Bulgaria şi Lituania.

Prin ordonanţa din data de 12.03.2019, s-a dispus instituirea măsurii asigurătorii a sechestrului asupra sumelor de bani deţinute în conturile bancare deschise de societăţile GG., IIIIIIIIIIIIII. şi HHHHHHHHHHHHH. (sediul social în Insulele Marshall), până la concurenţa sumei de 2.200.000 de euro.

În vederea punerii în executare a măsurii sechestrului au fost emise ordine europene de anchetă, respectiv ordine de indisponibilizare, transmise autorităţilor competente din Marea Britanie, Bulgaria şi Lituania, fiind identificate, în concret, sume de bani deţinute în conturi bancare din Marea Britanie .

Astfel, în cadrul cooperării cu autorităţile judiciare din Marea Britanie au fost indisponibilizate prin aplicarea sechestrului suma de 1.636.946,97 euro deţinută de inculpatul E. în contul bancar nr. x deschis la II., Marea Britanie, pe numele societăţii GG. şi suma de 47.848,20 euro deţinută de inculpatul E. în contul bancar nr. x deschis la II., Marea Britanie, în nume personal .

Totodată, având în vedere că pe parcursul urmăririi penale a rezultat că, pe teritoriul României, inculpatul E. foloseşte un cont deschis pe numele tatălui acestuia, prin ordonanţa din data de 17.07.2019, s-a dispus instituirea sechestrului asupra sumelor de bani deţinute în contul bancar nr. x, deschis la Y. S.A., pe numele HH., până la concurenţa sumei de 2.200.000 euro.

Aceste măsuri au fost puse în executare prin procesul-verbal din data de 18.07.2019 .

Împotriva măsurii asiguratorii a sechestrului dispusă prin ordonanţa nr. 89/P/2017 din data de 12 martie 2019 şi adusă la îndeplinire prin procesul-verbal din data de 18 iulie 2019, emise în dosarul nr. x/P/2017 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, secţia de Combatere a Infracţiunilor asimilate Infracţiunilor de Corupţie, au formulat contestaţie inculpatul E. şi societatea GG..

Prin încheierea nr. 298 din data de 01.09.2019 pronunţată de judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, s-au respins, ca nefondate, contestaţiile formulate de E. şi societatea GG. împotriva măsurii asiguratorii a sechestrului dispusă prin ordonanţa nr. 89/P/2017 din data de 12 martie 2019 şi adusă la îndeplinire prin procesul-verbal din data de 18 iulie 2019, emise în dosarul nr. x/P/2017 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, secţia de Combatere a Infracţiunilor asimilate Infracţiunilor de Corupţie.

Prin ordonanţa din data de 07.11.2019, s-a dispus menţinerea măsurii asigurătorii a sechestrului asupra bunurilor mobile şi imobile ale inculpatului E. până la concurenta sumei de 2.111.799.71 euro .

Prin încheierea din data de 10.06.2021, instanţa de fond, în baza art. 2502 din C. proc. pen., a menţinut măsurile asigurătorii dispuse faţă de inculpatul E. prin ordonanţa din 09.10.2018, societatea GG. prin ordonanţa din 12.03.2019 şi HH. prin ordonanţa din 17.07.2019, astfel cum au fost menţinute prin ordonanţa din 07.11.2019 emise în dosarul nr. x/2017 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie.

Relativ la sumele de bani cu privire la care s-au dispus, în cursul urmăririi penale, măsuri asigurătorii, instanţa de fond a mai reţinut următoarele aspecte:

Din relaţiile înaintate de autorităţile britanice, a rezultat că inculpatul Boureanu are deschis, în nume personal, contul x la banca II., iar societatea GG. are deschis, la aceeaşi bancă, contul x .

Din înscrisurile furnizate de instituţia bancară a rezultat că beneficiarul real al companiei GG. este inculpatul E., care este şi împuternicit pe conturile bancare ale acesteia .

De asemenea, din înscrisurile transmise cu ocazia cooperării judiciare internaţionale privind tranzacţiile financiare efectuate prin contul personal al inculpatului E. a rezultat că acesta încasează sume de bani de la GG. (44.000 euro la 29.01.2019, 200.000 euro în 31.01.2019), ulterior, o parte din acestea sunt transferate în alte conturi deţinute de inculpat, în contul tatălui său, unde inculpatul este împuternicit, în conturile concubinei inculpatului sau sunt folosiţi pentru diverse plăţi în beneficiul său .

Din analiza tranzacţiilor financiare efectuate prin contul societăţii GG. a rezultat că aceasta a încasat sume importante de bani de la AAAAAAAAAAAAA. (528.750 euro la data de 13.02.2019), principalele plăţi fiind efectuate în conturile deţinute de inculpat (mai multe plăţi în cuantum de câte 14.000 euro, 44.000 euro sau 200.000 euro) sau în beneficiul acestuia .

Din datele furnizate de autorităţile lituaniene şi britanice a rezultat că societatea HHHHHHHHHHHHH. a fost infiinţată în Insulele Marshall la data de 07.02.2017 având ca asociat unic pe inculpatul E. . Totodată, compania GG. avea ca beneficiar real la momentul deschiderii contului societatea HHHHHHHHHHHHH. .

Aceleaşi aspecte au fost transmise şi de către autorităţile bulgare, respectiv faptul că inculpatul E. este singura persoană care are drept de dispoziţie asupra mijloacelor băneşti din conturile GG. şi HHHHHHHHHHHHH., este unicul proprietar al capitalului şi are calitatea de persoană împuternicită

Din analiza tranzacţiilor financiare efectuate de societăţile HHHHHHHHHHHHH. şi GG. a rezultat faptul că, în perioada 2017 - 2018, acestea au încasat sume semnificative de bani de la societăţile utilizate de inculpatul E. pentru primirea sumelor de bani obţinute prin infracţiunea de corupţie, respectiv DDDDDDDDDDDD. şi AAAAAAAAAAAAA., o parte din banii astfel obţinuţi fiind transferaţi în conturile bancare deţinute de tatăl inculpatului pe teritoriul României, şi pentru care inculpatul E. era împuternicit.

Aspectele relevate au condus la concluzia certă că sumele de bani aflate în contul bancar al cărui titular formal este societatea GG. aparţin inculpatului E., care a dispus, în mod nemijlocit şi exclusiv, de fondurile societăţii. Din extrasele bancare nu a rezultat că această societate ar desfăşura vreo activitate economică, conturile sale nefiind creditate prin încasări de la eventuali clienţi, tranzacţiile financiare fiind efectuate cu societăţi aflate sub controlul inculpatului E., în beneficiul personal al acestuia, rudelor sau persoanelor apropiate.

De altfel, inculpatul E. este unicul reprezentant al societăţii, fiindu-i acordate puteri depline prin împuterniciri succesive în anii 2017, 2018, 2019, aspect ce a rezultat din înscrisurile aflate la dosar sau chiar depuse de inculpat şi singurul cu drept de semnătură în bancă .

Adresa principală/faptică/de corespondenţă a societăţii GG. coincide cu adresa din România la care locuieşte inculpaltul E. .

De asemenea, inculpatul foloseşte fondurile societăţii în interes personal, GG. plătind chiria imobilului în care inculpatul locuieşte .

Totodată, societatea GG. este titulara mărcii F. .

În concluzie, în raport cu ansamblul înscrisurilor, care relevă legăturile existente între societatea GG. şi societăţile controlate de inculpatul E., în care acesta avea un interes direct, patrimonial, pe de o parte, dar şi legăturile strânse inclusiv cu inculpatul, personal, care dispune în mod exclusiv asupra fondurilor GG., pe de altă parte, instanţa de fond a apreciat că se impune menţinerea măsurilor asigurătorii asupra sumelor de bani indisponibilizate de autorităţile britanice.

Deopotrivă, s-a apreciat că se impune şi menţinerea măsurilor asigurătorii dispuse asupra contului bancar deschis pe numele tatălui inculpatului la Y. S.A., în contextul în care cel care dispune, în mod nemijlocit, de sumele de bani transferate în acest cont este inculpatul E., care are calitatea de împuternicit pe cont.

Potrivit înscrisurilor aflate la dosar, fondurile care au alimentat contul în speţă provin din conturi externe deţinute de inculpatul E. şi de entităţi juridice nerezidente controlate de acesta, sumele de bani virate în cont fiind retrase în numerar şi folosite în beneficiul inculpatului sau al persoanelor apropiate acestuia. Relevantă pe acest aspect a fost şi declaraţia martorei DDDDDDDDDDDDD., care a arătat că:

"retrăgeam sume de bani din conturile lui HH., eram împuternicită pe cont. Retrăgeam sumele la solicitarea lui E., iar sumele de bani le dădeam lui E..", declaraţie ce se coroborează cu înscrisurile ataşate la dosarul cauzei.

Prin urmare, în baza art. 404 alin. (4) lit. c) din C. proc. pen., instanţa de fond a menţinut măsura sechestrului asigurător dispusă faţă de inculpatul E. prin ordonanţa din data de 09.10.2018, societatea GG. prin ordonanţa din data de 12.03.2019 şi HH. prin ordonanţa din data de 17.07.2019, astfel cum au fost menţinute prin ordonanţa din data de 07.11.2019, emise în dosarul nr. x/2017 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, până la concurenţa valorii sumelor de bani supuse confiscării.

În ceea ce o priveşte pe intimata persoană interesată S.C. F. S.A., prin ordonanţa din 07.11.2019 s-a dispus instituirea măsurii asigurătorii a sechestrului pe bunurile imobile şi mobile aflate în proprietatea persoanei juridice până la concurenţa sumei de 214.874,88 euro .

Măsura a fost pusă în executare prin procesul-verbal din 13.11.2019 .

Suma de bani a fost virată în contul x deschis pe numele S.C. F. S.A. la Agenţia Naţională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate (ANABI) - fila x, 59 dosar nr. x/2019.2.

La data de 18 noiembrie 2019, S.C. F. S.A., prin apărător ales, a formulat contestaţie împotriva ordonanţei nr. 89/P/2017 din data de 07.11.2019, emisă de către Direcţia Naţională Anticorupţie.

Prin încheierea nr. 130 din data de 06 martie 2020, pronunţată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în dosarul nr. x/2019.2, s-a respins, ca nefondată, contestaţia formulată de S.C. F. S.A. împotriva ordonanţei din data de 07.11.2019, emisă în dosarul nr. x/2017 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie.

Prin încheierea din data de 10.06.2021, instanţa de fond, în baza art. 2502 din C. proc. pen., a menţinut măsurile asigurătorii dispuse faţă de S.C. F. S.A. prin ordonanţa din 07.11.2019, emisă în dosarul nr. x/2017 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie.

În vederea confiscării sumei de 214.874,88 euro, dobândită prin săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă şi aflată la dispoziţia intimatei S.C. F. S.A., instanţa de fond, în baza art. 404 alin. (4) lit. c) din C. proc. pen., a menţinut măsura sechestrului asigurător dispusă prin ordonanţa din 07.11.2019 emisă în dosarul nr. x/2017 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie.

Cheltuieli judiciare

Având în vedere numărul mare şi complexitatea activităţilor ilicite imputate inculpaţilor, probatoriul amplu a cărui administrare a fost necesară pentru clarificarea acuzaţiilor, varietatea probelor administrate, care au presupus ascultarea unui număr mare de martori şi evaluarea unui volum însemnat de înscrisuri, efectuarea a numeroase proceduri de cooperare judiciară internaţională, inclusiv în cursul cercetării judecătoreşti, împrejurarea că probatoriile au fost administrate în cursul judecăţii pe parcursul mai multor termene de judecată, a rezultat, cu evidenţă, că procedura de judecată a implicat efectuarea unor cheltuieli judiciare însemnate, provocate într-o măsură relativ asemănătoare de inculpaţii din cauză.

Prin urmare, în baza art. 274 alin. (1) şi (2) din C. proc. pen., inculpaţii au fost obligaţi la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, provocate de fiecare dintre aceştia în cursul urmăririi penale (375.000 RON) şi în faţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală (50.000 RON).

În ceea ce priveşte cheltuielile privind avocaţii din oficiu desemnaţi pentru inculpaţi, precum şi interpreţii desemnaţi de instanţa de judecată pentru efectuarea traducerilor, în baza art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., acestea fost lăsate în sarcina statului.

Împotriva sentinţei penale nr. 127 din data de 24 martie 2022, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală în dosarul nr. x/2019, au declarat apel Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, inculpaţii E., B., D., A. şi C. şi persoana interesată S.C. F. S.A., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.

Totodată, împotriva încheierii din data de 25 noiembrie 2021, pronunţată de secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în acelaşi dosar, a declarat apel persoana interesată VVVVVV..

A. Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie a criticat hotărârea atacată sub aspectul greşitei achitări a inculpatei C. pentru infracţiunea de complicitate la luare de mită, apreciind că soluţia de achitare se întemeiază pe o apreciere eronată a materialului probator, întrucât, contrar celor reţinute de către prima instanţă, acesta evidenţiază că inculpata a avut, de la bun început, reprezentarea că, prin acţiunile sale, îl ajută pe coinculpatul A. să obţină o parte din comisionul pretins.

În susţinerea motivelor de apel, parchetul a arătat, în esenţă, că ajutorul dat inculpatului A., de către inculpată, rezultă din activitatea acesteia de supraveghere a modului în care erau plătite sumele aferente comisionului, în strânsă legătură cu momentul primirii banilor de către asocierea LL.. Astfel cum a reţinut, de altfel, şi prima instanţă, "rolul inculpatei a fost şi acela de a asigura un traseu al comisionului corespunzător înţelegerii dintre participanţii la infracţiunile de corupţie, asigurându-se că transferul banilor de la compania LL. la beneficiarii finali (respectiv la B., A. şi la ea însăşi) se realizează potrivit înţelegerii".

În opinia parchetului, probele au evidenţiat că inculpata C. avea rolul de a transmite către OO. şi Asociaţii data la care să se emită facturile către societatea LL., precum şi sumele de facturat, corespunzator celor plătite de CFR S.A. în favoarea LL.. În egală măsură, după încasarea de către OO. şi Asociaţii a sumelor de bani de la compania LL., inculpata îi comunica martorului OO. sau martorului GGG. cui trebuie să transfere respectivele sume. Cu ocazia stabilirii situatiei de fapt, însăşi prima instanţă a reţinut că "inculpata C. a fost cea care a avut sarcina să se asigure, pe de o parte, că LL. respecta promisiunea de a plăti comisionul ilicit (verificând încasările de la CN CFR S.A. prin intermediul informaţiilor pe care le obţinea de la WWW., VVV. şi XXX., funcţionari cu funcţii de conducere în cadrul companiei de căi ferate) şi, pe de altă parte, că sumele cu acest titlu, provenite de la LL., ajung la beneficiari conform înţelegerii".

Prin urmare, rolul inculpatei nu s-a limitat la repartizarea între inculpati a sumelor de bani primite drept comision în conturile OO. şi Asociaţii (în perioada ulterioară primirii), ci s-a materializat inclusiv în supravegherea modului în care inculpaţii primeau banii în conturile OO. şi Asociaţii, activitate anterioară repartizării acestora între inculpaţi, cunoscând identitatea tuturor beneficiarilor comisionului de 3,5 % pretins societăţii LL..

A mai susţinut parchetul că martorul OO., în declaraţiile date în 19.10.2017 şi, respectiv, 27.04.2021, a arătat, fără echivoc, că inculpata C. era cea care le comunica momentul şi suma pentru care trebuia să emită facturi de asistenţă juridică în executarea contractelor fictive de consultanţă cu compania LL., precum şi destinaţia pe care trebuia să o aibă sumele astfel încasate. Cu ocazia aceloraşi declaraţii, martorul a arătat că "în toată perioada, beneficiarii finali ai plăţilor au fost trei persoane: KKK., A. şi C.". Inculpata C. cunoştea, aşadar, că inculpatul A. era unul dintre beneficiarii în folosul caruia a comunicat reprezentanţilor OO. şi Asociaţii sumele de facturat cu titlul fictiv de "consultanţă", astfel încât toate plăţile corespunzătoare comisionului global de 3,5% să fie făcute în conturile OO. şi Asociaţii pe măsură ce societatea LL. încasa banii din derularea contractului cu CN CFR S.A., conform înţelegerii ilicite.

De asemenea, martorul GGG. a învederat că "ulterior fiecărei întâlniri în care d-na Mititelu comunica sumele pe care trebuia să le facturăm pentru LL., urma o altă întâlnire la care d-na Mititelu ne comunica ce facturi şi ce societăţi să plătim din banii primiţi de la LL.". Acelaşi martor a mai arătat că "este posibil ca în unele cazuri chiar d-na Mititelu să ne fi adus facturile pe care trebuia să le plătească societatea OO. şi Asociaţii din banii primiţi de la LL.", dar şi că "valoarea acestor facturi şi momentul emiterii facturilor era stabilit în cursul întâlnirilor cu C., dânsa fiind cea care preciza şi valoarea şi data emiterii" .

În privinţa inculpatului A., martorul OO. a adus unele lămuriri suplimentare, în sensul că "cu privire la d-nul A., sumele care urmau să fie facturate către dânsul ne erau comunicate de către d-nul QQQ., punctajul acestor sume fiind făcut cu d-na C.".

Prin urmare, chiar dacă acţiunile ulterioare primirii banilor în conturile OO. şi Asociaţii nu sunt corespunzatoare elementului material al infracţiunilor de luare de mită şi trafic de influenţă, astfel cum a reţinut prima instanţă, ţinând mai degrabă de concretizarea înţelegerilor dintre inculpaţi cu privire la modul în care şi-au împărţit banii, împrejurarea că inculpata C. făcea "punctajul" sumelor primite de inculpatul A. evidenţiază că aceasta avea cunostinţă că inculpatul A. primise o parte din comisionul de 3,5 % în conturile OO. şi Asociaţii.

Or, în opinia parchetului, este neechivoc - şi nici prima instanţă nu contestă acest lucru - că inculpata C. a ajutat la primirea tuturor sumelor de bani aferente comisionului de 3,5 % în conturile OO. şi Asociaţii, prin transmiterea momentului şi cuantumului sumelor care trebuiau facturate de către societatea de avocaţi în relaţia cu societatea plătitoare a obiectului infracţiunilor de corupţie (întâlnirile cu inculpata pe marginea "proiectului LL." fiind consemnate în arhiva societăţii de avocaţi, aflată la dosar).

În condiţiile în care, din materialul probator, rezultă ca inculpata avea cunostinţă că inculpatul A. era unul dintre beneficiarii comisionului la a cărui primire a ajutat, parchetul a apreciat că trebuie dedus şi faptul că inculpata l-a ajutat pe acesta să primească sumele de bani corespunzătoare infracţiunii de luare de mită.

De asemenea, parchetul a învederat că teza acuzării este susţinută şi de menţiunile din arhiva societăţii de avocaţi referitoare la obiectul întâlnirilor cu inculpata C., coroborate cu înscrisurile din care rezultă primirea în conturile societăţii JJJJ. S.R.L. a unor sume de bani solicitate de inculpatul A. prin intermediul coinculpatului KKK.. Astfel, dupa ce la data de 19.06.2008 societatea JJJJ. S.R.L. a emis factura nr. x/19.06.2008 pentru plata de către OO. şi Asociaţii a primei rate de chirie (112.622 RON) aferentă contractului fictiv de închiriere menit să mascheze transferul sumei de 40.000 USD la cererea inculpatului A., la data de 27.06.2008 (deci, după numai câteva zile) a avut loc o întâlnire între inculpata C. şi martorul GGG., consemnată ca având legătură cu "situaţie plăţi IC" (referire la numele inculpatului KKK.). S-a subliniat că, la aceeaşi dată la care a avut loc "întâlnirea cu dna C. referitor la situaţie plăţi IC", OO. şi Asociaţii a platit printr-un ordin de plată suma de 112.622 RON în favoarea JJJJ. S.R.L., corespunzatoare facturii nr. x/19.06.2008, emisă de JJJJ. S.R.L. în baza contractului fictiv de închiriere încheiat cu OO. şi Asociaţii (conform solicitărilor inculpatului A., transmise martorului OO. prin coinculpatul KKK.).

A mai învederat parchetul că, la data de 15.08.2008, OO. şi Asociaţii a efectuat plata în favoarea JJJJ. S.R.L. (conform solicitării inculpatului A.) a celei de-a treia şi ultima rată de chirie aferentă contractului fictiv de închiriere, în cuantum de 113.821 RON, corespunzătoare facturii din 13.08.2008. Or, la aceeaşi dată la care s-a efectuat plata ultimei rate fictive conform dorinţei inculpatului A. (15.08.2008), în evidenţele OO. şi Asociaţii a fost menţionată "întâlnire cu C. la sediul ZZZ. referilor la ultime plăţi şi alocare plăţi".

Rezultă, aşadar, în opinia parchetului, că inculpata C. făcea "punctajul" sumelor de bani primite de către inculpatul A., cunoscând de la bun început că acesta era unul dintre beneficiarii comisionului de 3,5 % pretins încă din anul 2005 şi primit ulterior în conturile OO. şi Asociaţii.

Având în vedere motivele aratate, s-a solicitat, în baza art. 421 pct. 2 lit. a) din C. proc. pen., admiterea apelului, desfiinţarea sentinţei primei instanţe, în ceea ce priveşte soluţia de achitare a inculpatei C. şi condamnarea acesteia, inclusiv sub aspectul infracţiunii de complicitate la luare de mită, pentru care a fost trimisă în judecată.

B. Apelantul inculpat B. a formulat critici împotriva sentinţei apelate, ce sunt grupate pe 5 paliere:

1. Încălcarea normelor privind competenţa funcţională a primei instanţe în ceea ce priveşte acuzaţia de complicitate la luare de mită reţinută în sarcina acestui inculpat;

2. Reţinerea greşită a legii penale mai favorabile ca fiind C. pen. din 1968;

3. Folosirea, în mod determinant, a prezumţiilor de fapt, în contra jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului;

4. Greşita condamnare a inculpatului;

5. Încetarea procesului penal ca urmare a prescripţiei răspunderii penale.

1. Sub aspectul încălcării normelor privind competenţa funcţională, apelantul-inculpat B. a susţinut că, prin rechizitoriul din data de 13.11.2019, s-a dispus trimiterea sa în judecată sub aspectul săvârşirii două infracţiuni, respectiv, infracţiunea de trafic de influenţă, prev de art. 291 alin. (1) C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 şi complicitate la infracţiunea de luare de mită, prev. de art. 48 alin. (1) C. pen. rap. la art. 289 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 şi art. 7 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 7S/2000, ambele cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen., în actul de sesizare reţinându-se următoarele:

a) Fapta lui B. care:

- în anul 2005, a pretins de la reprezentanţii societăţii LL. plata unui comision pentru ca, în schimbul acestuia, să îşi exercite influenţa asupra funcţionarilor din cadrul Ministerului Finanţelor Publice cu atribuţii în asigurarea finanţării proiectului de reabilitare a căii ferate Bucureşti Constanţa, pentru a îi determina pe aceştia să asigure finanţarea proiectului atât iniţial, cu prilejul încheierii contractelor de reabilitare, cât şi ulterior, pe parcursul derulării acestor contracte,

- iar ulterior, în perioada 2006-2014, conform acestei înţelegeri, a primit sume de bani totalizând 3.121.328,41 RON şi 2.320.698 euro, astfel cum se arată la punctul II.4. B, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de influenţă prev. de art. 291 alin. (1) C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 5 C. pen.

Înţelegerea s-a realizat în anul 2005, înainte de obţinerea aprobării Ministerului Finanţelor Publice pentru finanţarea suplimentară împrumutului de la JJJ. necesară încheierii contractelor privind reabilitarea căii ferate Bucureşti-Constanţa.

Aşa cum se arată şi mai sus, având în vedere probele administrate în cauză (în special declaraţiile martorului OO. şi documentele privind finanţarea proiectului) rezultă că această înţelegere a avut loc în intervalul februarie 2005 - octombrie 2005, interval mărginit, pe de o parte, de data de 8.02.2005, când au fost deschise ofertele participanţilor la licitaţie şi s-a constatat că sumele ofertate depăşesc împrumutul ZZ., şi, pe de altă parte, de data de 18.10.2005, când a fost aprobată acordarea finanţării suplimentare.

Această înţelegere a vizat, din partea lui B., promisiunea acestuia de a îşi exercita influenţa asupra funcţionarilor din Ministerul Finanţelor Publice cu atribuţii în aprobarea finanţării suplimentare, de 184.800.000 euro, aprobare necesară pentru încheierea contractelor privind reabilitarea căii ferate Bucureşti - Constanţa, pentru ca aceştia să îşi exercite atribuţiile în sensul aprobării acestei finanţări, iar ulterior, pe parcursul derulării contractelor, să îşi exercite influenţa asupra funcţionarilor din cadrul Ministerului Finanţelor Publice cu atribuţii privind plata facturilor pentru lucrările efectuate de asocierea din care făcea partea compania LL., pentru ca aceştia să îşi exercite atribuţiile în sensul efectuării plăţilor.

Având în vedere declaraţiile martorului OO. şi documentele de la dosarul cauzei, a rezultat că înţelegerea s-a realizat între B. şi reprezentanţii asocierii (LL.) conduse de compania LL., respectiv DDD., EEE. şi FFF., cei care au semnat ulterior contractele cu OO. şi Asociaţii.

Cuantumul comisionului solicitat a fost de 3,5% din valoarea contractelor ce urmau a fi încheiate între asocierea LL.-AAA.-CCC. şi CNCFR, comision care urma să fie împărţit de participanţii la săvârşirea infracţiunilor de corupţie, partea care i-a revenit şi pe care a primit-o B. în perioada 2006-2014 fiind de 3.121.328,41 RON şi 2.320.698 euro.

Inculpatul B. a primit această sumă astfel:

- în perioada octombrie 2008 - martie 2014, a primit suma totală de 2.563.644,67 RON în societatea WWWW. S.R.L. pentru servicii turistice;

- în perioada iulie 2008 - noiembrie 2009, a primit suma totală de 89.325,22 RON în societatea JJJJJJJ. S.R.L.;

- în perioada decembrie 2011 - martie 2013 a primit suma totală de 468.358,52 RON în societatea S.C. TTTTTTT. S.R.L.;

- în perioada februarie 2007 - iunie 2009, a primit suma totală de 1.605.000 euro fie în contul personal al martorului UUU. (în perioada 2007-2008), fie în contul companiei martorului, AAAAAAAA. (în perioada 2008-2009);

- în luna iulie 2013 inculpatul B. a primit suma de 220.000 de euro în conturile unei companii offshore pe care o controla, OOOOOOO.;

- în perioada noiembrie- decembrie 2006 inculpatul B. a primit suma de 90.308 de euro în conturile unei companii offshore pe care o controla, IIIIIIII.;

- în luna noiembrie 2006 inculpatul B. a primit suma de 310.490 euro în conturile companiei KKKKKKKK.;

- în perioada septembrie 2007- martie 2014 a primit suma totală de 94.900 euro sub forma unor servicii de asistenţă juridică prestate de avocaţii din cadrul OO. şi Asociaţii.

Modul în care au fost primite aceste sume şi datele exacte la care au fost primite sunt descrise pe larg în capitolul II.4. B.

Infracţiunea reţinută în sarcina inculpatului B. a avut ca perioadă de săvârşire intervalul 08.02.2005 - 21.03.2014, perioadă în care s-a realizat o pluralitate de acte, privind atât pretinderea, cât şi primirea, în tranşe, a sumelor de bani. Această modalitate de săvârşire a infracţiunii este specifică unităţii naturale colective ca formă a infracţiunii simple, care a fost definită de doctrină ca "acea formă a unităţii naturale de infracţiune caracterizată de faptul că acţiunea care intră în structura sa se compune dintr-o pluralitate de acte materiale". Fiind vorba despre o infracţiune simplă care înglobează mai multe acte materiale, momentul faţă de care se calculează incidenţa termenului de prescripţie a răspunderii penale şi a celorlalte instituţii de drept penal este dat de ultimul act îndeplinit de inculpat în executarea activităţii infracţionale - respectiv data de 21.03.2014, când a primit ultimul folos, sub forma achitării de servicii turistice.

Se reţine ca încadrare juridică forma simplă a infracţiunii, având în vedere că plăţile succesive în baza aceleiaşi înţelegeri iniţiale realizează varianta alternativă de săvârşire a infracţiunii şi nu pot fi asimilate unor acte materiale distincte, de natură a atrage forma continuată a infracţiunii.

Actele prin care sunt săvârşite modalităţile alternative de săvârşire a infracţiunii se unesc în mod firesc într-o singură infracţiune, aflându-ne într-o situaţie de unitate naturală în care dinamica infracţională se opreşte odată cu producerea ultimului rezultat din cadrul modalităţilor alternative ale elementului material.

b) Fapta lui B. care:

- în anul 2005, l-a ajutat pe ministrul A. să pretindă un comision de la reprezentanţii societăţii LL. pentru ca, în schimbul acestui comision, să aprobe finanţarea suplimentară, de 184.800.000 euro faţă de împrumutul de la JJJ., aprobare necesară pentru încheierea contractelor privind reabilitarea căii ferate Bucureşti - Constanţa, iar ulterior, pe parcursul derulării contractelor, să îşi exercite atribuţiile referitoare la asigurarea fondurilor pentru plata facturilor pentru lucrările efectuate de asocierea din care făcea partea compania LL.,

- după care, în perioada 2008-2009, l-a ajutat pe A. să primească suma de 1 milion de euro (reprezentând partea acestuia din comisionul de 3,5% din valoarea contractelor), astfel cum se arată la punctul II.4. A, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la luare de mită prev. de art. 48 alin. (1) C. pen. rap. la art. 289 alin. (1) C. pen. rap. la art. 6 şi art. 7 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 5 C. pen.

Ajutorul a constat în aceea că a intermediat realizarea înţelegerii dintre A. şi reprezentanţii societăţii LL., a intermediat relaţia lui A. cu OO., prin intermediul căruia s-a realizat transferul banilor, a comunicat (împreună cu C.) modul şi momentele la care OO. să efectueze plăţile către societăţile indicate de A..

Infracţiunea reţinută în sarcina inculpatului B. a avut ca perioadă de săvârşire intervalul 08.02.2005 - 21.12.2009, perioadă în care s-a realizat o pluralitate de acte, privind atât ajutorul acordat de inculpat pentru pretinderea, cât şi pentru primirea, în tranşe, a sumelor de bani de către A..

Acest interval este mărginit, pe de o parte, de data de 08.02.2005, când au fost deschise ofertele participanţilor la licitaţie şi s-a constatat că sumele ofertate depăşesc împrumutul ZZ., şi, pe de altă parte, data de 21.12.2009, când, cu ajutorul inculpatului B., inculpatul A. a primit ultima tranşă din comision; această ultimă dată constituie momentul faţă de care se calculează incidenţa termenului de prescripţie a răspunderii penale şi a celorlalte instituţii de drept penal.

Şi în acest caz sunt valabile consideraţiile de mai sus, referitoare la unitatea naturală colectivă ca formă a infracţiunii simple, definită de doctrină ca "acea formă a unităţii naturale de infracţiune caracterizată de faptul că acţiunea care intră în structura sa se compune dintr-o pluralitate de acte materiale".

În cauză sunt aplicabile dispoziţiile referitoare la concursul real de infracţiuni prev. de art. 38 alin. (1) C. pen., având în vedere că faptele indicate la punctele a) şi b) au fost săvârşite de inculpatul B. înainte de a se fi pronunţat o hotărâre de condamnare definitivă pentru vreuna dintre ele.

Prin ordonanţa din 04 martie 2020 emisă de Direcţia Naţională Anticorupţie, secţia de Combatere a Infracţiunilor Asimilate Infracţiunilor de Corupţie, urmare a dispoziţiei judecătorului de cameră preliminară dată prin încheierea din 26.02.2020, s-a dispus remedierea neregularităţilor rechizitoriului nr. x în sensul următor:

"În ceea ce priveşte ajutorul acordat de inculpatul B. în modalitatea alternativă a pretinderii, acesta a constat în aceea că inculpatul B. a fost cel care a realizat înţelegerea cu reprezentanţii societăţii LL. în numele lui A.. [...] Trebuie menţionat că, şi în cazul complicităţii reţinute în sarcina inculpaţilor B. şi C., pluralitatea de acte materiale la care se face referire în rechizitoriu se referă la un act de complicitate la pretindere şi o multitudine de acte de complicitate la primire".

Criticile aduse de apelant şi circumscrise pe acest palier au vizat faptul că, prin ordonanţa de remediere a neregularităţilor actului de sesizare, nu s-a procedat la o extindere a acuzaţiei din perspectivă temporală, ci doar la descrierea faptelor imputate, în aceeaşi perioadă de referinţă indicată în actul de sesizare. În aceste condiţii, inculpatul B. a susţinut că, urmare a ordonanţei de remediere a neregularităţilor, acesta a fost acuzat de săvârşirea unei infracţiuni de complicitate la luare de mită în legătură cu A., constând în ajutorul dat acestuia din urmă să pretindă şi, ulterior, să primească foloase ilicite în perioada cuprinsă între 08.02.2005 şi 21.12.2009. Or, prin sentinţa penală nr. 127/2022, prima instanţă a dispus condamnarea sa sub aspectul săvârşirii infracţiunii de complicitate la luare de mită, derogând în mod nepermis de la limitele actului de sesizare, reţinând ca perioadă infracţională perioada 08.02.2005 -11.06.2013.

În opinia apelantului-inculpat KKK., confuzia primei instanţe a plecat de la faptul că inculpatul A. a fost trimis în judecată sub aspectul săvârşirii a două infracţiuni de luare de mită, în concurs, infracţiuni definite de intervalul temporal astfel: prima infracţiune de luare de mită privind perioada cuprinsă între 08.02.2005 - 21.12.2009 (pagina 174 din Rechizitoriu) şi cea de-a doua infracţiune de luare de mită privind perioada cuprinsă între 23.12.2009 - septembrie 2013 .

Astfel, inculpatul A. este acuzat de două infracţiuni de luare de mită în concurs, în condiţiile arătate supra, însă inculpatul B. lonuţ a fost trimis în judecată sub aspectul săvârşirii infracţiunii de complicitate la luarea de mită imputată inculpatului A. doar în legătură cu prima infracţiune de luare de mită mărginită de intervalul temporal 08.02.2005 - 21.12.2009.

Drept urmare, prima instanţă a extins acuzaţia formulată împotriva inculpatului B. lonuţ, inclusiv pentru cea de-a doua infracţiune de luare de mită imputată inculpatului A., din perioada 23.12.2009- septembrie 2013, deşi inculpatului B. lonuţ nu i-a fost reţinută prin actul de sesizare vreo acuzaţie de complicite la această infracţiune.

Astfel, se constată că, judecând şi pronunţând o hotărâre de condamnare pentru fapte pentru care inculpatul B. lonuţ nu a fost trimis în judecată, respectiv complicitate la luare de mită ulterior datei de 21.12.2009, prima instanţă a încălcat principiul separaţiei funcţiilor judiciare, substituindu-se organului de urmărire penală prin extinderea acuzaţiei şi judecarea ei, în afara prescripţiilor procedurale.

2. Sub aspectul reţinerii greşite a legii penale mai favorabile ca fiind vechiul C. pen.

Apelantul-inculpat a susţinut că legea penală mai favorabilă în privinţa sa este reprezentată de noul C. pen.

Astfel, în ceea ce priveşte infracţiunea de trafic de influenţă, în vechiul C. pen., aceasta era reglementată la art. 257 alin. (1), potrivit cu care "Primirea ori pretinderea de bani sau alte foloase ori acceptarea de promisiuni, de daruri, direct sau indirect, pentru sine ori pentru altul, săvârşită de către o persoană care are influenţă sau lasă să se creadă că are influenţă asupra unui funcţionar pentru a-l determina să facă ori să nu facă un act ce intră în atribuţiile sale de serviciu, se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 10 ani", în timp ce, potrivit noului C. pen., infracţiunea de trafic de influenţă constă în "Pretinderea, primirea ori acceptarea promisiunii de bani sau alte foloase, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, săvârşită de către o persoană care are influenţă sau lasă să se creadă că are influenţă asupra unui funcţionar public şi care promite că îl va determina pe acesta să îndeplinească, să nu îndeplinească, să urgenteze ori să întârzie îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau să îndeplinească un act contrar acestor îndatoriri, se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani".

Prin Decizia nr. 489/30 iunie 2016, Curtea Constituţională a României a statuat următoarele:

"[...] în actuala reglementare a infracţiunii de trafic de influentă, legiuitorul a adăugat o nouă condiţie de tipicitate (nouă cerinţă esenţială), necesară pentru realizarea laturii obiective a infracţiunii, respectiv aceea ca făptuitorul să promită cumpărătorului de influentă că îl va determina pe funcţionarul public sau pe o altă persoană dintre cele menţionate de lese să îndeplinească, să nu îndeplinească, să urgenteze ori să întârzie îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau să îndeplinească un act contrar acestor îndatoriri. Curtea reţine că formularea normei penale criticate - "pretinderea, primirea ori acceptarea promisiunii de bani sau alte foloase, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, săvârşită de către o persoană care are influentă sau lasă să se creadă că are influenţă asupra unuifuncţionar public şi care promite că îl va determina pe acesta... " - este redactată clar, pentru întregirea laturii obiective a infracţiunii de trafic de influenţă, deci pentru existenţa infracţiunii, fiind necesară îndeplinirea cerinţei existenţei influenţei reale sau imaginare (conjuncţia "sau", cu funcţie disjunctivă, având înţelesul curent din limba română - ori/fie, în concret legând noţiuni care se exclud ca alternative), împreună cu/alături de cerinţa ca făptuitorul să promită că îl va determina pe funcţionarul public sau pe o altă persoană dintre cele menţionate de lege să adopte conduita dorită de cumpărătorul de influenţă (conjuncţia copulativă "şi" având funcţia de a lega două cerinţe esenţiale, de a indica o completare, un adaos, o precizare nouă în incriminarea faptei de trafic de influenţă). Or, Curtea constată că realizarea acestei din urmă condiţii (de a promite influenţa asupra funcţionarului) presupune asumarea din partea făptuitorului a obligaţiei, a angajamentului de a-l determina pe funcţionar să adopte conduita ce formează obiectul traficării de influenţă. În aceste condiţii se poate susţine că, în lipsa promisiunii făptuitorului că îl va determina pe funcţionarul public sau altă persoană dintre cele prevăzute de lese să aibă conduita solicitată de cumpărătorul de influentă, fapta de a pretinde, primi ori accepta promisiunea de bani sau alte foloase, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, săvârşită de către o persoană care are influentă sau lasă să se creadă că are influentă asupra unui funcţionar public în vederea determinării acestuia să îndeplinească, să nu îndeplinească, să urgenteze ori să întârzie îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau să îndeplinească un act contrar acestor îndatoriri, nu constituie infracţiunea de trafic de influentă".

Cu alte cuvinte, legea nouă instituie o cerinţeă suplimentară pentru a putea încadra comportamentul persoanei vizat de acuzaţia de trafic de influenţă în sfera ilicitului penal, respectiv promisiunea de intervenţie, iar lipsa acestei promisiuni scoate activitatea imputată din sfera ilicitului penal.

În aceste condiţii, mai presus de analiza pedepselor şi tratamentul sancţionator al pluralităţii de infracţiuni, în ierarhia criteriilor care antrenează aplicarea legii penale mai favorabile, în primul plan se regăsesc elementele constitutive ale infracţiunii.

În mod evident, reglementarea într-un mod mai strict al tiparului normei de incriminare face ca fapta pentru care inculpatul B. lonuţ să nu fie considerată infracţiune şi, pe cale de consecinţă, nu poate antrena răspunderea penală a acestuia.

Apelantul-inculpat a susţinut că situaţia de fapt reţinută de prima instanţă în privinţa acuzaţiei de trafic de influenţă imputată inculptului B. nu antamează existenţa unei promisiuni din partea acestuia către presupuşii cumpărători de influenţă, astfel încât acţiunile imputate, astfel cum au fost reţinute de prima instanţă, nu îşi găsesc corespondenţa în norma de incriminare reglementată de art. 291 din C. pen.

În ceea ce priveşte limitele de pedeapsă ale infracţiunilor pentru care inculptul B. a fost condamnat de prima instanţă, în funcţie de aplicarea legii penale mai favorabile, acestea sunt:

- pentru infracţiunea de trafic de influenţă, potrivit C. pen. anterior, între 2 ani şi 10 ani închisoare, în vreme ce potrivit noului C. pen., între 2 ani şi 7 ani închisoare;

- pentru infracţiunea de complicitate la luare de mită, potrivit vechiul cod, limitele de pedeapsă erau situate de la 3 la 12 ani închisoare, în vreme ce potrivit noului C. pen., limitele de pedeapsă sunt situate între 3 şi 10 ani închisoare.

În opinia apelantului QQQ., în legătură cu această din urmă infracţiune, în mod eronat a reţinut prima instanţă că limitele de pedeapsă potrivit noului C. pen. ar fi cuprinse între 4 şi 13 ani şi 4 luni închisoare prin reţinerea dispoziţiilor art. 7 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 78/2000, câtă vreme aceste din urmă dispoziţii au intrat în vigoare începând cu data de 01 februarie 2014. Din acest punct de vedere, s-a susţinut că, în primul rând, Legea nr. 78/2000 este o lege de sine stătătoare, care nu face corp comun cu C. pen. actual, fiind doar influenţată de dispoziţiile din C. pen. actual.

Potrivit art. 6 din Legea nr. 78/2000, "Infracţiunile de luare de mită, prevăzută la art. 289 din C. pen., dare de mită, prevăzută la art. 290 din C. pen., trafic de influenţă, prevăzută ia art. 291 din C. pen., şi cumpărare de influenţă, prevăzută la art. 292 din C. pen., se pedepsesc potrivit prevederilor acelor texte de lege. Dispoziţiile art. 308 din C. pen. se aplică în mod corespunzător".

Dispoziţiile art. 7 din Legea nr. 78/2000 stabilesc că "Faptele de luare de mită sau trafic de influenţă săvârşite de o persoană care: a) exercită o funcţie de demnitate publică; [...] se sancţionează cu pedeapsa prevăzută la art. 289 sau 291 din C. pen., ale cărei limite se majorează cu o treime.

Art. 6 şi art. 7 din Legea nr. 78/2000 reprezintă norme de trimitere - incomplete, care preiau elementele normelor completatoare, respectiv art. 289-291 C. pen.. Din acest punct de vedere, prin Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind C. pen., s-au reglementat la art. 5 efectele normei de trimitere prin raportare la norma completatoare, astfel:

"(1) Atunci când o normă penală face trimitere la o altă normă determinată, de la care împrumută unul sau mai multe elemente, modificarea normei completatoare atrage şi modificarea normei incomplete.

(2) în cazul abrogării normei completatoare, norma incompletă va păstra elemente/e preluate de la aceasta, inclusiv limitele de pedeapsă, în forma existentă la data abrogării, afară de cazul în care legea dispune altfel."

S-a reglementat pe această cale, pe de o parte, faptul că norma de trimitere se modifică direct prin modificarea normei completatoare, însă norma de trimitere nu influenţează norma completatoare, iar pe de altă parte, în ipoteza abrogării normei completatoare, norma de trimitere capătă autonomie, rămânând în vigoare în forma existentă la data abrogării normei completatoare, cu excepţia situaţiei în care prin lege se dispune altfel.

Aşadar, văzând că prin norma de trimitere reglementată de art. 7 lit. a) din Legea nr. 78/2000 este reglementată o variantă agravată a infracţiunii tip, ce îşi găseşte corepondenţa în C. pen. actual prin articolele 289-291, fiind o cauză de majorare a pedepsei intrată în vigoare începând cu 1 februarie 2014, ea nu poate retroactiva, astfel că îşi găseşte aplicabilitatea exclusiv pentru faptele comise începând cu această dată.

Concluzionând, apelantul-inculpat a susţinut că, în mod eronat, prima instanţă a reţinut incidenţa prevederilor art. 7 lit. a) din Legea nr. 78/2000 prin raportare la C. pen. în vigoare pentru fapta de complicitate la luare de mită de care acesta a fost acuzat în perioada 08.02.2005-21.12.2009 prin actul de sesizare.

3. Folosirea în mod determinant a prezumţiilor de fapt, în contra jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului

Prin motivele de apel, apelantul-inculpat B. a susţinut că, pentru a dispune condamnarea sa, prima instanţă a atribuit valoarea probatorie determinantă unor prezumţii de fapt izvorâte din declaraţiile unor participanţi la faptele ce fac obiectul judecăţii, aceştia beneficiind de un tratament juridic neloial.

Astfel, în opinia apelantului, prima instanţă s-a bazat în mod determinant pe prezumţii de fapt despre care s-a afirmat că ar dovedi existenţa unei înţelegeri frauduloase între inculpatul B. lonuţ şi reprezentanţii firmei LL. privind plata unui comision de 3,5% din sumele de bani ce urmau a fi încasate de asocierea LL.-AAA.-CCC., comision ce ar fi urmat să fie împărţit de inculpatul B. lonuţ cu inculpatul A. şi inculpata C.. Din această perspectivă, inculpatul a susţinut că se impune cu prioritate a se constata că prima instanţă a reţinut momentul perfectării presupusei înţelegeri frauduloase între februarie 2005 şi octombrie 2005. Acest aspect prezintă o importanţă deosebită în analiza posibilităţii de utilizare a prezumţiilor de fapt în dovedirea unei acuzaţii în materie penală, întrucât inculpatul nu a fost pus în situaţia de a face dovada unui fapt negativ concret, determinat la o anumită perioadă, ci a fost pus în situaţia de a dovedi faptul că nu a avut o înţelegere cu reprezentanţii societăţii LL. în perioada februarie 2005- octombrie 2005.

Or, în opinia apelantului-inculpat B., dacă perioada presupus infracţională ar fi fost prescis determinată, la nivel de zi, acesta ar fi putut face dovada faptului inexistenţei vreunei înţelegeri cu reprezentanţii societăţii LL., inclusiv prin aceea că, în ziua respectivă, ar fi fost în altă ţară decât reprezentanţii acestei societăţi şi nu ar fi avut loc o astfel de întâlnire.

Însă, în condiţiile în care momentul presupusei înţelegeri frauduloase nu a fost precis determinat, iar potrivit anchetatorilor "În ceea ce priveşte locul, înţelegerea s-a realizat fie în Bucureşti, fie în Viena - ancheta nu a putut stabili cu exactitate localitatea", inculpatul a fost pus în situaţia imposibilă de a face o probatio diabolica, în sensul de a dovedi că nu s-a întâlnit cu reprezentanţii acestei societăţi în această perioadă şi că nu a avut nicio înţelegere cu aceştia.

A susţinut apelantul-inculpat B. că, în aceste condiţii, utilizarea prezumţiilor de fapt de către prima instanţă depăşeşte standardul de rezonabilitate impus de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, întrucât acuzatul este pus de plano în imposibilitate obiectivă de a dovedi faptul negativ contrar prezumţiei, constând în inexistenţa unei înţelegeri între acesta şi reprezentanţii societăţii LL..

Pe cale de consecinţă, prezumţiile de fapt folosite de prima instanţă au încalcat, în mod flagrant, dreptul la un proces echitabil al inculpatului şi nu puteau servi la pronunţarea unei hotărâri de condamnare.

4. Greşita condamnare a inculpatului B.

4.1. Lipsa temeiului de fapt al acţiunii penale

Apelantul-inculpat a susţinut că întreaga construcţie acuzatorie s-a întemeiat în mod decisiv pe cele declarate de către denunţătorii OO., III. şi UUU., acestea fiind în esenţa lor probe subiective, în cauză lipsind probe obiective, de natură directă sau indirectă, care să releve participaţia presupus infracţională a lui B..

În opinia sa, din examinarea probatoriului, probele obiective scripturale înfăţişează elemente de fapt necontestate şi necontestabile (încheierea contractelor de consultanţă între OO. şi Asociaţii şi JJ., contractele acesteia din urmă cu Ministerul Transporturilor şi finanţările obţinute, operaţiunile financiar-bancare descrise în Rechizitoriu, etc.), iar alte mijloace de probă nu se identifică.

Restul probelor testimoniale nu atestă comiterea vreunei infracţiuni de către inculpatului B., acestea privind fie raporturile inculpatului cu denunţătorul OO. (declaraţiile martorului GGG.), fie relaţionarea inculpatului cu anumite persoane juridice (declaraţiile martorilor Z. ori OOO.), sau calitatea inculpatului de beneficiar al unor bunuri şi servicii (declaraţiile martorilor RRR. şi JJJJJJJJJJJJJJ.), toate acestea fiind fapte şi împrejurări de fapt care nu confirmă pretinderea sau primirea vreunui folos infracţional.

În opinia apelantului-inculpat B., faptul principal al pretinderii şi primirii de către acesta de foloase cu caracter infracţional ar rezulta, în opinia acuzării şi a primei instanţe, din susţinerile martorului denunţător OO., nici martorul denunţător III. şi nici martorul denunţător UUU. necunoscând din altă parte decât de la OO. că inculpatul B. ar fi pretins ori primit bani ori valori cu titlul de preţ al pretinsei sale influenţe vândute cumpărătorilor de influenţa din cadrul LL..

În acest context expus de apelantul-inculpat Costea, opinia acestuia exprimată în motivele de apel este aceea că se impunea o perspectivă critică asupra calităţii numiţilor OO., III. şi UUU. de martori denunţători, susţinându-se că cei trei martori au fost persoane implicate activ în comiterea infracţiunilor deduse judecăţii şi care, de facto ori de jure, au fost absolviţi de răspundere penală de către Ministerul Public. Astfel, în continuarea acestor critici, s-a susţinut că, faţă de acţiunile concrete ale denunţătorului OO., astfel cum sunt descrise în Rechizitoriu, acesta apare a fi un participant nemijlocit la comiterea infracţiunilor de corupţie, prin primirea nemijlocită a foloaselor infracţionale de la LL., la fel ca şi denunţătorii UUU., cel care ar fi asigurat primirea de către inculpatul B. a unor sume de bani reprezentând obiectul traficului de influenţă, şi III., cel care personal ar fi primit sume de bani de la LL. pentru "rezolvarea" dificultăţilor în plata de către statul român a sumelor restante aferente proiectului de reabilitare a căii ferate Bucureşti-Constanţa.

Referitor la împrejurările în care au luat la cunoştinţă de faptele principale ale cauzei, s-a susţinut că, atât numitul OO., cât şi numiţii UUU. şi III., au avut calitatea de participanţi la infracţiunile de corupţie în legătură cu care au furnizat informaţii, acesta fiind prilejul în care au luat la cunoştinţă de elementele de fapt relatate, iar faptul că cei trei au calitatea procesuală de martori ca urmare a protejării acestora de orice răspundere penală de către parchet, nu schimbă calitatea substanţială a acestora de autori sau complici ai faptelor prevăzute de legea penală, aceştia nefiind martori neutri.

Făcând trimitere la jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului care a statuat că este problematică întemeierea unei acuzaţii pe declaraţiile date de persoane care au obţinut avantaje procesuale ori substanţiale (impunitate, reducerea pedepsei, etc), apelantul-inculpat QQQ. a învederat că declaraţiile de acest fel necesită, în toate cazurile, a fi coroborate cu alte probe obiective.

4.2. Netemeinicia condamnării pentru infracţiunea de trafic de influenţă.

În motivele scrise de apel, apelantul-inculpat B. a susţinut că modalitatea de formulare a acuzaţiei din rechizitoriu nu a permis desluşirea în mod corespunzător a coordonatelor de timp şi acţionale în care inculpaţii ar fi pretins un "comision" ori conţinutul individual şi concret al actelor care urmau a fi îndeplinite în schimbul acestui "comision" şi, cu atât mai puţin, nu s-a înţeles când, unde şi de la cine ar fi pretins inculpatul B. foloase cu titlu de preţ al influenţei sale pretinse asupra funcţionarilor din cadrul Ministerului Finanţelor Publice ori maniera în care acesta s-ar fi unit în rezoluţie infracţională cu coinculpaţii A. şi C.. Tot în aceeaşi ordine de idei, s-a susţinut că nici ordonanţa de regularizare nu a venit să desluşească aceste coordonate.

Apelantul-inculpat a criticat sentinţa apelată prin raportare la faptul că, în cuprinsul acesteia, nu a fost determinat de o manieră rezonabilă locul şi timpul săvârşirii infracţiunii, nu rezultă dacă prima instanţă a considerat că inculpatul B. a realizat singur actul de pretindere, dacă a fost un singur act de pretindere ori mai multe, ori dacă coinculpaţii C. şi A. au pretins foloase prin intermediul inculpatului B., instanţa limitându-se să arate sentenţios că acesta din urmă ar fi cunoscut existenţa înţelegerii şi ar fi fost implicat activ în realizarea acesteia.

Referitor la obiectul promisiunii în schimbul căreia s-ar fi pretins foloase, apelantul a criticat sentinţa primei instanţe prin care s-a reţinut că inculpatul B. ar fi participat la pretinderea de foloase pentru sine, pretinzând a avea "influenţă asupra factorilor de decizie din cadrul Ministerului Finanţelor Publice, în calitatea sa de fost secretar de stat, responsabil cu trezoreria, datoria externă şi garanţiile de stat în cadrul acestui minister, precum şi de apropiat al lui A.", în opinia sa aceasta constituind o simplă afirmaţie nesprijinită de vreun mijloc de probă administrat în cauză, de altfel nici prima instanţă nefăcând trimitere la vreun mijloc de probă.

În ceea ce priveşte obiectul pretinderii, apelantul-inculpat Costea a criticat sentinţa apelată, susţinând că nu se înţelege obiectul pretinderii care ar fi fost formulată de inculpatul B. faţă de reprezentanţii LL. ori conţinutul pretinsei promisiuni a inculpatului B., respectiv care sunt actele de serviciu pe care s-a angajat acesta a le determina a fi îndeplinite de către "factorii de decizie din cadrul Ministerului Finanţelor Publice", mai ales în contextul în care asigurarea finanţării suplimentare ar fi constituit atribuţia de serviciu a ministrului finanţelor publice A., pretins mituit la rândul său, iar asigurarea plăţilor ar fi fost "asigurată" de coinculpata C., care şi-ar fi vândut această influenţă.

Apărarea a susţinut că, prima instanţă, confruntată cu inexistenţa probelor privitoare la acţiunea de pretindere, locul, timpul şi modalitatea de comitere a acesteia, a înţeles să surmonteze aceste deficienţe prin recurgerea la prezumţii de fapt, făcând abstracţie de cerinţele care se desprind din jurisprudenţa CEDO care a statuat că, spre a fi folosită în procesul penal, prezumţia de fapt judiciară trebuie să aibă un caracter rezonabil, adică să aibă un fundament raţional pertinent, să privească împrejurări cu privire la care să fie împiedicată obiectiv administrarea de probe care să le dovedească şi să păstreze un caracter relativ, respectiv să asigure posibilitatea contraprobei de către cel împotriva căreia este folosită prezumţia.

Or, prima instanţă, a susţinut în hotărârea apelată că, deşi nu există probe privitoare la săvârşirea unui act de pretindere de către inculpatul B. faţă de reprezentanţii LL., existenţa acestuia poate fi prezumată raportat la declaraţiile numiţilor OO., GGG. şi III., coroborate cu menţiunile din rapoartele de activitate ale OO. şi Asociaţii şi cu faptul că inculpatul B. ar fi beneficiat de sume importante de bani.

Cu privire la prezumţiile la care a apelat prima instanţă, apelantul-inculpat B. a susţinut în motivele de apel că nu au fost raţionale, precise şi neechivoce, nu au privit elemente de fapt imposibil ori dificil a fi dovedite şi nici nu erau admisibile întrucât l-au privat pe acesta de posibilitatea de a dovedi contrariul celor prezumate şi s-a procedat la o inversare a sarcinii probei într-o manieră disproporţionată. În opinia apelantului-inculpat, probele administrate în cauză au făcut dovada unei unei înţelegeri între OO. şi reprezentanţii LL., iar nu a unei acţiuni precise a inculpatului B. de săvârşire a elementului material al infracţiunii de trafic de influenţă în modalitatea pretinderii.

Apelantul-inculpat a criticat sentinţa apelată şi prin prima faptului că denunţătorul OO. nu a relatat niciun fel de fapte ori împrejurări de fapt privitoare la actul de pretindere imputat inculpatului B., nu a precizat când şi unde s-ar fi comis ori faţă de care reprezentanţi ai LL., iar cu atât mai puţin nu a relatat denunţătorul OO. despre formularea de către B. a unei promisiuni faţă de reprezentanţii LL. în sensul determinării funcţionarilor Ministerului Finanţelor Publice să acorde finanţarea suplimentară ori să asigure finanţările ulterioare, în condiţiile în care martorii FFF., DDD. şi EEE. - tocmai cei 3 presupuşi participanţi la înţelegere - au negat fără echivoc existenţa ori conţinutul acesteia.

În opinia apelantului-inculpat KKKKKKKKKKKKKK., prima instanţă, pe de o parte, a înlăturat în mod greşit relatările martorilor DDD. şi FFF. care au infirmat participaţia infracţională a inculpatului B., iar pe de altă parte, în mod greşit i-a calificat pe cei doi martori ca participanţi la vreo înţelegere infracţională, fără măcar a menţiona faptul că aceştia au fost absolviţi de orice răspundere penală cu privire la comiterea unei infracţiuni de corupţie activă de către autorităţile judiciare austriece.

Astfel, numiţii DDD. şi FFF. au fost urmăriţi penal de către autorităţile judiciare austriece pentru comiterea infracţiunilor de delapidare (art. 153 par. 1 şi 3 din C. pen. austriac), dare de mită (art. 307 alin. (1) C. pen. austriac) şi cumpărare de influenţă în formă agravată din perspectiva obiectului faptei de corupţie (art. 308 par. 2 şi 3 C. pen. austriac), fapte comise "în legătură cu contractele de consultanţă cu OO. şi Asociaţii", procuratura austriacă dispunând închiderea anchetei în temeiul art. 190 par. 2 din C. proc. pen. austriac, incident atunci când "nu există temeiuri/actualepentru urmărirea penală a învinuitului".

În aceste condiţii, apelantul-inculpat QQQ. a susţinut că închiderea procedurii penale de către autorităţile judiciare austriece împotriva presupuşilor autori ai infracţiunilor corelative de dare de mită şi cumpărare de influenţă aruncă un dubiu suplimentar asupra viabilităţii acuzaţiilor formulate în prezenta cauză penală, demonstrând că, în realitatea faptică, asemenea acte de conduită corelative - corupţie activă şi corupţie pasivă - nu s-au petrecut.

Apelantul a mai adus critici şi sub aspectul interpretării neconforme date de către prima instanţă contractelor de consultanţă încheiate între OO. şi LL., susţinând că data încheierii contractelor, conform menţiunilor olografe făcute chiar de către denunţătorul OO. în dreptul semnăturii sale, este cea de 15.12.2005, fiind astfel ulterioare aprobării finanţării suplimentare (18.10.2005) şi încheierii contractelor dintre CN CFR şi Asociere (16.11.2005), actele în legătură cu care s-ar fi comis infracţiunile de corupţie, ceea ce conduce la inexistenţa tipicităţii infracţiunii de trafic de influenţă.

Sub acest aspect, apelantul-inculpat Costea a susţinut că nu au fost identificate elemente probatorii care să confirme că, anterior acordării finanţării suplimentare, inculpatul B. ar fi promis asigurarea acestui act al funcţionarilor Ministerului Finanţelor Publice.

Continuând pe linia analizei probatoriului invocat de către prima instanţa pentru a justifica condamnarea sa, apelantul B. a susţinut că prima instanţă s-a referit în mod greşit la declaraţiile martorului GGG. ca făcând dovada "înţelegerii" care ar fi fost făcută de B. cu reprezentanţii LL. şi a "caracterului fictiv" al contractelor de consultanţă dintre LL. şi OO., în condiţiile în care martorul GGG. a negat ferm orice implicare a inculpatului B. în încheierea şi executarea contractelor de consultanţă. Astfel, martorul GGG. a menţionat în declaraţia din 13.04.2021 că inculpatul B. nu a fost implicat în negocierea, încheierea ori semnarea contractelor de consultanţă, subliniind în mod explicit că "nu am avut discuţii cu B. despre firma LL.", "B. nu era parte în acel contract" şi că "la întâlnirile cu B. lonuţ nu discutam chestiuni referitoare la LL.".

Referindu-se la declaraţiile date de III. şi VV., apelantul-inculpat B. a susţinut în motivele de apel că acestea sunt infirmate atât de calitatea de probe mediate a celor relatate de cei doi, cât şi de conţinutul efectiv al depoziţiilor lor, III. implicându-se în afacerile LL. abia începând cu anul 2012, iar VV. a participat exclusiv la etapa a doua a pretinsei activităţi infracţionale, ambele fără legătură cu faptele imputate apelantului B..

În concluzie, în opinia apelantului-inculpat Costea există doar o singură pretinsă proba directă a faptului pretinderii, respectiv depoziţia denunţătorului OO., iar această probă solitară nu poate servi ca temei exclusiv ori determinant pentru validarea conduitei infracţionale ce-i este imputată, cu atât mai mult cu cât conţinutul efectiv al depoziţiei acestui denunţător nu relevă faptul principal al pretinderii de către B. de foloase de la reprezentanţii LL. în schimbul promisiunii influenţării actelor funcţionarilor din cadrul Ministerului Finanţelor Publice.

În ceea ce priveşte primirea folosului, apelantul-inculpat B. a criticat sentinţa apelată, susţinând prin motivele scrise de apel că singurul singurul element probatoriu care îl asociază, în înţeles infracţional, pe inculpatul B. cu primirea de către OO. şi Asociaţii în perioada 2006-2013 a sumei de 39.363.071 RON rezidă într-o măsură exclusivă pe cele relatate de denunţător OO..

În opinia apelantului B., raţionamentul primei instanţe - ce a condus la soluţia de condamnare a sa - conduce spre o insuficienţă fundamentală a tezei conform căreia inculpatul B. ar fi primit cu titlu de preţ al influenţei foloase de la OO. "din fondurile LL.", teza fiind infirmată de lipsa trasabilităţii sumelor de bani presupus virate în folosul inculpatului B. cu încasările OO. şi Asociaţii de la LL..

Apărarea a arătat că niciuna dintre sumele reprezentând aşa-numite "foloase" transferate de OO. către inculpatul B. nu provine din fondurile LL., ba mai mult, acestea nu provin nici măcar din patrimoniul OO. şi Asociaţii (cu excepţia plăţilor către WWWW. şi TTTTTTT.), după cum nici măcar toate sumele primite de către OO. şi Asociaţii nu sunt relaţionale de către denunţătorul OO. cu persoana inculpatului B..

Cu privire la teza primei instanţe, conform căreia inculpatul B. ar fi primit foloasele infracţionale în perioada 2006-2013 în mod indirect, prin plăţile efectuate de LL. către OO. şi Asociaţii, apelantul Costea a menţionat că nu este sprijinită nici măcar de conţinutul informativ al alegaţiilor denunţătorilor din prezenta cauză, prima instanţă omiţând să aibă în vedere că sumele care ulterior ar fi fost "transferate în patrimoniile autorilor infracţiunilor de corupţie" nici măcar nu sunt corespondente valoric cu încasările OO. şi Asociaţii de la LL..

În consecinţă, s-a susţinut că, atât timp cât probatoriul cauzei

- nu a lămurit destinaţia sumelor de bani încasate de OO. şi Asociaţii de la LL.,

- nu a dovedit că sursa remiterii presupuselor foloase date inculpatului B. este constituită din încasările de Ia LL.

- şi nu a demonstrat că încasările ulterioare datei de 13.11.2008 ar fi corelate cu aceste foloase ori care este sursa foloaselor date ulterior datei de 13.11.2008 inculpatului B., nu poate fi stabilită, dincolo de orice dubiu rezonabil, legătura dintre plăţile LL. către OO. şi Asociaţii şi presupusa infracţiune de trafic de influenţă, în modalitatea alternativă a primirii, imputată inculpatului B..

În ceea ce priveşte menţiunile din rapoartele de activitate ale OO. şi Asociaţii, apelantul-inculpat Costea a susţinut că, pe de o parte, aceste rapoarte de activitate au fost întocmite unilateral de OO. şi Asociaţii, nefiind confirmate în vreun fel de inculpatul B., iar pe de altă parte, martorul GGG., cel care se ocupa de LL., a repudiat legătura inculpatului B. cu proiectul LL., acesta menţionând că "Părţile în contractul de consultantă erau OO. şi Asociaţii, în calitate de avocaţi şi compania JJ., B. nu era parte în acel contract, însă înregistrarea e posibil să fi fost făcută în urma unor discuţii cu OO., nu îmi amintesc de o solicitare expresă din partea acestuia".

În aceste condiţii, apelantul-inculpat Costea a susţinut că menţiunile din rapoartele de activitate nu dovedesc legătura inculpatului B. cu proiectul LL., acestea fiind înscrisuri produse de către sau la solicitarea lui OO. şi au fost infirmate de chiar cel care a efectuat menţiunile, respectiv de către martorul GGG. care a negat legătura inculpatului B. cu proiectul LL..

Totodată, apelantul a învederat că sumele de bani în legătură cu care s-a reţinut că i-ar fi fost date cu titlu de preţ al influenţei vândute către LL. provin din fondurile financiare ale inculpatului ce au fost administrate de OO., iar în niciun caz din încasări ale OO. şi Asociaţii de la LL., după cum se va arăta în continuare.

Serviciile turistice prestate de WWWW.

Sub acest aspect, apărarea a susţinut că, în mod greşit prima instanţă a reţinut că facturile emise de WWWW. s-ar fi achitat de OO. şi Asociaţii din fondurile provenite de la compania LL., în condiţiile în care ultima încasare în contul OO. şi Asociaţii a fost de 849.424,22 RON din data de 13.11.2008, moment ulterior căruia orice sumă virată de LL. către OO. şi Asociaţii este străină inculpatului B., neputându-se accepta relaţionarea făcută de prima instanţă cu inculpatul în raport de facturi emise de WWWW. în cursul anilor 2009-2014.

Tot în referire la acest segment al acuzaţiei, apărarea a făcut trimitere, pe de o parte, la faptul că martorul OO. a asigurat administrarea fondurilor şi activelor inculpatului B. în perioada 2002-2014, iar, pe de altă parte, la faptul că facturile care nu cuprind menţiuni olografe privitoare la beneficiar pot reflecta servicii de care a beneficiat denunţătorul OO., iar nu inculpatul B..

JJJJJJJ.

În privinţa acestei societăţi, apărarea a susţinut că sursa viramentelor bancare a fost doar presupusă de prima instanţă, fiind infirmată de cronologia plăţilor LL. către OO. şi Asociaţii şi prin ignorarea relaţionării operaţiunilor patrimoniale prin care OO. a dispus de activele financiare ale inculpatului B. şi a transferat sume semnificative în conturile societăţilor sale.

TTTTTTT.

Apelantul-inculpat a susţinut în motivele de apel că provenienţa sumei de 80.400 euro virată în conturile OO. către TTTTTTT. din fondurile încasate de OO. şi Asociaţii este infirmată de conţinutul extraselor de cont ale OO., din care rezultă că plata din data de 19.12.2011 a fost efectuată folosind disponibilul bancar generat de încasarea, în data de 02.11.2011, a 65.000 euro de la VVVVVVV..

Mai mult, anterior acestui virament, OO. şi Asociaţii a avut ultima încasare de la LL. la data de 12.05.2011, în cuantum de 1.000.000 RON, astfel încât transferurile din lunile septembrie sau octombrie 2011 ale OO. şi Asociaţii către OO. la rândul lor nu provin din fondurile LL..

Însă cel mai important aspect în opinia apărării este faptul că denunţătorul OO. nu a precizat în legătură cu sursa sumei de 80.400 euro virată de OO. către TTTTTTT. că aceasta a provenit tot din disponibilităţile băneşti ale inculpatului B. ori au fost compensate cu aceste disponibilităţi financiare, toate acestea infirmând natura unui folos infracţional a operaţiunilor amintite, în opinia apelantului trebuind a fi înlăturate din sfera actelor de primire a preţului pretinsei influenţe.

UUU. şi AAAAAAAA.

Apelantul-inculpat a susţinut, la fel ca în precedent, că legătura dintre fondurile încasate de OO. şi Asociaţii de la LL. şi viramentele către UUU. şi AAAAAAAA. constituie doar o afirmaţie ce nu a fost probată prin reconstituirea circuitelor financiare din care să rezulte acest fapt, ci doar din depoziţiile martorului OO., iar în privinţa declaraţiilor martorului UUU., acesta nu a făcut altceva decât să confirme ce denunţase deja OO..

Analizând succesiunea denunţului şi declaraţiilor date în cursul urmăririi penale, apărarea a susţinut că afirmaţiile martorului UUU. nu fac decât să dea o notă derizorie susţinerilor sale potrivit cărora i-ar fi remis inculpatului B. sumele semnificative de bani încasate de la OO. şi că ar fi fost un simplu intrument pentru inculpatul B.. Tot sub acest aspect, apărarea a susţinut în motivele de apel că extrasele bancare ale martorului UUU. şi AAAAAAAA. relevă că sumele încasate au fost imediat folosite în interesul martorului.

În privinţa menţiunilor din rapoartele de activitate, apelantul B. a susţinut că, potrivit celor declarate chiar de avocatul din cadrul OO. şi Asociaţii, respectiv martorul GGG., sursa menţiunilor a fost OO., martorul GGG. negând orice întâlnire cu UUU. pe care a susţinut că nu-l cunoaşte.

OOOOOOO.

Cu privire la acest segment al acuzaţiei, prin motivele de apel s-a susţinut că nu s-a dovedit vreo legătură între suma de 220.000 euro virată de OO. la data de 01.07.2013 către OOOOOOO. şi sumele încasate de OO. şi Asociaţii de la LL., inclusiv martorul OO. infirmând acest aspect prin declaraţia din 27.03.2017 când a precizat că încasarea din anul 2013 de la LL. nu ar avea legătură cu KKK. sau C., ci ca urmare a intervenţiei lui III..

De asemenea, apărarea a susţinut că probatoriul administrat în cauză nu a confirmat calitatea inculpatului B. de beneficiar al OOOOOOO., făcând trimitere la declaraţiile martorului OOO., Z. şi GGG. şi susţinând că această tranzacţie se înscrie în sfera raporturilor fiduciare dintre inculpatul B. martorul OO., acesta din urmă permutând permanent disponibilităţile financiare ale firmelor inculpatului B. către firmele sale.

Asistenţa juridică

În privinţa asistenţei juridice, apărarea a susţinut că, deşi existenţa acestei activităţi prestate de OO. şi Asociaţii contituie un fapt necontestat, legătura cu încasările de la LL. şi faptul neachitării lor, precum şi dimensiunea ori întinderea acestor servicii sunt nefundamentate.

Inculpatul-apelant a susţinut că legătura cu fondurile încasate de OO. şi Asociaţii de la LL. constituie doar o afirmaţie a denunţătorului OO., prima instanţă neluând în considerare că societatea de avocaţi nu avea cum să presteze aceste servicii timp de 6 ani după ultima încasare de la LL..

Faptul neplăţii contravalorii acestor servicii juridice constituie, în opinia apărării, tot o susţinere a denunţătorului OO., susţinere ce ar fi infirmată chiar de un înscris olograf ce emană de la denunţător, precum şi de declaraţiile martorilor GGG. şi Z., din acestea rezultând existenţa unui acord de furnizare a serviciilor juridice pentru inculpatul B. încă din 30.04.2004, în conţinutul căruia era prevăzut un onorariu fix de 750 euro/lună, care includea 15 ore, precum şi un onorariu de 50 euro/oră pentru toate orele care depăşeau cele 15 ore.

În privinţa faptului că prima instanţă a reţinut că MMM. şi Asociaţii a transmis că nu a identificat contracte încheiate cu inculpatul B., s-a susţinut în motivele de apel că acest aspect apare ca irelevant, câtă vreme denunţătorul OO. controlează MMM. şi Asociaţii, aceasta din urmă fiind continuatoarea OO. şi Asociaţii, fiind evident că nu au fost furnizate date, informaţii sau înscrisuri care să contrazică faptele denunţate.

Făcând trimitere la declaraţiile martorilor Z. şi GGG., apelantul-inculpat a susţinut că denunţătorul OO. şi-a primit onorariile pentru serviciile prestate, fie sub forma plăţilor "la negru" în numerar, fie sub forma transferurilor bancare din societăţile inculpatului B. în cele ale denunţătorului OO..

În privinţa rapoartelor de activitate întocmite de OO. şi Asociaţii, apărarea a menţionat în motivele de apel că acestea trebuie privite cu circumspecţie în condiţiile în care MMM. şi Asociaţii reprezintă o interfaţă a denunţătorului OO., iar aceste fişe de lucru nu reprezintă decât nişte documente word, cuprind menţiuni neverificate, amestecate cu privire la o multitudine de clienţi ai OO. şi Asociaţii (nefiind dedicate exclusiv inculpatului B.) şi care puteau fi oricând completate ori alterate, nefiind confirmate ori însuşite de către B..

4.3. Netemeinicia condamnării pentru infracţiunea de luare de mită sub forma complicităţii

În continuarea criticilor aduse pe acest segemnet al acuzaţiei, apelantul-inculpat a menţionat în motivele scrise de apel că " înţelegerea cu reprezentanţii societăţii LL. în numele lui A." care ar fi fost făcută de inculpatul B. şi reprezentanţii LL. nu a fost în niciun fel demonstrată ori sprijinită pe probele cauzei.

Făcând trimitere la declaraţiile martorului GGG. care nu ar cuprinde nicio referire la inculpatul A. ori vreo legătură a acestuia cu contractul LL. sau cu inculpatul B., s-a susţinut în motivele de apel că nici clauzele contractelor de consultanţă încheiate între OO. şi Asociaţii şi compania LL. nu ar face dovada vreunui act de pretindere a mitei de către inculpatul A. şi, cu atât mai puţin, a vreunui ajutor dat de inculpatul B. în acest sens.

În criticile aduse sentinţei apelate, B. a învederat că nici măcar declaraţiile denunţătorului OO. nu cuprind vreo referire la pretinderea de către A. a vreunui folos în anul 2005 şi la un ajutor dat de B. în această privinţă, în opinia apelantului prima instanţă substituind probele actului pretinderii de către A. a "mitei" de la LL. cu ajutorul inculpatului B. cu argumente subiective proprii, neîntemeiate pe informaţiile rezultate din probele administrate, astfel încât nu poate fi stabilit, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că inculpatul B. ar fi săvârşit acte de complicitate la infracţiunea de luare de mită, comisă în modalitatea alternativă a pretinderii folosului.

În ceea ce priveşte prezumtivul ajutor acordat de inculpatul B. la primirea de către inculpatul A. a obiectului mitei, prin criticile formulate, apelantul-inculpat Costea a susţinut că singura pretinsă probă care ar susţine teza acuzării ar fi declaraţia denunţătorului OO. din data de 29.09.2017, deşi această declaraţie s-a constituit în cea de-a patra declaraţie a denunţătorului, iar în primele trei din 24.03.2016, 27.03.2017 şi 09.05.2017 acesta nu a făcut referire la darea vreunor foloase inculpatului A. prin intermediul societăţilor JJJJ. S.R.L. sau Q. S.R.L. şi, cu atât mai puţin, la vreun ajutor dat de B. în acest sens.

Apelantul-inculpat B. a solicitat a se observa că, dacă în cuprinsul declaraţiei din 29.09.2017 ce a fost dată la peste un an şi jumătate de la formularea denunţului şi a primei declaraţii, denunţătorul OO. a comunicat organului de urmărire penală că "în ultima săptămână am făcut o analiză/inventariere a arhivei de la OO. şi Asociaţii, prilej cu care am constatat aspecte noi, pe care doresc să te aduc ta cunoştinţa organelor judiciare", fiind descrise relaţiile OO. şi Asociaţii cu JJJJ. S.R.L. şi Q. S.R.L., în declaraţia sa din 24.03.2016 acelaşi martor OO. prin declaraţia sa din 24.03.2016 a menţionat că "plăţile încasate de la LL. au fost direcţionale, parţial, la cererea lui KKK., către firme controlate de YY., "partenerul de afaceri" al lui A.", context în care revenirea prin declaraţia din 29.09.2017 demonstrează că denunţătorul OO. nu a făcut altceva decât să-şi ajusteze susţinerile acuzatoare în funcţie de modul în care a identificat tranzacţii ale societăţilor sale, contemporane sau nu cu încasările de la LL., însă pe care a crezut că Ie poate relaţiona cu inculpaţii din prezenta cauză.

Lipsa oricărei implicări a inculpatului B. în relaţiile OO. şi Asociaţii cu JJJJ. S.R.L. ori Q. S.R.L. a fost reliefată inclusiv de către martorul GGG., cel care, potrivit susţinerilor denunţătorului OO. ar fi primit, împreună cu denunţătorul, "indicaţiile de la C. şi KKK. referitoare la sume şi societăţi către care urmam să facem plăţile". Astfel, în declaraţia din 13.04.2021 martorul GGG. a precizat că "Nu cunosc dacă B. a avut vreo implicaţie legat de încheierea contractelor cu S.C. JJJJ. S.R.L. si S.C. Q. S.R.L. cu soc. de avocatură OO. şi Asociaţii".

4.4. Greşita condamnare ca urmare a lipsei de obiect a acţiunii penale (prescripţia răspunderii penale)

Sub acest aspect, criticile aduse de apelantul-inculoat QQQ. au vizat faptul că, în opinia sa, termenele de prescripţie a răspunderii penale au debutat de la data comiterii actului de pretindere, ca modalitate alternativă a infracţiunilor de trafic de influenţă şi luare de mită, ori cel târziu de la data primului act de primire, acesta fiind momentul la care s-au săvârşit infracţiunile, în înţelesul art. 154 alin. (2) teza I din C. pen. şi de la care începe să curgă prescripţia răspunderii penale.

Or, luând în considerare că actul presupusei pretinderi de către inculpatul B. a foloaselor pentru sine şi pentru coinculpaţii C. şi A. ar fi situat, potrivit acuzării, în perioada "în intervalul februarie 2005- octombrie 2005", iar prima primire a foloaselor reprezentând preţul alegatei influenţe a inculpatului B. ar fi luna noiembrie 2006, în mod inerent termenul prescripţiei răspunderii penale pentru infracţiunea de trafic de influenţă (art. 257 C. pen. 1968; art. 291 C. pen.) s-a împlinit în anul 2013, ori cel târziu în luna noiembrie a anului 2014.

În privinţa complicităţii inculpatului B. la infracţiunea de luare de mită [art. 254 alin. (1) C. pen. 1968; art. 289 alin. (1) C. pen. raportat la art. 7 lit. c) din Legea nr. 78/2000], momentul pretinderii ar coincide cu cel al solicitării preţului influenţei, în timp ce ajutorul la primirea foloaselor de către coinculpatul A. este situat " la începutul anului 2008" , respectiv " în cursul anului 2008", astfel încât termenul prescripţiei răspunderii penale pentru această infracţiune s-a împlinit în anul 2015 ori, prin absurd, în anul 2018.

Apelantul a susţinut în motivele de apel că organul de urmărire penală, în mod corect, a reţinut că actele care compun infracţiunile de corupţie deduse judecăţii au fost săvârşite în modalitatea "unităţii naturale colective, ca formă a infracţiunii simple", aserţiune însuşită de către prima instanţă care a arătat că modalitatea de săvârşire a infracţiunilor deduse judecăţii "este specifică unităţii naturale colective ca formă a infracţiunii simple, fiind vorba despre o infracţiune simplă care înglobează mai multe acţiuni" .

În aceste condiţii, apelantul-inculpat Costea învederat că, pentru a determina momentul de la care curge termenul prescripţiei răspunderii penale în privinţa acestor infracţiuni, este necesar a se avea în vedere specificul unităţii naturale colective, ""caracterizată de faptul că acţiunea care intră în structura sa se compune dintr-o pluralitate de acte materiale", însă nu o pluralitate de "acţiuni", după cum în mod greşit a reţinut hotărârea de condamnare.

Cum imputaţia penală din prezenta cauză a fost configurată în sensul comiterii unor modalităţi alternative ale infracţiunilor de corupţie (pretindere şi primire de foloase), dintre care ultima modalitate, cea a primirii, s-ar fi comis prin mai multe acte în timp, apenalntul-inculpat a susţinut că regimul prescripţiei răspunderii penale aplicabil este cel specific infracţiunii simple, care nu va putea fi niciodată confundat cu cel incident pentru infracţiunea continuată ori de obicei.

În cazul unităţii naturale colective de infracţiune momentul de debut al cursului termenului prescripţiei răspunderii penale este cel al săvârşirii faptei incriminate, fiind incidenţă regula generală prevăzută de art. 154 alin. (2) teza I din C. pen., iar nu regulile specifice infracţiunilor continue, continuate, de obicei ori progresive, deoarece tezele subsecvente din art. 154 alin. (2) teza a II-a din C. pen. şi art. 154 alin. (3) din C. pen. constituie excepţia si sunt de strictă interpretare şi aplicare, neputând fi extinse în cazul altor unităţi naturale de infracţiune.

Termenul de prescripţie a răspunderii penale incident în cazul infracţiunii de trafic de influenţă, atât potrivit legii vechi (art. 257 C. pen. 1968 raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000), cât şi potrivit legii noi penale (art. 291 alin. (1) C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000), este cel de 8 ani prevăzut de art. 122 alin. (1) lit. c) C. pen. 1968 [art. 154 alin. (1) lit. c) C. pen..], în ambele legiuiri pedeapsa prevăzută de lege fiind închisoarea de până la 10 ani (de la 2 la 7 ani închisoare conform legii noi, respectiv de la 2 la 10 ani închisoare potrivit legii vechi).

În privinţa infracţiunii de luare de mită, potrivit legii vechi (art. 254 alin. (1) C. pen. 1968 raportat Ia art. 6 din Legea nr. 78/2000) pedeapsa era închisoarea de la 3 la 12 ani, iar potrivit legii noi [art. 289 alin. (1) C. pen. raportat Ia art. 6 şi art. 7 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 78/2000] pedeapsa este închisoarea de la 4 la 13 ani şi 4 luni închisoare, astfel încât în ambele cazuri termenul de prescripţie a răspunderii penale incident este cel de 10 ani prevăzut de art. 122 alin. (1) lit. b) C. pen. 1968 [art. 154 alin. (1) lit. b) C. pen..].

Aşadar, în privinţa infracţiunii de trafic de influenţă termenul de prescripţie a răspunderii penale s-a împlinit cel târziu în luna octombrie 2013, iar în privinţa infracţiunii de luare de mită termenul de prescripţie a răspunderii penale s-a împlinit cel târziu în luna octombrie 2015, adică la 8 ani, respectiv 10 ani de la data comiterii pretinselor infracţiuni în modalitatea alternativă a "pretinderii".

În aceste condiţii, apelantul-inculpat B. a criticat soluţia primei instanţe care a hotărât că termenul general de prescripţie a răspunderii penale s-ar calcula, atât pentru infracţiunea de trafic de influenţă, cât şi pentru complicitatea la luare de mită "de la data de 11.06.2013", data la care s-ar fi realizat ultima încasare a OO. şi Asociaţii de la LL..

Prin motivele de apel s-au adus critici care au vizat alterarea, de către prima instanţă, a acuzaţiei deduse judecăţii, susţinându-se de către apelantul-inculpat Costea că, prin sentinţa apelată, s-a modificat până şi momentul primirii ultimului folos, care potrivit Rechizitoriului ar fi fost în cazul traficului de influenţă "data de 21.03.2014", iar în cazul complicităţii la infracţiunea de luare de mită termenul prescripţiei ar fi debutat la "data de 21.12.2009 când, cu ajutorul inculpatului B., inculpatul A. a primit ultima tranşă din comision".

Apelantul-inculpat B., în cuprinsul motivelor de apel, a făcut trimitere şi la efectele Deciziilor Curţii Constituţionale nr. 297/2018 si nr. 358/2022 si aplicarea mitior lex cu privire la regimul juridic al prescripţiei răspunderii penale, menţionând că, în perioada cuprinsă între data de 25.06.2018 (data publicării în Monitorul oficial a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 297/2018) şi data de 30.05.2022 (data publicării în Monitorul Oficial a O.U.G. nr. 71/2022), în fondul activ al legislaţiei nu a existat nicio reglementare care să prevadă cazurile şi condiţiile întreruperii cursului termenului prescripţiei răspunderii penale, iar orice acte de procedură îndeplinite în această perioadă nu au produs efectul avut în vedere de art. 155 alin. (1) C. pen.

În aceste condiţii, prin aplicarea pentru viitor a hotărârilor Curţii Constituţionale, dispoziţiile legale declarate neconstituţionale, pe de o parte, vor fi lipsite de efecte pentru viitor, iar pe de altă parte, aceste dispoziţii vor fi înlăturate de la aplicare în cauzele judiciare pendinte, iar consecinţa ineluctabilă este că, atât pentru infracţiunea de trafic de influenţă, cât şi pentru actele de complicitate la infracţiunea de luare de mită, a intervenit prescripţia generală a răspunderii penale, neintervenind vreo cauză legală de întrerupere a curgerii termenului acesteia, ceea ce lipseşte de obiect acţiunea penală în accepţiunea art. 16 alin. (1) lit. f) teza a II-a din C. proc. pen., urmând a fi pronunţată o soluţie de încetare a procesului penal faţă de inculpatul B. sub aspectul comiterii celor două infracţiuni de trafic de influenţă şi luare de mită sub forma complicităţii.

C. Apelanta intimată inculpată C. a formulat critici împotriva sentinţei apelate, ce sunt grupate pe 4 paliere:

1. Încălcarea dispoziţiilor art. 2 din protocolul nr. 7 la convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale (CEDO), cu solicitarea de rejudecare a cauzei de către prima instanţă;

2. Greşita condamnare a inculpatei sub aspectul săvârşirii infracţiunii de trafic de influenţă;

3. Schimbarea temeiului achitării în privinţa infracţiunii de luare de mită sub forma complicităţii;

4. Încetarea procesului penal ca urmare a prescripţiei răspunderii penale.

1. Sub aspectul încălcarii dispoziţiilor art. 2 din protocolul nr. 7 la CEDO, apelanta a susţinut că, potrivit actului de sesizare a instanţei, negocierea şi încheierea pretinsei înţelegeri infracţionale aferentă aşa-zisei prime etape a fost realizată, din partea asocierii LL.-AAA.-CCC. de către numiţii DDD., EEE. şi FFF., iar probele au fost administrate raportat la aceste coordonate ale stării de fapt, iar inculpata a formulat apărări în faţa primei instanţe exclusiv prin raportare la numiţii DDD., FFF. şi EEE. ca fiind pretinşii cumpărători de influenţă.

Cu toate acestea, prima instanţă a realizat cercetarea judecătorească şi a dispus condamnarea inculpatei pentru săvârşirea acţiunii de pretindere a "comisionului" faţă de alte persoane decât numiţii DDD., FFF. şi EEE.. Mai exact, din considerentele sentinţei apelate reiese faptul că negocierea şi încheierea pretinsei înţelegeri infracţionale ar fi fost realizată de către cei trei inculpaţi şi conducerea societăţii LL., fiind indicat expres directorul general şi cel mai mare acţionar al societăţii de la acel moment, HHH..

Acţionând astfel, prima instanţă a încălcat şi dreptul inculpatei la două grade de jurisdicţie, din moment ce, în situaţia în care nu se va dispune trimiterea spre rejudecare, abia în faţa instanţei de apel se vor putea formula pentru prima dată apărări prin raportare la "noii" pretinşi cumpărători de influenţă reţinuţi de prima instanţă.

2. Sub aspectul greşitei condamnări a inculpatei pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă.

Sub un prim aspect, apelanta-inculpată a susţinut că pretinsa acţiune de pretindere a unui comision de 3,5% din valoarea contractelor ce urmau a fi încheiate de asocierea LL.-AAA.-CCC. cu CNCFR S.A de la reprezentanţii societăţii LL. nu există şi, pe cale de consecinţă, a solicitat achitarea în temeiul dispoziţiilor art. 16 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen.

Astfel, a susţinut apelanta că prima instanţă a făcut doar o aplicare a logicii atunci când a stabilit că înţelegerea s-ar fi realizat în intervalul februarie 2005 - octombrie 2005, interval mărginit, pe de o parte, de data de 08.02.2005, când au fost deschise ofertele participanţilor la licitaţie şi s-a constatat că sumele ofertate depăşesc împrumutul ZZ., şi, pe de altă parte, de data de 18.10.2005, când a fost aprobat Memorandumul semnal de A. privind acordarea finanţării suplimentare, în condiţiile în care fapta ce constituie elementul material al laturii obiective trebuie individualizată, poziţionată în timp şi analizată în concret, în lipsa acestor elemente, raţionamentele dobândind un caracter speculativ.

În aceeaşi ordine de idei, incupata Mititelu a criticat sentinţa apelată, susţinând că prima instanţă nu a procedat la identificarea actelor materiale ale înţelegerii propriu-zise de plată a unui comision de către compania LL. pentru asigurarea finanţării contractelor de reabilitare cate ferată, ceea ce echivalează cu imposibilitatea identificării acţiunii prin care inculpata C. ar fi pretins un astfel de folos.

Mai mult decât atât, inculpata a susţinut că niciun mijloc de probă administrat în cauză nu o plasează pe aceasta într-o înţelegere cu persoanele din cadrul LL. care au decis încheierea contractelor de consultanţă cu OO. şi Asociaţii, niciunul dintre martorii audiaţi şi care ar fi fost cumpărători de influenţă nu au specificat în ce ar fi constat înţelegerea cu inculpata C. sau dacă la încheierea contractelor de consultanţă cu OO. inculpata ar fi avut un aport, aceştia declarând că nu o cunosc pe inculpată, după cum, faţă de de DDD., FFF. şi EEE., Procuratura Centrală pentru Urmărirea Infracţiunilor Economice şi de Corupţie din Austria a decis întreruperea procedurilor preliminare şi că respectivele dosare au fost închise în ceea ce îi priveşte.

În subsidiar, inculpata C. a criticat soluţia de condamnare, susţinând că prima instanţă nu a procedat la o analiză coroborată a tuturor probelor administrate în cauză, ci a preluat fidel diferite fragmente din declaraţiile martorului denunţător OO. ce era vădit interesat în cauză, în opinia acesteia fapta, în materialitatea ei, neîndeplinind condiţiile de tipicitate obiectivă pentru a constitui infracţiune, solicitând achitarea în temeiul dispoziţiilor art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen.

Apărarea a susţinut că, în cauză, nu există niciun alt mijloc de probă care să susţină existenţa vreunei acţiuni de pretindere a unui "comision" de către aceasta, fie direct, fie indirect prin intermediul inculpatului KKK., ci, din contră, făcând trimitere la declaraţiile martorilor FFF., VV. şi DDD., aceasta a susţinut că aceştia din urmă - "aşa-zişii cumpărători de influenţă indicaţi în rechizitoriu" - au declarat în mod expres că nu o cunosc pe aceasta şi nici pe inculpaţii KKK. sau A..

În ceea ce priveşte tipicitatea infracţiunii de trafic de influenţă pentru care a fost pronunţată soluţia de condamnare obiect al apelului inculpatei, prin motivele de apel s-a susţinut că este necesar ca subiectul activ să aibă influenţă ori să lase să se creadă că are influenţă asupra funcţionarului public. Or, sub acest aspect, apelanta-inculpată C. a susţinut că, din coroborarea declaraţiilor funcţionarilor CFR pe lângă care se presupune că şi-ar fi exercitat influenţa, reies următoarele aspecte:

- cu ocazia vizitelor la sediul CFR, C. se interesa cu caracter general despre proiectul de reabilitare a căii ferate Bucureşti-Constanţa, iar nu în mod special cu privire la loturile x şi 3 aferente respectivului proiect;

- în perioada respectivă, proiectul de reabilitare reprezenta un subiect de interes pentru foarte multe societăţi ce activau în domeniul infrastructurii feroviare (printre care se număra şi AAAA.), iar întrebările adresate de C. nu se deosebeau de cele adresate de multe alte persoane care se interesau de stadiul obţinerii finanţării şi al semnării contractelor, interesul său fiind motivat din perspectiva contractelor de colaborare încheiate între societatea AAAA. şi societatea ZZZ. S.R.L. (reprezentată de inculpata C.);

- inculpata nu a avut niciodată vreo solicitare în legătură cu obţinerea finanţării suplimentare, cu semnarea contractelor aferente proiectului sau cu plata facturilor şi, mai mult, niciodată nu s-a interesat despre datele la care se plăteau facturile către LL. şi valoarea respectivelor plăţi.

În aceste condiţii, întrebările şi solicitările de informaţii ce au fost adresate de către inculpată funcţionarilor CFR au avut în vedere interesul societăţii AAAA. în legătură cu proiectul de reabilitare în discuţie care s-a menţinut şi ulterior încheierii contractelor aferente celor 5 loturi, deoarece societatea AAAA. era interesată să livreze - ceea ce s-a şi întâmplat - echipamente şi materiale societăţilor ce câştigaseră licitaţiile pentru loturile x şi 5, fiind astfel necesar să cunoască stadiul execuţiei lucrărilor aferente proiectului, în scopul planificării negocierilor, producţiei şi livrării respectivelor echipamente şi materiale.

Toate acestea, în opinia apelantei-inculpate C., pun în lumină aspecte care demonstrează că vizitele inculpatei la CFR erau determinate de relaţia contractuală pe care aceasta, în calitate de reprezentant legal al societăţii ZZZ., o avea cu societatea AAAA., iar interacţiunile cu funcţionarii CFR s-au realizat în baza acestei relaţii, iar nu în baza unei influenţe pe care inculpata ar fi avut-o asupra acestora, exercitată în interesul LL..

În continuarea motivelor de apel şi sub aspectul tipicităţii infracţiunii de trafic de influenţă, apelanta-inculpată a criticat sentinţa primei instanţe, susţinând că, în ceea ce priveşte promiterea din partea subiectului activ de a interveni pe lângă un funcţionar public, elementele de fapt desprinse din declaraţiile pretinşilor cumpărători de influenţă nu cuprind nicio menţiune referitoare la existenţa unei promisiuni din partea inculpatei că va interveni pe lângă funcţionarii din cadrul CN CFR cu atribuţii în obţinerea finanţării proiectului de reabilitare a căii ferate Bucureşti - Constanţa şi în plata facturilor aferente proiectului, în sensul că îi va determina pe aceştia să îşi exercite atribuţiile în vederea încheierii contractelor de reabilitare şi, ulterior, în vederea plăţii facturilor emise în baza acestor contracte.

De asemenea, apărarea a susţinut că, în cauză, sub aspectul variantei normative constând în pretinsa primire a sumelor de bani de la societatea LL., soluţia de condamnare s-a întemeiat în mod exclusiv pe afirmaţiile martorului denunţător OO., în opinia apelantei doar din acestea s-ar putea desprinde concluzia că sumele de bani imputate inculpatei provin de la LL. cu titlu de sume primite pentru influenţa traficată.

În ceea ce priveşte ZZZ., s-a susţinut că, între această societate şi societatea de avocatură OO. au fost încheiate, în perioada 2006 - 2013, patru contracte în baza cărora s-au desfăşurat raporturile juridice dintre cele două societăţi, iar realitatea prestării serviciilor care fac obiectul acestor contracte şi caracterul justificat al plăţilor care s-au efectuat în baza acestora au fost ignorate de către prima instanţă care le-a apreciat ca inutile.

Or, sub acest aspect, apelanta C. a criticat soluţia primei instanţe care nu a fost învestită şi nici nu s-a pronunţat în legătură cu infracţiuni de fals privind încheierea sau neexecutarea acestor contracte, după cum nici nu a dispus desfiinţarea vreunui înscris, sub aspect probatoriu avându-se în vedere doar afirmaţiile martorului OO., cu ignorarea declaraţiilor martorilor MMMMMMMM., RRRRRRRR., SSSSSSSS. şi PPPPPPPP. şi a înscrisurilor administrate în cauză.

În ceea ce priveşte UUUUUUUU. S.R.L, inculpata a susţinut în motivele de apel că nu a fost implicată în relaţia contractuală dintre această societate şi OO. şi Asociaţii, în opinia sa probatoriul administrat în cauză punând în lumină faptul că inculpata nu figurează în corespondenţa purtată de cele două părţi contractante, iar singurul mijloc de probă care o leagă de respectiva relaţie contractuală şi la care face referire prima instanţa este, şi de această dată, declaraţia martorului denunţător OO..

În ceea ce îl priveşte pe martorul KK., criticile aduse soluţiei primei instanţe au vizat greşita înlăturare a elementelor de fapt care se desprind din primele două declaraţii ale acestui martor şi valorificarea celor ce se regăsesc începând cu cea de-a patra declaraţie când acesta a făcut afirmaţii în legătură cu societăţi offshore aparţinând acestuia, a declarat contrar realităţii ca sume de bani încasate de respectivele societăţi de la OO. ar fi revenit, în final, inculpatei C., iar despre implicarea efectivă a martorului în activitatea ZZZ. a făcut menţiuni martora MMMMMMMM..

În ceea ce priveşte sponsorizările acordate de OO. şi Asociaţii părinţilor inculpatei şi RRRRRRRRR., criticile au vizat greşita reţinere de către prima instanţă a declaraţiilor martorului OO., acesta fiind profund interesat să susţină acuzarea parchetului pentru a beneficia de o cauză de nepedepsire sau de cauze de reducere a pedepsei în dosarele penale care îl vizează, declaraţiile acestuia nefiind suficiente pentru a demonstra, dincolo de proce îndoială rezonabilă, că inculpata a săvârşit infracţiunea de trafic de influenţă.

În ceea ce priveşte asistenţa juridică prestată de OO. şi Asociaţii pentru inculpata C., aceasta a susţinut în memoriul cu motivele de apel că societatea CC. S.R.L. nu a avut încheiat niciodată vreun contract de asistenţă juridică cu societatea de avocatură, fapt confirmat şi de societatea MMM. şi Asociaţii ce este continuatoarea OO. şi Asociaţii, iar pretinsele ore care ar fi fost prestate de OO. şi Asociaţii nu au fost niciodată aduse la cunoştinţa inculpatei sau a unei alte persoane din cadrul CC., pe lângă faptul că, şi dacă s-ar admite că această activitate de asistenţă juridică ar fi fost efectiv prestată, nu se poate prezuma legătura cu firma LL. în raport de afirmaţiile vădit interesate ale martorului denunţător OO. ce nu pot conduce la pronunţarea unei soluţii de condamnare.

În concluzie, apelanta-inculpată C. a susţinut că, în cauză, probele nu doar că sunt neconvingătoare, ci există indicii serioase de neloialitate, declaraţiile martorilor OO. şi GGG. fiind mincinoase pentru a beneficia de cauze de nepedepsire şi/sau de cauze de reducere a pedepsei, lipsind fiabilitatea acestora, ceea nu nu le conferă vocaţia de probe care să sprijine o soluţie de condamnare.

3. Schimbarea temeiului achitării în privinţa infracţiunii de luare de mită sub forma complicităţii

În motivele de apel s-a susţinut că sunt pe deplin aplicabile criticile aduse soluţiei de condamnare sub aspectul comiterii infracţiunii de trafic de influenţă, din moment ce imposibilitatea identificării unei înţelegeri între inculpaţii C., Costea lonuţ şi A., pe de o parte, şi cei trei martori cetăţeni austrieci, semnatari ai contractelor, pe de altă parte, şi a unor acţiuni de pretindere sau primire a unui comision de la reprezentanţii JJ. atrage, în mod automat, şi lipsa complicităţii invocată de parchet în legătură cu pretinderea comisionului de către inculpatul A..

A susţinut apelanta-inculpată C. că pretinsa faptă prin careacesta l-ar fi ajutat pe inculpatul A. sa primească sume de bani prin intermediul societăţii OO. şi Asociaţii nu există şi nu poate provoca o analiză propriu-zisă, din moment ce nu numai că nu există niciun element probatoriu care să dovedească vreo înţelegere infracţională între cei doi inculpaţi şi vreun ajutor acordat de inculpată, dar nici măcar principalul martor denunţător, OO. nu a susţinut acuzaţia parchetului.

Astfel, cu ocazia audierii în faţa organelor de urmărire penală din data de 29.09.2017, OO., referindu-se la pretinsa primire a banilor de către inculpatul A., nu a invocat nicio minimă implicare a inculpatei Mititelu, ba chiar a susţinut că legătura cu ZZZZZZZZZ. a ţinut-o el, în mod direct, în virtutea relaţiei de prietenie cu acesta, iar în cadrul declaraţiilor date pe parcursul procesului penat, martorul ZZZZZZZZZ. nu a făcut nicio minimă referire la inculpata C., arătând că aceştia nici măcar nu se cunosc.

4. Încetarea procesului penal ca urmare a prescripţiei răspunderii penale.

Sub acest aspect s-a susţinut că, în ceea ce priveşte dispoziţiile art. 155 alin. (1) din C. pen. - "Cursul termenului prescripţiei răspunderii penale se întrerupe prin îndeplinirea oricărui act de procedura în cauză" - prin Decizia nr. 297/2018, instanţa de contencios constituţional a statuat că "soluţia legislativă care prevede întreruperea cursului termenului prescripţiei răspunderii penale prin îndeplinirea oricărui act de procedura în cauză, din cuprinsul dispoziţiilor art. 155 aţin. (1) din C. pen., este neconstituţională".

Ulterior deciziei Curţii Constituţionale, legiuitorul trebuia să pună în accord cu dispoziţiile Curţii Constituţionale textul de lege constatat neconstituţional până la data de 9 august 2018 şi, din moment ce legiuitorul nu a intervenit în acest termen, dispoziţia legală constatată neconstituţională şi-a încetat efectele, iar începând cu data de 9 august 2018 în legislaţia penală a rămas o singură cauză de întrerupere a cursului termenului prescripţiei răspunderii penale, şi anume cea prevăzută de art. 155 alin. (5) din C. pen.

A susţinut apelanta C. că această interpretare a fost confirmată de către Curtea Constituţională prin Decizia nr. 358/26.05.2022, în considerentele căreia se reţine că "în condiţiile stabilirii naturii Juridice a Deciziei nr. 297 din 26 aprilie 2018 ca decizie simplă/extremă, în absenţa intervenţiei active a legiuitorului, obligatorie potrivit art. 147 din Constituţie, pe perioada cuprinsă între data publicării respectivei decizii şi până la intrarea în vigoare a unui act normativ care să clarifice norma, prin reglementarea expresă a cazurilor apte să întrerupă cursul termenului prescripţiei răspunderii penale, fondul activ al legislaţiei nu conţine vreun caz care să permit întreruperea cursului prescripţiei răspunderii penale".

În aceste condiţii, între momentul pretinsei săvârşiri a faptelor în viziunea instanţei - 11.06.2013 - şi până în prezent, legea penală a cunoscut o modificare generată de declararea neconstituţionată a dispoziţiilor art. 155 alin. (1) din C. pen., legea penala mai favorabilă pentru inculpata C. fiind în forma existentă după data de 25.06.2018.

În raport de aceste argument, apelanta-inculpată C. a solicitat aplicarea dispoziţiilor art. 16 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen., iar în cadrul rejudecării pronunţarea unei soluţii de încetare a procesului penal ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale.

D. Apelantul inculpat A. a formulat critici împotriva sentinţei apelate, ce sunt grupate pe mai multe paliere.

Pentru prima etapă infracţională, apelantul inculpat a invocat:

1. Greşita condamnare a inculpatului sub aspectul săvârşirii infracţiunii de luare de mită;

2. Încetarea procesului penal ca urmare a prescripţiei răspunderii penale.

1. În ceea ce priveşte criticile ce au vizat condamnarea sa (cu referire la prima etapă infracţională), acestea au fost formulate sub mai multe aspecte.

Sub un prim aspect, acesta s-a referit la lipsa de credibilitate a martorului denunţător OO., criticând soluţia de condamnare care, în opinia sa, se fundamentează pe declaraţiile martorului denunţător OO., date atât în cursul urmăririi penale (denunţ şi 9 declaraţii de martor), cât şi în faţa instanţei, în cadrul cercetării judecătoreşti.

În legătură cu declaraţiile martorului denunţător OO., apărarea a susţinut că acestea reprezintă o probă indirectă, deoarece martorul nu a avut nicio discuţie directă cu apelantul A. referitor la presupusa pretindere a vreunui comision de la compania LL., la presupusa pretindere a vreunui astfel de comision în numele apelantului A., la valoarea comisionului pretins ori la modalitatea în care comisionul ar fi urmat să fie remis apelantului.

În opinia apelantului-inculpat, ansamblul probelor cu caracter indirect nu poate conduce, însă, la concluzia că acesta a fost participant la o presupusă înţelegere infracţională cu reprezentanţii LL. în anul 2005.

În acest sens, după ce s-a făcut o analiză a declaraţiilor date de martorul III. atât în cursul urmării penale, cât şi al cercetării judecătoreşti, apărarea inculpatului a susţinut că informaţiile referitoare la presupusa implicare a apelantului A. în activitatea fictivă de consultanţă i-au parvenit de la OO..

În aceste condiţii, în opinia sa, în mod greşit prima instanţă a reţinut că declaraţiile date de martorul III. - cu referire la situaţia de fapt reţinută în acuzarea apelantului A. - se coroborează cu declaraţiile martorului OO. întrucât, în realitate, acestea pun în evidenţă aspecte comunicate martorului de către însuşi denunţătorul OO., acestea fiind singurele probe - şi acelea indirecte - pe care instanţa de fond şi-a bazat, în realitate, concluzia că apelantul A. ar fi fost implicat într-o activitate de pretindere şi primire de sume de bani cu titlu de mită, prin intermediul inculpatului KKK..

În continuarea criticilor aduse sentinţei pronunţate de prima instanţă, inculpatul A. a făcut o analiză a declaraţiilor date de martorul OO. atât în cursul urmării penale, cât şi al cercetării judecătoreşti, susţinând că prima instanţă nu a observat poziţia oscilantă a martorului în ce priveşte elemente esenţiale avute în vedere la condamnarea sa, după cum urmează:

- implicarea inculpatului A. în demersul presupus ilicit ce face obiectul acuzaţiei pentru "Prima etapă infracţională" - a fost menţionată de martorul denunţător abia în a 5-a declaraţie dată în cursul urmăririi penale, la mai bine de un an şi jumătate de la momentul formulării denunţului în cauză;

- rolul inculpatului A. în presupusa activitate ilicită - dacă iniţial acesta avea rolul de a asigura bunul mers al "afacerii", ulterior rolul inculpatului a fost de a asigura finanţarea proiectului şi plata sumelor de bani către CFR S.A., pentru ca, în final, să rămână cu rolul de a ajuta la plata sumelor de bani către CFR S.A.;

- împrejurările în care a aflat despre presupusa implicare a apelantului A. - fie de la inculpatul KKK. în cadrul unor întâlniri la care a participat doar acest inculpat, fie de la inculpatul KKK. şi C. în cadrul unor întâlniri comune, fie în anul 2005 sau 2006.

Un al doilea aspect de critică a vizat inexistenţa acţiunii de pretindere a vreunei sume de bani din partea apelantului A..

Sub acest aspect, criticile formulate sunt identice cu ale inculpaţilor B. şi C. în sensul caracterului imprecis al acuzaţiei, respectiv raportarea de către prima instanţă la două repere obiective: 08.02.2005 - data deschiderii ofertelor depuse în cadrul licitaţiei pentru proiectul de modernizare a căii ferate Bucureşti-Constanţa, respectiv 18.10.2005 - data Memorandumului de privind acordul de principiu pentru contractarea de către Ministerul Finanţelor a unor credite externe pentru completarea finanţării acestui proiect.

În opinia apărării exprimată în motivele scrise de apel, aceste două repere nu sunt suficiente pentru a putea proba existenţa vreunei acţiuni de pretindere în intervalul de timp arătat în lipsa unor probe din care să rezulte acţiunea ilicită de pretindere a sumelor de bani cu titlu de mită. Deschiderea ofertelor la data de 8.02.2005 şi declararea drept câştigătoare a ofertei LL. au reprezentat o etapă legală a procedurii de licitaţie demarată încă din cursul anului 2004, iar memorandumul din data de 18.10.2005 reprezenta un demers obligatoriu conform legii, solicitat în repetate rânduri atât de finanţator (ZZ.), cât şi de Ministerul Transporturilor, în calitate de autoritate în subordinea căreia se afla beneficiarul proiectului - CN CFR S.A..

Apelantul A. a susţinut că niciuna dintre cele două activităţi reţinute ca reper nu are conotaţie penală, nici parchetul şi nici instanţa de fond nereţinând că procedura de licitaţie, deschiderea ofertelor sau procedura care a avut ca rezultat emiterea, aprobarea şi implementarea Memorandumului din data de 18.10.2005 ar fi afectate de vreun viciu de legalitate.

După ce s-a făcut o analiză a declaraţiilor date de inculpaţii B. şi C., respectiv de martorii FFF., DDD. şi III., apelantul-inculpat a susţinut că probatoriul administrat atât în cursul urmăririi penale, cat şi al cercetării judecătoreşti în faza procesuală a fondului, nu a dovedit existenţa vreunei înţelegeri între acesta şi inculpaţii KKK. şi C. de a pretinde sume de bani de la LL., respectiv inexistenţa vreunei acţiuni de pretindere a inculpatului KKK. în nume propriu şi pentru apelantul A. a vreunei sume de bani de la reprezentanţii LL.. De asemenea, s-a menţionat ca un element suplimentar de critică faptul că nu s-a putut preciza nici măcar locul în care ar fi avut loc presupusa întâlnire dintre inculpatul B. şi reprezentanţii LL..

Un al treila aspect de critică a vizat inexistenţa acţiunii de primire a vreunei sume de bani cu titlu de mită din partea apelantului A..

În ceea ce priveşte S.C. Q. S.R.L., apărarea nu a contestat încheierea, între Q., reprezentată prin ZZZZZZZZZ., şi OO. şi Asociaţii, reprezentată prin OO., a contractului de consultanţă având ca obiect redactarea unui studiu în domeniul energiei cu următoarele tematici: ..Potenţial, oportunităţi, riscuri, abordare; Legislaţie specifică; Teme de cercetare avansată; Elemente de strategie macroeconomică şi integrabilitate operaţională în mediul economic actual", susţinând că, în executarea acestui contract, Q., în calitate de consultant, a furnizat beneficiarului studiul solicitat, precum şi rapoarte de activităţi.

În opinia apelantului-inculpat A., analiza probatoriului administrat în cauză în legătură cu acest contract, ar fi trebuit să conducă prima instanţă în a reţine următoarele:

- contractul a fost încheiat la data de 27.02.2008, dată la care apelantul A. nu deţinea nicio calitate în firma Q.;

- la data încheierii contractului, apelantul A. nu mai deţinea nicio funcţie în cadrul Ministerului Finanţelor;

- obiectul contractului a fost prestat efectiv, existând la dosarul cauzei documente justificative în acest sens;

- încasările Q. au fost utilizate pentru cheltuielile curente ale societăţii, apelantul A. încasând în cursul anului 2011 dividende în cuantum de 12.000 RON aferente profitului realizat de societate în perioada 2009 - 2010;

- studiul contractat prezenta relevanţă pentru activitatea OO. şi Asociaţii, contrar afirmaţiilor martorului denunţător OO., în condiţiile în care au fost administrate înscrisuri din care rezultă că societatea de avocatură a primit premii pentru activitatea juridică de consultanţă prestată în domeniul energiei;

- declaraţia martorului OO. din cursul cercetării judecătoreşti este contradictorie în ceea ce priveşte discuţiile purtate cu martorul ZZZZZZZZZ. relativ la scopul contractului de consultanţă;

- aserţiunea martorului denunţător OO. privind implicarea inculpatului KKK. ca fiind persoana care a indicat încheierea contractului de consultanţă dintre Q. şi OO. şi Asociaţii nu se coroborează cu nicio probă administrată în cauză, nici martorul ZZZZZZZZZ. şi nici martorul GGG. neindicându-l pe inculpatul KKK. ca având vreo implicare în legătură cu acest contract.

În concluzie, în opinia apelantului A., argumentele prezentate de prima instanţă în reţinerea caracterului ilicit al contractului de consultanţă sunt neîntemeiate, elementele esenţiale reţinute în fundamentarea soluţiei de condamnare provenind şi de această dată din declaraţiile martorului denunţător OO., declaraţii oscilante şi contradictorii, fără suport probator.

În ceea ce priveşte S.C. JJJJ. S.R.L., criticile aduse de apelant s-au circumscris faptului că soluţia primei instanţe s-a întemeiat exclusiv pe declaraţiile martorului denunţător OO., deşi, în opinia acestuia, probatoriul administrat în cauză nu a confirmat tezele susţinute de martor.

Astfel, s-a susţinut în apărare că afirmaţiile martorului OO. au fost contrazise în cursul cercetării judecătoreşti, atât prin declaraţia apelantului A., cât şi prin situaţia de fapt desprinsă din probatoriul administrat pe acest segment al acuzaţiei.

În legătură cu acest contract, apelantul a susţinut că nu au mai existat relaţii între familiile OO. şi A. începând din vara anului 2004, însă denunţătorul a rămas în relaţii apropiate cu fosta soţie a inculpatului, doamna UUUUUUUUU., aspect ce a fost recunoscut de OO. în declaraţia dată în faţa instanţei.

În aceste condiţii, în opinia apelantului apare credibil faptul că martorul a cunoscut că fosta soţie, UUUUUUUUU., terminase o investiţie imobiliară şi că exista, în mod real, un spaţiu ce putea fi închiriat de biroul de avocatură, contractul nefiind unul fictiv, ci unul comercial, real, care exprima acordul de voinţă între necesitatea extinderii activităţii societăţii de avocatură (aflată în plină expansiune profesională) şi posibilitatea exploatării comerciale a spaţiului din clădirea doamnei UUUUUUUUU.. Faptul că acest contract a fost încheiat pe o perioadă de 3 luni a reprezentat acordul de voinţă al părţilor şi al unor interese personale ale denunţătorului pe care acesta din urmă nu le-a explicat, ceea ce nu înseamnă că plăţile făcute în baza unui contract comercial valid ar avea o conotaţie penală.

De asemenea, s-a susţinut că apelantul A. nu a deţinut nicio calitate în cadrul societăţii JJJJ., pentru a se putea reţine vreun interes direct al acestuia în legătură cu această societate.

2. În ceea ce priveşte încetarea procesului penal ca urmare a prescripţiei răspunderii penale, în raport de faptul că

- pretinsa acţiune de pretindere ar fi avut loc, potrivit acuzării, prin intermediar, în perioada 08.02.2005 - 18.10.2005,

- luând în considerare că data la care se consideră săvârşită o infracţiune - implicit momentul de la care începe să curgă, de regulă, termenul de prescripţie a răspunderii penale - este data la care fapta concret comisă dobândeşte relevanţă penală, s-a susţinut că infracţiunea de luare de mită - care este o infracţiune cu consumare anticipată, iar realizarea oricărei modalităţi normative alternative conduce la consumarea acesteia - s-a consumat la momentul pretinderii sumei de bani cu titlu de mită de la reprezentnţii LL. prin intermediul inculpatului B., deci cel mai târziu la data de 18.10.2005.

Începând cu data de 18.10.2005 a început să curgă şi termenul general de prescripţie, iar considerentele primei instanţe privind momentul "epuizării" infracţiunii de luare de mită reţinută în sarcina apelantului A. sunt nelegale şi netemeinice, momentul de debut al curgerii acestui termn neputând fi extins, cum în mod greşit a reţinut prima instanţă, până la data realizării definitive a folosului patrimonial urmărit prin infracţiunea de luare de mită deoarece primirea ulterioară a folosului patrinomial este o consecinţă directă a actului pretinderii.

De asemenea, în motivele scrise de apel s-a făcut trimitere şi la considerentele Deciziei nr. 5/11.02.2019 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în recurs în interesul legii.

În ceea ce priveşte cea de-a doua etapă infracţională, criticile apelantului inculpat A. au vizat următoarele aspecte:

În opinia apărării, instanţa de fond a stabilit în mod greşit, pe baza unor probe lipsite de credibilitate, că apelantul A. ar fi participat, în anul 2009, la o presupusă înţelegere ilicită cu reprezentanţii companiei LL., pentru plata unui comision, în baza unui contract fictiv de consultanţă.

În esenţă, apărarea a susţinut următoarele:

- concluzia instanţei se bazează pe o singură probă directă, lipsită de credibilitate, respectiv declaraţia martorului YY.;

Ansamblul probelor cu caracter indirect nu poate conduce la concluzia că apelantul A. a fost participant la o presupusă înţelegere infracţională cu reprezentanţii LL., în anul 2009.

- instanţa nu a precizat, pentru fiecare inculpat în parte, care sunt mijloacele de probă care dovedesc participarea acestora la presupusa înţelegere ilicită;

În acest sens, apărarea a invocat lipsa de credibilitate a afirmaţiilor martorului YY., cu privire la participarea apelantului inculpat A. la presupusa înţelegere ilicită, din anul 2009, cu reprezentanţii companiei LL., în condiţiile în care declaraţiile date de acesta, în faza de urmărire penală (7 declaraţii) şi în cursul cercetării judecătoreşti, sunt contradictorii.

S-a făcut trimitere la 6 procese-verbale de confruntare, în cursul urmăririi penale, precum şi la 4 rapoarte de constatare criminalistică detecţie comportament simulat, astfel că prima instanţă trebuia să înlăture declaraţiile martorului, ca nefiind reale.

- inculpatul E. neagă participarea inculpatului A., în anul 2009, la vreo înţelegere cu reprezentanţii companiei LL. pentru plata unui comision în baza unui contract fictiv de consultanţă, în schimbul sprijinirii demersurilor acestei societăţi de a încasa de la statul român sumele de bani restante;

- nu a existat nicio întâlnire între inculpaţii E. şi A. şi martorul YY., în care să se fi purtat discuţii privind acţiuni concrete, pe care cei doi apelanţi urmau să le realizeze în sprijinul demersurilor societăţii LL., de a recupera sumele datorate de statul român şi sumele de bani pe care aceştia urmau să le obţină de la compania LL.;

Se face trimitere la declaraţiile contradictorii ale martorului YY., din care nu rezultă existenţa vreunei înţelegeri frauduloase între inculpatul A. şi martorul YY., în calitate de reprezentant al LL., privind pretinderea, respectiv primirea sumei de 2 milioane de euro, pentru a-şi trafica influenţa asupra ministrului finanţelor publice, BBBBBBBBBB..

Elemente contradictorii se regăsesc în declaraţiile martorului YY. şi cu privire la presupusa acceptare de către A., în perioada 23 decembrie 2009 - 3 septembrie 2010, în calitate de ministru al finanţelor publice, a promisiunii formulate de YY., în calitate de reprezentant al companiei LL., privind plata aceleiaşi sume de 2 milioane de euro, pentru ca, în schimbul acestei sume, să îşi îndeplinească atribuţiile de serviciu într-un mod care să asigure, pe de o parte, finanţarea necesară plăţii facturilor aferente lucrărilor efectuate la tronsonul de cale ferată Bucureşti-Constanţa, iar pe de altă parte, finanţarea necesară plăţii TVA-ului restant la lucrările efectuate la tronsonul Bucureşti-Câmpina.

Neconcordanţe mari se regăsesc în declaraţiile martorului YY. şi cu privire la presupusa pretindere de către A. de la YY., în calitate de reprezentant al companiei LL., în perioada septembrie 2010 - ianuarie 2013, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, a sumei totale de 2.177.000 euro, pentru ca, în schimbul acestei sume, să îşi exercite influenţa asupra ministrului transporturilor, GGGGGGGGGG., pentru ca aceasta să asigure finanţarea necesară plăţii facturilor aferente lucrărilor efectuate la tronsonul de cale ferată Bucureşti - Constanţa (al doilea act material al presupusei fapte de trafic de influenţă).

În opinia apărării, concluzia care se impune după analiza declaraţiilor martorului YY. este că acesta a prezentat în cele 8 declaraţii date în cauză şi în confruntarea cu suspectul VV., variante diferite în care ar fi avut loc presupusa participare a apelantului A. la o înţelegere ilicită din 2009 cu reprezentanţii companiei LL., modificându-şi în mod repetat declaraţiile, astfel încât acestea să probeze infracţiunile pentru care s-a dispus continuarea urmăririi penale faţă de apelantul A., în final ajungându-se la o variantă lipsită de credibilitate, substanţial diferită faţă de varianta iniţială din 12.09.2017, care se presupune că era mai apropiată de adevăr, fiind dată la un moment mai apropiat de evenimentele relatate, memoria martorului nefiind contaminată cu informaţii obţinute de acesta ulterior, pe parcursul cercetărilor.

Apelantul A. a mai susţinut că este lipsită de relevanţă corespondenţa purtată între PPP. şi martorul YY., respectiv cu HHHHHHHHHH., în ceea ce priveşte participarea inculpatului A. la presupusa înţelegere ilicită, din anul 2009, cu reprezentanţii companiei LL..

Sub acest aspect, s-a arătat că mijloacele de probă la care se face referire în hotărârea atacată nu reprezintă o confirmare a celor declarate de martorul YY., cu privire la participarea inculpatului A. la această presupusă înţelegere ilicită.

De asemenea, este lipsită de relevanţă proba cu înscrisuri, constând în contractele de consultanţă încheiate între compania LL. şi QQ. AG Elveţia şi RR..

- lipsa de credibilitate a afirmaţiei suspectului VV., referitoare la participarea apelantului A. la presupusa înţelegere ilicită, din anul 2009, cu reprezentanţii companiei LL., ca urmare a faptului că se bazează exclusiv pe o informaţie furnizată de martorul lipsit de credibilitate, YY.;

Informaţia referitoare la implicarea apelantului A. în presupusa înţelegere ilicită, din anul 2009, cu reprezentanţii companiei LL., i-a fost furnizată suspectului VV. de martorul YY..

VV. a declarat că l-a întâlnit pe apelantul A. de mai multe ori la Ministerul de Finanţe, însă nu a discutat vreodată cu acesta despre presupusul comision ce i-ar fi revenit din presupusa înţelegere ilicită din anul 2009 cu reprezentanţii companiei LL..

În atare situaţie, instanţa trebuia să înlăture, ca lipsită de credibilitate, declaraţia făcută de suspectul VV., cu privire la apelantul A., ca fiind unul din destinatarii comisionului oferit de reprezentanţii companiei LL. în anul 2009, în condiţiile în care VV. nu a fost martor direct la vreo discuţie în acest sens, informaţia fiindu-i furnizată de martorul lipsit de credibilitate YY..

Chiar dacă VV. a fost participant direct la presupusa înţelegere ilicită din anul 2009 cu reprezentanţii companiei LL., el nu a fost martor direct la vreo discuţie, în care apelantul A. să afirme că era unul din destinatarii comisionului sau la vreun eveniment din care să rezulte acest aspect, astfel încât calitatea de participant direct la presupusa înţelegere ilicită nu conferă credibilitate afirmaţiei sale, referitoare la implicarea apelantului A. în presupusa înţelegere ilicită.

- lipsa de credibilitate a afirmaţiilor martorului III., referitoare la participarea apelantului A. la presupusa înţelegere ilicită din anul 2009 cu reprezentanţii companiei LL., ca urmare a faptului că se bazează exclusiv pe o informaţie pe care i-ar fi dat-o apelantul E., neconfirmată, însă, de acesta;

Informaţia referitoare la implicarea apelantului A. în presupusa înţelegere ilicită, din anul 2009, cu reprezentanţii companiei LL., i-ar fi fost furnizată martorului III. de către apelantul E..

Acesta din urmă infirmă categoric că ar fi avut vreo discuţie cu martorul III., legată de faptul că el sau altă persoană ar putea avea interese ori pretenţii de la compania LL..

În atare situaţie, instanţa trebuia să înlăture, ca lipsită de credibilitate, declaraţia făcută de martorul III., cu privire la apelantul A., ca fiind unul din beneficiarii comisionului oferit de reprezentanţii companiei LL., în anul 2009, în condiiţile în care, potrivit declaraţiei sale, informaţia i-ar fi fost dată de inculpatul E., care a negat că ar fi avut cu martorul vreo discuţie în acest sens.

De altfel, toate detaliile furnizate de martor, cu privire la o presupusă înţelegere ilicită din anul 2009, cu reprezentanţii companiei LL., despre care el a aflat în mod indirect, în anul 2013, trebuiau analizate de către instanţă într-un mod mult mai critic, având în vedere că acesta are în cauză şi calitatea de denunţător, fiind interesat de satisfacerea propriului interes, în sensul reţinerii prevederilor art. 19 din Legea nr. 682/2002, privind protecţia martorilor.

În opinia apărării, activităţile desfăşurate de inculpatul A. nu au semnificaţie penală, ci dimpotrivă, au un caracter licit.

Analiza activităţilor desfăşurate de apelantul A., în legătură cu deblocarea plăţilor, realizată de instanţa de fond, nu a scos la iveală vreo activitate de influenţare a ministrului finanţelor publice, BBBBBBBBBB., sau a ministrului transporturilor, GGGGGGGGGG., desfăşurată de apelant, pentru ca aceştia să deblocheze plăţile către compania LL..

Analiza realizată de instanţă a evidenţiat că în timpul mandatului de ministru de finanţe, deţinut în perioada 23 decembrie 2009 - 2 septembrie 2010, apelantul A. a desfăşurat activităţi proprii în legătură cu demersurile reprezentanţilor asocierii LL.-AAA.-CCC., de deblocare a plăţilor, însă, în mod greşit, a apreciat că activităţile au fost efectuate în baza unei înţelegeri ilicite.

Astfel, apelantul A. nu a participat la o presupusă înţelegere ilicită cu reprezentanţii LL., în anul 2009.

Activităţile reprezintă acte de serviciu uzuale desfăşurate în anul 2010, în contextul în care exista o preocupare majoră a Guvernului României, de asigurare a plăţii arieratelor, pentru atingerea obiectivelor de reducere a arieratelor stabilite cu Fondul Monetar Internaţional şi al solicitărilor de efectuare a plăţilor restante venite de la companii.

În concret, activităţile apelantului A., în legătură cu demersurile pe care reprezentanţii companiei LL. le realizau pentru plata sumelor restante, au constat în primirea reprezentanţilor companiei LL., în două audienţe, la Ministerul de Finanţe, în anul 2010 şi eliberarea scrisorilor din 19.03.2010 şi 25.03.2010.

Prima audienţă (întâlnire) a avut loc în prima parte a anului 2010, în mod cert anterior emiterii scrisorii din data de 19.03.2010, la sediul Ministerului de Finanţe.

A două audienţă (întâlnire) a avut loc la scurt timp după prima, tot în prima parte a anului 2010 şi tot la sediul Ministerului de Finanţe.

Scrisorile din 19.03.2010 şi 25.03.2010 au fost întocmite urmare a celor două întâlniri pe care apelantul A. le-a avut cu reprezentanţii asocierii LL.-AAA.-CCC. şi cu referire la adresele pe care asocierea le trimisese, anterior, Ministerului de Finanţe, sub semnatura martorului FFF., prin care solicita comunicarea unui grafic de rambursare pentru sumele scadente din proiectul de reabilitare a căii ferate Bucureşti - Constanţa (loturile x şi 3) şi a TVA-ului neachitat din proiectul de reabilitare a căii ferate Bucureşti - Câmpina, întrucât li s-a solicitat de la bancă, pentru a putea menţine şi obţine noi linii de credit necesare finalizării proiectului de reabilitare a căii ferate Bucureşti - Constanţa, respectiv pentru a putea menţine liniile de credit pe care consorţiul a trebuit să le acceseze pentru plata TVA-ului aferent proiectului de reabilitare a căii ferate Bucureşti - Câmpina.

Proiectele de infrastructură erau de mare importanţă şi prioritate pentru Guvernul României, aspect menţionat şi în finalul scrisorii din 25.03.2010, fiind justificat demersul apelantului A. de a răspunde corespondenţei primite de la consorţiul LL.-AAA.-CCC. într-o manieră care să sprijine eforturile pe care consorţiul le făcea pentru a putea menţine finanţarea proiectelor pe care le avea în derulare pentru statul român.

Instanţa a interpretat excesiv conţinutul celor două scrisori, acesta nejustificând aprecierea instanţei, că cele două scrisori conţin promisiuni din partea apelantului A., că problemele consorţiului vor fi rezolvate, prin găsirea unor soluţii de efectuare a plăţilor restante până la sfârşitul lunii mai 2010.

Scrisorile nu conţin un angajament de plată din partea ministrului finanţelor şi nu era necesară o verificare temeinică a existenţei şi a cuantumului datoriei statului român faţă de consorţiu, în condiţiile în care în scrisori nu este menţionată valoarea arieratelor şi se precizează că încercarea de găsire a unei soluţii la nivelul Ministerului Finanţelor se referă la sumele care vor fi menţionate în cererea de finanţare primită de la Ministerul Transporturilor, nu direct de la consorţiu.

Caracterul atipic al celor două scrisori, apreciat de instanţă prin raportare la declaraţia martorului WWWWWWWWWW., cu privire la conţinutul standard al scrisorilor, prin care departamentul buget, pe care îl coordona, răspundea adreselor societăţilor comerciale către Ministerul de Finanţe şi prin raportare la declaraţia martorului CCCCCCCCCC., cu privire la formula de adresare din partea introductivă, a fost justificat de apelantul A. prin aceea că a privit aceste scrisori ca pe nişte adrese protocolare, date în urma celor două întâlniri pe care le-a avut cu reprezentanţii consorţiului LL.-AAA.-CCC. la Ministerul de Finanţe, fără niciun efect din punct de vedere al angajării statului român şi, cu atât mai puţin, din punct de vedere al plăţilor către compania LL..

Instanţa nu a prezentat, însă, motivul pentru care apelantul A. ar fi acceptat să se întâlnească personal, de două ori, cu reprezentanţii consorţiului, pentru a discuta solicitările acestora şi ar fi remis două scrisori atipice către aceştia, în condiţiile în care, potrivit acuzaţiilor ce îi sunt aduse, la momentul respectiv era deja parte a unei înţelegeri ilicite cu reprezentanţii companiei LL., iar orice activitate nedisimulată, desfăşurată în calitate de ministru de finanţe pentru consorţiu sau compania LL., putea să conducă la deconspirarea înţelegerii.

Mai mult, instanţa nu a prezentat nici motivul pentru care apelantul A. ar fi trebuit să promită în mod oficial, prin două scrisori emise în calitate de ministru de finanţe, că va cauta soluţii pentru plata arieratelor, în condiţiile în care participarea acestuia la înţelegerea ilicită cu reprezentanţii LL. viza tocmai angajamentul acestuia de a sprijini solicitările de plată ale companiei faţă de statul român.

Cele două scrisori au fost menţionate în cererea din data de 24.06.2010, pe care compania LL. a formulat-o către Ministerul Transporturilor, prin care se plângeau că, deşi termenul menţionat în scrisori a fost depăşit (sfârşitul lunii mai 2010), nu s-a găsit nicio soluţie pentru plata arieratelor.

Instanţa a considerat reale afirmaţiile din cerere, referitoare la întâlnirea cu apelantul A., din data de 24.06.2010 şi propunerile concrete ale acestuia pentru rezolvarea situaţiei, deşi această a treia întâlnire a reprezentanţilor consorţiului cu apelantul nu a existat, la fel cum la niciuna dintre întâlniri inculpatul A. nu a făcut propuneri concrete de acţiune. Probatoriul analizat, cu privire la întâlnirile dintre reprezentanţii consorţiului şi apelantul A., confirmă caracterul nereal al afirmaţiilor din cerere, referitoare la acesta.

Prin urmare, în mod greşit, instanţa a considerat că din conţinutul acestei cereri rezultă participarea apelantului la presupusa înţelegere ilicită cu reprezentanţii companiei JJ..

Apelantul A. a contrasemnat O.G. nr. 18 din 18 august 2010, cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2010, în baza dispoziţiilor art. 108 alin. (4) din Constituţia României, care prevede şi motivul pentru care un anumit ministru trebuie să contrasemneze acest tip de act, alături de primul-ministru:

"Hotărârile şi ordonanţele adoptate de Guvern se semnează de primul-ministru, se contrasemnează de miniştrii care au obligaţia punerii lor în executare şi se publică în Monitorul Oficial al României."

În concluzie, faptul că ulterior emiterii O.G. nr. 18 din 18 august 2010, cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2010, CN CFR a achitat companiei LL. TVA-ul restant pentru proiectul de reabilitare a căii ferate Bucureşti - Câmpina nu se datorează apelantului A., care nu a avut nicio contribuţie la introducerea articolului 33 în ordonanţa guvernului.

În mod absolut nejustificat s-a reţinut că plata facturilor restante pentru lucrările aferente tronsonului Bucureşti - Constanţa s-a realizat în luna decembrie 2010, ca urmare a demersurilor iniţiate de apelantul A., în calitate de ministru al finanţelor şi D., în calitate de secretar de stat, demersuri continuate, ulterior, de GGGGGGGGGG., noul ministru al transporturilor începând cu data de 03.08.2010.

Corespondenţa purtată de Ministerul Transporturilor cu Ministerul Finanţelor Publice, pe tema rectificării bugetare, dovedeşte că demersul în vederea includerii arieratelor Ministerului Transporturilor în următoarea rectificare bugetară a fost iniţiat de ministrul GGGGGGGGGG., prin adresa nr. x/14.10.2010, destinată ministrului finanţelor publice LLLLLLLLLLLLLL., deci la mai mult de o lună de la momentul la care încetase mandatul de ministru al finanţelor deţinut de apelantul A..

Rectificarea bugetară avută în vedere de instanţă s-a realizat prin O.U.G. nr. 103 din 22 noiembrie 2010 pentru rectificarea bugetului de stat pe anul 2010 şi a H.G. nr. 1278/2010 din 15 decembrie 2010, H.G. nr. 1279/2010 din 15 decembrie 2010 şi H.G. nr. 1380/2010 din 28 decembrie 2010, emise în baza acesteia.

Plăţile efectuate în anii 2009-2010 către LL. sunt consecinţa procesului de reducere a arieratelor Ministerului Transporturilor, iniţiat de Guvernul României în anul 2008, când au fost efectuate plăţi semnificative către compania LL., cu consecinţa reducerii consistente a datoriei pe care statul român o avea către companie, rcferitor la lucrările de modernizare a tronsonului de cale ferată Bucureşti - Constanţa, loturile x şi 3.

Asa cum rezultă din situaţia centralizată a plăţilor efectuate, depusă de CN CFR la filele x d.u.p, în anul 2008 au fost efectuate plăţi în valoare totală de 26.621.097,29 RON, cu mult peste valoarea plăţilor efectuate în anul 2009, de 19.686.220,04 RON.

Prin urmare, se confirmă apărarea apelantului A., în sensul că plăţile efectuate în anii 2009-2010 nu se datorează unei presupuse participări a sa la o presupusă înţelegere ilicită cu reprezentanţii LL. din anul 2009, acestea fiind consecinţa procesului de reducere a arieratelor pentru mai multe proiecte investiţionale ale Ministerului Transporturilor, începute în anul 2008, de care depindea îndeplinirea ţintei de reducere a arieratelor, stabilită cu Fondul Monetar Internaţional.

În opinia apărării, instanţa de fond a apreciat greşit, pe baza unor probe lipsite de credibilitate şi a unor prezumţii de fapt, că în perioada ianuarie 2011 - ianuarie 2013, inculpatului A. i-a fost remisă suma totală de 2.177.000 euro, destinată martorei GGGGGGGGGG..

Astfel, se reţine că declaraţiile martorului YY., cu privire la sumele de bani pretins remise inculpatului A. şi perioadele de timp în care s-ar fi realizat remiterile sunt vădit contradictorii, astfel încât hotărârea de condamnare este netemeinică.

Analizând înscrisurile în care sunt inserate sumele remise de martor inculpatului A., în opinia apărării, există diferenţe majore, imposibil de conciliat.

În acelaşi sens, declaraţiile martorului YY. nu se coroborează cu alte probe certe, iar în ceea ce priveşte declaraţiile martorilor III. şi OO., se arată că acestea se circumscriu unor probe indirecte, care nu pot fundamenta o hotărâre de condamnare.

Se impunea ca instanţa să constate lipsa de credibilitate a informaţiilor prezentate de aceştia, în condiţiile în care sursa de informaţii pentru declaraţiile martorului III. ar fi fost apelantul E., care a negat că ar fi furnizat martorului informaţiile respective şi numitul PPP., care nu a putut fi audiat în cauză pentru confirmarea informaţiilor, iar sursa de informaţii pentru declaraţiile martorului OO. ar fi fost martorii YY., III. şi VV., lipsiţi de credibilitate, pentru motivele menţionate anterior.

Într-adevăr, înscrisurile la care s-a referit instanţa dovedesc cu certitudine retrageri în numerar realizate de la bănci şi bancomate din Cipru, în intervalele de timp reţinute de instanţă, însă nu furnizează informaţii suplimentare cu privire la persoanele care au efectuat retragerile (cu excepţia sumei totale de 97.000 euro retrasă de ZZZZZZZZZZZ., conform celor 4 tranzacţii din contul RRRRRRRRRRR. - filele x d.u.p. şi 2 tranzacţii din contul XXXXXXXXXXX. - filele x d.u.p, menţionate la fila x din sentinţă şi a sumei de 20.000 euro retrasă de numitul MMMMMMMMMMMMMM., conform tranzacţiei din contul RRRRRRRRRRR. - fila x d.u.p, identificată de apărare în urma analizei extraselor de cont aflate în vol. 31-33 d.u.p) şi, mai ales, cu privire la destinaţia fondurilor ridicate.

În lipsa unor probe care să confirme că sumele de bani au fost retrase în numerar de ZZZZZZZZZZZ. (cu excepţia sumei totale de 97.000 euro menţionată anterior), sau că persoanele care au efectuat retragerile au predat banii lui ZZZZZZZZZZZ., care ulterior i-a transportat în România cu avionul şi i-a predat martorului YY., după care acesta i-a remis apelantului A. în 21 de tranşe la biroul apelantului din zona Dorobanţi, declaraţiile martorului YY. în acest sens trebuiau să rămână simple afirmaţii, fără consecinţe în plan probator în prezenta cauză.

Instanţa a apreciat, însă, că, în contextul circumstanţelor factuale şi probaţionale expuse în sentinţă, operează prezumţia de fapt că banii retraşi în numerar au fost remişi de martorul YY. celor doi apelanţi, A. şi E..

În prezenta cauză, prezumţia de fapt vizează acţiuni multiple, care implică participarea mai multor persoane, pe o durată foarte mare de timp, astfel că a fost depăşită limită de rezonabilitate pentru utilizarea prezumţiei de fapt, ca modalitate de suplinire a lipsei probelor.

Astfel, instanţa a prezumat că:

- sumele de bani au fost retrase în numerar, în repetate rânduri, de către ZZZZZZZZZZZ., sau că persoanele care au efectuat retragerile au remis banii lui ZZZZZZZZZZZ.;

- ZZZZZZZZZZZ. a efectuat multiple transporturi de bani, în numerar, pe ruta Cipru-România, utilizând transportul aerian;

- sumele de bani au fost remise de către ZZZZZZZZZZZ. martorului YY.;

- martorul YY. a remis sumele de bani apelantului A. în cadrul a 21 de întâlniri, care au avut loc la biroul apelantului, din zona Dorobanţi.

Instanţa a concluzionat, în mod greşit, pe baza declaraţiei martorului YY., necoroborată cu alte probe, că apelantul A. a primit, în perioada noiembrie 2011 - noiembrie 2013, suma de 65.000 euro, sub forma finanţării proiectului VVVVVVVVVV..

Astfel, nu a existat o activitate de primire, din partea apelantului A., a sumei de 65.000 euro, sub forma finanţării proiectului VVVVVVVVVV. şi nici o înţelegere ca martorul YY. să finanţeze proiectul VVVVVVVVVV. în numele apelanţilor A. şi E., din fonduri provenind de la compania LL..

Raportat la modalitatea în care s-a reţinut că apelantul A. ar fi primit suma de 65.000 euro, este evident că acesta nu a intrat în posesia sumei de 65.000 euro şi nici nu a avut deschisă posibilitatea de a o folosi.

Pentru ca apelantul A. să fi avut posibilitatea folosirii sumei de 65.000 euro, sau doar şi pentru a putea solicita recunoaşterea calităţii sale de creditor al proiectului VVVVVVVVVV. cu această sumă, înţelegerea cu privire la realizarea proiectului ar fi trebuit să îmbrace forma scrisă.

În plus, proiectul VVVVVVVVVV. nu a avut contabilitate proprie, nu a avut conturi proprii, astfel că nu există nicio probă scrisă că apelantul A. ar avea calitatea de creditor al proiectului VVVVVVVVVV. cu suma de 65.000 euro.

VVVVVVVVVV. din Gibraltar a fost înfiinţată la data de 4 mai 2012, însă nu a fost întocmit niciun înscris prin care să se ratifice presupusele cheltuieli făcute pentru proiectul VVVVVVVVVV., în perioada noiembrie 2011 - 4 mai 2012 şi prin care să se recunoască asociaţilor calitatea de creditori ai societăţii VVVVVVVVVV. din Gibraltar, cu sumele investite de martorul YY. până la înfiinţarea societăţii.

Nici pentru sumele cu care martorul YY. susţine că a creditat proiectul VVVVVVVVVV., ulterior înfiinţării societăţii VVVVVVVVVV. din Gibraltar, nu a fost întocmit vreun înscris prin care să se recunoască asociaţilor calitatea de creditori ai societăţii VVVVVVVVVV. din Gibraltar.

Prin urmare, în luna noiembrie 2013, când s-a considerat că apelantul A. a primit, în total, 65.000 euro cu titlu de finanţare a proiectului VVVVVVVVVV., acesta nu avea recunoscută, printr-un înscris, calitatea de creditor al proiectului VVVVVVVVVV. sau al societăţii VVVVVVVVVV. din Gibraltar, neavând deschisă nicio posibilitate de a folosi această sumă.

În plus, nu a existat înţelegerea despre care a declarat martorul YY. că ar fi avut-o cu apelanţii A. şi E., să finanţeze proiectul VVVVVVVVVV., în numele acestora, din fonduri provenind de la compania LL..

Mijloacele de probă care demonstrează că apelanţii A. şi E. ar fi cunoscut provenienţa sumelor de bani sunt extrasele de cont, din care rezultă realizarea transferurilor, precum şi declaraţiile martorilor YY. şi TTTTTTTTTT..

Declaraţiile martorilor YY. şi TTTTTTTTTT. sunt parţial concordante în ce priveşte firmele din care YY. a făcut transferurile şi firmele, respectiv contul personal, în care martorul TTTTTTTTTT. a încasat aceste transferuri de bani, iar declaraţiile lor se coroborează parţial cu extrasele de cont analizate de instanţă.

Însă, această concordanţă parţială nu demonstrează că apelanţii A. şi E. au cunoscut provenienţa sumelor de bani cu care martorul YY. a finanţat proiectul VVVVVVVVVV.. Niciunul dintre cei doi martori nu a afirmat că i-ar fi informat pe apelanţii A. şi E. cu privire la circuitul bancar prin care s-a realizat finanţarea şi nici că ar fi prezentat acestora extrase de cont în acest sens.

Declaraţiile martorilor TTTTTTTTTT. şi YY. sunt doar parţial concordante în ce priveşte circuitul fondurilor.

Acestea se coroborează doar parţial cu extrasele de cont analizate de instanţă la filele x din sentinţă. Între transferurile efectuate în vederea finanţării celor două proiecte, VVVVVVVVVV. şi HHHHHHHHHHHH., rezultate din extrasele de cont, nu se regăsesc transferurile către compania QQQQQQQQQQQQ. S.R.L. din România, asociate de martorul YY. finanţării proiectului VVVVVVVVVV..

Aceste neconcordanţe generează incertitudine, cu privire la valoarea sumei totale, presupus primită de apelantul A., sub forma finanţării proiectului VVVVVVVVVV. (65.000 euro), în condiţiile în care martorul YY. a avut în vedere şi suma de 9.654 euro, transferată către QQQQQQQQQQQQ. S.R.L. România, când a calculat finanţarea proiectului VVVVVVVVVV. (situaţiile aflate la fila x d.u.p. şi fila x d.u.p).

În plus, incertitudinea cu privire la valoarea sumei totale presupus a fi fost primită de apelantul A. este sporită şi de lipsa de credibilitate a susţinerii martorului YY., că apelanţii A. şi E. au decis acordarea unui venit suplimentar martorului TTTTTTTTTT., în cuantum de 42.836 euro (aferent perioadei în care a desfăşurat concomitent activităţi pentru HHHHHHHHHHHH.), care s-a adăugat sumei de 152.164 euro cheltuită în proiect, astfel cheltuindu-se fix 195.000 euro în proiectul VVVVVVVVVV. (respectiv 65.000 euro pentru fiecare).

Afirmaţia referitoare la existenţa unei astfel de înţelegeri de bonusare nu se coroborează cu vreo probă administrată în cauză şi este lipsită de logică, în condiţiile în care martorul TTTTTTTTTT. fusese deja remunerat cu 40.000 euro, incluşi în cei 152.164 euro, iar proiectul VVVVVVVVVV. nu s-a finalizat cu încheierea vreunei afaceri.

Incertitudinea cu privire la valoarea sumei totale, presupus primită de apelantul A., sub forma finanţării proiectului VVVVVVVVVV. (65.000 euro) produce consecinţe în planul aprecierii existenţei faptei de primire de bani, ca variantă alternativă, sub care se poate prezenta elementul material al infracţiunii de luare de mită, neputându-se reţine această faptă, în lipsa stabilirii cu certitudine a sumei de bani primite.

În plus, neobservarea acestei incertitudini a condus la pronunţarea unei hotărâri netemeinice şi sub aspectul individualizării pedepsei, valoarea sumelor de bani constituind criteriul avut în vedere de instanţă la individualizarea pedepsei, dar şi sub aspectul aplicării măsurii de siguranţă a confiscării speciale.

În fine, argumentele apărării privind achitarea inculpatului A., conform art. 396 alin. (5) din C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., sunt, în esenţă, următoarele:

Afirmaţiile martorului YY. referitoare la acceptarea promisiunii de bani de către inculpatul A. sunt lipsite de credibilitate, conţin elemente contradictorii şi nu se coroborează cu alte mijloace de probă.

Analiza activităţilor desfăşurate de apelantul A., în perioada 23 decembrie 2009 - 3 septembrie 2010, în calitate de ministru al finanţelor, în legătură cu pretenţiile consorţiului LL.-AAA.-CCC., a evidenţiat că activităţile (două întâlniri oficiale în cadrul cărora nu a făcut propuneri concrete de acţiune, urmate de eliberarea a două scrisori protocolare) au reprezentat acte de serviciu legale şi uzuale, în contextul preocupării majore a Guvernului României pentru plata arieratelor, în vederea atingerii obiectivelor de reducere a arieratelor stabilite cu Fondul Monetar Internaţional.

Nu a rezultat, în urma analizei activităţilor apelantului A., că ar fi avut vreo contribuţie la emiterea O.G. nr. 18 din 18 august 2010 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2010, care la art. 33 prevedea plata de către CN CFR a TVA-ului restant pentru proiectul de reabilitare a tronsonului de cale ferată Bucureşti - Câmpina şi pe care a contrasemnat-o în baza obligaţiei pe care o avea în baza art. 108 alin. (4) din Constituţia României.

Activităţile publice desfăşurate de apelantul A. sunt incompatibile cu presupusa participare a acestuia la o înţelegere ilicită cu reprezentanţii LL..

Contextul factual în care s-ar fi realizat acceptarea promisiunii de bani de către apelantul A., în perioada 23 decembrie 2009 - 3 septembrie 2010, în care a deţinut calitatea de ministru al finanţelor publice, confirmă apărarea acestuia, în sensul că nu aveau sens oferirea de bani, respectiv acceptarea unei asemenea oferte, pentru ca, în schimbul banilor, să îşi îndeplinească atribuţiile sale de serviciu, într-un mod care să asigure, pe de o parte, finanţarea necesară plăţii facturilor aferente lucrărilor efectuate la tronsonul de cale ferată Bucureşti - Constanţa şi, pe de altă parte, finanţarea necesară plăţii TVA-ului restant la lucrările efectuate la tronsonul Bucureşti-Câmpina, în condiţiile în care, în anul 2008, au fost efectuate plăţi semnificative către compania LL. pentru lucrările efectuate la tronsonul de cale ferată Bucureşti-Constanţa, loturile x şi 3, ca urmare a stabilirii unor ţinte de reducere a arieratelor, în cadrul înţelegerilor dintre Guvernul României şi Fondul Monetar Internaţional.

Prin urmare, în anul 2008, nu doar că se cunoştea politica de reducere a arieratelor, dar compania LL. a şi beneficiat de aceasta politică, fiindu-i făcute plăţi consistente pentru facturile restante, aferente lucrărilor de reabilitare a tronsonului de cale ferată Bucureşti-Constanţa.

Primirea sumei de 65.000 euro, sub forma finanţării proiectului VVVVVVVVVV., în perioada noiembrie 2011 - noiembrie 2013, a fost stabilită de instanţă fără ca apelantul A. să fi avut posibilitatea intrării în posesia banilor, nefiind încheiat un înscris care să probeze actul juridic al creditării, conform art. 309 alin. (2) din C. proc. civ.

Declaraţiile martorului YY., referitoare la înţelegerca pe care ar fi avut-o cu apelantul A., să finanţeze proiectul VVVVVVVVVV. în numele acestuia, din fonduri provenind de la compania LL., este lipsită de credibilitate, nefiind confirmată de alte probe.

E. Apelantul inculpat E., în motivele scrise de apel şi în susţinerea orală a căii de atac, a solicitat desfiinţarea hotărârii atacate şi, în rejudecare, achitarea sa, în temeiul art. 396 alin. (5) din C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă, prevăzută de art. 291 alin. (1) din C. pen., raportat la art. 6 şi art. 7 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 78/2000.

În esenţă, în motivele scrise, apelantul inculpat E. a susţinut că fundamentul hotărârii primei instanţe îl constituie declaraţiile martorului YY., iar acestea nu se coroborează cu niciun alt mijloc de probă. Dimpotrivă, probele analizate de apărare conduc la concluzia neimplicării inculpatului în "afacerea LL.".

În opinia apărării, declaraţiile martorului YY. nu corespund adevărului, fără a exista, în realitate, vreo promisiune sau intervenţie a inculpatului E. asupra funcţionarilor publici, în legătură cu firma LL..

Nu a intermediat relaţia în raport cu CCCCCCCCCC., AAAAAAAAAA., D. şi A.. Din declaraţia inculpatului A. rezultă că s-a întâlnit cu inculpatul E. şi, ulterior, cu martorul denunţător YY., la începutul anului 2010, în considerentele hotărârii reţinându-se faptul că înţelegerea ar fi avut loc în perioada ianuarie 2009 - 17 iulie 2009.

Totodată, apărarea susţine că niciun angajat al companiei LL. nu a avut cunoştinţă de implicarea inculpatului E. în deblocarea plăţilor către firma pe care o reprezentau.

Pe de altă parte, însuşi martorul YY. a afirmat că, în momentul în care a purtat discuţii cu inculpaţii A. şi E., relativ la calitatea sa de reprezentant al companiei LL., care urma să recupereze sume de bani datorate acestei societăţi, niciunul dintre ei nu a pretins sau discutat despre vreo sumă de bani.

Evaluând declaraţiile inculpaţilor A., D. şi E., apărarea consideră ca fiind relevante următoarele aspecte:

- inculpatul D. s-a întâlnit cu inculpatul E. o singură dată şi nu au discutat nimic în legătură cu compania LL.;

- inculpatul A. s-a întâlnit cu inculpatul E., însă au discutat doar cu privire la posibilitatea de a se vedea cu martorul YY., fără a discuta despre compania LL.;

- martorul YY. i-a spus că este reprezentantul LL., care are probleme cu privire la recuperarea unor sume de bani, datorate de statul român pentru nişte lucrări efectuate. În această împrejurare, inculpatul E. l-a recomandat pe inculpatul A., care la momentul respectiv nu ocupa o funcţie publică, fiind cunoscut ca un expert în domeniul economic, comercial, financiar;

- inculpatul E. nu a discutat şi nu a exercitat vreo influenţă asupra vreunei persoane cu poziţii guvernamentale sau care să ocupe la momentul respectiv funcţii publice;

- nu cunoştea nimic în legătură cu sume de bani pretinse de inculpatul A. sau de vreo altă persoană, discuţia dintre inculpatul E. şi martorul YY. referindu-se exclusiv la calitatea de consultant de specialitate a incupatului A..

Apărarea a susţinut, de asemenea, că nu există nicio probă din care să rezulte că inculpatul E. ar fi participat la o discuţie privind plata unui comision din sumele datorate de firma LL., în baza unui contract fictiv de consultanţă.

Cât priveşte transmiterea foloaselor în patrimoniul apelantului inculpat E., la care se face referire în considerentele hotărârii atacate, apărarea a susţinut, în esenţă, următoarele:

- declaraţiile martorului YY. şi înscrisurile depuse la dosar nu dovedesc încasarea, de către inculpatul E., a unor sume în numerar sau pentru servicii turistice remise din fondurile LL.;

- nu rezultă şi nu este dovedit cum au ajuns în patrimoniul inculpatului E. sumele de bani, care nici nu sunt cuantificate, fiind prezentate generic;

- în ceea ce priveşte plata unor servicii turistice, în cuantum de 15.952 euro, nu s-a stabilit cu certitudine că ar avea legătură cu societatea LL..

Cu privire la sumele de bani, relativ la proiectele VVVVVVVVVV. şi HHHHHHHHHHHH. Ltd, reţinute şi dezvoltate în considerentele sentinţei apelate, s-au susţinut, în esenţă, următoarele:

- instanţa de fond a manifestat subiectivism în aprecierea probatoriului, evaluând declaraţiile martorului YY., care nu se coroborează cu alte probe;

- s-a omis a se observa că banii investiţi de martorul YY. în aceste două afaceri nu au fost transferaţi în conturile celor două societăţi, inculpatul E. neavând acces la ei, ci direct societăţilor martorului TTTTTTTTTT.. Finanţarea, cel puţin parţială, nu s-a realizat din fondurile LL., iar inculpatul E. nu a obţinut niciun beneficiu din aceste afaceri.

În atare condiţii, se susţine că argumentaţia apărării este solidă, sumele vehiculate de martorul YY. neputând fi considerate un folos material provenind de la societatea LL., nefiind stabilită sursa acestora.

Se face trimitere la declaraţia martorului TTTTTTTTTT., acesta fiind cel care a propus cele două proiecte, cheltuielile fiind suportate de martorul YY., prin transfer bancar, la societatea NNNNNNNNNNN., pentru că societăţile VVVVVVVVVV. şi HHHHHHHHHHHH. Ltd nu au reuşit să-şi deschidă conturi.

Cu privire la plata în contul societăţii VVVVVVVVVVVV., apărarea a invocat, în esenţă, următoarele:

- suma de 400.000 euro a format obiectul unui contract de consultanţă, având ca obiect piaţa auto din România, care a fost încheiat între societăţile XX., aparţinând lui YY. şi VVVVVVVVVVVV., deţinută de WWWWWWWWWWWW.;

- afacerea a fost intermediată de E., care era în relaţie apropiată cu cei doi, aspect care rezultă şi din procesul-verbal de confruntare dintre YY. şi E. din data de 24.04.2018;

- pentru suma de 400.000 euro, au fost întocmite facturi plătite QQ., iar banii au intrat în posesia lui WWWWWWWWWWWW. prin societăţile deţinute de el;

- nu s-a plătit nicio sumă de bani inculpatului E., dar s-a considerat stinsă o datorie de aproximativ 200.000 euro, sumă menţionată de WWWWWWWWWWWW., inculpatul considerând-o exagerată;

- stingerea datoriei nu s-a făcut în contextul încheierii contractului dintre XX. şi VVVVVVVVVVVV., nefiind solicitată de WWWWWWWWWWWW., ci ca urmare a unor discuţii ulterioare;

- între E. şi WWWWWWWWWWWW. s-a încheiat contractul de cesiune din 26.03.2010, pentru preluarea acţiunilor de la F., în valoare totală de 340.000 RON, sumă ce urma să fie încasată în 30 de zile de la semnarea contractului, aşadar anterior perioadei iulie - octombrie 2010, în care organul de urmărire penală a reţinut "primirea" sumei de 400.000 euro.

Pe cale de consecinţă, în opinia apărării, nu se poate considera această relaţie comercială între societăţile XX. şi VVVVVVVVVVVV. ca o modalitate de transmitere în patrimoniul inculpatului E. a unor fonduri aparţinând societăţii LL., care să aibă vreo legătură cu săvârşirea unei fapte care cade sub incidenţa legii penale şi a fost greşit reţinută în hotărârea atacată.

În ceea ce priveşte plata către societăţile controlate de inculpatul E., reţinută în considerentele hotărârii atacate, apărarea a susţinut, în esenţă, următoarele:

- societatea YYYYYYYYYYY. era controlată, în totalitate, de YY., aspect confirmat de procura depusă la dosarul cauzei;

În procură se menţionează că aceasta este valabilă şi va rămâne în vigoare pe întreaga durată a deţinerii de către societate a părţilor sociale din capitalul social al YYYYYYYYYYY. S.R.L. şi că a fost întocmită la data de 01.09.2021.

- afirmaţia că vânzarea acţiunilor F. către AAAAAAAAAAAAA. s-a derulat după 6 ani de la înţelegerea survenită între YY., A. şi E. rezultă dintr-un simplu calcul aritmetic;

- aspectele că nu inculpatul E. a vândut către YYYYYYYYYYY. acţiuni aparţinând celor două societăţi F. şi că nu mai era acţionar la acestea sunt mentionate chiar în rechizitoriu;

- inculpatul E. nu a avut un rol în vânzarea acţiunilor societăţilor F. S.A. şi F. S.R.L., de către YYYYYYYYYYY., către societatea AAAAAAAAAAAAA., în care nu are nicio implicare, la fel ca şi în societatea DDDDDDDDDDDD., fapt evidenţiat de declaraţiile martorilor DDDDDDDDDDDDD., GGGGGGGGGGGGG., YY. şi ale persoanei interesate S.C. F. S.A., prin pozitia sa procesuala, materializată în două contestaţii făcute asupra măsurilor asigurătorii aplicate;

- afacerea respectivă s-a derulat între YY., ca reprezentant YYYYYYYYYYY., şi DDDDDDDDDD., din partea AAAAAAAAAAAAA..

Fondurile aparţinând societăţilor F. nu au fost folosite de inculpatul E. pentru efectuarea unor plati care proveneau din fonduri LL..

Susţinerile inculpatului E. în sensul că societatea YYYYYYYYYYY. "a făcut profit" sunt confirmate de faptul că acesta a depus ca probă un certificat emis de Ministerul Finanţelor - Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - Administraţia Finanţelor Publice Sector 1, din care rezultă că, numai în anul 2012, societatea menţionată a realizat un profit în cuantum de 84.769,01 euro.

Inculpatul E. nu era implicat în administrarea YYYYYYYYYYY., nu el îi vânduse acţiunile de la societatea F. la care nu mai era acţionar sau beneficiar final, astfel încât era imposibil să aibă vreo legătură cu suma respectivă.

Aceasta provenea din activitatea avută de YYYYYYYYYYY., aşa cum rezultă din declaraţia martorului YY. din data de 24.03.2017, fila x, YYYYYYYYYYY. S.R.L. fiind deţinută în proporţie de 99% de societatea din Cipru.

În raport de aceste susţineri, s-a apreciat că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de influenţă şi, ca atare, se impune achitarea inculpatului E., în temeiul art. 396 alin. (5) din C. proc. pen., raportat la art. 16 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen.

F. În motivele scrise şi în susţinerile orale, apelantul inculpat D. a solicitat, în principal, încetarea procesului penal, ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale şi, în subsidiar, achitarea sa, conform dispoziţiilor art. 16 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, prevăzută de art. 289 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 6 şi art. 7 lit. a) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 din C. pen.

Cu privire la prima critică, s-a arătat că fapta se pretinde că a fost comisă în anul 2009, astfel încât termenul de prescripţie, de 10 ani, s-a împlinit în anul 2019 şi, ca atare, răspunderea penală nu mai poate opera.

Au fost invocate Deciziile Curţii Constituţionale nr. 297/2018 şi nr. 358/2022, precum şi Decizia nr. 67 din 25 octombrie 2022, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.

Cu privire la cea de-a doua critică, apelantul inculpat a susţinut că motivarea sentinţei este lacunară, instanţa limitându-se la preluarea rechizitoriului, cu atribuirea unei valori absolute declaraţiilor martorului denunţător YY..

S-a arătat că apelantul inculpat D. nu a pretins, nu a primit şi nu a avut vreo înţelegere privind plata unui comision de către compania LL., iar instanţa de fond nu precizează, în concret, modalitatea în care s-ar fi realizat înţelegerea, în condiţiile în care nu i-a cunoscut pe ceilalţi participanţi, respectiv PPP. şi SS., celelalte persoane arătând că nu a participat la vreo discuţie privind plata unui comision.

S-a făcut trimitere, în susţinerea nevinovăţiei inculpatului D., la declaraţiile martorilor VV. şi III., din care rezultă că nu a avut nicio înţelegere privind plata comisionului de 10% de către compania LL..

De asemenea, nici inculpaţii E., respectiv A., nu au confirmat înţelegerea, astfel încât singurul martor care îl incriminează este YY..

Inculpatul D. nu a pretins şi nu a primit de la denunţătorul YY. nicio sumă de bani, nefiind probe care să dovedească contrariul.

În ceea ce priveşte relaţia inculpatului cu prim-ministrul AAAAAAAAAA., se arată că nu a existat, aspect care rezultă din declaraţiile acestui martor, coroborate cu declaraţiile martorilor GGGGGGGGGG., CCCCCCCCCC., dar şi cu declaraţia inculpatului A..

Cât priveşte contribuţia inculpatului D. în deblocarea plăţilor către compania austriacă LL., apărarea a susţinut că hotărârea primei instanţei se fundamentează exclusiv pe declaraţiile martorului denunţător YY..

S-a susţinut, de asemenea, că nu există nicio concordanţă între valoarea comisionului susţinut a fi fost agreat de compania LL., respectiv a celui susţinut a fi fost pretins de către inculpat, prin cuantumul sumelor recuperate.

Totodată, nu se confirmă nici susţinerile potrivit cărora plata datoriilor restante, înregistrate de CN CFR către compania LL., ar fi depins de aprobarea inculpatului, plata acestor datorii fiind determinată şi impusă ca urmare a acordurilor încheiate de către România cu Fondul Monetar Internaţional, cu Comisia Europeană şi cu NNNNNNNNNNNNNN..

În vederea obţinerii acestor acorduri, a existat o permanentă presiune din partea celor trei organizaţii internaţionale, privind plata arieratelor.

Apărarea face trimitere, cu privire la acest aspect, la O.U.G. nr. 99/22.09.2009 privind Acordul dintre România şi Fondul Monetar Internaţional, cu referire expresă la existenţa unui grafic de evaluare, prin care să se urmărească îndeplinirea, de către România, a obligaţiilor asumate.

În atare condiţii, plata arieratelor nu depindea de decizia arbitrară a inculpatului D., care îşi exercita atribuţiile, în perioada de referinţă, în cadrul Ministerului Transporturilor.

De asemenea, apărarea a invocat O.G. nr. 18/19.08.2010, cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2010, rectificare ce a avut ca obiect plata arieratelor în vederea îndeplinirii obligaţiilor asumate de către Guvern faţă de Fondul Monetar Internaţional, Comisia Europeană, respectiv NNNNNNNNNNNNNN..

În atare condiţii, în opinia apărării, nu a existat nicio posibilitate ca inculpatul să fi putut influenţa, în vreun mod, destinaţia sumelor sau cuantumul acestora.

Mai mult, datoria CN CFR către LL. era cea mai veche de la nivelul Ministerului Transporturilor, plata acesteia fiind, în acel moment, o obligaţie asumată de Guvernul României pentru contractarea împrumutului de la organismele financiare internaţionale, astfel încât niciun funcţionar nu putea influenţa, în vreun fel, achitarea, sau nu, a respectivei sume.

În susţinerea nevinovăţiei inculpatului, apărarea a făcut trimitere şi la declaraţia martorului EEEEEEEEEEE., director general al SN CFR S.A., în opinia căruia "demersurile făcute de Ministerul Transporturilor şi de Ministerul Finanţelor referitoare la plata restantă către LL. erau 100% legale".

Cât priveşte natura creanţei LL., stinse în timpul executării mandatului de secretar de stat de către inculpatul D., s-a arătat că aceasta a fost în sumă de 5.000.000 euro, rămasă neachitată de către CN CFR, ca urmare a lucrărilor efectuate la tronsonul Bucureşti - Câmpina.

În opinia apărării, nu există probe din care să rezulte că inculpatul D. ar fi pretins şi primit bani de la martorul denunţător YY..

Se face trimitere, în acest sens, la declaraţiile martorului EEEEEEEEEE., care infirmă existenţa oricărei pretinderi a unei sume de bani, dar şi la scrisoarea din data de 16.03.2010, adresată de către Ambasadorul Marii Britanii şi Irlandei de Nord, Ministerului Finanţelor, din conţinutul căreia rezultă existenţa unor întârzieri semnificative la plata unor sume de bani către o companie britanică, ceea ce reprezintă o problemă stringentă, amintind de discuţiile pe care le-a purtat cu inculpatul D., în calitatea sa de secretar de stat.

Instanţa de fond nu a evaluat aceste elemente, nu a avut în vedere nici declaraţiile martorilor III., PPP. şi VV., care nu au confirmat, în nicio declaraţie, pretinderea sau primirea vreunei sume de bani în legătură cu compania LL..

În cadrul întâlnirilor pe care inculpatul le-a avut cu martorul YY., acesta era interesat doar dacă se vor aloca fonduri pentru plata datoriilor către LL., fără a exista discuţii privind vreun ajutor pe care inculpatul D. trebuia să-l ofere în vederea obţinerii şi facilitării plăţilor.

În ceea ce priveşte întâlnirea din Cipru, care a avut loc în luna mai 2011, apelantul inculpat a arătat că mandatul său de secretar de stat încetase de aproximativ 7 luni, astfel încât, şi de această dată, instanţa de fond valorifică doar susţinerile martorului YY., care nu sunt singulare.

Întâlnirea a avut loc un caracter întâmplător, martorul YY. fiind rezident în Cipru, unde locuia şi avea mai multe afaceri.

Nu a avut cunoştinţă de cele patru contracte la care face referire martorul YY. şi nici de plăţile care au fost efectuate conform acestora.

În realitate, susţine inculpatul D., martorul YY. a încercat să justifice anumite sume de bani, primite de la compania LL., prin intermediul unor plăţi făcute în interesul societăţilor sale (1.114.000 euro, precum şi 800.000 euro cash, ceea ce reprezintă suma de 2.000.000 euro, despre care se susţine în mod eronat că ar fi fost primite cu titlu de mită de către inculpatul D.).

În opinia apărării, probele indirecte administrate în cursul cercetării judecătoreşti (declaraţiile martorilor EEEEEEEEEE., NNNNNNNNNNNNN., PPPPPPPPPPPPP., AAAAAAAAAAAAAA. şi OOOOOOOOOOOOO.) infirmă cele susţinute de martorul YY..

În acelaşi sens, apelantul inculpat a susţinut că nu există probe care să confirme existenţa vreunei legături între acesta şi plăţile efectuate către societăţile MMMMMMMMMMMMM., respectiv LLLLLLLLLLLLL., iar instanţa de fond a omis să precizeze modalitatea în care, ulterior, aceste sume de bani, încasate de cele două societăţi, ar fi ajuns la inculpat.

Mai mult, între aceste societăţi şi inculpatul D. nu a existat niciodată vreo tranzacţie financiară, nici înainte şi nici după efectuarea plăţilor de către firmele martorului YY..

În fine, în opinia apărării, nu există nicio legătură între pretinsele sume de bani, la care face referire instanţa de fond şi sumele de bani încasate de către societăţile inculpatului D., EE. S.R.L. şi DD., de la CCCCCCCCCCCCCC..

G. Apelanta persoană interesată S.C. F. S.A. a solicitat desfiinţarea hotărârii primei instanţe şi, în rejudecare, respingerea cererii formulate de Ministerul Public, de luare a măsurii de siguranţă a confiscării speciale a sumei de 214.874,88 euro, cu consecinţa ridicării măsurii asigurătorii şi a restituirii sumei indisponibilizate.

În motivele scrise de apel şi în susţinerea orală a căii de atac, s-a arătat, în esenţă, că suma de 214.874,88 euro, cu privire la care s-a dispus confiscarea specială, nu provine din "afacerea LL.", nefiind incidente dispoziţiile art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen.

Astfel, în opinia apărării, instanţa de fond a avut în vedere, exclusiv, declaraţiile martorului YY., acestea nefiind însă suficiente pentru menţinerea măsurii de siguranţă.

Ca atare, în lipsa unor documente financiar-contabile ale YYYYYYYYYYY., care ar fi putut lămuri provenienţa sumelor din conturile societăţii, nu se poate reţine că S.C. F. S.A. şi F. S.R.L. ar fi fost împrumutate din fondurile companiei LL..

De asemenea, s-a invocat omisiunea instanţei de fond de a constata că, potrivit susţinerilor martorului YY., cel căruia îi revenea distribuirea fondurilor ilicite, banii cuveniţi inculpatului E. au intrat în posesia acestuia în două modalităţi (prin plăţi efectuate de către YYYYYYYYYYY. şi YYYYYYYYYYY. S.R.L. către societăţile controlate de inculpat şi, respectiv, prin numerar), creditarea S.C. F. S.A. reprezentând doar o parte din circuitul banilor, şi nu modalitatea finală în care sumele i-au fost remise inculpatului E..

Pe de altă parte, apelanta S.C. F. S.A. a susţinut că hotărârea primei instanţe este contradictorie. Astfel, deşi se constată că suma de 83.081 euro, împrumutată de către YYYYYYYYYYY. societăţii F., nu a fost niciodată transferată din contul YYYYYYYYYYY., se concluzionează că toate sumele împrumutate celor două societăţi F. provin din fonduri LL., fiind dobândite prin săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă.

Pe de altă parte, apelanta S.C. F. S.A. a susţinut că inculpatul E. nu controla această societate, şi nici celelalte societăţi la care se face referire în considerentele hotărârii atacate, reprezentantul în România al acestora fiind fratele său, DDDDDDDDDD..

Din această perspectivă, se face trimitere şi la declaraţiile martorilor GGGGGGGGGGGGG., DDDDDDDDDDDDD. şi YY..

În fine, s-a arătat că apelanta S.C. F. S.A. nu poate fi apreciată drept un terţ de rea-credinţă, ci dimpotrivă, actele cauzei conduc la concluzia că societatea a fost de bună-credinţă şi, ca atare, măsura de siguranţă este nelegală.

H. Apelanta persoană interesată VVVVVV. a solicitat desfiinţarea încheierii din data de 25.11.2021, pronunţată în dosarul nr. x/2019 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul de 3 judecători şi, în rejudecare, să se dispună admiterea cererii de modificare a obiectului sechestrului asupra unor bunuri imobile, conform proiectului actului de partaj voluntar încheiat cu inculpatul B..

În motivele de apel se arată, în esenţă, că, ulterior instituirii măsurii sechestrului asigurător, a fost încheiat un proiect de act de partaj voluntar între foştii soţi, în data de 09.11.2021, fiind stabilite două loturi, după cum urmează:

Primul lot x pentru care părţile propun preluarea în deplină proprietate şi exclusivă posesie de către petenta VVVVVV. - format din:

a) Imobil situat în municipiul Bucureşti, str. x, constând din teren în suprafaţă de 487 mp din acte şi 484 mp din măsurătorile cadastrale, identificat cu număr cadastral x, construcţia D+P+1+M, identificată cu nr. cadastral x (în suprafaţă construită la sol de 175 mp şi în suprafaţă desfăşurată de 574 mp) şi construcţia identificată cu nr. cadastral x (în suprafaţă construită la sol de 22 mp şi în suprafaţă desfăşurată de 22 mp), toate intabulate în Cartea Funciară nr. x a localităţii Bucureşti, evaluat la suma de 749.000,00 euro, conform raportului de expertiză tehnică extrajudiciară, petenta primind peste cota parte de drept de 1/2 şi cota de 1/2 (jumătate) aparţinând copartajantului B. lonuţ, evaluată la suma de 374.500,00 euro, întregindu-şi dreptul de proprietate asupra acestui imobil.

a.1) Imobilul va fi preluat de către copartajanta VVVVVV. cu sarcinile constituite în favoarea S. prin contractele de ipotecă, pentru garantarea creditului în sumă de 1.477.500,00 euro (la data de 02.11.2021) suma de 432.306,70 euro, precum şi celelalte obligaţii de plată aferente creditului, notarea interdicţiei de înstrăinare, grevare, închiriere, dezmembrare, alipire, construire, demolare, restructurare şi amenajare;

a.2) De asemenea, copartajanta VVVVVV. preia întregul credit rămas de achitat din creditul total în sumă de 1.477.500,00 euro, respectiv suma de 432.306,70 euro, calculată la data de 02.11.2021, astfel cum rezultă din Adresa nr. x/02.11.2021, emisă de către S., preluând peste cota sa ideală de drept de 1/2 din datorie în sumă de 216.153,35 euro şi suma datorată de copartajantul Costea lonuţ, în cuantum de 216.153,35 euro (reprezentând cota sa ideală de 1/2 din datorie);

b) Apartamentul nr. x, situat în oraşul Năvodari, V., W. - Lot x, judeţul Constanţa, compus din 2 (două) camere de locuit şi dependinţe (baie, hol, terasă), cu o suprafaţă utilă de 65,03 mp şi cu o suprafaţă construită de 78,68 mp, împreună cu cota parte indiviză corespunzătoare din părţile şi dependinţele comune ale imobilului bloc care prin natura şi destinaţia lor sunt în folosinţă comună forţată şi perpetuă a tuturor coproprietarilor, precum şi dreptul de proprietate asupra terenului aferent apartamentului în suprafaţă indiviză de 19,06 mp, respectiv cota parte din terenul pe care este edificat imobilul bloc, identificat cu nr. cadastral xl/l/B;5, întabulat în Cartea Funciară nr. x- CI - U4 (CF vechi nr. x) a oraşului Năvodari, judeţul Constanţa, prin încheierea de întabulare nr. 2024/13.01.204, emisă de OCPI Constanţa - BCPI Constanţa, evaluat la suma de 105.300,00 euro, conform raportului de expertiză tehnică extrajudiciară, primind peste cota sa parte de drept de 1/2 şi cota de 1/2 (jumătate) aparţinând copartajantului B., evaluată la suma de 52.650,00 euro, întregindu-şi dreptul de proprietate asupra acestui imobil;

c) Apartamentul nr. x, situat în oraşul Năvodari, V., W. - Lot x, judeţul Constanţa, compus din 3 (trei) camere de locuit şi dependinţe (living - 34,40 mp, dormitor - 14,58 mp, dormitor - 12,53 mp, baie - 5,63 mp, sas - 3,52 mp, hol - 4,29 mp şi terasă - 11,84 mp), cu o suprafaţă utilă de 74,95 mp şi cu o suprafaţă construită de 86,79 mp, împreună cu cota parte indiviză corespunzătoare din părţile şi dependinţele comune ale imobilului bloc care prin natura şi destinaţia lor sunt în folosinţa comună forţată şi perpetuă a tuturor coproprietarilor, precum şi dreptul de proprietate asupra terenului aferent apartamentului în suprafaţă indiviză de 21,39 mp, respectiv cota parte din terenul pe care este edificat imobilul bloc, identificat cu nr. cadastral xl/l/B;6, întabulat in Cartea Funciară nr. x- CI - U3 (CF vechi nr. x) a oraşului Năvodari, judeţul Constanţa, prin încheierea de întabulare nr. 24925/26.03.2014, emisă de OCPI-Constanţa-BCPI-Constanţa, evaluat la suma de 120.000,00 euro, conform raportului de expertiză tehnică extrajudiciară, primind peste cota sa parte de drept de 1/2 şi cota de 1/2 (jumatate) aparţinând copartajantului B., evaluată la suma de 60.000,00 euro, întregindu-şi dreptul de proprietate asupra acestui imobil;

Al doilea lot x pentru care părţile propun preluarea în deplină proprietate şi exclusivă posesie de către fostul soţ B. - format din:

a) Imobil situat în Municipiul Bucureşti, Şoseaua x, compus din apartament nr. x, situat la etajul 2 al imobilului, format din: hol - 45 mp, cameră -20,70 mp, cameră - 26,13 mp, bucătărie - 9,74 mp, vestibul - 7,26 mp, degajament - 6,25 mp, baie - 4,34 mp şi wc - 1,20 mp, având o suprafaţă utilă de 120,62 mp, la care se adaugă balcon - 15,28 mp, cameră de serviciu (situată la subsolul imobilului) - 13,92 mp, uscătorie (situată la mansarda imobilului) - 14,55 mp şi spălătorie (situată la mansarda imobilului) - 5,79 mp, având o suprafaţă totală de 170,16 mp, împreună cu cota parte indiviză din părţile şi dependinţele comune ale imobilului bloc care prin natura şi destinaţia lor sunt în folosinţa comună forţată şi perpetuă a tuturor coproprietarilor (casa scării, holuri, coridoare, terasă, instalaţii tehnice, alte părţi comune), cu dreptul de proprietate asupra terenului aferent apartamentului din terenul situat sub construcţii, cu dreptul de locaţiune exclusivă asupra unei suprafeţe corespunzătoare terasei imobilului bloc, suprafaţă care face obiectul contractului de închiriere din data de 01.05.2009 încheiat cu Asociaţia de proprietari "Arcul de Triumf", precum şi drepturile izvorâte din Autorizaţia de construire nr. x din data de 28.10.1998, emisă de către Primăria Sectorului 1 Bucureşti, pentru autorizarea lucrărilor de învelitură de protecţie peste terasa circulabilă a imobilului, cu o suprafaţă de 110 mp, evaluat la suma de 431.000,00 euro, conform raportului de expertiză tehnică extrajudiciară, primind peste cota sa parte de drept de 1/2 şi cota de 1/2 (jumătate), aparţinând copartajantei VVVVVV., evaluată la suma de 215.500,00 euro, întregindu-şi dreptul de proprietate asupra acestui imobil;

b) Apartamentul nr. x, situat în oraşul Năvodari, V., nr. 0, W. - zona A - lot x, judeţul Constanţa, compus din 3 (trei) camere de locuit şi dependinţe (hol, o baie, un sas), cu o suprafaţă utilă de 65,03 mp din măsurători (65,22 din acte) - şi o terasă cu o suprafaţă de 13,65 mp, împreună cu cota parte indiviză corespunzătoare din părţile şi dependinţele comune ale imobilului bloc care prin natura şi destinaţia lor sunt în folosinţa comună forţată şi perpetuă a tuturor coproprietarilor, precum şi dreptul de folosinţă asupra terenului aferent apartamentului în suprafaţă indiviză de 19,06 mp, respectiv cota parte din terenul pe care este edificat imobilul bloc, identificat cu nr. cadastral x, întabulat în Cartea Funciară nr. x (CF vechi nr. x) a oraşului Năvodari, judeţul Constanţa, prin încheierea de întabulare nr. 18829/04.04.2007 emisă de OCPI Constanţa - BCP1 Constanţa, împreună cu dreptul de proprietate asupra cotei părţi indiviză de 19,06 mp aferentă apartamentului nr. x, situat în oraşul Năvodari, V., nr. 0, tip P+4 nivele, W. - zona A - lot x, judeţul Constanţa, identificat cu nr. cadastral xl/2/C;11, bunuri evaluate la suma de 105.300,00 euro, conform raportului de expertiză tehnică extrajudiciară, primind peste cota sa parte de drept de 1/2 şi cota de 1/2 (jumătate), aparţinând copartajantei VVVVVV., evaluată la suma de 52.650,00 euro, întregindu-şi dreptul de proprietate asupra acestui imobil;

c) Dreptul de proprietate asupra cotei părţi indiviză de 32,051%, respectiv suprafaţa de 10.000,00 mp, din terenul în suprafaţă totală de 31.200 mp din actele de proprietate şi 31.198,87 mp din măsurători, având categoria de folosinţă arabil, situat în extravilanul comunei D., sat Creaţa, jud. Ilfov, evaluat la suma de 39.000,00 euro, conform raportului de expertiză tehnică extrajudiciară, primind peste cota sa parte de drept de 1/2 şi cota de 1/2 (jumătate), aparţinând copartajantei VVVVVV., evaluată la suma de 19.500,00 euro, întregindu-şi dreptul de proprietate asupra cotei părţi de 32,051%, deţinute din imobilul sus-menţionat.

În opinia apelantei, imobilele enunţate în lotul atribuit inculpatului B. ar urma să fie supuse în continuare măsurii sechestrului asigurător, astfel cum s-a dispus prin ordonanţa din 17.11.2019.

În caz contrar, ar fi încălcat dreptul de proprietate al apelantei VVVVVV., astfel cum este prevăzut în art. 53 din Constituţia României.

Se face trimitere la Decizia nr. 2/2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii, la Decizia nr. 1/2020, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, precum şi la dispoziţiile art. 669 din C. civ., potrivit cărora încetarea coproprietăţii prin partaj poate fi cerută oricând, afară de cazul în care partajul a fost suspendat prin lege, act juridic ori hotărâre judecătorească.

Înalta Curte - Completul de 5 judecători, examinând apelurile declarate în cauză, atât prin prisma criticilor invocate, cât şi din oficiu, conform art. 417 alin. (2) din C. proc. pen., constată următoarele:

A. Potrivit dispoziţiilor art. 4 alin. (1) din C. proc. pen., orice persoană este considerată nevinovată până la stabilirea vinovăţiei sale printr-o hotărâre penală definitivă, iar potrivit alin. (2) al aceluiaşi articol, după administrarea întregului probatoriu, orice îndoială în formarea convingerii organelor judiciare se interpretează în favoarea suspectului sau inculpatului.

Ca principiu fundamental al procesului penal, prezumţia de nevinovăţie determină structura procesului penal, aceasta operând atât în faza de urmărire penală, cât şi în faza de cercetare judecătorească. Potrivit acestei prezumţii, nicio persoană nu poate fi trasă la răspundere penală, decât pe bază de probe, găsindu-şi funcţionalitatea în toate momentele instrucţiei penale, dar şi în cursul judecăţii, până la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare. În virtutea acestui principiu, autorităţile judiciare au obligaţia de a porni de la prezumţia de nevinovăţie, sarcina probaţiunii trecând de la organul de cercetare penală la instanţa de judecată.

Raţiunea acestei prezumţii se bazează pe faptul că nu toate acuzaţiile sunt adevărate, deoarece o acuzaţie poate fi eronată, bazată pe coincidenţe de împrejurări care stârnesc bănuieli serioase, dar după o examinare atentă a acestora, construcţia acuzării este înlăturată.

Prin adoptarea prezumţiei de nevinovăţie, ca principiu distinct al procesului penal, organele judiciare trebuie să aibă în vedere următoarele coordonate: vinovăţia se stabileşte în cadrul unui proces, cu respectarea garanţiilor procesuale, deoarece simpla învinuire nu înseamnă şi stabilirea vinovăţiei; sarcina probei revine organelor judiciare, motiv pentru care interpretarea probelor se face în fiecare etapă a procesului penal, concluziile unui organ judiciar nefiind obligatorii şi definitive pentru următoarea fază a procesului penal; până la adoptarea unei hotărâri de condamnare, definitivă, inculpatul are statutul de persoană nevinovată; hotărârea de condamnare trebuie să se bazeze pe probe certe de vinovăţie, iar în caz de îndoială, instanţa este obligată să pronunţe achitarea.

Convenţia Europeană a Drepturilor Omului cuprinde numeroase dispoziţii de principiu relativ la prezumţia de nevinovăţie, în dispoziţiile art. 6 alin. (2) statuându-se că "orice persoană acuzată de o infracţiune este prezumată nevinovată până ce vinovăţia sa va fi legal stabilită". Principiul european al prezumţiei de nevinovăţie stabileşte că sarcina probei incumbă acuzării, iar îndoiala profită întotdeauna acuzatului", care poate adopta, în timpul procedurii, şi o atitudine de pasivitate, prin invocarea dreptului la tăcere.

Conform art. 103 alin. (1) din C. proc. pen., "probele nu au o valoare dinainte stabilită prin lege şi sunt supuse liberei aprecieri a organelor judiciare în urma evaluării tuturor probelor administrate în cauză".

Principiul liberei aprecieri a probelor, prevăzut de dispoziţiile legale enunţate, recunoaşte în favoarea organelor judiciare dreptul de a stabili, în urma evaluării ansamblului materialului probatoriu din cauză, valoarea probantă a fiecărei probe, individual şi coroborat, cu accent pe cele administrate nemijlocit. Interpretarea probelor se face în fiecare etapă a procesului penal, iar concluziile nu sunt imuabile, ci suportă modificări odată cu evoluţia ansamblului probator, până la rămânerea definitivă a hotărârii.

Pentru asigurarea respectării prezumţiei de nevinovăţie, legiuitorul a instituit, însă, standardul probei mai presus de orice dubiu rezonabil, menit să limiteze principiul liberei aprecieri a probelor şi să ofere o protecţie efectivă acuzatului. Art. 103 alin. (2) din C. proc. pen. stabileşte că, în luarea deciziei asupra existenţei infracţiunii şi a vinovăţiei inculpatului, instanţa hotărăşte motivat, cu trimitere la toate probele evaluate, iar condamnarea se dispune doar atunci când judecătorul are convingerea că acuzaţia a fost dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă. În mod similar, art. 396 alin. (2) din C. proc. pen. prevede că instanţa poate pronunţa condamnarea în situaţia în care constată, dincolo de orice îndoială rezonabilă, din toate probatoriile administrate în cauză, că fapta există, constituie infracţiune şi a fost săvârşită de inculpat.

Dacă în urma demersului de interpretare şi apreciere a probelor administrate, subzistă o îndoială cu privire la vreunul din elementele necesare tragerii la răspundere penală a persoanei cercetate, prezumţia de nevinovăţie nu este înlăturată, iar dubiul existent va profita acuzatului, urmând a fi valorificat în favoarea sa. In dubio pro reo presupune că orice îndoială se interpretează în favoarea suspectului sau inculpatului.

Aşadar, hotărârea de condamnare trebuie să se bazeze pe dovezi temeinice, neîndoielnice şi convingătoare, de natură să genereze certitudinea cu privire la vinovăţia persoanei acuzate, în cazul existenţei unui dubiu, ce nu a fost înlăturat prin probe, urmând a se pronunţa o soluţie de achitare, în considerarea art. 16 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen.

Analiza dispoziţiilor art. 103 alin. (1) din C. proc. pen. relevă faptul că, în scopul aflării adevărului, instanţelor le revine obligaţia de a depune toate diligenţele, în vederea pronunţării unei soluţii conforme cu legea şi adevărul, diligenţe care, în opinia Înaltei Curţi - Completul de 5 judecători, au fost respectate în totalitate.

Astfel, din cuprinsul hotărârii apelate rezultă, în mod neechivoc, că prima instanţă a făcut aplicarea dispoziţiilor legale anterior menţionate, întrucât argumentele logico-juridice reţinute cu privire la fiecare dintre faptele pentru care inculpaţii au fost trimişi în judecată şi condamnaţi fac referire expresă la probele administrate în cauză la urmărirea penală şi în faza cercetării judecătoreşti.

Analizând probatoriul administrat în cauză în faza de urmărire penală, cât şi a cercetării judecătoreşti de la instanţa de fond şi apel, Înalta Curte - Completul de 5 judecători constată că situaţia de fapt reţinută de prima instanţă este conformă cu realitatea, astfel că soluţia adoptată este consecinţa firească a dovezilor evidente existente în cauză.

Declaraţiile martorului YY. nu sunt singurele probe care au stat la baza stabilirii situaţiei de fapt de către prima instanţă, acestea coroborându-se cu celelalte mijloace de probă administrate în toate fazele procesuale, respectiv declaraţiile celorlalţi martori, înscrisuri, rapoarte de constatare tehnico-ştiinţifice. Chiar dacă martorul YY. a participat la activitatea infracţională, declaraţiile acestuia nu pot fi ignorate, ci trebuie analizate prin raportare la ansamblul materialului probator administrat în cauză.

În acelaşi cadru, se reţine că, în jurisprudenţa sa constantă, Înalta Curte a arătat că "regula in dubio pro reo constituie un complement al prezumţiei de nevinovăţie, un principiu instituţional care reflectă modul în care principiul aflării adevărului (...) se regăseşte în materia probaţiunii. Ea se explică prin aceea că, în măsura în care dovezile administrate pentru susţinerea vinovăţiei celui acuzat conţin o informaţie îndoielnică tocmai cu privire la vinovăţia făptuitorului, în legătură cu fapta imputată, autorităţile judecătoreşti penale nu-şi pot forma o convingere care să se constituie într-o certitudine şi, de aceea, ele trebuie să concluzioneze în sensul nevinovăţiei acuzatului şi să-l achite.

(...) Chiar dacă, în fapt, s-au administrat probe în sprijinul învinuirii, iar alte probe nu se întrevăd ori, pur şi simplu, nu mai există şi totuşi îndoiala persistă în ce priveşte vinovăţia, atunci îndoiala este echivalentă cu o probă pozitivă de nevinovăţie şi deci inculpatul trebuie achitat" (decizia nr. 3465 din 27 iunie 2007 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală); "(...) săvârşirea cu vinovăţie a unei fapte prevăzute de legea penală (...) trebuie stabilită pe bază de probe, convingerea de vinovăţie trebuie a fi certă, aşa încât să fie trasă la răspundere, potrivit vinovăţiei, doar acea persoană care a comis o infracţiune. (...) prezumţia de nevinovăţie nu poate fi anulată decât prin certitudinea instanţei asupra vinovăţiei inculpatului, certitudine bazată pe probe neîndoielnice, aşa încât, atâta vreme cât nu s-au stabilit cu certitudine temeiurile răspunderii penale, aceasta nu poate avea loc" (decizia nr. 3418 din 18 iunie 2004 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în acelaşi sens, fiind şi decizia nr. 122 din 27 martie 2006 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul de 9 judecători).

Totodată, prin Decizia nr. 692 din 8 noiembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 324 din 24 aprilie 2019, instanţa de contencios constituţional a statuat următoarele:

22. "(...) Curtea a constatat că soluţia legislativă constituie transpunerea în dreptul pozitiv a exigenţelor impuse de jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, asigurând dreptul inculpatului la un proces echitabil. Astfel, având competenţa de a aprecia diferitele elemente de probă, în vederea stabilirii vinovăţiei inculpatului, instanţa de apel nu poate pronunţa hotărârea de condamnare decât după readministrarea obligatorie a declaraţiilor pe care prima instanţă şi-a întemeiat soluţia de achitare şi care au fost suficiente pentru a-l determina pe judecătorul primei instanţe să se îndoiască de temeinicia acuzaţiei şi să motiveze achitarea acestuia (paragraful 22).

(...) Astfel, potrivit art. 420 alin. (4) şi (5) din C. proc. pen., instanţa de apel procedează la ascultarea inculpatului, când aceasta este posibilă, potrivit regulilor de la judecata în fond, poate readministra probele administrate la prima instanţă şi poate administra probe noi, în condiţiile art. 100 din acelaşi act normativ. Totodată, potrivit art. 420 alin. (8) din C. proc. pen., instanţa verifică hotărârea atacată pe baza lucrărilor şi a materialului din dosarul cauzei, precum şi a oricăror probe administrate în faţa instanţei de apel, iar, potrivit art. 420 alin. (9) din acelaşi act normativ, în vederea soluţionării apelului, instanţa, motivat, poate da o nouă apreciere probelor" (paragraful 24).

Ca atare, în situaţia în care instanţa de fond a dispus o soluţie de achitare, instanţa de apel poate să decidă asupra vinovăţiei inculpaţilor doar în urma administrării nemijlocite şi contradictorii a audierii acestora şi a martorilor (faţă de care este posibil demersul), urmând ca soluţia să se fundamenteze pe aceste probe şi, în evaluare coroborată, pe cele ştiinţifice ori pe înscrisurile depuse în dosar, în orice faza procesuală, întrucat aceste din urmă mijloace de probă conservă în mod obiectiv datele cu relevanţă atestate, fiind exclus subiectivismul în mecanismele intrinseci specifice audierilor.

B. În ceea ce priveşte apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, de inculpaţii B., C., A., D. şi E., precum şi de persoanele interesate S.C. F. S.A. şi VVVVVV., Înalta Curte - Completul de 5 judecători reţine următoarele:

B. I. Cu referire la apelul declarat de inculpatul B.:

I. În ceea ce priveşte infracţiunea de trafic de influenţă.

1. Sub un prim aspect, Înalta Curte - Completul de 5 judecători reţine că apelantul-inculpat B. a susţinut că modalitatea de formulare a acuzaţiei din rechizitoriu nu a permis desluşirea în mod corespunzător a coordonatelor de timp şi acţionale în care inculpaţii ar fi pretins un "comision" ori conţinutul individual şi concret al actelor care urmau a fi îndeplinite în schimbul acestui "comision" şi, cu atât mai puţin, nu s-a înţeles când, unde şi de la cine ar fi pretins inculpatul B. foloase cu titlu de preţ al influenţei sale pretinse asupra funcţionarilor din cadrul Ministerului Finanţelor Publice ori maniera în care acesta s-ar fi unit în rezoluţie infracţională cu coinculpaţii A. şi C..

Tot în aceeaşi ordine de idei, s-a susţinut că nici ordonanţa de regularizare nu a venit să desluşească aceste coordonate.

Referitor la aceste critici, Înalta Curte - Completul de 5 judecători reţine că aceste aspecte au făcut obiectul de analiză al cererilor şi excepţiilor în cea de-a doua fază a procesului penal, respectiv în camera preliminară, când judecătorul de cameră preliminară, admiţând în parte cererile şi excepţiile invocate, printre alţii, şi de inculpatul B., a constatat, prin încheierea din 26 februarie 2020, neregularitatea rechizitoriului şi a dispus remedierea neregularităţii actului de sesizare în ceea ce priveşte prima etapă cu privire la:

- precizarea numărului de acte materiale, respectiv descrierii actelor materiale de pretindere de către inculpaţii C., B., A. a foloaselor materiale de la cumpărătorii de influenţă, reprezentanţi ai societăţii JJ.;

- indicarea elementelor de timp, loc şi de persoane în care inculpaţii C. şi B. au afirmat că au influenţă pe lângă funcţionarii din cadrul Ministerului Finanţelor Publice/C.N. C.F.R.;

- descrierea actelor de complicitate la infracţiunea de luare de mită reţinută în sarcina inculpaţilor C. şi B. în modalitatea alternativă a "pretinderii";

- descrierea modalităţii în care au fost transmise de către martorul KK. a pretinselor foloase necuvenite în patrimoniul inculpatei C..

Ulterior remedierii acestor neregularităţi de către procuror, prin încheierea nr. 223 din data de 15 iunie 2020, au fost respinse cererile formulate, printre alţii, de inculpatul B., s-a constatat legalitatea sesizării instanţei cu rechizitoriul, legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală şi s-a dispus începerea judecăţii.

Ca urmare a formulării contestaţiilor împotriva încheierii menţionate în alineatul precedent, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală a respins, ca nefondate, contestaţiile formulate, printre alţii, şi de inculpatul B..

În aceste condiţii, aspectele invocate în apel de inculpat în partea care vizează claritatea acuzaţiei nu mai pot face obiectul de analiză în cea de-a treia fază a procesului penal, urmând a fi respinse ca atare.

Mai mult, relativ la aceste critici, instanţa de apel îşi însuşeşte argumentele primei instanţe care a reţinut, în considerentele sentinţei apelate, că determinarea coordonatelor de timp în care s-a desfăşurat activitatea infracţională prin fixarea unor limite temporale, iar nu a unei date exacte, satisface cerinţele de rezonabilitate din perspectiva obiectului judecăţii şi al respectării dreptului la apărare în contextul caracterului insidios specific cauzelor de corupţie.

Din acest punct de vedere, prin Decizia nr. 802 din 5 decembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 116 din 6 februarie 2018, instanţa de contencios constituţional a reamintit că "faza procesuală a camerei preliminare are principala menire de a pregăti cauza în vederea exercitării funcţiei de judecată, astfel încât instanţei de judecată îi rămâne să dezlege doar aspectele de fond ale acuzaţiei, examenul de legalitate a rechizitoriului şi a materialului de urmărire penală realizându-se de către judecătorul de cameră preliminară" (paragraful 24).

Conchizând, sub acest aspect, în ceea ce priveşte apărarile comune formulate de apelanţii-inculpaţi B., C. şi A. relativ la depăşirea obiectului judecăţii, Înalta Curte - Compeltul de 5 judecători constată, după cum în mod corect s-a apreciat în considerentele sentinţei apelate, că acestea constituie doar aspecte circumstanţiale care au fost lămurite în cursul cercetării judecătoreşti în faţa primei instanţe.

În plus, instanţa de apel reaminteşte că, în analiza actului de sesizare, trebuie ţinut cont de faptul că, în sistemul nostru de drept, nu este prevăzut un model standard de întocmire a rechizitoriilor, astfel încât fiecare procuror îşi poate dezvolta o manieră proprie de redare a faptelor descrise, cu condiţia ca rechizitoriul să conţină toate elementele menţionate în art. 328 din C. proc. pen.

Or, sub acest aspect, Înalta Curte - Completul de 5 Judecători constată că faptele de care au fost acuzaţi inculpaţii au fost încadrate în nişte repere rezonabile din punct de vedere temporal, într-o modalitate suficientă pentru individualizarea acestora, nefiind încălcat dreptul la apărare al inculpaţilor şi fără a se depăşi obiectul judecăţii după cum s-a procedat la descrierea acestuia în actul de sesizare.

2. Înalta Curte - Completul de 5 judecători constată ca fiind neîntemeiate criticile apelantului inculpat cu privire la probaţiune, vinovăţia acestuia rezultând din probele testimoniale, care se coroborează cu celelalte mijloace de probă administrate, şi nu doar din declaraţia denunţătorilor.

După cum s-a susţinut de către apelantul-inculpat B. în motivele de apel, nu pot fi contestate elementele de fapt ce se desprind din contractele de consultanţă dintre OO. şi Asociaţii şi LL., contractele acestei din urmă persoane juridice cu Ministerul Transporturilor şi finanţările obţinute şi nici operaţiunile financiar-bancare descrise în actul de sesizare.

În aceste condiţii, obiectul de analiză din apel nu se va mai raporta la cele reţinute de prima instanţă cu privire la participarea asocierii LL.-AAA.-CCC. la licitaţiile organizate pentru reabilitarea căii ferate Bucureşti - Constanţa şi necesitatea asigurării unei finanţări suplimentare (aspecte necriticate), ci va viza caracterul real sau fictiv al celor două contracte de consultanţă, dacă a existat sau nu o înţelegere pentru plata comisionului de 3,5% în scopul menţionat de acuzare, inclusiv din perspectiva momentului încheierii acestor contracte între LL. (Asocierea LL.-AAA.-CCC.), în calitate de client - contractele fiind semnate din partea asocierii de către DDD., EEE. şi FFF. -, şi OO. şi Asociaţii, în calitate de consultant - contractele fiind semnate de OO., toate acestea făcând obiectul criticilor în apelul inculpatului B..

În ceea ce priveşte caracterul real sau fictiv al celor două contracte de consultanţă încheiate între LL. şi OO. şi Asociaţii, Înalta Curte - Completul de 5 judecători nu va mai relua în detaliu declaraţiile martorilor pe care prima instanţă şi-a fundamentat soluţia, instanţa de apel urmând a sublinia doar anumite pasaje semnificative din aceste declaraţii.

Astfel, pe parcursul urmăririi penale, relativ la aceste aspecte, martorul OO. a menţionat următoarele:

- în cuprinsul declaraţiei din data de 24.03.2016, acesta a menţionat că, "În perioada 2006-2013, KKK. mi-a cerut să iau legătura cu C., de la firma ZZZ. şi împreună cu aceasta să fac demersurile necesare pentru încheierea unui contract de consultanţă cu asocierea de firme LL./AAA./JJ. în care lider de asociere era firma JJ.. Am luat legătura cu C. şi am încheiat contractul de consultanţă menţionat . În baza acestui contract, am încasat în perioada 2006-2013 suma de 32.772.094 RON (fără TVA). Consultanţa s-a rezumat doar la întocmirea de documente la nivel formal care în niciun caz nu ajungeau la valoarea respectivă. După fiecare tranşă de plăţi virată în contul societăţii mele, eram contactat de KKK. care îmi indica valorile şi destinaţia sumelor încasate";

- în data de 27.03.2017, martorul a declarat că, "În anul 2005, am avut o discuţie la mine la cabinet cu KKK. şi C. care era o cunoştinţă a domnului Costea [...] Cu prilejul acestei discuţii, KKK. mi-a comunicat că urma să închei un contract de asistenţă juridică cu firma LL., pentru a încasa şi plăti sume de bani importante, în vederea derulării în bune condiţii a contractului încheiat de firma austriacă cu CN CF CFR S.A. [...] Practic, am înţeles de la acesta că urma să închei un contract cu firma susamintită, fără a efectua activităţi concrete care făceau obiectul contractului, urmând să încasez bani pe care, apoi, urma să-i remit către KKK. sau C., sub diverse forme ce urmau să-mi fie indicate ulterior. [...] Am înţeles de la KKK. că banii erau pentru faptul că firma LL. a câştigat o licitaţie vizând reabilitarea căii ferate Bucureşti - Constanţa, precum şi pentru ca respectiva firmă, în urma desfăşurării activităţilor de reabilitare, să primească la timp şi în mod prioritar sumele din contract de la compania românească. Menţionez că la acel moment eu nu m-am întâlnit cu vreun reprezentant al firmei LL., ci legătura cu firma era intermediată de C.. A fost semnat un contract [...] de mine pentru OO. şi Asociaţii şi apoi predat numitei C. care mi-a adus înapoi un exemplar semnat şi de reprezentanţii firmei austriece. Arăt că nu a existat niciun fel de negociere cu privire la termenii contractului încheiat între OO. şi Asociaţii şi firma LL..[...] Arăt faptul că nu au fost prestate activităţi de consultanţă sau de altă natură, potrivit contractului încheiat de către OO. şi Asociaţii faţă de firma LL.. Firma LL. nu ne-a solicitat documente justificative de niciun fel";

- în declaraţia din data de 05.03.2018, acelaşi martor a declarat că "[...] aceste contracte între OO. şi Asociaţii şi asocierea LL.-AAA. aveau un caracter pur formal. Acesta este motivul pentru care nu am purtat negocieri cu reprezentanţii LL.-AAA. semnând pur şi simplu hârtiile primite de la C."

Ulterior, pe parcursul cercetării judecătoreşti în prima instanţă (27.04.2021), martorul OO. a declarat, în condiţii de oralitate, contradictorialitate şi nemijlocire, că "Nu am negociat clauzele contractuale cu reprezentanţii firmei LL., contractul s-a semnat prin intermedierea doamnei C., nu m-am ocupat personal de acest lucru, colegul meu, GGG., s-a ocupat de acest aspect. Nu am lecturat acest contract înainte de a-l semna, dar ştiam ce conţine de la GGG.", aceleaşi aspecte regăsindu-se şi în declaraţia din data de 09.01.2023 când a menţionat că, în ceea ce priveşte contractele cu LL., "[...] nu m-am ocupat personal de amănunte, colegul şi asociatul de la firmă, GGG., este cel care a gestionat relaţia cu clientul".

Elementele de fapt ce se desprind din declaraţia martorului OO. - şi care au fost evidenţiate în alineatele de mai sus - se coroborează cu cele ale martorului FFF., ce a fost audiat în faţa primei instanţe la termenul de judecată din data de 07.10.2021, acesta menţionând că "[...] arăt că eu am semnat aceste contracte, la dispozitia Consiliului de supraveghere, fără să le negociez [...] La momentul semnării contractelor de consultantă, sigur dl. OO. nu a fost de faţă", respectiv cu ale martorului DDD. din data de 18.11.2021, care a declarat, în privinţa semnării acestor contracte, că "[...] nu le-am semnat în prezenţa dlui OO., nu îmi mai amintesc dacă la momentul la care eu am semnat contractele, acestea purtau vreo semnătură din partea OO. şi Asociaţii". Aceste din urmă elemente de fapt - care scot în evidenţă că martorul OO. nu a fost prezent la semnarea contractelor - se regăsesc şi în exprimarea folosită de acest din urmă martor, în sensul că, după ce au fost întocmite de GGG., au fost "ulterior circulate prin intermediul lui C. prin firma LL." (declaraţia din 21.04.2021).

În ceea ce-l priveşte pe martorul GGG.:

- în cursul urmăririi penale, referitor la cele două contracte de consultanţă, a menţionat că "[..] nu era cazul să pun întrebări suplimentare şi nici nu mi se oferau detalii referitoare la aspectele contractului",

- în cursul cercetării judecătoreşti în faţa primei instanţe, acesta a declarat că, "În legătură cu contractele de consultanţă [...] am avut nişte întrebări, pe care i le-am adresat lui OO., acesta având nişte răspunsuri evazive şi eu am simţit că nu este cazul să insist cu întrebările",

- iar cu ocazia audierii în cadrul cercetării judecătoreşti din apel, la termenul de judecată din data de 06.02.2023, acesta a menţionat în declaraţia sa că, "[...] în ceea ce priveste contractul de asistenţă juridică încheiat cu compania LL., martorul OO. era laconic şi că nu dorea să dezvolte foarte mult subiectul. În aceste condiţii nu am insistat să pun întrebări suplimentare, deşi am simţit această nevoie în condiţiile în care era vorba de sume foarte mari de bani".

Din cele expuse mai sus, Înalta Curte - Completul de 5 judecători constată că sunt nefondate criticile aduse de inculpatul B. sentinţei primei instanţe care, în mod corect, a reţinut caracterul fictiv al celor două contracte de consultanţă, câtă vreme clauzele contractelor nu au fost negociate, nu s-au prestat activităţi de consultanţă, nu au fost solicitate documente justificative din partea beneficiarului de la consultant, iar "suma de 32.772.094 RON (fără TVA)" era una deosebit de mare faţă de posibilităţile de prestare a unor activităţi de consultanţă din partea societăţii OO. şi Asociaţii.

În ceea ce priveşte criticile referitoare la data încheierii celor două contracte de consultanţă, martorul GGG. a menţionat - chiar dacă s-a referit la un singur contract, nu se contestă faptul că au fost două astfel de contracte aferente celor două loturi de lucrări de infrastructură - că "[...] este posibil să fi fost încheiat în perioada 2003-2004, în cursul verii, în Aleea x, eu fiind implicat în încheierea acestuia, primind indicaţii de la martorul OO. în sensul de a încheia un contract cu compania LL.".

Dată fiind trecerea unui interval de peste 17 ani, este firesc ca martorul să nu-şi mai poată aduce aminte cu exactitate anul, urmând a fi reţinut anul 2005, iar nu 2003-2004. În aceste condiţii, la care se adaugă cele reţinute, în mod corect, de prima instanţă cu privire la interpretarea clauzelor contractuale, Înalta Curte - Completul de 5 judecători va respinge criticile aduse de apelantul-inculpat B. cu privire la data încheierii celor două contracte, fiind evident faptul că, deşi în cuprinsul acestora se menţionază data de 15.12.2005, ca zi a încheierii, cele două contracte au fost semnate anterior acestei date, cu atât mai mult cu cât martorul GGG., în declaraţia dată în cursul cercetării judecătoreşti din apel, a menţionat, din punct de vedere calendaristic "în cursul verii", perioadă ce se situează în intervalul reţinut în acuzare şi confirmat de prima instanţă.

Chiar dacă, în motivele de apel s-a susţinut, cu privire la data încheierii celor două contrate, că prima instanţă a dat o interpretare "selectivă şi nepotrivită contextual", făcând trimitere la o "exprimare absconsă, specifică practicilor corporatiste" ce nu ar avea "semnificaţia unei intenţii viitoare de încheiere a Contractului dintre CNCFR şi LL., fapt care rezultă inclusiv din Obiectul Contractului de consultanţă, care se referă la prestarea de servicii de consultanţă pentru a "asigura executarea corespunzătoare a Contractului (dintre CNCFR şi LL.-n.n.)"- "to secure that the Contract duly comes intoforce", Înalta Curte - Completul de 5 judecători nu îşi însuşeşte aceste critici, câtă vreme, în cuprinsul clauzelor contractuale, rezultă fără echivoc faptul că verbele au fost folosite la timpul viitor - "[...] i se va atribui un contract pentru realizarea proiectului [...]", "[...] consultantul va fi remunerat [...]".

Or, dacă cele două contracte de consultanţă ar fi fost încheiate la data de 15.12.2005 - deci ulterior datei de 16.11.2005, când s-au încheiat cele două contracte între Compania Naţională C.F.R. S.A. şi asocierea JJ. - AAA. - CCC., având ca obiect lucrări de reabilitare a liniei Bucureşti - Constanţa (loturile x şi 3) - expresiile menţionate în alineatul precedent nu ar mai fi trebuit să fie la timpul viitor pentru că deja i se atribuise asocierii contractul "pentru realizarea proiectului".

În aceste condiţii, sunt nefondate criticile formulate de apelantul-inculpat B., care a susţinut că, în cauză, nu au fost administrate probe care să confirme că acesta ar fi promis asigurarea acestui act al funcţionarilor Ministerului Finanţelor Publice, anterior acordării finanţării suplimentare, iar de aici "însăşi tipicitatea infracţiunii de trafic de influenţă nu ar exista".

În altă ordine de idei, conform clauzelor celor două contracte, societatea OO. şi Asociaţii se angaja să sprijine beneficiarul în obţinerea tuturor aprobărilor necesare, inclusiv garantarea finanţării din partea guvernului, fiind prevăzut şi faptul că, în situaţia în care LL. - AAA. - CCC. obţinea contractul de execuţie, societatea OO. şi Asociaţii urma să primească un procent de 3,5% din valoarea contractului, fără tva.

În ceea ce priveşte scopul încheierii contractelor de consultanţă, în mod corect, prima instanţă a avut în vedere elementele de fapt ce se desprind din declaraţiile martorului OO., care se coroborează cu cele ale martorilor FFF. şi DDD..

Astfel, după cum a declarat martorul OO., inculpatul B. i-a spus acestuia că îl "[...] va pune în legătură cu cineva care urma să ne introducă clientului pentru a încheia un contract de asistenţă juridică în baza căruia urma să primim sume de bani [...] marea parte a banilor urmau să ajungă la KKK., întrucât acesta, prin influenţa pe care o avea asupra factorilor de decizie din cadrul Ministerului de Finanţe, putea asigura derularea proiectului în cele mai bune condiţii pentru cel care efectua lucrările".

Or, aceleaşi elemente de fapt se desprind şi din declaraţiile martorilor:

- FFF., care a menţionat că aceste contracte de consultanţă au fost încheiate pentru că "[...] la proiectul de la Ploieşti, nu s-a primit TVA-ul, şi din această cauză s-au încheiat aceste contracte, pentru a se evita o astfel de întâmplare. Deci, era vorba despre o minimizare a riscurilor",

- iar DDD. a învederat că, încheierea celor două contracte de consultanţă a fost necesară ca "[...] o garanţie pentru a se efectua plăţile, pentru a nu se mai repeta un caz precedent, cum a fost cel de la Bucureşti-Câmpina, unde nu s-au efectuat, QQ., plăţile. (...) Aceasta era modalitatea prin care se puteau asigura plăţile respective[...]".

Prin motivele de apel, în privinţa acestor martori, apelantul-inculpat B. a susţinut că:

- pe de o parte, prima instanţă a înlăturat, în mod greşit, relatările martorilor DDD. şi FFF., care au infirmat participaţia infracţională a inculpatului B.,

- iar pe de altă parte, în mod greşit, i-a calificat pe cei doi martori ca participanţi la vreo înţelegere infracţională, fără măcar a menţiona faptul că aceştia au fost absolviţi de orice răspundere penală cu privire la comiterea unei infracţiuni de corupţie activă de către autorităţile judiciare austriece, susţinându-se, prin trimiterea la principiul ne bis in idem, că aceşti martori, beneficiind de o prezumţie de nevinovăţie definitivă sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de cumpărare de influenţă şi dare de mită către inculpaţii din prezenta cauză, prezintă garanţiile unui adevăr juridic - stabilit de autorităţile austriece - că nu au cumpărat influenţa şi nici nu au săvârşit infracţiunea de dare de mită.

În aceste condiţii, apelantul-inculpat B. a susţinut că, închiderea procedurii penale de către autorităţile judiciare austriece împotriva presupuşilor autori ai infracţiunilor corelative de dare de mită şi cumpărare de influenţă aruncă un dubiu suplimentar asupra viabilităţii acuzaţiilor formulate în prezenta cauză penală, demonstrând că, în realitatea faptică, asemenea acte de conduită corelative - corupţie activă şi corupţie pasivă - nu s-au petrecut.

În referire la aceste critici, Înalta Curte - Completul de 5 judecători îşi însuşeşte pe deplin considerentele primei instanţe şi ţine să precizeze că, apărarea inculpatului a scos din contextul relatărilor martorilor FFF. şi DDD., ceea ce aceştia au declarat.

Astfel, martorul FFF., în referire la contractele de consultanţă, după ce a menţionat că "Nu am fost implicat în negocierea acestui contract şi nu ştiu cum s-a încheiat acest contract, doar l-am semnat, din dispoziţia conducerii" şi că, în ceea ce priveşte implicarea sa, a precizat că a fost "[...] responsabil de partea tehnică şi doar de această parte m-am ocupat, aceste aspecte nu erau în domeniul meu de competenţă", acesta nu a făcut precizarea indusă prin motivele de apel, în sensul că, a "infirmat participaţia infracţională a inculpatului B.", ci doar că "Nu îl cunosc nici pe dl. B.", după cum nu-i cunoaşte "nici pe dl. D., nici pe dna. C. şi nici pe dl E." (declaraţia din data de 07.10.2021).

Aceleaţi aspecte, ca în cazul martorului FFF., se desprind şi din declaraţia martorului DDD., acesta declarând că "Nu l-am cunoscut pe A., nici pe B., nici pe D., nici pe C. şi nici pe E." (declaraţia din data de 18.11.2021).

În ceea ce priveşte faptul că martorii DDD., EEE. şi FFF. au fost absolviţi de răspunderea penală cu privire la comiterea unor infracţiuni de corupţie activă de către autorităţile judiciare austriece - ceea ce ar constitui în opinia apelantului o prezumţie de adevăr -, Înalta Curte - Completul de 5 judecători ţine să precizeze că prezumţia de adevăr este caracteristica (funcţia) primordială a autorităţii de lucru judecat de care se bucură doar hotărârile judecătoreşti.

Pe lângă faptul că soluţia de încetare a procedurilor penale adoptată de autorităţile judiciare din Austria nu i-a vizat pe inculpaţii din prezenta cauză şi chiar dacă această soluţie a vizat acuzaţiile corelative (latura activă) celor ce fac obiectul prezentei cauze, Înalta Curte - Completul de 5 judecători observă că întreaga critică adusă de apelantul-inculpat acreditează ideea că astfel de soluţii (în legislaţia internă fiind cele de clasare) ar trebui să se bucure de autoritate de lucru judecat.

Cu privire la acest aspect, instanţa de apel face trimitere la considerentele expuse de Curtea Constituţională a României care, în cuprinsul Deciziei nr. 419 din 23 iunie 2020 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 998 din 28 octombrie 2020, a reţinut că "soluţiile de clasare sunt date atunci când procurorul nu exercită acţiunea penală ori, după caz, stinge acţiunea penală exercitată, întrucât există unul dintre cazurile prevăzute la art. 16 alin. (1) din C. proc. pen.. Însă este evident că numai hotărârile judecătoreşti se pot bucura de autoritate de lucru judecat, nu şi actele emise de Ministerul Public. Instanţa judecătorească beneficiază, în mod exclusiv, de jurisdictio şi imperium [...]".

Or, dacă este adevărat că prezumţia de adevăr - res judicata pro veritate accipitur - ce a fost invocată de apărarea apelantului-inculpat B., corespunde efectului sau, mai exact, funcţiei pozitive a autorităţii de lucru judecat, conform căreia, cele statuate printr-o hotărâre nu mai pot fi contrazise ulterior în alt proces, Înalta Curte - Completul de 5 judecători nu poate să nu aibă în vedere, pe de o parte, faptul că nu suntem în prezenţa unei hotărâri judecătoreşti, ci a unei soluţii adoptate de procuror, iar pe de altă parte, această din urmă soluţie adoptată de Procuratura Centrală pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei din Austria nu-i vizează pe inculpaţii din prezenta cauză.

Deşi s-a susţinut în motivele de apel că faptul principal al pretinderii şi primirii de către B. de foloase cu caracter infracţional ar fi fost reţinut de către prima instanţă doar prin raportare la susţinerile martorului denunţător OO. - câtă vreme martorii denunţători III. şi UUU. au cunoscut de la OO. că inculpatul B. ar fi pretins ori primit bani ori alte valori cu titlu de preţ al pretinsei sale influenţe vândute cumpărătorilor de influenţă din cadrul LL. -, Înalta Curte - Completul de 5 judecători va înlătura aceste critici, având în vedere că prima instanţă s-a raportat şi la alte mijloace de probă, ce vor fi menţionate în continuare.

Astfel, după cum s-a reţinut în mod corect în hotărârea atacată, instanţa de apel are în vedere şi menţiunile din arhiva societăţii OO. şi Asociaţii referitoare la obiectul întâlnirilor pe care martorul GGG. - "[...] cel care coordona acest proiect" (declaraţie martor OO. din data de 27.04.2021) - le-a avut atât cu inculpatul B., cât şi cu inculpata C.:

- la data de 14.09.2007, avocatul GGG. a menţionat activitatea de "pregătire evidenţă NNN. şi reorganizare dosar proiect LL." cu o durată de 6:30 ore;

- la data de 21.09.2007, avocatul GGG. a menţionat aceeaşi activitate de "pregătire evidenţă NNN. şi reorganizare dosar proiect LL." cu o durată de 6:30 ore;

- la data de 04.06.2008, avocatul GGG. a menţionat activitatea de "rezolvare probleme KKK. (cu dl. OOO. de la Constanţa) şi întâlnire cu C. referitor proiect JJ." cu o durată de 2:00 ore;

- la data de 27.06.2008, avocatul GGG. a menţionat activitatea de "întâlnire cu C. referitor situaţie plăţi IC" cu o durată de 1:30 ore;

- la data de 11.04.2013, avocatul GGG. a menţionat o activitate desfăşurată pentru clientul KKK. "discuţie cu C., discuţii pe proiect JJ." cu durata de 1:30 ore .

Or, deşi în motivele de apel inculpatul B. a criticat sentinţa primei instanţe, susţinând că aceste menţiuni "nu reprezintă decât o interpretare secvenţială şi incompletă a conţinutului informativ al acestor probe, fiind totodată ignorată sursa acesteia", nefiind "altceva decât date informatice introduse într-un fişier informatic de către OO. şi colaboratorii acestuia, neconfirmate de către B. ori o altă terţă sursă de încredere", instanţa de apel nu poate să nu observe că,

- pe de o parte, aceste menţiuni datează cu aproximativ 10 ani înainte ca martorul OO. să formuleze denunţul din data de 16.03.2016, iar în perioada consemnării acestora, relaţiile dintre martor şi inculpat au fost caracterizate chiar de acesta din urmă de natura unei "familii extinse" (declaraţie inculpat B. din data de 09.12.2021),

- iar pe de altă parte, inculpatul B. nu a prezentat niciun motiv obiectiv al inserării acestor date cu privire la persoana sa relativ la un contract ce viza "proiectul LL.", inculpatul, potrivit poziţiei sale procesuale, fiind o persoană străină de acest proiect, deşi aceste menţiuni îl plasează în acest "proiect".

Mai mult, deşi în motivele de apel inculpatul B. a criticat sentinţa primei instanţe, susţinând că "nici martorul denunţător III. şi nici martorul denunţător UUU. necunoscând din altă parte decât de la OO. că inculpatul B. ar fi pretins ori primit bani ori valori cu titlul de preţ al pretinsei sale influenţe vândute cumpărătorilor de influenţă din cadrul LL.", iar de aici că faptul principal al pretinderii şi primirii de către B. de foloase cu caracter infracţional ar rezulta, în opinia primei instanţe, doar din declaraţiile martorului OO., ce se constituie în probe subiective, Înalta Curte - Completul de 5 judecători nu îşi însuşeşte aceste critici.

Astfel, chiar dacă, detaliile privind modalitatea în care s-a realizat înţelegerea infracţională şi persoanele implicate direct au fost aflate de către martorul III. în mod mediat şi de la martorul OO., după cum a reţinut şi prima instanţă, nu mai puţin adevărat este şi faptul că, în cuprinsul declaraţiilor sale, acelaşi martor III. a făcut menţiune despre elemente de fapt pe care le-a cunoscut de la numitul PPP..

Sub acest aspect, instanţa de apel reţine că martorul III. a învederat că, "Pentru derularea primului contract, PPP. mi-a spus că vorbea doar cu A. şi Costea" (declaraţie urmărire penală), respectiv "[...] PPP. mi-a spus că este la curent cu participarea celor doi domni menţionati, A. şi Costea. [...] PPP. se referea, per ansamblu, la plăţile făcute de LL. către OO., Hxxozoc şi celelalte companii din 2005 până în 2013. [...] B. [...] au fost menţionati de către PPP. şi VV. ca fiind unii dintre beneficiarii sumelor respective", iar după ce martorul a menţionat că PPP. a fost directorul financiar şi conducătorul de facto al companiei LL., acesta a făcut menţiunea că, atunci când se întâlnea cu PPP. la Viena, acesta din urmă "mi-a arătat plăţile făcute de LL., în trecut, în România şi persoanele la care au ajuns banii. Precizez că era vorba de dl B." (declaraţie 25.11.2021, cercetare judecătorească).

În ceea ce-l priveşte pe martorul UUU., instanţa de apel constată că prima instanţă a efectuat o amplă analiză a declaraţiilor acestora, astfel că nu le va mai relua, ci va reaminti că elementele de fapt din declaraţiile sale se coroborează atât cu cele ale martorului GGG., cât şi cu menţiunile făcute de acest din urmă martor în cadrul activităţilor efectuate pentru clientul B..

Astfel, conform datelor obţinute din arhiva OO. şi Asociaţii, în Anexa 6, pentru "clientul KKK.", au fost făcute de martorul GGG. - ce a menţionat că "aveau corespondent în realitatea faptică" (declaraţie 13.04.2021) - următoarele menţiuni

- la data de 10.06.2009, martorul GGG. a avut o "întâlnire [cu] UUU." pentru o durată de 30 de minute, următoarea menţiune fiind "redactare contract AAAAAAAA.-SSSS." tot pentru o durată de 30 de minute,

- la data de 11.06.2009, martorul GGG. s-a întâlnit din nou cu UUU. şi OOOOOOOOOOOOOO.,

- iar la data de 12.06.2009, martorul GGG. a avut din nou "întânire cu UUU." .

În contextul în care martorul UUU. a declarat că "[...] transferurile sumelor de bani în perioada 2007-2008 [...] în contul AAAAAAAA. [...] a fost un serviciu personal pentru B.", iar "AAAAAAAA. a fost înfiinţată în acest scop [...]" (declaraţie martor 27.04.2021), este evident că scopul întâlnirilor şi activităţile martorilor GGG. şi UUU. au fost efectuate în interesul inculpatului B., după cum apare menţionat în evidenţele din arhiva OO. şi Asociaţii.

În ceea ce priveşte criticile care au vizat atribuirea, de către prima instanţă, unei valori probatorii determinante unor prezumţii de fapt izvorâte din declaraţiile martorilor denunţători OO., III. şi GGG., Înalta Curte - Completul de 5 judecători le va respinge ca nefondate, câtă vreme, pe de o parte, acestea au avut un caracter rezonabil şi au vizat împrejurări cu privire la care, în mod obiectiv, nu s-au putut administra probe directe, iar pe de altă parte, soluţia primei instanţe s-a sprijinit şi pe menţiunile din rapoartele de activitate ale societăţii de avocaţi OO. şi Asociaţii, care au fost întocmite în perioada în care martorul OO. făcea parte, potrivit chiar declaraţiei inculpatului B., din "familia extinsă" a acestuia din urmă.

În mod corect s-a reţinut în sentinţa apelată că ansamblul probelor administrate a condus prima instanţă la concluzia că inculpatul B. a fost un participant activ la înţelegerea cu reprezentanţii asocierii al cărei lider era compania LL., câtă vreme, fenomenul corupţiei presupune un acord ilicit ce are la bază un proces de negociere infracţională, presupune interese de natură economică ale ambelor părţi şi care se desfăşoară în condiţii de clandestinitate şi confidenţialitate.

În prezenta cauză, pentru aflarea adevărului şi cu respectarea dreptului la apărare, prima instanţă a recurs inclusiv la mijloacele prevăzute în domeniul cooperării judiciare internaţionale pentru administrarea unui probatoriu complet.

Referitor la criticile ce au vizat faptul că martorii OO., UUU. şi III. ar fi avut calitatea de participanţi la infracţiunile de corupţie în legătură cu care au furnizat informaţii, iar atribuirea calităţii de martor de către parchet este una neloială, protejarea acestora de orice răspundere penală de către parchet neschimbând calitatea substanţială a acestora de autori sau complici ai faptelor prevăzute de legea penală, Înalta Curte - Completul de 5 judecători reţine că aceste critici au făcut obiectul cererilor şi excepţiilor în faza camerei preliminare. De asemenea, sub acelaşi aspect, Curtea Constituţională a României, în Decizia nr. 802/2017, a statuat în considerente că "[...] faza procesuală a camerei preliminare are principala menire de a pregăti cauza în vederea exercitării funcţiei de judecată, astfel încât instanţei de judecată îi rămâne să dezlege doar aspectele de fond ale acuzaţiei, examenul de legalitate a rechizitoriului şi a materialului de urmărire penală realizându-se de către judecătorul de cameră preliminară. Or, în condiţiile în care art. 342 din C. proc. pen., [...], Curtea reţine că fac obiect al verificării în procedura camerei preliminare toate actele de urmărire penală prin care s-au administrat probele pe care se bazează acuzaţia, [...], că verificarea legalităţii, inclusiv a loialităţii - componentă intrinsecă a legalităţii - administrării probelor de către organele de urmărire penală, implică controlul realizat de judecătorul de cameră preliminară cu privire la modul/condiţiile de obţinere şi folosire/administrare a probelor [...]".

Din cele prezentate mai sus, rezultă fără putinţă de tăgadă că inculpatul B. a fost persoana cu rol decizional în mecanismul infracţional, acesta comunicându-i martorului OO.:

- aspecte ce priveau încheierea viitoare a contractelor de reabilitare a căii ferate Bucureşti - Constanţa,

- faptul că martorul trebuia să încheie contractele de consultanţă care să mascheze comisionul de 3,5% din sumele încasate de la Statul Român, comision pretins de inculpat din valoarea contractelor ce urmau a se încheia de Asocierea LL.-AAA.-CCC. cu CN CFR S.A. în schimbul influenţei asupra funcţionarilor din cadrul Ministerului Finanţelor Publice în vederea asigurării finanţării proiectului de reabilitare pentru a-i determina pe aceşti funcţionari să asigure finanţarea atât în faza iniţială a proiectului, cât şi ulterior pe parcursul derulării acestor contracte,

- şi că, de punerea în practică a deciziilor inculpatului, se va ocupa inculpata C..

În ceea ce priveşte primirea folosului, apelantul-inculpat B. a criticat sentinţa apelată, susţinând prin motivele scrise de apel că singurele elemente probatorii care îl asociază, în înţeles infracţional, pe inculpatul B. cu primirea de către OO. şi Asociaţii, în perioada 2006-2013, de la JJ., a sumei de 39.363.071 RON, rezidă:

- într-o măsură exclusivă, din cele relatate de denunţătorul OO., despre acesta susţinându-se că a fost interesat în a-şi susţine denunţul,

- respectiv din menţiunile existente în rapoartele de activitate ale OO. şi Asociaţii, despre acestea susţinându-se că au fost întocmite unilateral de societatea de avocaţi, iar cel care a făcut aceste menţiuni a susţinut că inculpatul B. nu avea legătură cu proiectul LL..

De asemenea, tot sub acest aspect, criticile ce au fost aduse sentinţei apelate s-au referit la ignorarea, de către prima instanţă, a relaţionării operaţiunilor patrimoniale prin care OO. a dispus de activele financiare ale inculpatului B. în cadrul raporturilor fiduciare existente între cei doi.

Înalta Curte - Completul de 5 judecători va respinge aceste critici, soluţia adoptată de prima instanţă fiind la adăpost de orice critici, după cum se va dezvolta în continuare.

Cu titlu prealabil, instanţa de apel va face scurte referiri la contractul de fiducie, sediul materiei fiind dat de prevederile art. 773 - 791 din C. civ. intrat în vigoare la data de 1 octombrie 2011. Anterior intrării în vigoare a C. civ., în art. 3 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 51/1995 se prevedea că activitatea avocatului se realizează şi prin "activităţi fiduciare", această prevedere urmând a fi analizată şi prin prisma dispoziţiilor art. 98 şi următoarele din Statutul profesiei de avocat în vigoare la vremea respectivă.

Conţinutul contractului de fiducie (art. 779 din C. civ.)

Contractul de fiducie trebuie să menţioneze, sub sancţiunea nulităţii absolute:

- drepturile reale, drepturile de creanţă, garanţiile şi orice alte drepturi patrimoniale transferate;

- durata transferului, care nu poate depăşi 33 de ani, începând de la data încheierii sale;

- identitatea constitutorului sau a constitutorilor o identitatea fiduciarului sau a fiduciarilor;

- identitatea beneficiarului sau a beneficiarilor ori cel puţin regulile care permit determinarea acestora;

- scopul fiduciei - cauza contractului - motivul care determină fiecare parte să încheie contractul o întinderea puterilor de administrare şi de dispoziţie ale fiduciarului.

Forma contractului, publicitatea şi înregistrarea

Contractul trebuie încheiat în formă autentică, condiţia fiind prevăzută ad validitatem, sub sancţiunea nulităţii absolute a contractului - art. 1179 alin. (2) stabileşte că, în măsura în care legea prevede o anumită formă a contractului, aceasta trebuie respectată, sub sancţiunea prevăzută de dispoziţiile legale aplicabile, iar art. 1242 prevede că este lovit de nulitate absolută contractul încheiat în lipsa formei pe care, în chip neîndoielnic, legea o cere pentru încheierea sa valabilă.

În privinţa publicităţii, contractul de fiducie trebuie menţionat în Arhiva Electronică de Garanţii Reale Mobiliare pentru a fi opozabil terţilor, iar contractul care transferă sau strămută drepturi reale imobiliare sau garanţii reale imobiliare trebuie înscris şi în cartea funciară, pentru fiecare drept în parte.

Referitor la înregistrarea contractul de fiducie, legea prevede că acesta trebuie înregistrat la organul fiscal competent să administreze sumele datorate de fiduciar bugetului general consolidat al statului sub sancţiunea nulităţii absolute a contractului, iar înregistrarea trebuie făcută în termen de 1 lună de la încheierea lui.

Anterior datei de 1 octombrie 2011, în art. 3 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 51/1995 se prevedea că activitatea avocatului se realizează şi prin "activităţi fiduciare", prin dispoziţiil art. 99 lit. a) din Statutul profesiei de avocat făcându-se vorbire de un contract de asistenţă juridică special încheiat.

În raport de cele de mai sus, Înalta Curte - Completul de 5 judecători constată - după cum în mod corect a reţinut şi prima instanţă - că apărarea nu a prezentat nicio probă în sensul solicitat prin prescripţiile legale anterior referite, astfel că, existenţa unor asemenea raporturi nu a fost dovedită de inculpat.

S.C. WWWW. S.R.L.

Deşi apărarea a susţinut că, în mod greşit, prima instanţă a reţinut că facturile emise de S.C. WWWW. S.R.L. s-ar fi achitat de OO. şi Asociaţii din fondurile provenite de la compania LL., în condiţiile în care, ultima încasare în contul OO. şi Asociaţii a fost de 849.424,22 RON, în data de 13.11.2008, moment ulterior căruia orice sumă virată de LL. către OO. şi Asociaţii este străină inculpatului B., Înalta Curte - Completul de 5 judecători constată că, prima instanţă a reţinut, în mod corect, prin prisma probatoriului administrat că, pe de o parte, nu 13.11.2008 a fost ultima dată la care LL. a efectuat plăţi către OO. şi Asociaţii, ci martie 2014, iar pe de altă parte, nu a existat o solicitare din partea inculpatului B. de a i se plăti partea din comisionul primit de OO. şi Asociaţii de la LL. imediat sau la scurt timp, ci în funcţie de necesităţile acestuia, în mod fracţionat - "pe măsura derulării contractului, s-au adăugat la instrucţiunile primite iniţial şi alte scopuri pentru transferuri, gen plăţi efectuate către agenţie de turism [...]" (declaraţie martor OO. din 27.04.2021).

În ceea ce priveşte raporturile fiduciare invocate de apărare, instanţa de apel face trimitere la considerentele expuse supra când s-a analizat, cu titlu preliminar, contractul de fiducie sub aspectul conţinutului şi condiţiilor de formă, publicitate şi înregistrare ce nu au fost dovedite de apărare, iar relativ la susţinerile că facturile care nu cuprind menţiuni olografe privitoare la beneficiar pot reflecta servicii de care a beneficiat denunţătorul OO., iar nu inculpatul B., acestea vor fi respinse, ca nefondate, S.C. WWWW. S.R.L. comunicând că "[...] beneficiarii serviciilor turistice au fost dl. B. şi familia acestuia", iar în privinţa celor 3 facturi în cuprinsul cărora a fost menţionat martorul OO., acestea nu au făcut obiectul acuzaţiei, parchetul menţinând că au fost excluse plăţile în baza facturilor nr. x/31.10.2008, y/30.10.2008 şi 535/03.12.2008.

Astfel cum reţine şi prima instanţă, analiza înscrisurilor depuse la dosarul cauzei de OO. şi Asociaţii, respectiv de S.C. WWWW. S.R.L. (facturi, extrase de cont), relevă că, în perioada octombrie 2008 - martie 2014, a fost achitată suma de 2.563.644,67 RON, pentru servicii turistice.

JJJJJJJ.

Înalta Curte - Completul de 5 judecători constată că, prima instanţă, în ceea ce priveşte această societate, a reţinut în considerente elemente de fapt care se desprind din coroborarea declaraţiilor martorilor OO., Z. şi GGG., relaţiilor comunicate de ONRC, corespondenţă electronică şi rapoartele de activitate ale societăţii OO. şi Asociaţii, dar şi a celor două facturi emise de JJJJJJJ., care ar fi avut la bază un contract între aceasta şi OO. şi Asociaţii.

În legătură cu acest din urmă contract, în mod corect a reţinut prima instanţă că nu a fost identificat la niciuna dintre cele două persoane juridice, iar în contextul în care martorii GGG. şi Z. au făcut menţiunea că JJJJJJJ. era controlată de inculpatul B., la care se adaugă aspectele expuse anterior relativ la nedovedirea raporturilor fiduciare, în mod corect a fost reţinută fictivitatea relaţiei contractuale dintre OO. şi Asociaţii şi JJJJJJJ., scopul fiind acela de a conferi o aparenţă de legalitate în privinţa sumei de 89.325,22 RON.

SC TTTTTTT. SRL

Prin motivele de apel s-a susţinut că provenienţa sumei de 80.400 euro virată în conturile OO. către TTTTTTT. din fondurile încasate de OO. şi Asociaţii este infirmată de conţinutul extraselor de cont ale OO., din care rezultă că plata din data de 19.12.2011 a fost efectuată folosind disponibilul bancar generat de încasarea, în data de 02.11.2011, a 650.000 euro de la VVVVVVV., iar nu din fondurile LL., OO. şi Asociaţii având ultima încasare de la LL. la data de 12.05.2011, în cuantum de 1.000.000 RON.

Or, după cum a reţinut şi prima instanţă, potrivit înscrisurilor înaintate de autorităţile austriece, nu se poate susţine că încasarea sumei menţionate anterior ar fi sursa proximă a sumei de 80.400 euro ce a fost virată la data de 19.12.2011 către TTTTTTT., suplimentar celor reţinute de prima instanţă, Înalta Curte - Completul de 5 judecători constatând că, numai în perioada ianuarie- octombrie 2011, în conturile OO. au fost efectuate transferuri de către OO. şi Asociaţii în cuantum de 572.638 euro .

În ceea ce priveşte criticile prin care s-a susţinut că sursa sumei de 80.400 euro virată de OO. către TTTTTTT. ar proveni tot din disponibilităţile băneşti ale inculpatului B. ori au fost compensate cu aceste disponibilităţi financiare, instanţa de apel constată că sunt nefondate pentru aceleaşi motive expuse supra în relaţia cu acele societăţi.

De asemenea, relevante sunt declaraţiile martorului SSS., administratorul special al S.C. TTTTTTT. S.R.L., dar şi înscrisul transmis de S.C. TTTTTTT. S.R.L., din care rezultă că autoturismul a fost utilizat de către VVVVVV., care a suportat cheltuielile de utilizare şi întreţinere ale acestuia.

În acelaşi sens, Înalta Curte - Completul de 5 judecători reţine şi declaraţiile martorei TTT..

UUU. şi AAAAAAAA.

Apelantul-inculpat B. a susţinut că legătura dintre fondurile încasate de OO. şi Asociaţii de la LL. şi viramentele către UUU. şi AAAAAAAA. constituie doar o afirmaţie ce nu a fost probată prin reconstituirea circuitelor financiare din care să rezulte acest fapt, ci doar din depoziţiile martorului OO., iar în privinţa declaraţiilor martorului UUU., acesta nu a făcut altceva decât să confirme ce denunţase deja OO.. Relativ la menţiunile din rapoartele de activitate, apărarea a făcut trimitere la declaraţiile martorului GGG. care ar fi declarat că sursa acestor menţiuni a fost OO. şi faptul că nu s-a întâlnit vreodată cu UUU. şi nici nu-l cunoaşte.

Făcând trimitere la considerentele anterioare prin care inculpatul B. a criticat soluţia primei instanţe sub aspectul reţinerii de către aceasta a pretinderii foloaselor în cadrul înţelegerii infracţionale obiect al prezentei cauze, Înalta Curte - Completul de 5 judecători constată că sunt nefondate criticile ce au fost aduse de apelant şi în ceea ce priveşte primirea acestor foloase.

Astfel, instanţa de apel constată că martorul GGG. a menţionat în declaraţia dată în primă instanţă - şi asupra căreia a menţionat cu ocazia audierii în cercetarea judecătorească din apel că şi-o menţine - că, privitor la "consemnările din rapoartele de activitate [...] aceste menţiuni aveau corespondent în realitatea faptică".

Or, după cum rezultă din aceste consemnări, martorul GGG. s-a întâlnit cu martorul UUU. în 10, 11 şi 12 iunie 2009, iar cum acesta era singurul avocat din cadrul OO. şi Asociaţii delegat pentru afacerea LL., concluzia care se trage prin raportare şi la declaraţiile martorului UUU. - care a precizat că "[...] la cabinetul de avocatură a lui OO. [...] nu ştiu dacă m-am întâlnit cu acesta" (declaraţie 27.04.2021) şi că persoana cu care a ţinut legătura "[...] se numea GGG." (declaraţie din cursul urmăririi penale) - nu poate fi decât aceea că cei doi martori GGG. şi UUU. s-au întâlnit şi au avut discuţiile cu obiectul la care acesta din urmă s-a referit în declaraţiile sale.

Astfel, martorul UUU., în declaraţia dată la urmărire penală, a arătat, în esenţă, următoarele:

Nu îmi amintesc toate persoanele cu care am discutat, dar ştiu că persoana cu care am ţinut ulterior legătura se numea GGG..

(…) În cursul anului 2007, la solicitarea celor de la OO. şi Asociaţii, am emis mai multe facturi către diferite societăţi comerciale care îmi erau indicate de aceştia, şi am încasat diferite sume de bani în contul personal deschis la CCCCCCCC. din Elveţia. Anterior fiecărei plăţi, eu eram contactat telefonic de către B., care îmi spunea să îl sun pe GGG., pentru ca acesta să îmi indice numele companiei pentru care urma să fie emisă factura şi valoarea acesteia.

(…) Toate sumele menţionate anterior le-am retras în numerar în Elveţia, apoi le-am adus în România şi i le-am predat lui B. la biroul acestuia, care era situat în apropierea Ambasadei Chinei. Totdeauna, B. se asigura că nu este nicio persoană prezentă, nici măcar secretarele nu erau admise.

Remiterile se realizau la scurt timp după ce făceam retragerile de numerar, întrucât nu îmi plăcea să rămân cu numerarul asupra mea. De obicei zburam de la Paris la Zurich, unde retrăgeam banii, iar de acolo la Bucureşti, pentru a-i preda banii."

Analizând declaraţia martorului, coroborat cu celelalte înscrisuri, cu extrasele de cont depuse de martorul UUU., dar şi de autorităţile elveţiene, rezultă că inculpatul B. a primit, în perioada 2007-2009, suma totală de 1.605.000 euro, sub forma unor transferuri realizate în contul personal al martorului UUU. sau în contul companiei AAAAAAAA..

OOOOOOO.

Prin motivele de apel s-a susţinut că nu s-a dovedit vreo legătură între suma de 220.000 euro virată de OO. la data de 01.07.2013 către OOOOOOO. şi sumele încasate de OO. şi Asociaţii de la LL., inclusiv martorul OO. infirmând acest aspect prin declaraţia din 27.03.2017 când a precizat că încasarea din anul 2013 de la LL. nu ar avea legătură cu KKK. sau C., ci ca urmare a intervenţiei lui III..

Înalta Curte - Completul de 5 judecători constată, în ceea ce priveşte aceste critici, că martorul OO., relativ la factura emisă de OO. şi Asociaţii în luna aprilie 2011 către LL., în cuprinsul declaraţiilor sale a făcut următoarele precizări:

- în declaraţia din data de 27.03.2017, acesta a menţionat că "[...] ultima plată primită de la firma LL. s-a produs în data de 11.06.2013 în urma unei facturi emise de OO. şi Asociaţii în data de 11.04.2011 [...] plata fiind în sumă de 823.000 RON. Virarea acestei sume nu are legătură cu KKK. sau C., ci s-a făcut în urma intervenţiei lui III.";

- potrivit declaraţiei din data de 19.10.2017, "În anul 2011, în luna aprilie, am emis ultima factură, în valoare de 9.034.144,45 RON. Şi această factură a fost emisă la solicitarea C.. Această factură a fost plătită în luna mai 2011 şi un rest de 823.000 RON doi ani mai târziu, în iunie 2013".

Chiar dacă martorul OO. a menţionat în cuprinsul declaraţiei din 27.03.2017 că plata din 2013 efectuată de LL. nu ar avea nicio legătură cu inculpaţii B. şi C., ci ca urmare a intervenţiei lui III., instanţa de apel nu poate să nu observe că, pe de o parte, în partea de început a acestei declaraţii, martorul OO. a precizat că " [...] în urma contractului încheiat în anul 2005, au fost efectuate plăţi de la firma LL. către OO. şi Asociaţii în anii 2006, 2007, 2008, 2009, 2011 şi 2013", iar pe de altă parte, că factura fusese emisă în anul 2011 la solicitarea inculpatei C., fiind evident că plata efectuată de LL. nu putea fi făcută decât în considerarea acestui document şi a contractelor de consultanţă prin care s-a disimulat înţelegerea infracţională ce se constituie în primul palier al acuzaţiilor formulate şi confirmate, în mod corect, de prima instanţă.

Deşi inculpatul B. a menţionat în declaraţia dată în cursul cercetării judecătoreşti că "Referitor la firma OOOOOOO., nu îmi aduc aminte de acest nume, probabil că era una din firmele pe care OO. le folosea, obişnuia să deschidă şi să închidă firme, de aceea apar aşa de multe", negând, astfel, o implicare a sa în această societate, instanţa de apel constată, după cum în mod corect a reţinut şi prima instanţă, că probatoriul administrat în cauză - testimonial şi scriptic - relevă că acesta a fost cel care o controla încă de la înfiinţare.

În acest sens, martorul OOO. a menţionat că "i-am dat buletinul lui QQQ." pentru înfiinţarea de "firme offshore" (declaraţie urmărire penală) în cadrul cărora "[...] nu am desfăşurat nicio activitate pe numele acestei firme şi nici nu mi s-au adus la cunoştinţă activităţi derulate în numele acestei societăţi" (declaraţie cercetare judecătorească).

De asemenea, Înalta Curte - Completul de 5 judecători constată că, în cuprinsul consemnărilor din rapoartele de activitate ale OO. şi Asociaţii, pentru "client KKK." au fost inserate următoarele menţiuni:

- "operaţiuni OOOOOOO." în data de 23.08.2011 - GGG. care a confirmat că această societate era controlată de inculpatul B.;

- "OOOOOOO. - achiziţie PPPPPPPPPPPPPP.: analiza documente; amendare documente, redactare e-mail" în datele de 09.07.2013, 11.07.2013 şi 16.07.2013 - QQQQQQQQQQQQQQ., conţinutul acestei din urmă consemnări coroborându-se cu conţinutul e-mail-ului din data de 05.08.2013 ce avea ca obiect "payment [plăţi n.n.] PPPPPPPPPPPPPP.", iar printre destinatari pe "KKK. ".

În acelaşi sens, Înalta Curte - Completul de 5 judecători reţine şi declaraţia martorului Z., care confirmă primirea sumelor de bani, de către inculpatul B., de la OOOOOOO.. Astfel, acesta precizând că:

(…) Dintre aceste societăţi îmi amintesc următoarele denumiri: TTTT., UUUU., DDD., VVVV., OOOOOOO., PPPPPPP., KKKKKKK., QQQQQQQ., RRRRRRR. şi SSSSSSS.. Totodată, ştiu că S.C. JJJJJJJ. este deţinută de una dintre aceste societăţi, dar nu îmi amintesc exact care dintre ele" .

"Arăt că OOOOOOO. este o societate de la care am primit un împrumut, de la dl B., presupunerea mea fiind aceea că societatea aparţinea lui B..

De asemenea, martorul Z. a confirmat faptul că inculpatul B. a folosit identitatea lui OOO. pentru unele dintre companiile sale:

Asistenţă juridică gratuită

Prin motivele de apel apărarea a susţinut că, deşi existenţa acestei activităţi prestate de OO. şi Asociaţii contituie un fapt necontestat, legătura reţinută de prima instanţă cu încasările de la LL. şi faptul neachitării lor, precum şi dimensiunea ori întinderea acestor servicii sunt nefundamentate, constituind doar o afirmaţie a denunţătorului OO..

De asemenea, în privinţa rapoartelor de activitate întocmite de OO. şi Asociaţii, apărarea a susţinut că acestea trebuie privite cu circumspecţie în condiţiile în care MMM. şi Asociaţii reprezintă o interfaţă a denunţătorului OO., iar aceste fişe de lucru nu reprezintă decât nişte documente word, cuprind menţiuni neverificate, amestecate cu privire la o multitudine de clienţi ai OO. şi Asociaţii (nefiind dedicate exclusiv inculpatului B.) şi care puteau fi oricând completate ori alterate, nefiind confirmate ori însuşite de către B..

Înalta Curte - Completul de 5 judecători constată că sentinţa primei instanţe, sub acest aspect, este la adăpost de orice critici, probatoriul administrat pe acest segment fiind analizat în mod judicios.

Astfel, relativ la criticile conform cărora menţiunile din rapoartele de activitate nu sunt decât nişte menţiuni neverificate ce nu au fost însuşite de inculpat, instanţa de apel reţine, în mod suplimentar celor avute în vedere de prima instanţă, că:

- acestea au fost efectuate în perioada în care martorul OO. făcea parte, potrivit chiar declaraţiei inculpatului B., din "familia extinsă" a acestuia din urmă,

- iar aceste menţiuni se coroborează cu conţinutul corespondenţei electronice a inculpatului B., după cum s-a analizat, cu titlu de exemplu, supra în privinţa OOOOOOO..

Cu privire la susţinerea din cuprinsul motivelor de apel potrivit căreia OO. şi Asociaţii nu avea cum să presteze aceste servicii timp de 6 ani după ultima încasare de la LL., Înalta Curte - Completul de 5 judecători constată că aceasta susţinere este eronată, nici acuzarea, şi nici prima instanţă nereţinând că ultima plată efectuată de LL. către OO. şi Asociaţii ar fi fost efectuată la începutul anului 2008, câtă vreme ultima menţiune din evidenţele orelor prestate de societatea de avocatură pentru inculpatul B. este 17.03.2014.

Concluzionând, Înalta Curte - Completul de 5 judecători apreciază că probele administrate dovedesc, dincolo de orice dubiu, că inculpatul B. a pretins de la de la reprezentanţii societăţii LL. plata unui comision de 3,5% din valoarea contractelor ce urmau a fi încheiate de asocierea LL.-AAA.-CCC. cu CNCFR S.A. privind reabilitarea căii ferate Bucureşti - Constanţa, pentru ca, în schimbul acestuia, să îşi exercite influenţa asupra funcţionarilor din cadrul Ministerului Finanţelor Publice cu atribuţii în asigurarea finanţării proiectului de reabilitare a căii ferate Bucureşti - Constanţa, pentru a-i determina pe aceştia să asigure finanţarea proiectului atât iniţial, cu prilejul încheierii contractelor de reabilitare, cât şi ulterior, pe parcursul derulării acestor contracte, iar ulterior, conform acestei înţelegeri, a primit sume de bani totalizând 3.121.328,41 RON şi 1.919.900 euro.

II. În ceea ce priveşte infracţiunea de luare de mită sub forma complicităţii.

Sub acest aspect, apelantul-inculpat a menţionat în motivele scrise de apel că "înţelegerea cu reprezentanţii societăţii LL. în numele lui A.", care ar fi fost făcută de inculpatul B. şi reprezentanţii LL., nu a fost în niciun fel demonstrată ori sprijinită pe probele cauzei.

Făcând trimitere la declaraţiile martorului GGG. care nu ar cuprinde nicio referire la inculpatul A. ori vreo legătură a acestuia cu contractul LL. sau cu inculpatul B., în motivele de apel s-a susţinut că nici clauzele contractelor de consultanţă încheiate între OO. şi Asociaţii şi compania LL. nu ar face dovada vreunui act de pretindere a mitei de către inculpatul A. şi, cu atât mai puţin, a vreunui ajutor dat de inculpatul B. în acest sens.

De asemenea, criticile aduse au vizat faptul că nici măcar declaraţiile denunţătorului OO. nu cuprind vreo referire la pretinderea de către A. a vreunui folos în anul 2005 şi la un ajutor dat de B. în această privinţă, în opinia apelantului prima instanţă substituind probele actului pretinderii de către A. a "mitei" de la LL. cu ajutorul inculpatului B. cu argumente subiective proprii, neîntemeiate pe informaţiile rezultate din probele administrate, astfel încât nu poate fi stabilit, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că inculpatul B. ar fi săvârşit acte de complicitate la infracţiunea de luare de mită, comisă în modalitatea alternativă a pretinderii folosului.

Înalta Curte - Completul de 5 judecători, analizând criticile formulate de inculpatul B. sub acest aspect, reţine, după cum s-a arătat în motivele de apel, că inculpatul B. nu a contestat aspectele care privesc:

- finanţarea lucrărilor de reabilitare a căii ferate Bucureşti - Constanţa ce urma să fie asigurată printr-un contract de împrumut încheiat între JJJ. pentru Cooperare Internaţională şi Statul Român pentru suma de 156.000.000 de euro;

- ofertele companiilor participante la licitaţie au depăşit suma de 156.000.000 de euro, la deschiderea ofertelor constatându-se că cele mai mici preţuri propuse era de 340 milioane de euro;

- necesitatea asigurării diferenţei de către Ministerul Finanţelor Publice;

- existenţa memorandumurilor încheiate între CN CFR S.A. şi ofertanţii câtigători prin care se arăta că CN CFR S.A. va încheia contractele de execuţie doar cu condiţia ca Ministerul Finanţelor Publice să aprobe finanţarea diferenţei de valoare între suma de 156.000.000 de euro şi preţul total al contractelor;

- solicitarea transmisă de Ministerul Transporturilor către Ministerul Finanţelor Publice, în atenţia ministrului A., din data de 5.09.2005 prin care se aducea la cunoştinţă că singura modalitate prin care contractele de executare pot fi semnate este ca Guvernul, prin Ministerul Finanţelor Publice, să asigure finanţarea suplimentară;

- aprobarea Memorandumului propus de ministrul A. şi ministrul RRRRRRRRRRRRRR. privind acordul de principiu pentru aprobarea contractării de către Ministerul Finanţelor Publice, începând cu trimestrul al IV-lea al anului 2006, a unor credite externe în valoare totală de 184.800.000 de euro;

- comunicarea acestei aprobări către JJJ. şi semnarea, la data de 16.11.2005, a celor două contracte între Compania Naţională C.F.R. S.A. şi asocierea JJ. - AAA. - CCC., având ca obiect lucrări de reabilitare a liniei Bucureşti - Constanţa (loturile x şi 3), pentru o valoare totală de 259.577.119 euro;

- aprobarea de către Ministrerul Finanţelor Publice a plăţilor furnizorilor.

Pe de altă parte, în privinţa criticilor potrivit cărora martorul OO. nu ar fi făcut, în cuprinsul declaraţiilor sale, vreo referire la pretinderea, de către A., a vreunui folos în anul 2005 şi la un ajutor dat de B. în această privinţă, instanţa de apel reţine că, într-adevăr, acest martor nu l-a indicat, din punct de vedere temporal, pe inculpatul A. la nivelul discuţiilor pe care le-a avut cu inculpaţii B. şi C. din anul 2005.

Cu toate acestea, apărarea a interpretat în mod subiectiv elementele de fapt desprinse din declaraţiile martorului OO., acesta din urmă precizând, raportându-se la data încheierii contractelor de consultanţă dintre OO. şi Asociaţii şi LL., că "Ulterior, din discuţiile avute cu KKK. şi C., discuţii purtate chiar la mine în birou, am înţeles că, pentru buna derulare a contractului era foarte importantă şi contribuţia lui A., care era ori ministru de finanţe, ori secretar de stat în cadrul Ministerului de Finanţe. Rolul acestuia era să aprobe finanţarea de către Ministerul de Finanţe a proiectului şi transferul sumelor din Trezorerie în contul CN CFR S.A.. Nu pot fixa în timp momentul acestor discuţii, însă a fost cu mult înainte de a mi se indica societăţile JJJJ. şi Q., ca societăţi în care urma să ajungă sumele de bani pentru contribuţia lui A.. Din discuţiile purtate de cei doi, a rezultat că de relaţia cu A. se ocupa KKK." (declaraţia din 05.03.2018).

În declaraţia dată în faţa primei instanţe, martorul OO. a învederat că "Ştiam de la B. de implicarea lui A., precum şi faptul că acesta îi ajuta cu plata sumelor de bani către compania CFR, precum şi din plăţile pe care le efectua colegul meu, GGG., către firme în care A. era fie asociat, fie avea un interes direct", iar în faţa instanţei de apel, acesta a declarat că "Procentul de 3,5% a fost primit [...] au fost plătite în multe tranşe unor companii de tip off-shore sau unor persoane fizice, respectiv KKK., C. şi inculpatul A., aceştia fiind beneficiarii finali ai sumelor de bani. Pentru inculpatul B. şi inculpata C. ştiam încă dinaintea semnării contractului că sunt beneficiarii acestor sume, iar cu privire la inculpatul A. am aflat despre acest lucru ulterior semnării contractului de la inculpatul B.".

În raport de elementele de fapt menţionate în cele două alineate de mai sus, la care se adaugă cele ce au făcut obiectul de analiză cu privire la infracţiunea de trafic de influenţă, Înalta Curte - Completul de 5 judecători reţine ca fiind corecte considerentele primei instanţe în sensul că informaţiile referitoare la tabloul activităţilor privitoare la proiectul de reabilitare a căii ferate Bucureşti - Constanţa, în care erau implicaţi inculpaţii, i-au fost comunicate treptat şi fracţionat şi erau limitate la activităţile ce urmau a fi întreprinse prin intermediul firmei de avocatură.

Concluzionând, Înalta Curte - Completul de 5 judecători reţine că probele administrate, astfel cum au fost evocate anterior, dovedesc, dincolo de orice dubiu, că inculpatul B. l-a ajutat pe ministrul A. să pretindă un comision de la reprezentanţii societăţii LL., pentru ca, în schimbul acestui comision, să aprobe finanţarea suplimentară necesară pentru încheierea contractelor privind reabilitarea căii ferate Bucureşti - Constanţa, iar ulterior, pe parcursul derulării contractelor, să îşi exercite atribuţiile referitoare la asigurarea fondurilor pentru plata facturilor aferente lucrărilor efectuate de asocierea din care făcea partea compania LL., după care, l-a ajutat pe A. să primească suma de 3.990.248,6 RON.

B. II. În ceea ce priveşte criticile apelantei inculpate C.:

1. Cu referire la solicitarea de trimitere a cauzei spre rejudecare, instanţa de apel constată că aceasta este nefondată, susţinerile apelantei-inculpate fiind unele eronate în raport de termenii folosiţi de prima instanţă, care au vizat, pe de o parte, formalizarea contractelor de consultanţă între LL. şi OO. şi Asociaţii, iar pe de altă parte, înţelegerea care s-a realizat cu conducerea societăţii LL..

De altfel, în cuprinsul rechizitoriului se face menţiunea expresă că martorii DDD., EEE. şi FFF. au fost semnatarii contractelor de consultanţă în calitate de reprezentanţi ai asocierii LL., aspect reţinut şi de prima instanţă în sensul că persoanele care au formalizat, din partea asocierii, înţelegerea infracţională prin încheierea celor două contracte au fost FFF., EEE. şi DDD. care au semnat, în cunoştinţă de cauză, contractele de pretinsă consultanţă încheiate cu OO. şi Asociaţii.

2. Sub aspectul greşitei condamnări a inculpatei pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă

Înalta Curte - Completul de 5 judecători reţine că, potrivit art. 16 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., acţiunea penală nu poate fi pusă în mişcare, iar când a fost pusă în mişcare nu mai poate fi exercitată dacă fapta nu există. Cazul este incident atât atunci când nu s-a produs nicio schimbare în realitatea obiectivă, cât şi atunci când nu există conduita pe care norma de incriminare o descrie verbum regens. Cazul de împiedicare a acţiunii penale rămâne incident şi atunci când există o anume conduită, dar ea nu este cea prevăzută ca element material al infracţiunii.

În cazul în care nu se poate reţine comiterea elementului material al infracţiunii de trafic de influeţă sau existenţa unei condiţii esenţiale ataşate acestui element material, se impune achitarea în temeiul art. 16 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen.. Există o diferenţă semnificativă între o faptă suficient de bine caracterizată din perspectiva normei penale de incriminare, care constă în comiterea elementului material, dar căreia îi lipseşte un element constitutiv sau o condiţie de tipicitate, caz în care achitarea se dispune în temeiul art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen., faţă de o acţiune care este întru-totul legală şi faţă de care nu se poate reţine comiterea elementului material sau existenţa unei condiţii esenţiale ataşate acestui element material şi nu sunt întrunite nici unele din elementele constitutive, caz în care achitarea se dispune în temeiul art. 16 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen.

Sub aspectul acestor critici, pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare - din care rezultă existenţa conduitei pe care norma de incriminare o descrie în verbum regens, Înalta Curte - Completul de 5 judecători va respinge criticile formulate ca nefondate.

Implicarea inculpatei C. în partea ce a precedat încheierea contractelor de consultanţă cu OO. şi Asociaţii

În ceea ce priveşte criticile apelantei referitoare la faptul că prima instanţă nu a procedat la identificarea actelor materiale ale înţelegerii propriu-zise de plată a unui comision de către compania LL. pentru asigurarea finanţării contractelor de reabilitare cale ferată, ceea ce, în opinia acesteia, echivalează cu imposibilitatea identificării acţiunii prin care inculpata C. ar fi pretins un astfel de folos, Înalta Curte - Completul de 5 judecători constată că acestea sunt nefondate, pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare.

Instanţa de apel reţine că inculpata C., la fel ca apelantul-inculpat B., nu a contestat prin motivele de apel aspectele care privesc:

- ofertele companiilor participante la licitaţie au depăşit suma de 156.000.000 de euro, la deschiderea ofertelor constatându-se că cele mai mici preţuri propuse era de 340 milioane de euro;

- necesitatea asigurării diferenţei de către Ministerul Finanţelor Publice;

- comunicarea, în data de 04.11.2005, a acestei aprobări către JJJ. şi semnarea, la data de 16.11.2005, a celor două contracte între Compania Naţională C.F.R. S.A. şi asocierea JJ. - AAA. - CCC., având ca obiect lucrări de reabilitare a liniei Bucureşti - Constanţa (loturile x şi 3), pentru o valoare totală de 259.577.119 euro;

- aprobarea de către Ministrerul Finanţelor Publice a plăţilor furnizorilor.

Implicarea inculpatei C. în înţelegerea infracţională ce a vizat proiectul de reabilitare a căii ferate pentru cele două tronsoane 2 şi 3 din proiectul LL. rezultă din probatoriul administrat în cauză în cursul urmăririi penale şi al cercetării judecătoreşti (primă instanţă şi apel), atât în partea ce a precedat încheierea contractelor de consultanţă cu OO. şi Asociaţii, când aceasta şi-a traficat influenţa asupra funcţionarilor din cadrul CN CFR S.A. cu atribuţii în obţinerea finanţării proiectului de reabilitare a căii ferate, cât şi, ulterior, pe parcursul derulării proiectului în vederea determinării acestora la efectuarea plăţilor emise în baza contractelor de reabilitare, toate acestea în schimbul unor foloase materiale necuvenite ce au fost puse în evidenţă în mod corect de prima instanţă prin indicarea traseului comisioanelor corespunzătoare înţelegerii dintre participanţii la infracţiunile de corupţie, respectiv B., A. şi inculpata C..

Apelanta-inculpată C. a menţionat în motivele de apel că prima instanţă i-a înlăturat, în mod greşit, apărările prin care aceasta a susţinut că prezenţa ei la sediul Ministerului Transporturilor era justificată de calitatea de consultant local al societăţii AAAA., iar întrebările şi solicitările de informaţii ce au fost adresate de către aceasta funcţionarilor CFR au avut în vedere interesul societăţii AAAA. în legătură cu proiectul de reabilitare în discuţie - care s-a menţinut şi ulterior încheierii contractelor aferente celor 5 loturi x deoarece societatea AAAA. era interesată să livreze echipamente şi materiale societăţilor ce câştigaseră licitaţiile pentru loturile x şi 5, fiind astfel necesar să cunoască stadiul execuţiei lucrărilor aferente proiectului, în scopul planificării negocierilor, producţiei şi livrării respectivelor echipamente şi materiale.

Înalta Curte - Completul de 5 judecători nu îşi însuşeşte criticile aduse de apelantă sentinţei primei instanţe, după cum se va dezvolta în continuare.

Astfel, deşi inculpata C. a susţinut că martorii WWW., VVV. şi XXX., în declaraţiile date pe parcursul urmăririi penale şi al cercetării judecătoreşti, ar fi făcut relatări din care ar reieşi că aceasta nu a avut niciodată vreo solicitare în legătură cu obţinerea finanţării suplimentare şi cu semnarea contractelor aferente proiectului LL., iar potrivit apărării interesul societăţii AAAA. era legat de alte proiecte pe care le desfăşura în perioada respectivă pentru CFR (lucrări de semnalizare şi energoalimentare pe segmentele Băneasa-Fundulea, Fundulea-Lehliu şi Lehliu-Feteşti), instanţa de apel reţine că aceşti martori au pus în lumină următoarele aspecte esenţiale în soluţionarea conflictului de drept dedus judecăţii:

- "Doamna C. venea periodic în sediul C.F.R., interesându-se de finanţarea ZZ., pentru proiectul Bucureşti-Constanţa [...] s-a implicat şi în legătură cu obţinerea acordului Ministerului de Finanţe de aprobare a finanţării suplimentare, în plus faţă de valoarea contractului ZZ. [...] Implicarea doamnei C. a constat în vizite atât la sediul C.F.R., cât şi la Ministerul de Finanţe, făcând diverse "presiuni" (declaraţie martor WWW. - urmărire penală);

- "[...] îmi menţin şi afirmaţiile legate de implicarea dumneaei în obţinerea acordului Ministerului Finanţelor în aprobarea finanţării suplimentare. Referitor la sintagma de "presiuni"la care am făcut referire în declaraţia de la u.p, apreciez, la acest moment, că a fost un termen exagerat. Termenul este exagerat întrucât C. nu putea să facă presiuni asupra noastră, a funcţionarilor de la CFR" (declaraţie martor WWW. - cercetare judecătorească);

- "Cu certitudine doamna C. a întrebat şi despre banii de la finanţe pentru proiectul Bucureşti-Constanţa. Era un subiect "fierbinte" la vremea respectivă şi foarte multă lume îl discuta" (declaraţie martor VVV. - urmărire penală);

- "[...] au trecut luni de zile, în tot acest răstimp, toată lumea care avea un interes legitim pentru acest proiect, respectiv reprezentanţii firmelor participante, reprezentanţii din România ai Guvernului Japoniei, veneau la Ministerul Transporturilor şi la CFR pentru a întreba ce se întâmplă, dacă sunt noutăţi în legătură cu semnarea contractelor. Acestea sunt momentele în care am avut cunoştintă de faptul că C. venea la CFR şi Ministerul Transporturilor pentru a întreba de ce nu se mai încheie contractele [...] dna C. reprezenta firma AAAA., [...] nu îmi amintesc pe cine reprezenta, dar făcea parte dintr-o pleiadă de persoane, aşa cum am arătat, reprezentanţii firmei BBBB., care veneau în Ministerul Transporturilor şi CFR întrebând acelaşi lucru, când se vor semna contractele. O dată la două, trei săptămâni [...] dna C. vizitându-ne, [...], pentru a afla dacă sunt noutăti în privinţa dezlegării semnării contractelor de lucrări, acesta nu era un lucru ieşit din comun, [...], toate firmele care aveau un interes legitim, veneau în CFR şi Ministerul Transporturilor încercând să urmărească ce se poate face pentru a semna contractele de lucrări [...] în linii mari, o ţineam la curent pe C. cu procedurile care se derulau în cadrul CFR. Nu îmi aduc aminte la ce firmă lucra, probabil că la una dintre firmele particpante la licitaţie şi care fusese declarată câştigătoare. " (declaraţie VVV. - cercetare judecătorească);

- "Aceasta trecea des pe la C.F.R. S.A.; [...] îl căuta în special pe domnul VVV. [...] Vizitele doamnei C. la sediul C.F.R. S.A. s-au desfăşurat pe întreaga perioadă a proiectului, [...] una dintre întrebări era întotdeauna legată de finanţarea proiectului, care părea interesul central" (declaraţie martor XXX. - urmărire penală);

- "Întrebările dnei C. vizau finanţarea proiectului în ansamblul său, de la ZZ. şi de la Ministerul Finanţelor" (declaraţie martor XXX. - cercetare judecătorească)

Suplimentar considerentelor oferite de prima instanţă sub acest aspect, instanţa de apel subliniază partea din declaraţia martorului VVV. din cursul cercetării judecătoreşti în care acesta a arătat că "toată lumea care avea un interes legitim pentru acest proiect, respectiv reprezentanţii firmelor participante [...] veneau la Ministerul Transporturilor şi la CFR pentru a întreba ce se întâmplă" privitor la semnarea contractelor.

Or, după cum s-a expus anterior, problema finanţării suplimentare s-a pus după momentul deschiderii ofertelor şi constatării că ofertanţii câştigători ofertaseră sume în mod substanţial mai mari decât valoarea împrumutului de la JJJ., astfel că, din acel moment, pentru a se putea încheia contractele şi pentru a se putea realiza proiectul de reabilitare a căii ferate, era nevoie ca Ministerul Finanţelor Publice să asigure diferenţa de finanţare, aspect ştiut şi relatat inclusiv de martorul VVV. - "deblocarea aprobării semnării contractelor de lucrări fiind strict legată de aprobarea din partea împrumutatului a cofinanţării acestui proiect" (declaraţie cercetare judecătorească).

Tot în referire la relaţionarea interesată a inculpatei C. cu funcţionarii din cadrul CN CFR S.A. ce aveau atribuţii în încheierea şi derularea proiectului de reabilitare a căii ferate Bucureşti-Constanţa, Înalta Curte - Completul de 5 judecători reţine că aceasta a fost pusă în evidenţă şi de martorul OO. care, în declaraţia din 05.03.2018, a menţionat că "[...] impresia mea a fost că C. avea relaţii şi cunoştinţe foarte bune, directe, în cadrul companiei CFR [...] confirmată de numeroasele referiri la persoanele cu funcţii de conducere în cadrul CFR S.A., în special referiri la domnii WWW. şi VVV. [...] în mai multe rânduri, C. a menţionat că avea informaţii directe de la cei doi privitoare la stadiul derulării contractului şi stadiul efectuării plăţilor".

În aceste condiţii, instanţa de apel reţine că sfera de cuprindere a celor care aveau "un interes legitim" era mărginită de ofertanţii-câştigători, printre aceştia nefigurând societatea AAAA., astfel că nu se justificau vizitele pe care inculpata C. le efectua "O dată la două, trei săptămâni [...] pentru a afla dacă sunt noutăţi în privinţa dezlegării semnării contractelor de lucrări" decât în condiţiile descrise în sentinţa ce face obiectul verificării în prezentul apel, aceasta fiind explicaţia celor declarate de martorul WWW. potrivit cu care inculpata "s-a implicat şi în legătură cu obţinerea acordului Ministerului de Finanţe de aprobare a finanţării suplimentare, în plus faţă de valoarea contractului ZZ.".

Mai mult decât atât, luând în considerare cronologia proiectului, chiar dacă societatea AAAA. efecutase lucrări de semnalizare şi energoalimentare pe segmentele Băneasa-Fundulea, Fundulea-Lehliu şi Lehliu-Feteşti, la data respectivă nu se semnase încă niciun contract de reabilitare a căii ferate Bucureşti-Constanţa.

În contextul factual analizat mai sus, Înalta Curte - Completul de 5 judecători constată că implicarea inculpatei în proiectul de reabilitare a căii ferate nu a fost reţinută de prima instanţă doar printr-o "preluare fidelă a diferitelor fragmente din declaraţiile martorului OO." - despre care atât inculpata C., cât şi apelanţii-inculpaţi B. şi A. au susţinut că era unul vădit interesat -, ci şi din declaraţiile persoanelor cu care aceasta a interacţionat în atingerea scopului său infracţional, anterior ca martorul OO. să afle de acest contract de reabilitare.

În declaraţia din cursul cercetării judecătoreşti în faţa primei instanţe, martorul OO., referindu-se la inculpaţii B. şi C. şi momentul la care a aflat despre acest contract de reabilitare, a învederat că, "[...] Cei doi mi-au spus că urmează să fie încheiat un contract pentru infrastructura de căi ferate, între LL. şi CFR, că o parte din banii pe care îi încasa LL. ar putea fi plătiţi în baza unui contract de asistenţă juridică pentru a le facilita relaţia atât la încheierea contractului cu CFR cât şi ulterior, la încasarea sumelor de la clientul CFR".

Prin această declaraţie, martorul OO. a reconfirmat cele arătate prin declaraţa din data de 27.03.2017 din cursul urmăririi penale, când acesta a precizat că, "În anul 2005, am avut o discuţie la mine la cabinet cu KKK. şi C. [...] Cu prilejul acestei discuţii, KKK. mi-a comunicat că urma să închei un contract de asistenţă juridică cu firma LL. [...] am înţeles de la acesta că urma să închei un contract cu firma susamintită, fără a efectua activităţi concrete care făceau obiectul contractului, urmând să încasez bani pe care, apoi, urma să-i remit către KKK. sau C., sub diverse forme ce urmau să-mi fie indicate ulterior".

După cum a reţinut şi prima instanţă, de întocmirea acestor contracte dintre OO. şi Asociaţii, pe de o parte, şi LL., pe de cealaltă parte, s-a ocupat martorul GGG., fără ca martorul OO. să fi negociat clauzele contractuale - "[...] contractul s-a semnat prin intermedierea doamnei C.[...]", fiind "ulterior circulate prin intermediul C. prin firma LL." (declaraţia din 21.04.2021), aceleaşi aspecte regăsindu-se şi în declaraţia din data de 05.03.2018 din cursul urmăririi penale - "[...] aceste contracte între OO. şi Asociaţii şi asocierea LL.-AAA. aveau un caracter pur formal. Acesta este motivul pentru care nu am purtat negocieri cu reprezentanţii LL.-AAA. semnând pur şi simplu hârtiile primite de la C." (declaraţie martor OO. din 05.03.2018).

În acest context, chiar dacă apărarea inculpatei C. a făcut trimitere în motivele de apel la depoziţiile martorilor DDD. şi FFF. din 18.11.2021, respectiv 07.10.2021, în sensul că cei doi au declarat că nu o cunosc pe inculpata C., Înalta Curte - Completul de 5 judecători va respinge criticile aduse de aceasta şi va face trimitere la considerentele expuse supra când au fost analizate apărările apelantului-inculpat B. sub acelaşi aspect.

Rolul inculpatei în asigurarea traseului comisionului corespunzător înţelegerii infracţionale ca urmare a primirii sumelor de bani de la societatea LL.

Sub acest aspect, apărarea inculpatei a criticat soluţia de condamnare pronunţată de prima instanţă, susţinând că această soluţie s-a întemeiat în mod exclusiv pe afirmaţiile martorului OO., doar din acestea putându-se desprinde concluzia că sumele de bani imputate inculpatei provin de la LL. cu titlu de sume primite pentru influenţa traficată.

Instanţa de apel constată că situaţia de fapt a fost reţinută de prima instanţă în urma examinării tuturor probelor administrate, iar adevărul constatat a fost consecinţa interpretării acestor probe, iar nu doar a declaraţiilor martorului OO.. De asemenea, hotărârea pronunţată în fond a fost consecinţa administrării probelor în mod obiectiv, apărarea având posibilitatea să administreze probe în cursul judecării cauzei la fond şi să conteste probele acuzării, probele fiind administrate în condiţii de contradictorialitate, inclusiv audierea martorilor despre care s-a susţinut că ar fi fost interesaţi în cauză, la cererea apărării, în cursul cercetării judecătoreşti în apel, care au confirmat considerentele instanţei de fond.

Astfel, elementele de fapt ce se desprind din declaraţiile martorului OO. - care, în declaraţiile sale, a relatat în mod constant aspectele ce interesează elementele esenţiale ale traficului de influenţă - se coroborează cu cele ale martorului GGG. şi menţiunile făcute de acesta din urmă în jurnalul preluat din arhiva de la MMM. si Asociaţii.

În declaraţia din data de 27.03.2017, martorul OO. a menţionat că "În decursul anilor, banii încasaţi de OO. şi Asociaţii de la firma LL. au fost viraţi către firmele indicate de KKK. sau C.".

Tot referitor la activitatea circumscrisă ilicitului penal corespunzător variantei normative a primirii, în declaraţia din data de 05.03.2018, acelaşi martor a menţionat că, pentru ca OO. şi Asociaţii să primească prima tranşă din contract, "[...] C. a venit la sediul firmei de avocaţi şi ne-a comunicat că trebuie să emitem o factură, indicându-ne suma care trebuia trecută, [...] la un moment dat, am auzit-o pe C. spunând că trebuie să meargă la CFR ca să discute şi despre problema claim-urilor pentru lucrările efectuate de LL. [...]".

Fiind audiat în data de 09 ianuarie 2023 în faţa instanţei de apel, inclusiv la cererea apărării, martorul OO. a declarat că "Scopul contractului de asistenţă juridică era să încasăm un comision de la compania LL., pe care firma urma să îl platească pentru ca afacerea pe care o derula în România să se desfăşoare în bune condiţii. Procentul de 3,5% a fost primit de către societatea de avocatură OO.. Am achitat taxele TVA şi celelalte cheltuieli şi celelalte au fost plătite în multe tranşe unor companii de tip off-shore sau unor persoane fizice, respectiv KKK., C. şi inculpatul A., aceştia fiind beneficiarii finali ai sumelor de bani. În momentul în care societatea de avocatură OO. şi Asociaţii primea sumele de bani de la LL., era directionate spre beneficiarii finali, la indicaţiile date de inculpata C.".

Martorul GGG. a fost audiat în data de 06.02.2023 în cursul cercetării judecătoreşti din apel, inclusiv la cererea apărării inculpatei C., acesta menţinându-şi declaraţiile date pe percusul procesului penal, ocazie cu care a menţionat că "Inculpata C. era persoana de la care am primit instrucţiuni referitoare la anumite plăţi de efectuat, instrucţiuni pe care le-am prezentat lui OO. [...] C. îmi comunica ce sumă să facturăm către LL.".

Aceste elemente de fapt susţinute de probatoriul testimonial se coroborează cu menţiunile scriptice din conţinutul rapoartelor de activitate ale societăţii OO. şi Asociaţii care au fost redate în mod fidel de prima instanţă, menţiuni care o plasează atât pe inculpata C., cât şi pe inculpatul B. în activitatea circumscrisă ilicitului penal şi care au fost efectuate în perioada în care martorul OO. făcea parte din "familia extinsă" a inculpatului B., potrivit chiar declaraţiei acestuia, după cum s-a arătat supra în considerentele prezentei decizii.

Aşadar, toate aceste elemente de mai sus nu susţin criticile aduse de apelanta-inculpată C. sentinţei primei instanţe, ci vin să demonstreze tocmai implicarea acesteia în "afacerea LL.", aceasta fiind cea care ţinea evidenţa plăţilor efectuate de OO. şi Asociaţii din sumele încasate cu titlu de comision de la compania LL..

Prin motivele de apel, inculpata C. nu a contestat caracterul real al sumelor ce au fost achitate de OO. şi Asociaţii în baza contractelor ce au fost reţinute de acuzare şi, ulterior, confirmate prin hotărârea primei instanţe, ci s-a criticat faptul că, independent de scopul economic şi de oportunitatea acestor contracte, nu se poate susţine că plăţile efectuate în temeiul acestora ar fi nejustificate.

Înalta Curte - Completul de 5 judecători nu îşi însuşeşte aceste critici şi reţine că hotărârea primei instanţe este la adăpost de orice critici şi sub acest aspect.

Astfel, pentru a disimula caracterul infracţional al provenienţei sumelor de bani în scopul remiterii ulterioare către inculpata C., între societatea OO. şi Asociaţii sau alte societăţi controlate de martorul OO., pe de o parte, şi persoane fizice sau juridice controlate de inculpata C., prima instanţă a reţinut următoarele:

SC ZZZ. S.R.L.

Apărarea a susţinut că realitatea prestării serviciilor care fac obiectul acestor contracte şi caracterul justificat al plăţilor care s-au efectuat, au fost ignorate de prima instanţă, care le-a apreciat ca inutile, şi de această dată prima instanţă având în vedere doar declaraţiile martorului OO., prin înlăturarea aspectelor ce se desprind atât din declaraţiile martorilor MMMMMMMM., RRRRRRRR., SSSSSSSS. şi PPPPPPPP., cât şi a înscrisurilor aflate la dosarul cauzei.

Astfel, prin motivele de apel, s-a susţinut că, din probatoriul menţionat în alineatul precedent, rezultă că societatea OO. şi Asociaţii stabilea temele de interes pentru studiile lunare, criteriile pe baza cărora să fie realizată baza de date, solicita clarificări cu privire la rapoartele de bonitate predate de ZZZ., iar diferenţa dintre aceste rapoarte şi extrasele de la Registrul Comerţului era una substanţială.

Înalta Curte - Completul de 5 judecători, în referire la aceste critici, constată că prima instanţă a făcut o analiză amplă şi judicioasă sub aceste aspecte şi, în acord cu cele reţinute în sentinţa apelată, constată că încheierea acestor contracte a avut drept scop crearea unei aparenţe privind furnizarea, pe de o parte, a serviciilor din partea ZZZ. şi, pe de altă parte, justificarea plăţilor de către OO. şi Asociaţii, în condiţiile în care obiectul de activitate al societăţii de avocaţi nu era de consultanţă economică, creditare la nivel intern şi internaţional, după cum nici nu avea raporturi juridice cu zecile de mii de societăţi ce erau selectate de ZZZ. în rapoartele de bonitate furnizate societăţii OO. şi Asociaţii.

Conform contractelor şi facturilor emise de S.C. ZZZ. S.R.L., rezultă că OO. şi Asociaţii a făcut, în perioada decembrie 2006 - mai 2014, plăţi în valoare de 1.730.586,80 RON.

Înalta Curte - Completul de 5 judecători apreciază ca fiind relevantă declaraţia martorului OO. din data de 27.03.2017, în sensul că "societatea ZZZ. a emis către OO. şi Asociaţii nişte facturi care reprezentau nişte servicii ce nu ne foloseau şi nu au fost solicitate, neacoperind valoarea sumei remise, ele fiind întocmite pentru a exista o justificare a plăţilor" .

În acelaşi sens, martorul KK. a arătat că:

SC UUUUUUUU. SRL

În ceea ce priveşte această societate, criticile aduse de inculpata C. s-au circumscris inexistenţei vreunei legături în ceea ce o priveşte pe aceasta relativ la relaţia contractuală dintre această societate şi societatea OO. şi Asociaţii, apărarea susţinând că, din probatoriul administrat în cauză reiese că inculpata nu figurează în corespondenţa purtată între cele două părţi contractante, iar singurul mijloc de probă care o leagă de respectiva relaţie contractuală şi la care face referire prima instanţă este, şi de această dată, declaraţia martorului OO..

Înalta Curte - Completul de 5 judecători va înlătura aceste critici şi nu va mai relua considerentele avute în vedere de prima instanţă relativ la această societate, însuşindu-le în totalitate şi reţinând ca edificatoare următoarele aspecte din declaraţia martorei WWWWWWWW. din data de 01.07.2021:

"Am avut un singur contract de acest tip, nu îmi amintesc ce se stipula în contract. Nu ştiu să mai fi fost încheiate contracte având ca obiect studii de fezabilitate parcuri fotovoltaice cu alte firme".

Or, în condiţiile în care, "C. [...] în încercarea de a intra pe piaţa de panouri fotovoltaice [...] a făcut studii de fezabilitate [...] iar la un moment dat a renunţat la aceste activităţi [...] cu cel puţin 1 an înainte de semnarea contractului cu OO.", iar obiectul de activitate al societăţii OO. şi Asociaţii nu avea nicio legătură cu achiziţia de parcuri fotovoltaice, sumele de bani plătite de OO. şi Asociaţii cuantificându-se la 327.021,27 RON într-un interval de 10 luni, nu se poate pune la îndoială fictivitatea relaţiilor contractuale ce au servit drept justificare pentru efectuarea acestor plăţi, la solicitarea inculpatei C..

KK. - societăţile controlate sau indicate de aceasta

Inculpata C. a criticat soluţia primei instanţe sub aspectul greşitei înlăturări a elementelor de fapt care se desprind din primele două declaraţii ale acestui martor şi valorificarea celor ce se regăsesc începând cu cea de-a patra declaraţie, susţinând că, într-o procedură judiciară trebuie să se confere credibilitate primelor declaraţii pe care un martor le dă în dosar, întrucât martorul este sincer, procesul uitării nu a acţionat într-o proproţie covârşitoare, martorul nu cunoaşte detalii din dosar şi nu au fost efectuate încă presiuni asupra sa.

Sub acest aspect, în motivele scrise de apel, apărarea a făcut trimitere la elemente de fapt menţionate de martor cu ocazia primelor audieri în sensul că nu i-a dat inculpatei niciun procent din contractele încheiate cu OO. şi Asociaţii şi nici nu au fost încheiate contracte cu QQQQQQQQ. şi firma inculpatei, că aceasta nu i-a solicitat să încheie vreun contract între QQQQQQQQ./JJJJJJJJJ. şi OO. şi Asociaţii, după cum nici nu a solicitat în baza acestor contracte vreun beneficiu.

Înalta Curte - Completul de 5 judecători va înlătura aceste critici şi nu va mai relua considerentele avute în vedere de prima instanţă relativ la această parte a activităţii infracţionale, activităţile derulate de inculpata C., ce au avut ca finalitate ascunderea şi disimularea provenienţei ilicite a sumelor de bani de la LL., rezultând nu doar din declaraţiile ulterioare primelor două audieri ale martorului KK., ci şi din:

- extrasele bancare depuse de acesta de la banca AAAAAAAAA. în relaţia cu societatea offshore YYYYYYYY. pentru suma de 199.882 euro;

- contractul încheiat între OO. şi OO. şi societatea offshore YYY.. Pentru suma de 200.000 euro, extrasele bancare în relaţia dintre aceste două persoane juridice, menţiunile din evidenţele societăţii de avocatură OO. şi Asociaţii - "întâlnire şi discuţii cu C. referitor la contract YYY. şi celelalte chestiuni deschise pe proiect JJ." - şi declaraţiile martorului GGG.;

- contractul de prestări servicii dintre OO. şi OO. şi KK. pentru suma de 83.500 euro, extrase bancare din care rezultă modalitatea de transfer a sumelor de bani;

- contractele de prestări servicii dintre QQQQQQQQ., pe de o parte, şi OO. şi Asociaţii, respectiv GGGGGGGGG., pe de altă parte, pentru sumele de 45.000 euro + TVA, respectiv 50.000 euro + TVA, declaraţiile martorilor OO. şi TTT., contractul fictiv de împrumut încheiat între inculpata Mititelu şi martorul KK., corespondenţa electronică a martorului GGG. (în attachment regăsindu-se contractul cu QQQQQQQQ., o factură emisă de această din urmă societate şi menţiunea către martor că "Au venit de la C. în atenţia ta"), evidenţa contabilă a QQQQQQQQ., extrasele de cont cu privire la aceste plăţi, înscrisul provenind de la societatea JJJJJJJJJ.;

- contractele încheiate între OO. şi OO. şi societatea offshore ZZZZZZZZ. pentru suma de 200.000 euro, menţiunile din evidenţele societăţii de avocatură OO. şi Asociaţii - "întâlnire cu C., discuţie referitoare la contract ZZZZZZZZ. şi la speţa JJ.", "discuţii şi punctaje cu C.", "întâlnire cu C., discuţii pe proiect JJ.", extrasele de cont, declaraţiile martorilor GGG. şi UUU., contractul fictiv de împrumut încheiat între inculpata Mititelu şi martorul KK..

S.C. JJJJJJJJJ. S.R.L.

În ceea ce priveşte activităţile derulate de inculpata C. prin intermediul acestei societăţi, ce au avut ca finalitate ascunderea şi disimularea provenienţei ilicite a sumelor de bani de la LL., prima instanţă a făcut o amplă analiză probatoriului administrat în cauză pe acest segment, raportându-se la:

- contractul de împrumut pentru suma de 200.000 euro acordată de SSSS. către S.C. JJJJJJJJJ. S.R.L.;

- faptul că această din urmă societate era controlată de inculpata C., după cum rezultă atât din declaraţiile martorului OO. - "[...] era controlată de către doamna C. [...]", cât şi din cea a martorilor TTT. - "[...] am discutat cu doamna C., iar ea mi-a spus că are o societate pe care aş putea să o preiau ca administrator [...]" şi Z. "[...] la cererea lui C. şi B., am înfiinţat S.C. JJJJJJJJJ. S.R.L. [...] convingerea mea a fost că fie doamna C., fie B. a dispus efectuarea plăţii", cu menţiunea că sediul social al persoanei juridice în discuţie se afla într-un imobil aparţinând inculpatului B., după cum rezultă din relaţiile furnizate de ONRC;

- scopul contractului de împrumut, la cererea inculpatei, a fost acela "[...] ca unele sume provenite de la LL. să îi fie transferate în conturile acestei societăţi [...] Acest împrumut masca o plată către doamna C. şi nu a fost niciodată rambursat", aspect confirmat şi de adresa semnată de martora TTT..

Sponsorizări

Sub acest aspect, criticile aduse de inculpată au vizat greşita reţinere de către prima instanţă a declaraţiilor martorului OO., apărarea susţinând, contrar celor relatate de martor, că aceste plăţi au avut un caracter umanitar şi nu a fost probată o eventuală legătură cu LL..

Instanţa de apel va respinge criticile aduse de apelanta-inculpată, având în vedere că, pe lângă declaraţiile martorului OO., care a învederat că "banii proveneau de la contractul LL.", prima instanţă s-a raportat şi la declaraţiile martorului GGG..

De altfel, însăşi inculpata C., în declaraţia dată la 9 decembrie 2021, în primă instanţă, a declarat că plăţile au fost efectuate de societatea de avocatură, urmare a solicitărilor adresate personal martorului OO..

Asistenţă juridică gratuită

Prin motivele de apel, apărarea a criticat sentinţa primei instanţe, susţinând că singurul mijloc de probă care a fost avut în vedere este, şi de această dată, declaraţia martorului OO., iar pretinsele ore, ce ar fi fost prestate de OO. şi Asociaţii, nu au fost niciodată aduse la cunoştinţă inculpatei sau unei alte persoane din cadrul CC., mai mult, această din urmă societate neavând încheiat vreun contract de asistenţă cu OO. şi Asociaţii.

Înalta Curte - Completul de 5 judedători reţine ca nefondate criticile formulate de apelanta-inculpată C., constatând, pe de o parte, că prima instanţă a făcut o corectă coroborare a menţiunilor existente între corespondenţa electronică, ce atestă prestarea acestor servicii juridice şi menţiunile făcute în rapoartele de activitate ale OO. şi Asociaţii, inclusiv prin raportare la declaraţia martorului GGG., iar pe de altă parte, chiar dacă MMM. şi Asociaţii - continuatoarea OO. şi Asociaţii - a confirmat că nu a existat vreun contract de asistenţă cu CC., nu se poate susţine că acestea nu au existat câtă vreme conţinutul corespondenţei electronice dovedeşte existenţa acestor activităţi juridice.

Astfel, instanţa de apel va menţiona conţinutul e-mail-ului din data de 29 martie 2010, prin care i se aducea la cunoştinţă martorului GGG., de către colega sa SSSSSSSSSSSSSS., subiectul fiind intitulat "Lucrare C.", că "În urma discuţiilor şi întâlnirii avute cu C., o voi asista la deschiderea succesiunii tatălui ei şi la realizarea tuturor formalităţilor care presupun acest lucru. Toate activităţile legate de această lucrare vor fi trecute în JG în CC. - Succesiune" .

Or, elementele factuale din conţinutul corespondenţei redate în alineatul precedent se coroborează cu cele din rapoartele de activitate ale OO. şi Asociaţii, instanţa de apel reţinând în plus faţă de prima instanţă că, în contul CC., începând cu data de 23.03.2010 şi până la data de 08.12.2010, au fost efectuate nu mai puţin de 12 astfel de însemnări cu denumirea "Succesiune" şi referiri la numele inculpatei C. şi al tatălui acesteia, OOOOOOOOO. .

Concluzionând, Înalta Curte - Completul de 5 judedători reţine că probele la care s-a făcut referire anterior, corelate cu cele indicate în hotărârea atacată, dovedesc faptul că inculpata C., prin intermediul inculpatului B., a pretins de la reprezentanţii societăţii LL. plata unui comision de 3,5% din valoarea contractelor ce urmau a fi încheiate de asocierea LL.-AAA.-CCC. cu CNCFR S.A. privind reabilitarea căii ferate Bucureşti - Constanţa, pentru ca, în schimbul acestuia, să îşi exercite influenţa asupra funcţionarilor din cadrul CN CFR cu atribuţii în obţinerea finanţării proiectului de reabilitare a căii ferate Bucureşti - Constanţa şi în plata facturilor aferente proiectului, pentru a îi determina pe aceştia să îşi exercite atribuţiile în vederea încheierii contractelor de reabilitare şi, ulterior, în vederea plăţii facturilor emise în baza acestor contracte, iar ulterior, conform acestei înţelegeri, a primit sume de bani totalizând 3.083.498,71 RON şi 1.050.087 euro.

B. III. În ceea ce priveşte criticile formulate în apel de inculpatul A. (cu referire la prima etapă infracţională), Înalta Curte - Completul de 5 judecători reţine următoarele:

1. Relativ la criticile ce au vizat condamnarea acestuia, se constată că, la fel ca şi inculpaţii B. şi C., apelantul inculpat A. nu a contestat prin motivele de apel aspectele care privesc:

- ofertele companiilor participante la licitaţie au depăşit suma de 156.000.000 de euro, la deschiderea ofertelor constatându-se că cele mai mici preţuri propuse era de 340 milioane de euro;

- necesitatea asigurării diferenţei de către Ministerul Finanţelor Publice;

- existenţa memorandumurilor încheiate între CN CFR S.A. şi ofertanţii câştigători prin care se arăta că CN CFR S.A. va încheia contractele de execuţie doar cu condiţia ca Ministerul Finanţelor Publice să aprobe finanţarea diferenţei de valoare între suma de 156.000.000 de euro şi preţul total al contractelor;

- demararea procedurii de contractare a împrumutului de la GGGG. Austria şi întocmirea unei Note de fundamentare semnată în comun de Ministerul Finanţelor Publice, prin ministrul A., şi Ministerul Transporturilor, prin ministrul CCCCCCCCCC.,

- aprobarea contractării, prin H.G. nr. 1862/21.12.2006, a creditului de 100 milioane de euro de la GGGG. Austria pentru completarea parţială a finanaţării creditului de la JJJ. şi semnarea acestuia, la data de 16.01.2007, de ministrul de finanţe, inculpatul A., în memoriul cu motivele de apel apărarea dedicând un capitol acestor aspecte pe care l-a intitulat "Cronologie proiecte reabilitare cale ferată Bucureşti - Constanta (loturile x şi 3)" .

Implicarea inculpatului A. în activitatea infracţională rezultă din probatoriul administrat în cauză în cursul urmăririi penale şi al cercetării judecătoreşti, cum în mod corect a reţinut prima instanţă, la cererea apărării procedându-se în apel la reaudierea martorilor OO. şi GGG., care au relatat aceleaşi aspecte.

Deşi apărarea a menţionat în motivele de apel că prima instanţă a reţinut, în mod greşit, că declaraţiile date de martorul III. - cu referire la situaţia de fapt reţinută în acuzarea apelantului A. - se coroborează cu cele ale martorului OO. întrucât, în realitate, acestea pun în evidenţă aspecte comunicate martorului de către însuşi denunţătorul OO., Înalta Curte - Completul de 5 judecători constată că, prin sentinţa apelată, declaraţiile martorului III. au fost analizate şi prin prisma informaţiilor aflate de acesta din urmă de la numiţii PPP. şi VV.:

- "De la domnii PPP. şi VV. am aflat despre implicarea lui A.. Atunci când am luat contact cu acest subiect, am făcut o şedinţă cu aceşti domni, dorind să înţeleg în profunzime motivul pentru a fost nevoie să plătească aceste comisioane [...] Pentru derularea primului contract PPP. mi-a spus că vorbea doar cu A. şi QQQ., OO. fiind doar cureaua de transmisie. Rolul lui OO. era doar să intermedieze plata comisioanelor" (declaraţie urmărire penală);

- "Dacă ne referim la primul contract semnat de OO., discuţia de atunci a fost în sensul că OO. plăteşte comisioane pentru A. şi B. [...] PPP. mi-a spus că este la curent cu participarea celor doi domni menţionaţi, A. şi Costea.[...] nu pot spune în acest moment, că A. sau B. au fost legaţi de un anumit contract sau perioadă, dar au fost menţionati de către PPP. şi VV. ca fiind unii dintre beneficiarii sumelor respective." (declaraţie cercetare judecătorească în primă instanţă).

Aşadar, implicarea inculpatului în activitatea infracţională nu a fost reţinută prin trimiterile făcute de martorul III. doar la elementele factuale ce i-ar fi fost comunicate de martorul OO., în plus, prima instanţă analizând şi rolul pe care inculpatul A., în calitatea sa de ministru al finanţelor, l-a avut în afacerea "LL.", rol care se desprinde atât din probatoriul testimonial - declaraţiile martorilor XXX., WWW. şi VVV. -, cât şi din înscrisurile administrate în cauză, mai ales că o parte din comisionul plătit de LL. i-a revenit acestuia.

Referitor la caracterul de probe indirecte al ansamblului probator care, în opinia sa, nu ar putea conduce la concluzia că acesta a fost participant la o presupusă înţelegere infracţională cu reprezentanţii LL. în anul 2005 şi la caracterul imprecis al acuzaţiei în ceea ce priveşte cele două repere obiective - 08.02.2005 când au fost deschise ofertele depuse în cadrul licitaţiei pentru proiectul de modernizare a căii ferate Bucureşti-Constanţa, respectiv 18.10.2005 când a fost aprobat, de către Guvernul României, Memorandumul propus de către inculpat, în calitatea sa de ministru al finanţelor, împreună cu ministrul transporturilor, privind contractarea unor credite externe pentru completarea finanţării acestui proiect - Înalta Curte - Completul de 5 judecători face trimitere la considerentele expuse supra, când a analizat aceleaşi critici formulate de apelantul-inculpat B., acestea fiind pe deplin aplicabile şi în ceea ce priveşte apelul inculpatului A..

Prin motivele de apel, inculpatul A. nu a contestat caracterul real al sumelor care au fost achitate de OO. şi Asociaţii în baza contractelor cu S.C. JJJJ. S.R.L. şi S.C. Q. S.R.L., ce au fost reţinute de acuzare şi, ulterior, confirmate prin hotărârea primei instanţe, ci s-a criticat faptul că lipseşte orice conotaţie penală cu privire la încheierea, derularea şi plăţile, ce au fost efectuate în temeiul acestora.

Înalta Curte - Completul de 5 judecători nu îşi însuşeşte aceste critici şi reţine că hotărârea primei instanţe este la adăpost de orice critici şi sub acest aspect.

Astfel, pentru a disimula caracterul infracţional al provenienţei sumelor de bani în scopul remiterii ulterioare către inculpatul A. a comisionului solicitat de acesta din afacerea LL., între societatea OO. şi Asociaţii, pe de o parte, şi S.C. JJJJ. S.R.L., respectiv S.C. Q. S.R.L., pe de altă parte, au fost încheiate două contracte:

- un contract de închiriere de către OO. şi Asociaţii de la S.C. JJJJ. S.R.L. a unui imobil deţinut de fosta soţie a inculpatului;

- un contract de consultanţă având ca obiect livrarea unui studiu de către S.C. Q. S.R.L. către OO. şi Asociaţii.

S.C. JJJJ. S.R.L.

Deşi apelantul A. a criticat sentinţa apelată, susţinând în privinţa acestui contract că nu a fost fictiv, ci unul real care exprima acordul de voinţă între necesitatea extinderii activităţii societăţii de avocatură aflată în plină expansiune profesională şi posibilitatea exploatării comerciale a spaţiului din clădirea fostei sale soţii UUUUUUUUU., Înalta Curte - Completul de 5 judecători constată că prima instanţă a analizat în mod judicios probatoriul administrat pe acest segment al acuzaţiei, urmând a fi respinse, ca nefondate, criticile aduse de apelant.

Astfel, din declaraţia martorei PPPPPPPP. (asistent manager în perioada 2008-2015), rezultă că, "la nivelul anilor 2008, [...], OO. şi Asociaţii avea sedii în XXXXXXXXX. şi str. x", aspect confirmat şi de martorul GGG. în declaraţia din cursul urmăririi penale, acesta susţinând că, pe lângă cele două sedii, "[...] în 2007-2008 s-a mai achiziţionat sediul din WWWWWWWWW. nr. 70, imobil cu 5 sau 6 etaje", relativ la acest din urmă sediu martorul făcând afirmaţia "era suficient spaţiul din WWWWWWWWW., aş spune că era un spaţiu generos".

Aceeaşi martori, fiind întrebaţi în legătură cu un sediu secundar pe care OO. şi Asociaţii l-ar fi avut pe str. x, unde se găsea imobilul obiect al contractului de închiriere cu S.C. JJJJ. S.R.L., au declarat că "[...] nu îmi amintesc să fi avut un sediu şi în str. x, îmi sună cunoscut numele străzii, dar nu pot să asociez această stradă cu OO. şi Asociaţii" (martora PPPPPPPP.), respectiv "din câte ştiu eu nu, eu personal nu am fost niciodată în locaţia aceasta" (martorul GGG.).

Declaraţiile martorilor PPPPPPPP. şi GGG. se coroborează cu declaraţiile martorului OO., care a arătat următoarele:

"Nu am vizitat niciodată acest imobil şi nu am utilizat niciodată acest imobil nici eu, şi nici alte persoane din cadrul OO. şi asociaţii, pe durata contractului de închiriere.

Precizez că ulterior nu am mai avut niciun fel de relaţii nici cu societatea JJJJ. S.R.L. şi nici cu vreo altă societate a doamnei UUUUUUUUU..

Nu a existat, la vremea respectivă, nicio nevoie de spaţiu suplimentar".

Mai mult, după cum a reţinut prima instanţă, între OO. şi Asociaţii şi S.C. JJJJ. S.R.L. nu au fost încheiate procesele-verbale de predare-primire, nici la încheirea contratului, nici la finalizarea acestuia.

În aceste condiţii, Înalta Curte - Completul de 5 judecători constată că prima instanţă nu şi-a fundamentat soluţia exclusiv pe declaraţiile martorului denunţător OO., neputând fi acceptate criticile apelantului-inculpat că închirierea imobilului pe o perioadă de 3 luni a reprezentat acordul de voinţă al părţilor şi al unor interese personale ale martorului denunţător, ci că, acest contract a reprezentat modalitatea prin care, la solicitarea inculpatului A., prin intermediul inculpatului B., parte din comisionul de 3,5 % din afacerea LL. a fost primit de primul inculpat.

S.C. Q. S.R.L.

Sub acest aspect, Înalta Curte - Completul de 5 judecători reţine că, deşi în apărarea sa inculpatul A. a susţinut că, la data de 28.02.2008, acesta nu avea nicio calitate în cadrul S.C. Q. S.R.L., în întreg contextul factual nu se poate ignora că martorul ZZZZZZZZZ. a declarat că "Îl cunosc pe A. din 1980, am avut întotdeauna o relatie bună şi la nivel de familie, a fost coleg de facultate cu sotia mea şi aşa l-am cunoscut".

De asemenea, nici faptul că, la data încheierii contractului dintre OO. şi Asociaţii şi S.C. Q. S.R.L., apelantul A. nu mai deţinea nicio funcţie în cadrul Ministerului Finanţelor Publice nu prezintă relevanţă, câtă vreme primirea sumelor de bani a fost în directă legătură cu exercitarea de către acesta a atribuţiilor de ministru al finanţelor publice - aprobarea finanţării suplimentare necesare încheierii contractelor de reabilitare cale ferată Bucureşti-Constanţa, respectiv asigurarea fondurilor pentru plata facturilor aferente lucrărilor în cadrul afacerii LL..

În apărare s-a susţinut că obiectul contractului a fost prestat efectiv, existând la dosarul cauzei documente justificative în acest sens, astfel că, în opinia apelantului A., argumentele prezentate de prima instanţă în reţinerea caracterului ilicit al contractului de consultanţă sunt neîntemeiate, iar elementele esenţiale reţinute în fundamentarea soluţiei de condamnare au provenit şi de această dată din declaraţiile martorului denunţător OO..

Înalta Curte - Completul de 5 judecători nu îşi însuşeşte criticile aduse de apelantul-inculpat A., constatând că soluţia primei instanţe pe acest segment al acuzaţiei nu s-a întemeiat doar pe declaraţiile martorului OO..

Astfel, după cum a avut în vedere şi prima instanţă, documentele referitoare la relaţia contractuală dintre S.C. Q. S.R.L. şi OO. şi Asociaţii au constat în 11 rapoarte de activitate sub 20 de pagini fiecare şi 7 materiale referitoare la domeniul energetic ce aveau între 20-55 pagini fiecare, în condiţiile în care acestea au fost rezultatul unei compilări "[...] din surse publice, de pe internet [...] a unor informaţii şi materiale specifice" (declaraţie martor ZZZZZZZZZ. urmărire penală) pentru care OO. şi Asociaţii a plătit în perioada octombrie 2008- decembrie 2009 nu mai puţin de 3.656.158 RON, conform facturilor emise de S.C. Q. S.R.L.

De asemenea, instanţa de apel nu poate să nu aibă în vedere faptul că aceste studii - ce au reprezentat contraprestaţia S.C. Q. S.R.L. pentru suma de 3.656.158 RON primită de la OO. şi Asociaţii - nu reprezentau "nimic" din punct de vedere valoric în opinia martorului ZZZZZZZZZ. (declaraţie urmărire penală), după cum obiectul de activitate al societăţii de avocaţi nu avea nicio legătură cu domeniul pentru care a fost încheiat acest contract de consultanţă. Chiar dacă martorul ZZZZZZZZZ., cu ocazia audierii în cursul cercetării judecătoreşti, a revenit asupra afirmaţiei ce viza menţiunea "nimic" relativ la valoarea studiului ce se constituia în obiectul contractului de consultanţă, instanţa de apel constată că explicaţia acestuia în sensul că "nu am văzut o astfel de menţiune inserată la momentul la care am citit declaraţia" nu este una credibilă, în condiţiile în care şi-a menţinut "celelalte aspecte relatate" referitoare la faptul că acel studiu era doar o colecţie de date şi informaţii a căror sursă a constituit-o internetul şi pe care acesta doar le-a compilat.

De asemenea, Înalta Curte - Completul de 5 judecători reţine că, în cercetarea judecătorească din apel, au fost administrare probe în condiţii de contradictorialitate, inclusiv audierea martorului OO., la cererea apărării inculpatului A., care au confirmat considerentele instanţei de fond - "[...] inculpatul B. mi-a spus că urmează să mă intalnesc cu domnul ZZZZZZZZZ., care era administratorul unor companii, să încheiem contracte de consultată cu acestea, şi că banii pe care i-am fi transferat acestora urmau să ajungă la inculpatul A.".

În aceste condiţii, este mai mult decât evident că cele două contrate au avut un caracter fictiv şi singurul scop pentru care au fost încheiate a fost acela de a exista "o justificare pentru plata sumelor de bani" (declaraţie martor OO. cercetare judecătorească) negociate de către autorii infracţiunilor de corupţie în afacerea LL..

Cât priveşte criticile formulate în apel de inculpatul A. (cu referire la cea de a doua etapă infracţională), Înalta Curte - Completul de 5 judecători reţine următoarele:

A. Înţelegerea pentru plata comisionului de 10% din sumele încasate de la CN CFR S.A.; Mijloacele de probă: declaraţiile martorului YY., declaraţiile martorului VV., declaraţiile martorului III., declaraţiile inculpatului E., înscrisuri.

Existenţa înţelegerii cu privire la pretinderea şi primirea sumelor de bani de la compania LL., prin intermediul martorului YY., rezultă, fără echivoc, din probele administrate în cauză - declaraţii de martori, înscrisuri (email-ul transmis de PPP. către HHHHHHHHHH. la data de 2 septembrie 2011, orele 13:02; e-mailul transmis de PPP. către HHHHHHHHHH., cu copie către VV., la data de 4 februarie 2011, orele 12:10; e-mailul transmis de PPP. către YY. în data de 31.01.2014, orele 17:11; calculele tabelare întocmite de PPP., anexate email-urilor către HHHHHHHHHH. din datele de 31 ianuarie 2011, orele 08:10 şi 4 februarie 2011, orele 12:10; contractul de consultanţă încheiat la data de 17 iulie 2009 între societatea LL. m.b.H., în calitatea sa de semnatar al contractului privind reabilitarea căii ferate Bucureşti - Constanţa, şi societatea QQ.; actul adiţional din 10 august 2009; contractul de consultanţă încheiat la data de 10 august 2009 între societatea LL. m.b.H. şi societatea RR.; actele adiţionale din data de 2 septembrie 2011 la contractele încheiate cu QQ. şi RR.; actul adiţional nr. x din data de 10 iulie 2012, încheiat cu societatea QQ.; facturile emise de QQ. şi RR.) - care, în ansamblul lor, se coroborează, demonstrând vinovăţia inculpaţilor A. şi E..

Astfel, deşi martorul YY., în declaraţia din data de 2.03.2018, a precizat, pentru prima dată, că înţelegerea privind plata comisionului s-a realizat la începutul anului 2009, acesta nu este un motiv pentru a considera că martorul nu a spus adevărul, în condiţiile în care şi martorul VV. confirmă că înţelegerea s-a încheiat în perioada respectivă, iar inculpatul E. a declarat că, în cursul anului 2009, când inculpatul A. nu avea niciun fel de funcţie publică şi niciun fel de funcţie guvernamentală, i l-a recomandat martorului YY., în discuţiile legate de problemele societăţii LL. avute în recuperarea banilor de la statul român pentru lucrări efectuate. De altfel, martorul YY., şi în declaraţia dată la 12.09.2017, menţinută în faza cercetării judecătoreşti, a descris modalitatea în care a discutat cu inculpaţii A. şi E. despre sumele pe care urma să le primească fiecare participant, conform înţelegerii iniţiale. Atât martorul YY., cât şi martorul VV., au arătat detaliat etapele înţelegerii de plată a comisionului, în sensul că, iniţial, a avut loc o discuţie între ei, apoi între martorul YY. şi inculpaţii E., A. şi D., pentru a stabili sumele de bani necesare, respectiv între VV. şi conducerea LL., pentru a hotărî dacă sunt de acord cu plata sumelor respective. Ulterior, YY., împreună cu VV., s-au întâlnit cu PPP., care era director economic pe departamentul feroviar la LL., pentru a finaliza termenii înţelegerii, respectiv plata unui comision de 10% din sumele încasate de consorţiul din care făcea parte LL. pentru lucrările efectuate pe tronsonul Constanţa - Băneasa şi pentru TVA-ul restant aferent lucrărilor Bucureşti - Câmpina. Pentru a da aparenţă de legalitate a sumelor de bani plătite, au fost semnate contracte de consultanţă între compania LL. şi compania QQ., societate condusă de HHHHHHHHHH., interpus al martorului SS., respectiv compania RR., condusă de cetăţeanul cipriot IIIIIIIIII., un apropiat al aceluiaşi martor.

Deşi inculpatul A. invocă existenţa unor contradicţii, în declaraţiile martorului YY., privind perioada în care au avut loc discuţiile dintre martorul Hozoc şi inculpaţii A. şi E., instanţa de apel constată că nu există astfel de contradicţii. Având în vedere durata mare de timp pe parcursul căreia s-a desfăşurat activitatea infracţională, numărul mare al operaţiunilor fictive în urma cărora banii au ajuns de la societatea LL. la inculpaţi, prin intermediul societăţilor controlate de martorul YY., numeroasele remiteri de bani în numerar, declaraţiile date de martorul YY., atât în faza urmăririi penale, cât şi în cursul cercetării judecătoreşti, se analizează în ansamblul lor, prin raportare la celelalte mijloace de probă.

Astfel, iniţial, inculpatul A. a acceptat promisiunea sumei de 2 milioane de euro formulată de martorul YY., pentru a efectua demersuri în vederea obţinerii plăţilor restante de către societatea LL., pretinzând că are influenţă asupra ministrului finanţelor BBBBBBBBBB., demersuri care au continuat prin exercitarea atribuţiilor sale de ministru al finanţelor, în perioada 23 decembrie 2009 - 3 septembrie 2010.

În discuţiile purtate între martorul YY. şi inculpaţii A. şi E. despre modul în care se împart banii, s-a stabilit să se constituie o rezervă de bani pentru eventualitatea în care martorul CCCCCCCCCC. va fi schimbat din funcţia de ministru al transporturilor, iar noul ministru va pretinde vreo sumă de bani.

Ulterior, inculpatul A. a pretins suma de 2 milioane de euro, în schimbul influenţei pe care o va exercita asupra ministrului transporturilor GGGGGGGGGG., începând cu septembrie 2010, precizând că banii respectivi vor ajunge la aceasta.

Prima instanţă a redat în detaliu declaraţiile martorilor YY., VV., III., astfel încât nu vor mai fi reluate, instanţa de apel subliniind doar anumite pasaje semnificative din declaraţii: Martorul YY.:

- declaraţia din 2.03.2018:

"Discuţiile cu reprezentanţii firmei LL. au debutat la începutul anului 2009 (…), (…) precizez că încă de la prima discuţie, VV. m-a informat că există posibilitatea achitării unui comision de 10% şi care sunt sumele care fac obiectul acestui contract (…), (…) eu am apelat la E. întrucât eu îl cunoşteam pe acesta de mai mulţi ani şi aveam o relaţie de prietenie, acesta fiind naşul meu din prima căsătorie (…), (…) acesta a spus că pentru Ministerul Transporturilor va încerca să discute cu CCCCCCCCCC., dar că îl cunoaşte mai bine pe secretarul de stat D., iar pentru Ministerul Finanţelor Publice, cel mai bine este să discutăm cu A., care are o influenţă atât asupra unora dintre secretarii de stat şi funcţionarii din minister, cât şi asupra ministrului de la acea vreme, cred că BBBBBBBBBB. (despre care ştiam că se consultă destul de des cu A.).

Este posibil ca această discuţie să fi avut loc la biroul meu, dar nu sunt sigur. Concluzia întâlnirii a fost că DDDDDDDDDD. va discuta cu D. şi cu A., precum şi cu CCCCCCCCCC. (...), (...) În condiţiile în care, după câteva zile, am primit atât de la EEEEEEEEEE. cât şi de la DDDDDDDDDD. asigurări că D. şi A. vor sprijini activ rezolvarea solicitărilor celor de la LL., l-am informat pe VV. că putem merge mai departe şi putem negocia încheierea unui contract, pentru acordarea comisionului (…), (…) După ce VV. a informat conducerea LL. şi aceştia au fost de acord să avem o întâlnire, am fost împreună cu VV. în Viena, unde a avut loc o întâlnire cu PPP., într-unul dintre birourile companiei. Din câte îmi amintesc, această întâlnire a avut loc la începutul primăverii anului 2009. La acea întâlnire am definit termenii înţelegerii, respectiv plata unui comision de 10% din sumele încasate de consorţiul din care făcea parte LL. pentru lucrările efectuate pe tronsonul Constanţa - Băneasa şi pentru TVA-ul restant aferent lucrărilor Bucureşti - Câmpina (…), (…) Încă de la începutul înţelegerii intermediate de E., A. a pretins o treime din sumele încasate şi rămase după plăţile efectuate către ceilalţi, celelalte două treimi urmând să ne revină mie şi lui E.. La discuţiile finalizate cu această înţelegere, am participat toţi trei: eu, A. şi E.. Cu aceeaşi ocazie am făcut şi un calcul estimativ, pe care l-am trecut într-un tabel conform căruia suma revenită fiecăruia era în jur de 2.000.000 euro (…)";

- declaraţia dată la 12.09.2017:

"(...) m-am întâlnit cu FFFFFFFFFF., care, iniţial, mi-a cerut 3 milioane de euro, propunere pe care E. şi cu A. au respins-o, atunci când le-am comunicat-o, iar ulterior am căzut de acord cu FFFFFFFFFF. asupra unei sume de 2 milioane de euro, pe care susţinea că trebuie să îi dea mai departe premierului AAAAAAAAAA., dar cu condiţia ca aceşti bani să îi fie plătiţi din primele încasări, adică foarte repede (…), (...) am convenit între noi, eu, E. şi A., că restul banilor îi vom împărţi în mod egal, în jur de 2 milioane de euro fiecare. Stabilind toate aceste lucruri între noi, i-am comunicat lui VV. că oferta lor a fost acceptată şi am început discuţiile cu reprezentanţii LL.-AAA., pentru perfectarea contractelor (...)";

- declaraţia dată în faţa primei instanţe:

"(...) am înţeles că este nevoie de conexiuni atât cu dl. D. de la Min. Transporturilor, cât şi cu Ministerul Finanţelor Publice (…), (...) Am apelat, din nou, la oamenii care îmi erau apropiaţi şi care aveau conexiuni şi l-am întrebat pe E. dacă putem să ajungem să discutăm atât cu ministrul de la acea vreme, dl. BBBBBBBBBB., cât şi cu dl. D., iar E. mi-a spus că cel mai bine este să avem o discuţie şi cu A. pentru că cel puţin cu privire la Ministerul Finanţelor, chiar dacă are o relaţie bună cu dl. ministru BBBBBBBBBB., cu A. are o relaţie mult mai apropiată (...), astfel, au avut loc şi primele discuţii cu A., pe care îl cunoşteam de mult, dar nu aveam o relaţie atât de apropiată încât să îl contactez să vorbesc despre această chestiune (…), (…) M-am întâlnit cu cei doi prieteni ai mei, A. şi E., să vedem cum îi împărţim (...), (…) Când am avut primele discuţii, cu banii pe masă, adică ştiam cât urmează să primim, atât E. cât şi A. au spus că 3 milioane de euro solicitaţi de D. este o sumă prea mare, având în vedere că amândoi, atât E. cât şi A., au spus că este foarte posibil să fie nevoie de o rezervă pentru că, chiar dacă CCCCCCCCCC. nu ceruse şi nici nu ar fi primit o parte din acest comision, cei doi spuneau că în foarte scurt timp, CCCCCCCCCC. va fi schimbat de la Minister, şi atunci este nevoie de o rezervă care să poată fi, eventual, plătită dacă noul ministru ar pretinde aşa ceva. Aceste discuţii la care am făcut referire s-au finalizat şi am stabilit că pentru D. se vor plăti 2 milioane de euro din cei 3 mil. solicitaţi, aceşti bani fiind pretinşi în numele premierului de la acea vreme, AAAAAAAAAA., am stabilit că aprox. 2 milioane de euro vor fi păstraţi într-o rezervă pt. ministrul transporturilor, dacă este nevoie. Ulterior, a fost numită ministru GGGGGGGGGG., iar A. a spus că îi merită. S-a stabilit că vor fi diferite costuri pentru a face toate vehiculele economice, adică companii off-shore, astfel încât să se asigure transferul acestor sume şi în final, s-a stabilit că rămân aprox. între 6 şi 7 milioane de euro după ce se achită toate aceste lucruri, care vor fi împărţite în mod egal între noi 3, subsemnatul, E. şi A. (...), (...) m-am deplasat la Viena, acolo m-am întâlnit cu VV. şi am mers împreună şi ne-am întâlnit cu PPP., pe care mi l-a prezentat ca fiind directorul financiar şi am discutat detaliile, condiţiile încheierii unor contracte care să permită LL. să facă acele plăţi (…)".

Martorul VV.:

- declaraţia dată în faza urmăririi penale:

"La începutul anului 2009, am fost chemat la Viena, la sediul LL., Departament Calea x, la care a fost prezentă conducerea firmei LL. şi mie mi s-a comunicat că trebuie găsită o soluţie pentru plata restanţelor pentru lucrările deja efectuate, în caz contrar, se închide firma din România şi îmi voi pierde slujba (...), (...) ştiu că a venit la mine la birou NNNNNNNNNN. (...), (...) acesta mi-a spus că, dacă există înţelegere, pot fi rezolvate aceste probleme. Eu am înţeles ce înseamnă "să existe înţelegere", adică trebuie plătit un comision dacă vrem să încasăm facturile (...), (...)după această întâlnire am mers la Viena, am discutat cu PPP. şi cred că şi domnul FFF. şi PPPPPPPPPP. şi le-am comunicat că poate am găsit omul potrivit care poate să ne ajută să rezolvăm problemele. Am primit OK-ul să port din nou discuţii cu NNNNNNNNNN. cu privire la cuantumul pretenţiilor pentru a fi găsită o soluţie în deblocarea plăţilor. După ce am revenit în România, l-am sunat pe NNNNNNNNNN. şi i-am solicitat o întâlnire. Ne-am întâlnit şi i-am spus că am primit OK-ul de la Viena, dar trebuie să ştim cuantumul pretenţiilor. NNNNNNNNNN. mi-a spus că are nevoie de puţin timp pentru a discuta cu factorii decisivi. După un timp foarte scurt, a venit NNNNNNNNNN. la mine şi mi-a spus că 10% din sumele datorate firmei LL., pentru a ajunge mai sus pe lista arieratelor, respectiv să avem prioritate la plăţi. După ce am aflat pretenţiile, am fost la Viena şi am comunicat şefilor mei care va fi procentul care trebuie să fie plătit. Eu am primit atunci confirmarea că există fonduri pentru suma respectivă. Eu nu aveam acces la conturile asocierii, eram doar intermediar între NNNNNNNNNN. şi LL.. Am revenit cu răspunsul, l-am chemat pe NNNNNNNNNN. şi i-am comunicat că răspunsul din partea LL. este pozitiv şi că trebuie să mergem împreună în Austria, pentru a purta o discuţie cu PPP., care era director economic pe departamentul feroviar la LL.. Acest lucru s-a întâmplat, am mers împreună cu NNNNNNNNNN. la Viena, la sediul din Fischament, unde le-am făcut cunoştinţă dlui PPP. cu NNNNNNNNNN. şi au început discuţiile cum şi în ce formă să fie contractele şi plăţile, dar eu nu mai ştiu pentru că nu eram implicat în chestiile respective. Mie mi-a spus NNNNNNNNNN. de ministrul CCCCCCCCCC. şi de dl A., ca fiind cele mai importante persoane şi că urmează să primească o parte din comision, fiind singurii în măsură să rezolve această problemă. Nu a menţionat niciodată numele lui E. şi nu mi-a spus că D. a pretins suma respectivă. Ulterior, ştiu că mi-a spus că D. trebuie să primească o sumă de bani de la dl CCCCCCCCCC. din acest comision, fără a-mi preciza cuantumul. Tot ulterior am aflat de la YY. că o parte din bani trebuie să ajungă şi la GGGGGGGGGG., care nu apăruse în primele discuţii întrucât nu era ministru iniţial. Eu am aflat aceste lucruri de la NNNNNNNNNN. întrucât a trebuit să spun conducerii din Viena cu cine discută NNNNNNNNNN. pentru a debloca plăţile şi la ce demnitari urmează să ajungă banii. Nu am cunoscut cât urma să primească fiecare din comision. La discuţiile în care se discuta despre comisioane şi demnitarii implicaţi participam doar eu, YY. şi PPP.";

- declaraţia dată în faţa primei instanţe la termenul din 10 iunie 2021:

"în primăvara lui 2009, a venit la mine la birou, dl. YY. (...), (...)Mi-a spus că el cunoaşte foarte mulţi factori decisivi din politică şi că ştie că există probleme mari cu plăţile şi că CFR are o datorie mare către asocierea condusă de LL., dar dacă există înţelegere, se poate rezolva. Eu am mers în Austria şi am prezentat conducerii LL., Departamentul Feroviar Cale Ferată, la care a fost prezent şi HHH., care era director general şi cel mai mare acţionar al firmei LL., şi le-am povestit că am cunoscut o persoană, prin intermediul căreia pot fi rezolvate problemele pe care le are LL.. M-am întors în România, l-am chemat pe YY. la mine la birou şi i-am comunicat că cei din conducerea LL. sunt de acord şi să spună pretenţiile pentru înţelegerea respectivă. Cred că după o săptămână, a venit YY. la mine şi mi-a comunicat că pretentiile sunt de 10 % din suma datorată. Cu această informaţie, m-am dus din nou la Viena, şi am prezentat, în prezenta dl. HHH., a lui QQQQQQQQQQ., PPP. şi FFF. ce mi-a spus YY.. Aceştia au fost de acord şi m-au trimis să spun lui YY. că firma LL. acceptă această solicitare şi să meargă Hozoc la Viena pentru a se întâlni cu PPP. pentru a discuta despre modalitatea de plată. Acest lucru s-a întâmplat, m-am dus cu Hozoc la Viena, l-am prezentat lui PPP., şi eu am plecat, nu am asistat la discuţiile celor doi".

Martorul III.:

- declaraţia dată în faza urmăririi penale:

- raportul de anchetă întocmit în cadrul comisiei rogatorii efectuate în SUA cu privire la audierea martorului III.:

"Aproximativ în septembrie 2013, Boureanu s-a adresat lui III. în cadrul unui eveniment şi i-a spus lui III. că are o problemă cu LL.. LL. îi datora lui Boureanu aproximativ două milioane de euro din contractul din 2010, iar Boureanu voia ca III. să îl ajute să-şi recupereze banii. Banii le erau datoraţi lui Boureanu, A. şi unui alt individ pe nume YY. (...), (...) Boureanu era omul de legătură între Hozoc şi III.. III. a fost de acord să îl ajute pentru un comision de o valoare egală cu o treime din banii recuperaţi. III. s-a dus la Viena, Austria şi a vorbit cu PPP.. III. a menţionat iniţial plata restantă în faţa lui VV., ceea ce l-a deranjat pe PPP., deoarece VV. nu ştia despre plată. PPP. a părut surprins că III. ştia despre banii datoraţi lui Boureanu. PPP. a recunoscut plata restantă şi a afirmat că întârzierea a fost cauzată de probleme nerezolvate aflate în legătură cu TVA (taxa pe valoarea adăugată). Datorită eforturilor lui III., LL. a plătit banii datoraţi către Boureanu, A. şi Hozoc. Cei trei au vrut să îi plătească comisionul lui III. în numerar, dar III. a refuzat acest lucru şi i-a instruit să transfere banii către compania lui III. din Cipru, RRRRRRRRRR. (MI). Conturile MI erau pe numele SSSSSSSSSS.. Hozoc a transferat aproximativ 70.000-75.000 de euro în conturile MI din Cipru, sume pe care III. le-a descris drept onorarii de consultanţă juridică. III. a plătit impozite pentru aceşti bani. Aceasta a fost singura plată pe care III. a obţinut-o vreodată de la Boureanu, A. şi Hozoc în legătură cu banii recuperaţi";

- declaraţia dată în faţa primei instanţe:

"(...) am fost contactat la un moment dat de E., cu care eram în relaţie de amiciţie, acesta spunându-mi că o firmă controlată de YY. are de recuperat datorii istorice de la LL. şi ştie că eu îi reprezint în România, dânsul întrebându-mă dacă îl pot ajuta în recuperarea acestor bani. Am spus că doresc să mă întâlnesc cu YY., ne-am şi întâlnit. YY. părea că cunoaşte foarte bine chestiunea, acesta îi cunoştea şi pe PPP. şi VV.. I-am spus lui YY. că sunt de acord să ajut la recuperarea acestor sume cu condiţia ca dânsul să îmi plătească un comision (...), (...) De comun acord cu PPP. şi YY. am agreat ca acesta din urmă să încheie un nou contract în Cipru, să încaseze sume de bani acolo, urmând ca pe mine să mă plătească printr-o altă companie din Cipru, controlată de soţia mea. După cum am menţionat, banii urmau să se împartă la 3, între mine, YY. şi E.".

Declaraţia inculpatului E. în faţa primei instanţe:

Înscrisuri:

- email-ul transmis de PPP. către HHHHHHHHHH. la data de 2 septembrie 2011, orele 13:02, în care se arată că:

"Din ultima mea discuţie cu partenerul dvs. (YY., n.n.) a reieşit că remuneraţia totală va fi acum 10% din toate plăţile de la începutul colaborării (începutul anului 2009)";

- e-mailul transmis de PPP. către HHHHHHHHHH., cu copie către VV., la data de 4 februarie 2011, orele 12:10, în care se arată că "după cum s-a propus de contactul nostru comun, convenţia noastră se va modifica, după cum urmează: Valoarea totală: 10% din plăţile efectuate între 01.01.2009 şi 31.03.2011 (77.456.733,10 euro) şi respectiv cele care mai sunt de efectuat (24.760.567 euro)";

- e-mailul transmis de PPP. către YY. în data de 31.01.2014, orele 17:11, când PPP. a arătat că "întrucât Cipru este încă inadmisibil pentru noi din mai multe motive, te rog să facem aceasta prin QQ., eu voi pregăti un act adiţional la contractul nostru existent (...), (...) toţi partenerii au hotărât să păstreze totalul iniţial la 11.681.852,10";

- calculele tabelare întocmite de PPP., anexate email-urilor către HHHHHHHHHH. din datele de 31 ianuarie 2011, orele 08:10 şi 4 februarie 2011, orele 12:10 - "totaluri care urmează să se plătească de CFR la data contractului - 116.818.521 euro, Total volum onorariu 10% - 11.681.852,10 euro";

- contractul de consultanţă încheiat la data de 17 iulie 2009 între societatea LL. m.b.H., în calitatea sa de semnatar al contractului privind reabilitarea căii ferate Bucureşti - Constanţa, şi societatea QQ., contract în baza căruia consultantul avea dreptul la un comision de succes al cărui cuantum urma a fi stabilit prin act adiţional;

- actul adiţional din 10 august 2009, prin care părţile au convenit ca societatea QQ. să primească un comision de succes de 3,33% din valoarea plăţilor datorate de CFR până la sfârşitul proiectului;

- contractul de consultanţă încheiat la data de 10 august 2009 între societatea LL. m.b.H. şi societatea RR., prin care părţile au convenit ca societatea RR. să primească un comision de succes de 6,67% din valoarea tuturor plăţilor efectuate de CFR către asocierea LL., începând cu martie 2009;

- actele adiţionale din data de 2 septembrie 2011 la contractele încheiate cu QQ. şi RR., prin care se convin comisioane de succes în valori absolute, respectiv pentru societatea QQ. suma de 6.350.561,53 euro, iar pentru societatea RR. suma de 4.218.025,70 euro;

- actul adiţional nr. x din data de 10 iulie 2012, încheiat cu societatea QQ., prin care se modifică cuantumul comisionului de succes la suma de 8.147.450,90 euro;

- facturile emise de QQ. şi RR., fără să existe dovezi a vreunui serviciu real prestat.

Deşi inculpatul A. a invocat faptul că aceste înscrisuri nu se referă la persoana sa, Înalta Curte - Completul de 5 judecători constată că aceste mijloace de probă completează declaraţiile martorilor în privinţa unui episod ce face parte din ansamblul activităţii infracţionale, respectiv momentul în care a avut loc înţelegerea privind plata comisionului de 10% din sumele încasate, dar şi stabilirea modalităţii (prin crearea unei aparenţe de legalitate) în care banii vor ajunge de la societatea LL. la societăţile controlate de martorul YY., apoi, la inculpaţi, fie în numerar, fie sub formă de contribuţii la anumite societăţi comerciale. Fiecare etapă a activităţii infracţionale are importanţa ei în stabilirea unei situaţiei de fapt complete pe baza căreia se analizează dacă persoanele implicate au săvârşit vreo infracţiune.

Contribuţia inculpatului A. în deblocarea plăţilor; Mijloacele de probă: declaraţiile martorului YY., declaraţiile martorului VV., declaraţiile martorului WWWWWWWWWW., declaraţia martorului CCCCCCCCCC., declaraţiile inculpatului E., înscrisuri.

În ceea ce priveşte contribuţia inculpatului A. în deblocarea plăţilor, Înalta Curte - Completul de 5 judecători reţine următoarele:

Fără aprobările Ministerului Finanţelor Publice, respectiv Ministerului Transporturilor, societatea LL. nu putea să obţină plata datoriilor [plata facturilor pentru lucrările aferente tronsonului Bucureşti - Constanţa, precum şi plata TVA-ului restant pentru lucrări executate anterior (în perioada 2003 - 2006) pe tronsonul Bucureşti - Câmpina].

Inculpatul A. s-a implicat în obţinerea acestor aprobări, pretinzând că are influenţă asupra ministrului finanţelor BBBBBBBBBB., cât şi prin exercitarea atribuţiilor sale de ministru al finanţelor în perioada 23 decembrie 2009 - 3 septembrie 2010, dar şi prin discuţiile purtate cu inculpatul D., acceptând promisiunea sumei de 2 milioane de euro formulată de YY., în calitate de reprezentant al companiei austriece LL..

Totodată, inculpatul A. a pretins suma de 2 milioane de euro, în schimbul influenţei asupra ministrului transporturilor GGGGGGGGGG., începând cu septembrie 2010, precizând că aceşti bani vor ajunge la GGGGGGGGGG..

Iniţial, prin intermediul inculpatului E., inculpatul A. s-a întâlnit cu martorul YY., acceptând promisiunea acestuia de a-i da suma de 2 milioane de euro pentru demersurile ce urma să le facă pentru ca societatea LL. să obţină plata datoriilor.

Între inculpatul A. şi reprezentanţii acestei companii au avut loc mai multe întâlniri, în cadrul cărora inculpatul le-a spus cum să procedeze pentru rezolvarea problemelor, în sensul de a adresa mai multe cereri şi scrisori către diferite instituţii, printre care se afla şi reprezentanţa FMI.

Totodată, inculpatul A., în calitate de ministru al finanţelor publice, a trimis conducerii companiei LL. două scrisori (la 19.03.2010 şi la 25.03.2010) prin care a promis rezolvarea problemelor companiei referitoare la neplata facturilor pentru lucrările efectuate la tronsonul Bucureşti - Constanţa, precum şi TVA-ul restant, menţionând că va purta discuţii cu reprezentanţii Ministerului Transporturilor şi companiei CFR.

Aceste scrisori au avut un caracter atipic, procedura de întocmire nu era uzuală în cadrul Ministerului Finanţelor, având scopul de a întări încrederea conducerii companiei LL. că, prin intervenţia inculpatului A., plăţile vor fi efectuate.

Semnificativ este faptul că aceste scrisori nu au fost găsite în arhiva Ministerului Finanţelor Publice, desi poartă număr de înregistrare în cadrul acestui minister (4371/19.03.2010 şi 4489/25.03.2010). Acest aspect dovedeşte intenţia inculpatului de a evita cunoaşterea conţinutului scrisorilor de către alte persoane din cadrul Ministerului Finanţelor Publice, pentru a nu da naştere unor suspiciuni cu privire la implicarea sa în soluţionarea problemelor companiei LL..

În calitate de ministru al finanţelor, inculpatul A. a contrasemnat O.G. nr. 18 din 18 august 2010 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2010 (publicată în Monitorul Oficial nr. 590/19.08.2010) prin care se introducea articolul 33 care prevedea plata de către CN CFR a TVA-ului restant pentru lucrările efectuate la tronsonul Bucureşti - Câmpina.

După ce martora GGGGGGGGGG. a fost numită ministrul al transporturilor, inculpatul A. a solicitat suma de 2 milioane de euro, pretinzând că îşi va exercita influenţa asupra acesteia pentru ca societatea LL. să obţină plata datoriilor.

Aceste aspecte rezultă din declaraţiile martorului YY. care se coroborează cu declaraţiile martorilor VV., WWWWWWWWWW. şi CCCCCCCCCC., cu declaraţiile inculpatului E., dar şi cu înscrisurile depuse la dosar.

Martorul YY.:

- declaraţia din data de 2.03.2018:

"A. a promis iniţial că îşi va exercita influenţa asupra unor funcţionari sau demnitari din Ministerul de Finanţe, inclusiv asupra ministrului BBBBBBBBBB., în sensul că va sprijini cererile legitime ale celor de la LL.. Ulterior, după ce a devenit ministru de finanţe, a alocat fondurile solicitate de Ministerul Transporturilor pentru plăţile către LL., coordonându-se în demersuri cu D. şi cu UUUUUUUUUU. de la reprezentanţa în România a FMI. După numirea GGGGGGGGGG., ca ministru al transporturilor, şi-a exercitat influenţa pe care o avea asupra acesteia pentru a continua plăţile arieratelor înregistrate de LL., din fondurile deja alocate, având în vedere faptul că, la scurt timp după numirea acesteia ca ministru, D. a plecat din minister. Încă de la începutul înţelegerii intermediate de E., A. a pretins o treime din sumele încasate şi rămase după plăţile efectuate către ceilalţi, celelalte două treimi urmând să ne revină mie şi lui E.. La discuţiile finalizate cu această înţelegere, am participat toţi trei: eu, A. şi E.. Cu aceeaşi ocazie am făcut şi un calcul estimativ, pe care l-am trecut într-un tabel conform căruia suma revenită fiecăruia era în jur de 2.000.000 euro. În final, până în momentul de faţă a primit 65.000 euro reprezentând împrumut asociat aferent cheltuielilor de dezvoltare a proiectului VVVVVVVVVV.. În acelaşi timp, a primit cash peste 2.000.000 euro, pentru a fi remisă GGGGGGGGGG.. Precizez că A. o simpatiza foarte mult pe GGGGGGGGGG. şi a spus că dacă i-am dat lui D. atâţia bani, putem să îi dăm şi ei suma solicitată. Menţionez că GGGGGGGGGG. solicitase suma pentru partid. Sumele exacte se regăsesc în tabele depuse de mine la dosar (...), (...) În iarna 2009 - 2010, după ce a ajuns ministru A., am organizat o întâlnire la biroul acestuia din Ministerul Finanţelor Publice, cu membrii consorţiului din care făceau parte PPP., VV. (LL.) şi doi reprezentanţi AAA.. La acea întâlnire s-a discutat despre plata TVA-ului restant, întrucât nu fusese încă plătit (...), (...) cu ocazia acestei întâlniri, A. le-a spus că au dreptate în cererile lor şi că va încerca să rezolve aceste cereri - TVA şi întârzieri de plată pentru lucrările executate pe tronsonul Bucureşti - Constanţa (...), (...) îmi amintesc că în această întâlnire s-a stabilit faptul că pentru plata TVA vor întocmi o adresă şi aceasta va fi predată directoarei Direcţiei TVA cu care vorbise A., iar pentru întârzierile respective, A. le-a spus că este foarte util dacă scriu o scrisoare şi se plâng la reprezentanţa FMI că, deşi au restanţe la plata facturilor, nu apar în lista comunicată de către Ministerul Transporturilor arierate care urmează să facă obiectul acordului cu FMI. Această listă o primise A. în calitate de ministru de finanţe şi o consultase în prealabil. În zilele următoare am participat la întocmirea scrisorii iar aceasta a fost adresată atât reprezentanţei FMI cât şi ambasadorului Austriei în România, pe care l-au rugat să facă demersuri pe lângă guvernul României pentru a avea în vedere existenţa acestor arierate, care fuseseră "uitate". Am aflat de la A. faptul că acesta a discutat cu D., întrucât D. trebuia să ceară includerea în buget a fondurilor necesare lucrărilor iar ministerul de finanţe urma să aprobe plata acestora. La ceva timp după această întâlnire VV. mi-a comunicat faptul că TVA-ul a fost plătit";

- declaraţia dată în faţa primei instanţe:

"A. avea rolul de a asigura o comunicare foarte bună cu Ministerul Finanţelor, în general, precum şi coordonarea tuturor acţiunilor administrative cu Min. Transporturilor, respectiv D. şi ulterior, GGGGGGGGGG., inclusiv dialogul cu reprezentanţii în România ai FMI şi ai Băncii Mondiale, pentru a se asigura că arieratele LL. sunt considerate o prioritate în acea listă pe care Guvernul român trebuia să îl aprobe printr-un memorandum semnat cu aceste instituţii (...), (...) A. a spus de vreo 2, 3 ori că s-a coordonat, că a vorbit cu D., lucru pe care l-a confirmat şi D., aceştia discutând despre cum să trimită corespondenţa între Ministerul Finanţelor şi Min. Transporturilor, astfel încât să se aloce banii din care urmau să fie achitate sumele restante către LL. (...),(...) În condiţiile în care discuţia cu A. a fost că pentru a se plăti arieratele, soluţia fiind de a se include datoria către LL. pe lista de arierate, A. a explicat că e nevoie ca de o parte, Min. Transporturilor includă în lista de arierate această datorie, şi a spus că va vorbi cu cei de la Min. Transporturilor, spunând că va vorbi cu D.. Apoi, a sugerat ca cei de la LL. să facă o adresă către ambasadorul Austriei, care să trimită o adresă către Guvernul României şi Ministerul Finanţelor în vederea rezolvării acestei situaţii, iar după ce astfel, respectiva propunere a ajuns pe lista pregătită a fi finalizată împreună cu reprezentanţii FMI şi ai Băncii Mondiale, va avea o discuţie cu UUUUUUUUUU. pentru a se asigura că şi din partea aceea, lista să cuprindă inclusiv aceste arierate care erau destul de mari şi nu puteau fi ignorate. Îmi aduc aminte că aceste discuţii au avut loc la începutul anului 2009, când A. nu era încă ministru, dar avea o relaţie bună cu ministrul BBBBBBBBBB. şi cu Ministerul Finanţelor şi era în grupul celor care discutau despre soluţiile ieşirii României din criză. Despre relaţia apropiată a lui A. cu ministrul BBBBBBBBBB., mi-a povestit E., căruia, initial, îi solicitasem să aranjeze o întâlnire cu reprezentanţii LL. şi Ministerul Finanţelor şi acesta mi-a spus că A. era o persoană cheie care avea această influenţă (...), (...) Cred că imediat după ce GGGGGGGGGG. a fost numită ministru, s-a stabilit ca suma de peste 2 mil. de euro să îi revină acesteia, cu siguranţă, la această discuţie a participat şi E.". Martorul VV.:

- declaraţia dată în faza urmăririi penale:

"M-am întâlnit din nou cu YY. şi mi-a spus că trebuie să solicităm o întâlnire oficială la ministrul finanţelor A.. Noi am cerut oficial prin scrisoare această întâlnire, iar ea a fost aranjată de YY., care mi-a spus când o putem cere. Ministrul A. ne-a primit într-o sală de şedinţă, am prezentat problemele pe care le avem, acesta a spus că ştia de probleme şi a zis ca în acea perioadă începuse foarte puternic criza financiară şi încearcă să caute o soluţie(...), (…) eu cred că în acel moment domnul ministru A. ne-a sugerat să facem o scrisoare oficială către Fondul Monetar Internaţional, în care să arătăm problemele care există, şi ne-a asigurat din nou că încearcă să găsească o soluţie (…), (...) pentru conducerea LL. a fost important că PPP. a transmis că am fost primiţi de un ministru, nu de altcineva (...), (...) cred că în vara sau la începutul toamnei 2010, au plecat din funcţie atât ministrul transporturilor CCCCCCCCCC., cât şi ministrul finanţelor, A.. La ministerul transporturilor a venit doamna GGGGGGGGGG., iar YY. m-a asigurat că A. o cunoaşte foarte bine şi se va rezolva problema(…), (...) YY. a menţionat trei persoane cu care urma să împartă banii, respectiv că aceştia au pretins bani - CCCCCCCCCC., A. şi GGGGGGGGGG.. Nu mi-a spus cât urma să primească fiecare";

- declaraţia dată în faţa primei instanţe:

"PPP. mi-a spus că oamenii sunt cam neserioşi, că după ce ne-am înţeles, nu s-a întâmplat absolut nimic. M-am întors în România, l-am chemat pe YY. la mine la birou şi i-am spus ce mi-a transmis PPP.. Acesta a spus să facem o scrisoare către ministrul de finanţe, A., să solicităm o întrevedere pentru asociere în legătură cu problema respectivă (...), (...) firma LL. a pregătit acel draft, eu l-am înmânat lui YY., şi după câteva zile, am primit ok-ul să transmitem cererea, oficial. Am primit o scrisoare în sensul că A. acceptă întâlnirea. A fost o delegaţie mai mare, erau şi reprezentanţi de la firma BBBB., PPP., YY. şi eu. Ne-am prezentat la sediul ministerului şi am prezentat problemele cu privire la contractul respectiv (...), (...) din câte îmi amintesc, s-a făcut o plată de aprox. de 5, 6 mil. de euro, dar la acest moment, nu pot preciza dacă a fost anterior sau după întâlnirea la care am făcut referire anterior cu ministrul finanţelor. S-a încasat această sumă anterior arătată şi a venit YY. la mine, care mi-a spus că austriecii sunt neserioşi pentru că s-a plătit şi nu a fost onorată înţelegerea. M-am dus la Viena, am spus lui PPP. ce mi-a spus YY., iar PPP. m-a asigurat că se rezolvă. M-am întors, l-am chemat pe YY., din nou, la mine şi i-am spus ce mi-a comunicat PPP., că se rezolvă. După plata acestei sume de bani nu au mai urmat şi alte plăţi pentru lucrările efectuate de LL.. De această dată, PPP. a fost cel care m-a chemat la Viena, şi mi-a reproşat că oamenii din România sunt neserioşi pentru că au onorat înţelegerea şi nu s-a întâmplat absolut nimic. Arăt că după acest moment pe care l-am relatat, s-a întocmit acea scrisoare adresată dl ministru A. (...), (...) la întâlnirea acceptată de ministrul A., ne-am prezentat la sediul ministerului şi am fost primiţi de către dl. ministru. Au fost prezentate problemele respective şi A. ne-a spus că ştia de problemă şi că se caută o soluţie. După această întâlnire, nu s-a întâmplat nimic timp de o lună, o lună şi jumătate, nu mai ştiu exact. PPP. m-a chemat, din nou, la el şi mi-a solicitat să îl întreb pe YY. ce se întâmplă. YY. mi-a spus să cerem o nouă întâlnire la Ministerul Finanţelor, ceea ce am şi făcut, în aceeaşi modalitate, respectiv am întocmit anterior un draft şi după ce am primit aprobarea de la YY., a fost trimisă scrisoarea, în mod oficial. Am primit confirmarea că întâlnirea este acceptată. De această dată, am mers la sediul Ministerul Finanţelor doar eu şi PPP. şi ne-am întâlnit cu A. acolo. În perioada aceasta, a venit şi criza financiară în România, aşa ne-a explicat A. că sunt probleme mari în legătură cu plăţile şi cred că ne-a sugerat să mergem şi la FMI să prezentăm situaţia (...), (...) la sfârşitul lui 2009 sau începutul lui 2010, s-a plătit această datorie mai veche din anul 2004 reprezentând TVA pentru lucrări executate la tronsonul Bucureşti-Câmpina (...), (...) cred că în vara sau toamna lui 2010, au plecat ambii miniştri, A. şi CCCCCCCCCC. şi în locul acestuia din urmă a fost numită GGGGGGGGGG.. A venit YY. la mine şi mi-a spus că A. o cunoaşte pe GGGGGGGGGG. foarte bine şi crede, în continuare, că există căi de rezolvare (...), (...) ştiu sigur că între 21 decembrie şi sfârşitul lui decembrie 2010 au fost făcute plăti în valoare de 75-80 milioane de euro. Ştiu data exactă întrucat am fost sunat de directorul general al LL. care m-a felicitat pentru "munca mea." Cred că restul, până la suma datorată, a fost onorată în luna ianuarie 2011".

Martorul WWWWWWWWWW.:

- declaraţia dată în faza urmăririi penale:

"Îmi amintesc că în acea perioadă erau situaţii în care anumite companii străine trimiteau memorii Ministerului Finanţelor în care se plângeau de faptul că nu sunt plătiţi pentru lucrările executate. Unele asemenea memorii îmi erau repartizate, iar răspunsul nostru standard era că nu intră în competenţa noastră să intervenim în prioritizarea plăţilor efectuate de către ordonatorii de credite (...), (...) în situaţia în care un asemenea memoriu era adresat ministrului de finanţe, acesta era repartizat spre soluţionare unui secretar de stat. (…), (...) nu cred să fi existat situaţii în care răspunsul să fi fost formulat direct de la cabinetul ministrului, fără să fi existat propunerea unui departament. Nu cred că în anul 2010 Ministerul Finanţelor ar putea emite o adresă către o societate comercială prin care să promită că va asigura finanţare pentru plata unor datorii de către un ordonator de credite. Ştiu că s-au emis asemenea adrese până în anul 2004, în baza unui act normativ în vigoare atunci, dar acesta a fost abrogat pentru că asemenea promisiuni au valoarea unor angajamente de plată care ar putea fi puse în executare";

- declaraţia dată în faţa primei instanţe:

"În situaţia în care o companie, cum este LL., adresa o cerere către Ministerul Finanţelor Publice în care arăta că există întârzieri la plată sau nu s-au efectuat nişte plăţi pt. lucrări efectuate, (...) dirijată de dl. ministru către Departamentul Buget, o trimiteam la secretarul de stat care coordona Departamentul Datorie Publică şi răspundeam şi iniţiatorului, prin care arătam că nu este în atribuţia Ministerul Finanţelor Publice prioritizarea plăţilor, aşa cum am arătat anterior. În anul 2010, de la Dep. Buget pe care eu îl coordonam, nu se putea emite o adresă către o societate comercială prin care să i se promită că va asigura finanţare pentru plata unor datorii de către un ordonator de credite, întrucât nu aveam astfel de atribuţii/competente stabilite prin legea finanţelor publice sau printr-o altă lege".

Declaraţia martorului CCCCCCCCCC. în faţa primei instanţe:

"formula de introducere "Dear Mister FFF." este complet neuzuală în corespondenţa ce emană de la un minister, de la Cabinetul ministrului."

Inculpatul E.:

- declaraţia dată în cursul urmăririi penale cu prilejul confruntării cu martorul YY.:

"(...) nu îmi amintesc cum a decurs exact dar cred că l-am întrebat pe A. dacă vrea să se întâlnească cu YY., el m-a întrebat dacă ştiu exact despre ce este vorba iar eu i-am spus că nu ştiu exact amănuntele dar este vorba despre nişte chestiuni din trecut şi nu viitoare. A. şi YY. se cunoscuseră anterior, la un eveniment privat organizat de mine, şi a existat o primă întâlnire la care am participat toţi trei."

- declaraţia dată în faţa primei instanţe:

"În cursul anului 2009, aşa cum se precizează şi în rechizitoriu, mă întâlneam des cu YY. cu care eram foarte bun prieten, naşul lui de căsătorie şi naşul primului lui copil. Intr-una dintre aceste discuţii, mi-a spus că este reprezentantul legal al unei firme austriece şi că societatea respectiva are nişte probleme în sensul recuperării unor sume de bani datorate de statul român pentru nişte lucrări deja efectuate. La momentul respectiv, discuţia a vizat chestiuni, demersuri legale având în vedere calitatea lui YY. de reprezentant legal al societăţii respective, LL. ulterior, Hozoc cerându-mi mie concursul ca persoana calificată, economist şi om de afaceri, dar şi ca prieten (...), (...) eu i-am adus la cunoştinţă atunci că referitor la chestiunile discutate, îl consider calificat pe A., care la momentul respectiv, 2009, nu avea nici un fel de funcţie publică şi nici un fel de funcţie guvernamentală şi care era recunoscut inclusiv de mine ca o persoană extrem de calificată în domeniul economic, comercial, financiar, inclusiv prin consultanţa de specialitate pe care o oferea diferitelor mari societăţi, prin companiile lui".

Înscrisuri:

- scrisoarea din data de 19.03.2010, semnată de inculpatul A., în calitate de ministru al finanţelor, şi adresată companiei LL., în care se face referire la discuţiile purtate cu ocazia mai multor întâlniri, inculpatul promiţând că, până la sfârşitul lunii mai 2010, vor fi soluţionate problemele referitoare la TVA-ul restant aferent tronsonului Bucureşti - Braşov;

- scrisoarea din data de 25.03.2010, semnată de inculpatul A., în calitate de ministru al finanţelor, şi adresată companiei LL., în cadrul căreia promisiunile ministrului privesc rezolvarea ambelor probleme ale companiei respective;

- cele două scrisori poartă număr de înregistrare în cadrul Ministerului Finanţelor Publice (4371/19.03.2010 şi 4489/25.03.2010), însă ele nu se găsesc în arhiva Ministerului Finanţelor.

B. Circuitul banilor din conturile companiei LL. în conturile martorului YY.; declaraţiile martorului YY., înscrisuri.

Traseul banilor din conturile societăţii LL. în conturile martorului YY. este descris în declaraţiile acestuia, declaraţii ce se coroborează cu înscrisurile existente la dosar.

Astfel, a existat o succesiune de transferuri, începând de la compania LL. către societăţile controlate de SS., QQ. şi RR., în baza unor contracte de consultanţă fictive, apoi, continuând în conturile unor societăţi intermediare, în final, ajungând la societăţile controlate de martorul YY..

La data de 17 iulie 2009, s-a încheiat un contract de consultanţă între societatea LL. m.b.H. şi societatea QQ., urmat de trei acte adiţionale încheiate la 10 august 2009, 2 septembrie 2011 şi 10 iulie 2012, fiind modificat cuantumul comisionului de succes la suma de 8.147.450,90 euro.

La data de 10 august 2009, s-a încheiat un contract de consultanţă între societatea LL. m.b.H. şi societatea RR., urmat de actul adiţional încheiat la data de 2 septembrie 2011, conform căruia societatea RR. urma să fie remunerată cu suma de 4.218.025,70 euro (în actul adiţional se arată că această sumă era datorată în cazul în care CFR S.A. aproba plata către asocierea (Joint Venture - JT) LL.-AAA. a unui procent de 5% din plăţile aferente anilor 2006 - 2008).

În baza acestor contracte, LL. m.b.H. a achitat efectiv, în baza facturilor emise, 7.563.816,40 euro către QQ. (6 facturi) şi 4.218.025,70 către RR.. (o factură), în total, în perioada 2010-2014, fiind plătită suma de 11.781.842 euro.

Banii au fost transferaţi succesiv, conform unui plan ce a cuprins mai multe verigi, după cum urmează:

1) către societăţile TT. şi UU. care aveau conturi deschise la unităţi bancare din Cipru, societăţi controlate de SS.:

- QQ. a efectuat plăţi către: TT. în cuantum de 1.513.773 euro, respectiv: 198.750 euro; RR. în valoare de 1.250.000 chf şi 397.500 euro; QQ. în valoare de 850.000 euro; WW. în cuantum de 305.000 euro; NNNNNNNNNNN. în valoare de 100.000 euro;

- RR. a efectuat plăţi către: UU. în valoare totală de 2.244.708 euro şi 579.586 chf; TT. în valoare totală de 2.035.000 euro;

- QQ., din suma de 850.000 euro încasată de la QQ., a efectuat plăţi către UU. în valoare de 580.000 euro.

În cadrul acestei verigi a fost efectuată şi plata sumei de 1.100.000 euro către VV., prin societăţile Lucan Trading şi MMMMMMMMMMM..

2) de la societăţile controlate de SS. către societăţile WW. şi XX. din Insulele Seychelles, controlate de YY., care aveau conturi deschise la bănci din Cipru:

- TT. a încasat suma totală de 3.548.773 euro de la QQ. şi RR., efectuând plăţi către: WW. în valoare de 1.065.000 euro; XX. într-un cuantum de 2.358.500 euro;

- UU. a încasat suma totală de 3.226.127 euro de la RR. şi QQ. şi a efectuat plăţi către: WW. în valoare totală de 2.058.677 euro; XX. în valoare de 1.356.725 euro.

În conturile societăţii WW. de la QQ., TT. şi UU. a ajuns suma totală de 3.428.677 euro.

În conturile societăţii XX. a ajuns suma totală de 3.715.230 euro.

3) o parte a banilor a fost retrasă în numerar, iar o altă parte a fost transferată către alte societăţi comerciale din Insulele Marshall, controlate de YY., respectiv OOOOOOOOOOO.., PPPPPPPPPPP.., QQQQQQQQQQQ.., RRRRRRRRRRR.., SSSSSSSSSSS.., TTTTTTTTTTT.., UUUUUUUUUUU.., VVVVVVVVVVV.., WWWWWWWWWWW.. şi XXXXXXXXXXX.., care aveau conturi deschise la bănci din Cipru. Operaţiunile au fost descrise detaliat în sentinţă, astfel încât nu vor mai fi reluate.

C. Remiterea, în perioada ianuarie 2011 - ianuarie 2013, a sumei totale de 2.177.000 de euro, în numerar, lui A., potrivit căruia suma era destinată ministrului transporturilor din acea perioadă, GGGGGGGGGG.; mijloace de probă: declaraţiile martorului YY., declaraţiile martorului VV., declaraţiile martorului III., declaraţiile martorului OO., declaraţiile inculpatului E., rapoarte de constatare tehnico-ştiinţifică şi înscrisuri.

Contrar susţinerilor apărării, Înalta Curte - Completul de 5 judecători constată existenţa probelor, care, coroborate între ele, conduc la reţinerea vinovăţiei inculpatului A..

Astfel, martorul YY. a arătat detaliat modalitatea în care a remis banii, în numerar, inculpatului A., banii fiind aduşi de numitul ZZZZZZZZZZZ., care venea din Cipru în România cu avionul, existând un înscris care conţine o evidenţă întocmită la data de 30.04.2013, conform căreia sumele au fost remise în 21 de tranşe, cu valori cuprinse între 10.000 CHF şi 200.000 de euro. ZZZZZZZZZZZ. era implicat în activitatea societăţilor din Cipru, controlate de martorul YY. (era director al societăţii EEEEEEEEEEEE. Cipru, care a preluat formal datoriile firmelor F., semnând contractele încheiate, din partea EEEEEEEEEEEE.), ridicând personal sume de bani din conturile RRRRRRRRRRR. şi XXXXXXXXXXX., semnând, în calitate de reprezentant al YYYYYYYYYYY. Cipru (înfiinţată de martorul YY. exclusiv în scopul derulării operaţiunilor solicitate de inculpatul E.), mai multe contracte încheiate de această societate cu firmele F. S.A., F. S.R.L., DDDDDDDDDDDD. şi F. S.A..

Pentru verificarea sincerităţii martorului YY., în faza urmăririi penale s-a dispus efectuarea unei constatări tehnico-ştiinţifice, întocmindu-se raportul nr. x.463 din 17.11.2017 de către D.G.P.M.B., Serviciul Criminalistic - Laboratorul de Psihologie Criminalistică, în care s-a concluzionat că nu au fost detectate modificări specifice comportamentului simulat, cu privire la întrebările relevante, rezultând că subiectul testării este sincer. Prima instanţă a analizat valoarea probatorie a acestui raport de constatare, subliniind evoluţia jurisprudenţei şi doctrinei în privinţa utilităţii sale în aflarea adevărului, numai în măsura în care este considerat ca fiind sursă de indicii care, la rândul lor, trebuie coroborate cu alte elemente de fapt. În speţă, concluziile raportului de constatare tehnico-ştiinţifică nu pot fi ignorate, în condiţiile în care se coroborează cu mai multe mijloace de probă, respectiv declaraţiile martorilor VV., III. şi OO. şi înscrisurile bancare privind retragerea sumelor de bani, fie de la bancă, fie de la bancomat.

Deşi inculpatul A. a invocat neconcordanţe privitoare la sumele remise în numerar, între declaraţia dată la 12.09.2017 coroborată cu evidenţa existentă la fila x d.u.p. şi declaraţia dată la 10.10.2017 coroborată cu tabelul existent la fila x d.u.p., instanţa de apel constată că, în mod corect, prima instanţă a avut în vedere ultimul tabel, deoarece acesta constituie varianta finală a evidenţei sumelor, calcul efectuat la data de 30.04.2013, înainte de a fi începută urmărirea penală în prezenta cauză. De altfel, aşa cum s-a menţionat anterior, toate declaraţiile date în cauză se analizează prin raportare la ansamblul mijloacelor de probă administrate.

Martorul YY.:

- declaraţia dată în faza urmăririi penale la 10 octombrie 2017:

"A. a primit 2.177.000 de euro, în numerar, în perioada ianuarie 2011- ianuarie 2013, conform tabelului ataşat. Aceşti bani erau destinaţi GGGGGGGGGG., care a solicitat, conform declaraţiei lui A., ca partea ei să fie dată în numerar, acceptând să suporte un cost de 15% (...). (...) Eu primeam banii de la ZZZZZZZZZZZ., care îi aducea cash, din Cipru. Apoi mă duceam cu banii la A., la biroul acestuia din zona Dorobanţi; acesta lua plicul cu bani şi îl punea pe birou, pe măsuţa de cafea, sub documente. Din relatările lui A., rezulta că relaţia lui cu GGGGGGGGGG. era una de încredere, o relaţie foarte bună, aceasta cerându-i sfatul lui A., în activităţile necesare funcţiei de ministru (...), (...) ştiu că A. ţinea evidenţa sumelor de bani primite de la mine şi date GGGGGGGGGG., întrucât discutam pe sumele care mai erau de plătit şi, de fiecare dată, evidenţele lui coincideau cu evidenţele mele";

- declaraţia dată în faţa primei instanţe:

"După ce am convenit toţi trei că GGGGGGGGGG. are un rol important şi după ce A. a spus că se ocupă el să îi dea GGGGGGGGGG. partea ei, cu condiţia ca aceşti bani să fie remişi cash, am început să solicit avocaţilor din Cipru care mi-au deschis companiile off-shore, să trimită sume cash şi din când în când, un angajat al lor, ZZZZZZZZZZZ. venea din Cipru în România cu avionul şi aducea sume în numerar. Aceste sume primite în numerar, pe care le primeam de la ZZZZZZZZZZZ., le duceam la A., aproape de fiecare dată la biroul său, în zona Dorobanţi - Romană (...), (...) la fel procedam şi cu A., ţineam o evidenţă. Aveam inclusiv un centralizator pe care îl discutam toţi trei, în care era evidenţiat cât s-a plătit pentru fiecare, suma totală, ca să ştie fiecare cât mai are de primit. De obicei, eu ţineam această evidenţă, iar de câte ori ne întâlneam, le înmânam şi lor câte o copie de pe documentul actualizat (...), (...) sursa acestor fonduri, 99% a fost clar din banii veniţi de la LL., inclusiv, am depus la dosar, o descriere a tuturor acestor trasee ale banilor de la încasarea cu sursa de unde au venit, când au intrat la noi, cum au fost utilizaţi. În acest hăţiş de companii puteau să existe şi alte plăţi care nu aveau legătură cu LL. (…), (…) am efectuat plăţi din alte surse in situaţia in care nu erau primiti banii de la LL.".

Martorul VV.:

- declaraţia dată în faţa primei instanţe:

"Precizez că YY. a menţionat către mine, şi cred că şi către PPP. (...) nume de miniştri, respectiv (...) GGGGGGGGGG. şi A., respectiv că cele trei persoane vor primi banii de la el, din plăţile care să făceau către LL. (...), (...) PPP. mi-a spus şi mie toate aceste nume de miniştri în contextul pe care l-am precizat, mai exact, PPP. mi-a spus de A. (...) şi GGGGGGGGGG.".

Martorul III.:

- declaraţia dată în faza urmăririi penale la 18 martie 2018:

"(...) o altă parte a fost transferată în Cipru în conturile unor firme administrate de către YY., interpus al lui A.. Din cunoştinţele mele, LL. a plătit în jur de 6 milioane de euro către (...) firma din Cipru controlată de Hozoc, transferându-se astfel partea lui A. (...), (...) În anul 2013, prin luna septembrie, am fost contactat de către E. care mi-a adus la cunoştinţă despre existenţa unui contract încheiat între o firmă din Cipru controlată de Hozoc şi LL. şi mi-a cerut să intervin la PPP. - directorul financiar al firmei LL., în favoarea sa şi a numiţilor YY. şi A., pentru că aceştia mai aveau de încasat 1,3 milioane de euro din colaborarea dintre LL., Hozoc şi OO. referitoare la plata claim-urilor de către Ministerul de Finanţe. Cu acea ocazie am aflat de la E. că Hozoc împărţea şi cu el sumele de bani venite de la LL., având în vedere că şi Boureanu a ajutat la plata acelor claim-uri de către Ministerul de Finanţe. Practic, Ministerul de Finanţe achitase claim-urile către LL., însă aceasta nu mai plătise suma convenită către firma lui Hozoc pentru acesta, A. şi E.";

- declaraţia dată în faza urmăririi penale la 23 mai 2018:

- raportul de anchetă întocmit în cadrul comisiei rogatorii efectuate în SUA având ca obiect audierea martorului III.:

"(...) Aproximativ în septembrie 2013, Boureanu s-a adresat lui III. în cadrul unui eveniment şi i-a spus lui III. că are o problemă cu LL.. LL. îi datora lui Boureanu aproximativ două milioane de euro din contractul din 2010, iar Boureanu voia ca III. să îl ajute să-şi recupereze banii. Banii le erau datoraţi lui Boureanu, A. şi unui alt individ pe nume YY. (...), (...) Boureanu era omul de legătură între Hozoc şi III.. III. a fost de acord să îl ajute pentru un comision de o valoare egală cu o treime din banii recuperaţi. III. s-a dus la Viena, Austria şi a vorbit cu PPP. (...), (...) PPP. a părut surprins că III. ştia despre banii datoraţi lui Boureanu. PPP. a recunoscut plata restantă şi a afirmat că întârzierea a fost cauzată de probleme nerezolvate aflate în legătură cu TVA (taxa pe valoarea adăugată). Datorită eforturilor lui III., LL. a plătit banii datoraţi către Boureanu, A. şi Hozoc. Cei trei au vrut să îi plătească comisionul lui III. în numerar, dar III. a refuzat acest lucru şi i-a instruit să transfere banii către compania lui III. din Cipru, RRRRRRRRRR. (MI). Conturile MI erau pe numele SSSSSSSSSS.. Hozoc a transferat aproximativ 70.000-75.000 de euro în conturile MI din Cipru, sume pe care III. le-a descris drept onorarii de consultanţă juridică. III. a plătit impozite pentru aceşti bani. Aceasta a fost singura plată pe care III. a obţinut-o vreodată de la Boureanu, A. şi Hozoc în legătură cu banii recuperaţi";

- declaraţia dată în faţa primei instanţe:

"Îmi mentin declaratiile date la urmărirea penală (…), (…) În privinta contractului sau relatiei cu YY., acesta a mentionat că îl reprezintă şi pe A. (…), (…) Referitor la cel de al doilea contract, s-a vorbit despre participarea lui A. la întâlnirea dintre YY. şi PPP.".

Martorul OO.:

- declaraţia dată în faza urmăririi penale la 24 martie 2016:

"(…) Din corespondenţa purtată cu YY. am aflat că acesta controlează un grup de firme implicate în activităţi de manipulare a şpăgii, mascată prin contracte fictive de consultanţă (...), (…). Aceste firme erau folosite drept paravan în tranzacţiile şpăgilor al căror beneficiari erau YY. şi A.";

- declaraţia dată în faza urmăririi penale la 17 aprilie 2019:

"(…) În anul 2012 sau 2013 am aflat că intermediarul pentru plăţile respective ar fi fost domnul YY.. Acest lucru l-am aflat de la două persoane: III. şi VV. (…), (...) III. a susţinut atunci că banii ajungeau la A.".

Conform extraselor de cont aflate la dosar, în perioada 04.03.2011 - 24.04.2013, din conturile WW., UUUUUUUUUUU., XXXXXXXXXXX., RRRRRRRRRRR. şi SSSSSSSSSSS. a fost retrasă, în numerar, suma totală de 3.342.000 euro, iar în perioada 2010 - 2014, a fost retrasă în numerar, de la bancomate, suma totală de 1.341.860 euro, sumele retrase şi datele la care au avut loc retragerile fiind descrise detaliat în sentinţa apelată.

Sunt nefondate criticile inculpatului A. privind credibilitatea martorilor VV., III. şi OO., precum şi lipsa volorii probatorii a declaraţiilor acestora.

Astfel, martorii au aflat din mai multe surse despre faptul că inculpatul A. a primit bani de la compania LL.:

- martorul III. a aflat de la VV., PPP. şi E.;

- martorul OO. a aflat de la III. şi VV.;

- martorul VV. a aflat de la PPP..

Instanţa de apel, în acord cu prima instanţă, constată că, în cazul infracţiunilor de corupţie, este foarte des întâlnită clandestinitatea remiterii banilor, persoanele implicate urmărind eliminarea oricărui risc în privinţa existenţei unor probe care ar conduce la stabilirea vinovăţiei lor. Astfel se explică lipsa unor martori direcţi care să fi asistat la remiterea banilor. Totodată, împrejurarea că banii au continuat să fie primiţi de inculpatul A. şi după ce martora GGGGGGGGGG. nu mai ocupa funcţia de ministru al transporturilor, nu exclude răspunderea sa, deoarece acceptarea promisiunii banilor a avut loc anterior acestui moment.

D. Plăţi pentru proiectul VVVVVVVVVV. din Gibraltar

Mijloace de probă: declaraţiile martorului YY., declaraţiile martorului TTTTTTTTTT., declaraţiile martorului GGGGGGGGGGGG., înscrisuri cu privire la: înfiinţarea societăţii VVVVVVVVVV., mesajele de poştă electronică purtate/primite de inculpaţi, tranzacţiile financiare şi situaţia conturilor.

Declaraţiile martorului YY. privind implicarea inculpatului A. în conducerea şi finanţarea proiectului VVVVVVVVVV. sunt susţinute de celelalte mijloace de probă, respectiv declaraţiile martorilor TTTTTTTTTT. şi GGGGGGGGGGGG., documentele referitoare la VVVVVVVVVV. Gibraltar ridicate cu ocazia percheziţiei domiciliare efectuate la biroul inculpatului (situaţia intermediară a cheltuielilor efectuate în perioada noiembrie 2011 - iulie 2012 din care rezultă că, până în luna iulie 2012, pentru VVVVVVVVVV. fusese cheltuită suma de 133.954 euro), înscrisurile privitoare la înfiinţarea societăţii VVVVVVVVVV., mesajele de poştă electronică, tranzacţiile financiare şi situaţia conturilor.

Din ansamblul probelor rezultă că rolul inculpatului A. în activitatea societăţii VVVVVVVVVV. nu era limitat la găsirea de pieţe pentru produsul activităţii societăţii.

Chiar dacă suma de 65.000 euro nu a fost remisă în numerar inculpatului A., această sumă a fost plătită de către martorul YY., din sumele provenite de la societatea LL., cu titlu de aport financiar al inculpatului la realizarea proiectului tehnic de "portofel electronic".

Faptul că activitatea societăţii nu a avut rezultatul scontat nu are importanţă, în condiţiile în care, în contul contribuţiei inculpatului A. la finanţarea proiectului, a fost transferată, din fondurile provenite de la LL., suma de 65.000 de euro.

Astfel, dacă proiectul ar fi avut succes, beneficiile financiare ar fi fost împărţite între cei trei asociaţi, respectiv YY., A. şi E..

Suma de 42.836 euro primită de martorul TTTTTTTTTT. nu a constituit un venit suplimentar, ci a fost plătită pentru a-l remunera pe acesta, deoarece el a fost cel care a coordonat din punct de vedere tehnic şi logistic realizarea proiectului, suma nefiind condiţionată de eficienţa proiectului.

Deşi plăţile nu au fost făcute în conturile bancare ale societăţii VVVVVVVVVV., banii au fost daţi pentru desfăşurarea activităţii acestei societăţi şi pentru producerea aplicaţiei software.

Martorul YY.:

- declaraţia dată în faza urmăririi penale la 23 aprilie 2018:

"În 2011, împreună cu A. şi E., am hotărât să înfiinţăm VVVVVVVVVV. din Gibraltar (…), (…) Conform înţelegerii, obligaţia de finanţare a societăţilor aparţinea mie, lui A. şi lui E. (...), (...) Astfel, eu am achitat cheltuielile de funcţionare pentru cele două societăţi, respectiv salarii programatori şi alţi angajaţi, echipamente, programe de calculator, abonament internet, etc. În fiecare lună, TTTTTTTTTT. ne trimitea deconturile de cheltuieli, iar eu aveam discuţii A. şi E. în principiu la fiecare 6 luni, iar la sfârşitul fiecărui an. Am finanţat activitatea societăţii până la sfârşitul lui 2013, înţelegerea fiind că plăţile urmau să fie făcute din banii primiţi din afacerea LL., urmând să le scad din sumele cuvenite fiecăruia dintre noi. (…), (...) Conform situaţiilor întocmite lunar de TTTTTTTTTT. şi extraselor de cont, în perioada noiembrie 2011 - septembrie 2013, am făcut plăţi în valoare totală de 152.164 euro pentru cheltuielile aferente VVVVVVVVVV. şi 293.963 euro pentru cheltuielile aferente HHHHHHHHHHHH.. Conform înţelegerii cu A. şi E., aceste sume s-au repartizat după activităţile efectuate de către programatori, în sensul că la VVVVVVVVVV. s-au decontat 195.000 euro, respectiv câte 65.000 euro pentru fiecare din cei 3 asociaţi finanţatori, iar la HHHHHHHHHHHH. s-au decontat 190.000 euro, respectiv câte 95.000 euro pentru mine şi E.. În concluzie, folosul obţinut de A. din aceste operaţiuni a fost de 65.000 euro, iar folosul obţinut de E. a fost de 160.000 euro";

- declaraţia dată în faţa primei instanţe:

"(…) E. a considerat că aceste proiecte sunt foarte atrăgătoare şi a zis să le discutăm şi cu A., pentru ca împreună, toţi trei, să investim în dezvoltarea lor. L-am chemat pe TTTTTTTTTT., am stabilit împreună cum intrăm în cele două firme, cum se împart părţile sociale, am deschis cele două firme şi ulterior am convenit că finanţarea dezvoltării acestor două aplicaţii software va fi făcută prin transferuri efectuate din sumele primite de la LL., care se aflau în contul acelor companii off-shore deschise de mine, urmând să calculăm cota de participare a fiecăruia din aceste sume şi să scădem respectivele sume din banii ce urmau să fie primiţi de fiecare dintre noi, adică eu, E. şi A. în urma proiectului LL.. Discuţiile legate de sursa de finanţare au avut loc doar între mine, E. şi A. (...), (...) Alocarea efectivă a sumelor de bani pentru finanţarea celor două proiecte o făceam eu, dar de fiecare dată prezentam o evidenţă scrisă celor doi parteneri, A. şi E. cu ce sume s-au alocat ca să ştie ce sume se scad din banii ce urmau să îi primească de la LL. (...), (...) toate plăţile aferente acestui proiect erau evidenţiate într-o situaţie centralizatoare în care se ştia cât s-a cheltuit şi cât se repartizează proporţional cu participarea în contul fiecărei companii. Plăţile erau făcute mai ales în conturile NNNNNNNNNNN., respectiv a companiilor care efectiv plăteau IT-iştii".

Martorul TTTTTTTTTT.:

- declaraţia dată în faza urmăririi penale la 26 aprilie 2018:

"Într-o primă fază trebuia să fim asociaţi eu, YY., A. şi E. prin FFFFFFFFFFFF., apoi în faza următoare trebuia să devină asociat şi dl. IIIIIIIIIIII.. (…), (...) Cheltuielile societăţii VVVVVVVVVV. au fost asigurate de NNNNNNNNNN. prin transfer bancar. (…), (...) Eu am discutat cu Florin despre aceste cheltuieli, am agreat un buget şi el mi-a spus că a discutat şi cu E. şi A. şi că toţi au fost de acord cu aceste cheltuieli. Pentru justificarea cheltuielilor prezentam situaţii lunare, defalcate pe tipuri de cheltuieli (…), (...) Am avut discuţii referitoare la proiectul VVVVVVVVVV. atât cu E., cât şi cu A., însă în trecere, nu detaliat. M-am întâlnit cu toţi trei împreună (respectiv YY., E., A.) în legătură cu acest proiect de aproximativ 4-5 ori, întâlniri care s-au desfăşurat în biroul dlui A. de lângă Piaţa Romană. În cadrul întâlnirilor s-au discutat progresele proiectului VVVVVVVVVV., cei trei întrebându-mă care mai e stadiul proiectului, iar eu expunându-le stadiul în momentul respectiv";

- declaraţia dată în faţa primei instanţe:

"(...) i-am prezentat lui YY. acest proiect, (...) a părut foarte interesat şi a spus că are diverşi parteneri de afaceri, care vor fi interesaţi de acest proiect. Ulterior, acesta m-a contactat şi mi-a spus să vin în Bucureşti în legătură cu proiectul. Întâlnirea a avut loc la un restaurant, nu era un meeting formal, unde erau prezenţi YY. şi A. (...), (...) După meeting am trimis nişte prezentări, mi s-a spus că se vor aranja câteva întâlniri. În acelaşi timp, YY. mi-a spus că era interes din partea dlui A. şi E.. După această discuţie, dl YY. mi-a comunicat că atât A. cât şi E. au vrut să coparticipe în proiect, în discuţiile avute am spus că ar fi necesară o anumită cifră, iar Hozoc mi-a spus că cei doi au fost de acord sa coinvestească în proiect. Costul aprox total al proiectului a fost de 180.000 euro, dl YY. poate da mai multe detalii pentru că s-a ocupat de acest aspect, a urmărit toate cheltuielile şi situaţia financiară a proiectului. Întâlnirile s-au focusat pe o posibilă relaţie cu LLLL. unde IIIIIIIIIIII. avea o funcţie de conducere, ulterior, acesta m-a redirecţionat către JJJJJJJJJJJJ. şi KKKKKKKKKKKK.. Am avut o întâlnire cu IIIIIIIIIIII. la sediul central al băncii (...), (...) Aveam estimat cheltuielile lunare. Era vorba în primul rând de cheltuieli pentru dezvoltarea platformei, de marketing, călătorii, consultanţă şi altele. După ce erau estimate, YY. vărsa aceste fonduri. În timpul proiectului, pentru că nu am reuşit să deschidem conturi bancare sau să înfiinţăm o firmă pentru proiect, am folosit firma NNNNNNNNNNN. din Gibraltar. Fondurile au fost vărsate către aceasta firmă de către YY., care se ocupa de partea de transferuri, de unde erau redirecţionate către furnizorii de servicii. Au avut loc câteva întâlniri, la biroul dlui A. în care eu dădeam un raport de progres legat de proiect şi ce s-a întâmplat, stadiile cheie. Cred că au fost 5 întâlniri, în total, în care îl ţineam la zi cu progresul proiectului. La aceste întâlniri am participat eu, YY., E. şi A.. La aceste întâlniri eu le prezentam care sunt nevoile financiare ale derulării proiectului, prezentam şi un raport de activitate a ceea ce s-a întâmplat până la acel moment şi estimam cât, de ce ar fi nevoie din punct de vedere bugetar pentru stadiul următor".

Martorul GGGGGGGGGGGG., în declaraţia dată în faţa primei instanţe, a arătat că "A. mi-a spus că este partener sau acţionar în cadrul proiectului VVVVVVVVVV.."

Infracţiunea de trafic de influenţă. Analiza elementelor constitutive Potrivit art. 291 alin. (1) din C. pen., constituie infracţiunea de trafic de influenţă, pretinderea, primirea ori acceptarea promisiunii de bani sau alte foloase, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, săvârşită de către o persoană care are influenţă sau lasă să se creadă că are influenţă asupra unui funcţionar public şi care promite că îl va determina pe acesta să îndeplinească, să nu îndeplinească, să urgenteze ori să întârzie îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau să îndeplinească un act contrar acestor îndatoriri şi se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani.

Banii, valorile sau orice alte bunuri primite sunt supuse confiscării, iar când acestea nu se mai găsesc, se dispune confiscarea prin echivalent.

Infracţiunea de trafic de influenţă nu este o infracţiune cu subiect activ calificat, astfel că poate fi săvârşită de orice persoană, fizică sau juridică, inclusiv de un funcţionar public sau privat.

Subiectul pasiv principal este statul, prin autoritatea publică, instituţia publică, instituţia sau persoana juridică de interes public ori privat în cadrul căreia funcţionarul public se află în exercitarea atribuţiilor de serviciu, iar subiect pasiv secundar este funcţionarul public cu privire la care se pretinde că există o influenţă.

Elementul material al infracţiunii de trafic de influenţă se realizează prin cel puţin una dintre modalităţile alternative arătate de text: pretinderea, primirea ori acceptarea promisiunii de bani sau alte foloase. Elementul material cuprinde trei modalităţi normative, respectiv primirea (intrarea efectivă în posesia sumei de bani, a unui folos), pretinderea (formularea de către făptuitor nemijlocit, în mod expres sau tacit, a solicitării unei sume de bani, a unui bun sau alte valori), acceptarea de promisiuni (manifestarea acordului cu privire la promisiunile făcute sau banii/foloasele oferite de către cumpărătorul de influenţă), aceste noţiuni având înţelesul din vorbirea curentă şi nu diferă de sensul termenilor utilizaţi la infracţiunea de luare de mită.

În cauză, acuzaţiile poartă asupra variantelor pretinderii, primirii unor sume de bani (în cazul influenţei asupra ministrului transporturilor GGGGGGGGGG.), acceptarea de promisiuni (în cazul influenţei asupra ministrului finanţelor publice BBBBBBBBBB.).

Pretinderea semnifică cererea de a-i fi remis obiectul material al infracţiunii, exprimată fără dubiu, transmisă direct ori indirect, de autorul traficului.

Primirea presupune intrarea efectivă în posesia obiectului material pretins, iar raportat la prezenta cauză, presupune remiterea şi obţinerea sumei de bani, anterior solicitate în mod injust.

Acceptarea de promisiuni reprezintă exprimarea acordului cu privire la promisiunile făcute sau banii/foloasele oferite de către cumpărătorul de influenţă.

Pentru realizarea în diferitele sale modalităţi alternative, elementul material trebuie să întrunească, cumulativ, anumite condiţii:

Să se raporteze la un obiect constând în bani (sau alte foloase) care nu sunt cuvenite în mod legal făptuitorului.

Banii care fac obiectul traficului de influenţă pot fi reprezentaţi de RON sau valută, pot fi primiţi în numerar sau pot face obiectul unui transfer bancar. Potrivit doctrinei, banii pot fi efectivi (monede) sau sub formă de valori ori titluri de orice fel echivalând bani. Cu alte cuvinte, pretinderea, primirea foloaselor, acceptarea promisiunii de foloase constituie un contraechivalent al conduitei lipsite de probitate a persoanei care are influenţă sau lasă să se creadă că are influenţă asupra unui funcţionar public şi care promite că îl va determina pe acesta să îndeplinească, să nu îndeplinească, să urgenteze ori să întârzie îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau să îndeplinească un act contrar acestor îndatoriri.

În cauză, inculpatul A. a acceptat promisiunea formulată de martorul YY. privind plata sumei de 2 milioane de euro, pentru ca, în schimbul acestei sume, să îşi exercite influenţa asupra ministrului finanţelor publice BBBBBBBBBB.. Totodată, a pretins şi a primit, în tranşe, suma totală de 2.117.000 de euro, pentru a-şi exercita influenţa asupra ministrului transporturilor GGGGGGGGGG..

Acţiunea să fie realizată prin invocarea, expresă sau tacită, a unei influenţe reale sau imaginare asupra unui funcţionar.

Influenţa invocată poate fi reală sau fictivă/pretinsă, dar pentru realizarea elementului material o astfel de distincţie este nerelevantă.

Dacă existenţa unei influenţe reale a traficantului de influenţă asupra unui funcţionar nu este relevantă pentru existenţa infracţiunii, ci doar afirmării ei într-un mod credibil, în schimb, este necesar ca influenţa, pe care o are sau lasă să se creadă că o are, să privească un funcţionar care are atribuţii în îndeplinirea actului pentru care făptuitorul a primit sau pretins bani sau alte foloase.

În cazul infracţiunii de trafic de influenţă autorul primeşte foloasele, deoarece afirmă că are influenţă pe lângă un funcţionar. Această influenţă poate fi reală sau pur şi simplu imaginară. Este suficient că, din atitudinea făptuitorului, rezultă nemijlocit sau indirect (atunci când "lasă să se creadă") că are influenţă asupra funcţionarului respectiv.

Existenţa infracţiunii de trafic de influenţă nu presupune o influenţă reală a inculpatului asupra unui funcţionar pentru a-l determina să facă ori să nu facă un act ce intră în atribuţiile sale de serviciu, însă este necesar ca influenţa pe care o are sau lasă să se creadă că o are făptuitorul să privească un funcţionar determinat sau indicat generic de natura influenţei ce urma sa fie exercitată, care are atribuţii în îndeplinirea actului pentru care făptuitorul a primit sau a pretins bani ori alte foloase. În consecinţă, trebuie să existe legătură de cauzalitate între primirea foloaselor respective şi promisiunea exercitării influenţei, pretinse sau reale. Infracţiunea de trafic de influenţă se consumă prin săvârşirea oricăreia dintre acţiunile tipice prevăzute alternativ în norma de incriminare (primirea ori pretinderea de bani ori alte foloase sau acceptarea de promisiuni, de daruri, săvârşite de către o persoană care are influenţă ori lasă să se creadă că are influenţă asupra unui funcţionar, pentru a-l determina să facă ori să nu facă un act ce intră în atribuţiile sale de serviciu). Deşi nu are relevanţă dacă pretinderea folosului a fost satisfăcută, nici dacă acceptarea promisiunii unor foloase a fost urmată de prestarea acestora, pentru existenţa ilicitului penal este necesar să se probeze din punct de vedere al laturii obiective: 1. actul pe care inculpatul urma să-l determine prin influenţa sa; 2. primirea sau acceptarea de foloase în legătură cu exercitarea influenţei; 3. legătura dintre exercitarea influenţei pretinse sau reale şi pretinderea/primirea/acceptarea bunurilor. Din punct de vedere al laturii subiective trebuie probate elementele de fapt care conduc la concluzia că persoana acuzată a urmărit primirea de foloase având sau lăsând să se creadă că are influenţă asupra unui funcţionar pentru ca acesta să îşi exercite într-un anumit mod atribuţiile de serviciu.

În cauză, influenţa viza activitatea specifică ori aflată sub controlul sau iniţiativa ministrului finanţelor publice, respectiv ministrului transporturilor.

Acţiunea să fie însoţită de promisiunea determinării funcţionarului respectiv să îndeplinească, să nu îndeplinească, să urgenteze ori să întârzie îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau să îndeplinească un act contrar acestor îndatoriri, chiar dacă această promisiune nu este îndeplinită ulterior ori actul nu este efectuat.

Existenţa promisiunii autorului infracţiunii de trafic de influenţă de a determina funcţionarul public la acţiunile sau inacţiunile prevăzute în norma de incriminare cuprinsă în art. 291 C. pen. nu impune ca promisiunea autorului să se realizeze într-o anumită formă verbală, ci presupune ca din conduita şi afirmaţiile acestuia să rezulte, în mod neechivoc, angajamentul său de a se prevala de influenţa pretinsă pentru a determina funcţionarul public să îndeplinească, să nu îndeplinească, să urgenteze sau să întârzie îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu ori să îndeplinească un act contrar acestor îndatoriri.

Pentru existenţa infracţiunii de trafic de influenţă, nu se cere ca funcţionarul să fie determinat, în concret, cu indicarea numelui, fiind suficient să se arate că acesta lucrează la o instituţie în atribuţiile căreia intră rezolvarea chestiunii în discuţie sau să se precizeze actul pentru a cărui îndeplinire urmează a se exercita influenţa inculpatului. Nu se cere nici ca funcţionarului vizat să-i aparţină, în exclusivitate, competenţa de a îndeplini acel act, fiind suficient să aibă, alături de alţi funcţionari, anumite sarcini în legătură cu îndeplinirea actului, cu alte cuvinte, competenţa funcţionarului nu trebuie să fie exclusivă. Infracţiunea există şi în situaţia în care funcţionarul pe lângă care traficantul are sau lasă să se creadă că are influenţă îndeplineşte, în cadrul serviciului, activităţi care pot contribui la realizarea actului, respectiv a interesului cumpărătorului de influenţă.

Traficul de influenţă poate fi săvârşit în mod direct sau indirect, prin persoane interpuse.

De asemenea, promisiunea nu trebuie exprimată expressis verbis, însă trebuie să aibă caracterul unui angajament ferm în sensul traficării influenţei.

În cauză, inculpatul A. a promis să îşi exercite influenţa asupra ministrului finanţelor publice BBBBBBBBBB., pentru ca acesta să asigure, pe de o parte, finanţarea necesară plăţii facturilor aferente lucrărilor efectuate la tronsonul de cale ferată Bucureşti - Constanţa şi, pe de altă parte, finanţarea necesară plăţii TVA-ului restant de la lucrările efectuate la tronsonul Bucureşti - Câmpina. Totodată, a promis să îşi exercite influenţa asupra ministrului transporturilor GGGGGGGGGG., pentru ca aceasta să asigure finanţarea necesară plăţii facturilor aferente lucrărilor efectuate la tronsonul de cale ferată Bucureşti - Constanţa.

Acţiunea să fie săvârşită înainte sau concomitent cu îndeplinirea de către funcţionar a respectivei atribuţii de serviciu

Acţiunea ce constituie elementul material al infracţiunii să fie realizată mai înainte ca funcţionarul public sau persoana pe lângă care s-a promis că se va interveni să fi îndeplinit actul ce constituie obiectul intervenţiei sau, cel mai târziu, în timpul îndeplinirii acestuia. Această cerinţă rezultă din dispoziţiile art. 291 C. pen., potrivit cărora scopul urmărit prin traficarea influenţei este acela de a determina pe funcţionarul public să îndeplinească, să nu îndeplinească, să urgenteze ori să întârzie îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau să îndeplinească un act contrar acestor îndatoriri, şi de aceea, în mod necesar, pretinderea sau primirea foloaselor ori acceptarea de promisiuni trebuie să preceadă actului, nefiind de conceput ca pretinderea sau tratativele dintre cumpărătorul şi traficantul de influenţă să aibă loc după ce actul, în vederea căruia ar urma să se intervină, a fost deja realizat.

În mod evident, descrierea bazei factuale în urma evaluării probatoriilor anterior enumerate şi menţionate, plasează acţiunile pretinderii şi acceptării promisiunii înaintea îndeplinirii de către funcţionar a atribuţiilor de serviciu utile şi necesare scopului vizat.

Infracţiunea de luare de mită. Analiza elementelor constitutive

Infracţiunea de luare de mită este o infracţiune cu subiect activ calificat, astfel că poate fi săvârşită numai de un funcţionar public.

Elementul material al infracţiunii de luare de mită se realizează prin cel puţin una dintre modalităţile alternative arătate de text: pretinderea, primirea ori acceptarea promisiunii de bani sau alte foloase.

În cauză, acuzaţiile poartă asupra variantelor acceptării promisiunii martorului YY. de a-i da suma de 2 milioane de euro şi a primirii sumei de 65.000 de euro sub forma finanţării activităţii societăţii VVVVVVVVVV., unde avea calitatea de asociat.

Acţiunea să fie realizată în legătură cu îndeplinirea, neîndeplinirea, urgentarea ori întârzierea îndeplinirii unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau în legătură cu îndeplinirea unui act contrar acestor îndatoriri.

În cauză, în calitate de ministru al finanţelor publice, inculpatul A. a acceptat promisiunea sumei de bani, pentru a-şi îndeplini atribuţiile sale de serviciu într-un mod care să asigure, pe de o parte, finanţarea necesară plăţii facturilor aferente lucrărilor efectuate la tronsonul de cale ferată Bucureşti - Constanţa şi, pe de altă parte, finanţarea necesară plăţii TVA-ului restant de la lucrările efectuate la tronsonul Bucureşti - Câmpina. Ulterior, a primit suma de 65.000 de euro, din banii proveniţi de la compania LL., sub forma finanţării activităţii societăţii VVVVVVVVVV., unde avea calitatea de asociat.

Şi în cazul acestei infracţiuni, sunt valabile consideraţiile de mai sus (privitoare la infracţiunea de trafic de influenţă), referitoare la momentul consumării şi săvârşirii infracţiunii.

Prin urmare, instanţa de apel, în acord cu prima instanţă, apreciază că faptele inculpatului A. care, în perioada ianuarie 2009 - 17 iulie 2009, a acceptat promisiunea formulată de YY., în calitate de reprezentant al companiei austriece LL., privind plata sumei de 2 milioane de euro, pentru ca, în schimbul acestei sume, să îşi exercite influenţa asupra ministrului finanţelor publice BBBBBBBBBB., pentru ca acesta să asigure, pe de o parte, finanţarea necesară plăţii facturilor aferente lucrărilor efectuate la tronsonul de cale ferată Bucureşti - Constanţa şi, pe de altă parte, finanţarea necesară plăţii TVA-ului restant de la lucrările efectuate la tronsonul Bucureşti - Câmpina (primul act material) şi care, în perioada 3 septembrie 2010 - 30 ianuarie 2013, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, a pretins şi a primit de la YY., în calitate de reprezentant al companiei austriece LL., suma totală de 2.177.000 euro, pentru ca, în schimbul acestei sume, să îşi exercite influenţa asupra ministrului transporturilor GGGGGGGGGG., pentru ca aceasta să asigure finanţarea necesară plăţii facturilor aferente lucrărilor efectuate la tronsonul de cale ferată Bucureşti - Constanţa (al doilea act material), întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de influenţă în formă continuată (două acte materiale).

Totodată, fapta inculpatului A. care, în perioada 23 decembrie 2009 - 3 septembrie 2010, în calitate de ministru al finanţelor publice, a acceptat promisiunea aceleiaşi sume de 2 milioane de euro de la YY., în calitate de reprezentant al LL., pentru ca, în schimbul acestei sume, să îşi îndeplinească atribuţiile sale de serviciu într-un mod care să asigure, pe de o parte, finanţarea necesară plăţii facturilor aferente lucrărilor efectuate la tronsonul de cale ferată Bucureşti - Constanţa şi, pe de altă parte, finanţarea necesară plăţii TVA-ului restant de la lucrările efectuate la tronsonul Bucureşti - Câmpina şi, în perioada noiembrie 2011 - noiembrie 2013, a primit 65.000 de euro din suma de 2 milioane de euro pretinsă, sub forma finanţării proiectului VVVVVVVVVV., întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de luare de mită.

Infracţiunea de luare de mită. Unitate naturală colectivă, formă a infracţiunii simple. Consumare.

Potrivit dispoziţiilor art. 289 C. pen.:

(1) Fapta funcţionarului public care, direct ori indirect, pentru sine sau pentru altul, pretinde ori primeşte bani sau alte foloase care nu i se cuvin ori acceptă promisiunea unor astfel de foloase, în legătură cu îndeplinirea, neîndeplinirea, urgentarea ori întârzierea îndeplinirii unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau în legătură cu îndeplinirea unui act contrar acestor îndatoriri, se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică ori de a exercita profesia sau activitatea în executarea căreia a săvârşit fapta;

(2) Fapta prevăzută în alin. (1), săvârşită de una dintre persoanele prevăzute în art. 175 alin. (2), constituie infracţiune numai când este comisă în legătură cu neîndeplinirea, întârzierea îndeplinirii unui act privitor la îndatoririle sale legale sau în legătură cu efectuarea unui act contrar acestor îndatoriri;

(3) Banii, valorile sau orice alte bunuri primite sunt supuse confiscării, iar când acestea nu se mai găsesc, se dispune confiscarea prin echivalent.

Infracţiunea de luare de mită se consumă în momentul în care se săvârşeşte una dintre cele trei modalităţi prevăzute de norma de incriminare: a) pretindere; b) primire; c) acceptarea promisiunii, de bani sau alte foloase.

Din analiza normei de incriminare rezultă că voinţa legiuitorului a fost aceea de a incrimina atât acceptarea, cât şi pretinderea, respectiv primirea de bani sau alte foloase.

Infracţiunea de luare de mită este o infracţiune simplă.

Infracţiunea simplă este infracţiunea al cărei element material constă într-o activitate unică ce produce rezultatul prevăzut de norma de incriminare. Infracţiunea simplă este de cele mai multe ori instantanee, iar acţiunile sau inacţiunile ce o caracterizează pot fi divizate în mai multe acte, legate între ele în mod natural. În acest caz, ne aflăm în prezenţa unei pluralităţi interne intrinseci conţinutului infracţiunii care nu poate forma o pluralitate de infracţiuni. În această ipoteză ne vom afla în prezenţa unei unităţi naturale de infracţiune, diferită de unitatea legală de infracţiune.

Această modalitate de săvârşire a infracţiunilor este specifică unităţii naturale colective, ca formă a infracţiunii simple.

Pentru a ne afla în prezenţa unei unităţi naturale colective, ca formă a infracţiunii simple, trebuie îndeplinite următoarele condiţii:

a) să existe o singură acţiune, realizată prin mai multe acte;

Pentru ca acţiunea să cuprindă mai multe acte, trebuie ca acestea să fie fireşti, în raport cu natura infracţiunii.

b) să existe aceeaşi rezoluţie infracţională pentru toate actele de executare;

c) toate actele care creează acţiunea unică trebuie să aibă aceeaşi încadrare juridică.

Este îndeplinită condiţia aceleiaşi încadrări juridice şi atunci când acţiunile realizează forme alternative descrise în norma de incriminare, respectiv pretindere, primire, acceptare.

Pentru a constitui parte componentă a unei acţiuni unice, acestea trebuie să apară ca o unică realizare materială a hotărârii infracţionale, ca un produs execuţional unic al acţiunii incriminate.

Atunci când conţinuturile alternative reprezintă trepte succesive, distincte, dar legate între ele de realizarea unui iter criminis, unitatea infracţiunii rămâne neschimbată, chiar dacă între momentele realizării acestor modalităţi alternative se interpune câte un interval mai mare de timp. Astfel, în cazul infracţiunii de luare de mită, dacă funcţionarul pretinde o sumă de bani pentru a face un act privitor la îndatoririle sale de serviciu şi apoi, la diferite intervale de timp, primeşte această sumă, cele două acte - pretinderea şi primirea - deşi prevăzute ca modalităţi alternative de săvârşire a infracţiunii, sunt în realitate două faze succesive ale unei activităţi infracţionale unice.

Trecerea unui interval de timp mai mare între realizarea modalităţilor alternative nu exclude unitatea infracţiunii nici în cazul în care acestea sunt prevăzute sub forma unor rezultate diferite pe care le poate produce aceeaşi acţiune sau inacţiune. Indiferent de împrejurarea că un rezultat se produce într-un anumit moment, iar altul la un interval mai îndelungat după producerea primului, cele două rezultate se îmbină între ele, caracterizând aceeaşi infracţiune unică.

Cu alte cuvinte, chiar dacă modalităţile alternative descrise în norma de incriminare (pretindere, primire) se produc în momente diferite, acestea se integrează în conţinutul unic al laturii obiective a infracţiunii de luare de mită sau trafic de influenţă.

Revenind la speţa dedusă analizei, Înalta Curte - Completul de 5 judecători constată că infracţiunile de luare de mită, respectiv complicitate la luare de mită, reţinute în sarcina inculpaţilor A. şi B. - constând în aceea că, prin intermediul celui din urmă, cel dintâi a pretins de la reprezentanţii companiei austriece LL. un comision de 3,5% din valoarea contractelor ce urmau a fi încheiate de asocierea LL.-AAA.-CCC. cu CN CFR S.A. privind reabilitarea căii ferate Bucureşti - Constanţa, pentru ca, în schimbul acestui comision, să îşi exercite atribuţiile care îi reveneau în calitate de ministru al finanţelor publice, respectiv să aprobe finanţarea suplimentară necesară pentru încheierea contractelor, precum şi pentru a îşi exercita ulterior atribuţiile referitoare la asigurarea fondurilor pentru plata facturilor aferente lucrărilor efectuate şi care, în baza acestei înţelegeri, a primit suma de 3.990.248,6 RON - au avut ca perioadă de săvârşire intervalul 08.02.2005 - 11.06.2013, perioadă în care s-a realizat o pluralitate de acte, un act material de pretindere (înţelegerea având loc în februarie 2005 şi octombrie 2005) şi mai multe acte de primire a sumelor de bani, astfel cum au fost descrise anterior.

Primirea efectivă a sumelor de bani s-a realizat în perioada 21.03.2006 - 11.06.2013, acesta fiind şi momentul de la care curge termenul de prescripţie a răspunderii penale.

Modalitatea de săvârşire a infracţiunilor îndeplineşte condiţiile unităţii naturale colective ca formă a infracţiunii simple, aflându-ne astfel în prezenţa unei infracţiuni simple de luare de mită, respectiv complicitate la luare de mită, care înglobează mai multe acţiuni.

În ceea ce priveşte cea de-a doua etapă, infracţiunea de luare de mită reţinută în sarcina inculpatului A. - constând, astfel cum s-a arătat anterior, în aceea că, în perioada 23 decembrie 2009 - 3 septembrie 2010, în calitate de ministru al finanţelor publice, a acceptat promisiunea sumei de 2 milioane de euro de la martorul YY., în calitate de reprezentant al LL., pentru ca, în schimbul acestei sume, să îşi îndeplinească atribuţiile sale de serviciu într-un mod care să asigure, pe de o parte, finanţarea necesară plăţii facturilor aferente lucrărilor efectuate la tronsonul de cale ferată Bucureşti - Constanţa şi, pe de altă parte, finanţarea necesară plăţii TVA-ului restant de la lucrările efectuate la tronsonul Bucureşti - Câmpina şi, în perioada noiembrie 2011 - noiembrie 2013, a primit suma de 65.000 de euro, sub forma finanţării proiectului VVVVVVVVVV. - s-a consumat în noiembrie 2013, când a primit suma de 65.000 de euro, sub forma finanţării proiectului VVVVVVVVVV..

Toate elementele prezentate anterior în ceea ce priveşte momentul consumării infracţiunii sunt valabile şi pentru infracţiunea de trafic de influenţă reţinută în sarcina inculpaţilor A., B., C. şi E..

B. IV. Cu privire la criticile formulate de apelantul inculpat D., Înalta Curte - Completul de 5 judecători reţine următoarele: Ansamblul circumstanţelor faptice în care a fost comisă infracţiunea de luare de mită imputată apelantului inculpat a fost corect reţinut de către instanţa de fond, în urma unei analize judicioase a probatoriului administrat, atât în faza de urmărire penală, cât şi pe parcursul cercetării judecătoreşti.

În virtutea efectului QQ. devolutiv al apelului declarat, efectuând propria analiză a particularităţilor cauzei şi reţinând că, în apel, probele administrate nu au relevat împrejurări noi, Înalta Curte - Completul de 5 judecători constată în totalitate temeinice statuările primei instanţe, referitoare la circumstanţele temporale şi contextuale în care a fost săvârşită fapta dedusă judecăţii.

În ceea ce priveşte critica apelantului inculpat D., referitoare la insuficienta motivare a soluţiei dispuse, instanţa de fond limitându-se la preluarea rechizitoriului, cu atribuirea unei valori absolute declaraţiilor martorului denunţător YY., se constată că aceasta este neîntemeiată.

Hotărârea apelată cuprinde o expunere detaliată a argumentelor factuale şi juridice care au stat la baza soluţiei pronunţate, dar şi o analiză coroborată a probelor care au servit ca temei pentru soluţionarea laturii penale, conform dispoziţiilor art. 403 alin. (1) din C. proc. pen.

Împrejurarea că instanţa de fond nu ar fi răspuns, punctual, fiecărui argument de fapt invocat în apărare de către inculpat nu determină, în mod automat, nulitatea sentinţei, esenţial fiind a se stabili dacă instanţa a analizat, în mod real şi efectiv, chestiunile esenţiale circumscrise obiectului judecăţii.

O atare evaluare este concordantă cu principiile ce se desprind din jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, care a stabilit că, dacă dreptul la un proces echitabil, garantat de art. 6 alin. (1) din Convenţie, implică, în special, obligaţia instanţei de a proceda la o analiză efectivă a argumentelor şi a susţinerilor părţilor, el nu poate fi, totuşi, înţeles în sensul că impune un răspuns amănunţit pentru fiecare argument. Dimensiunea acestei obligaţii poate să varieze în funcţie de natura hotărârii. În plus, noţiunea de proces echitabil presupune ca o instanţă internă, care nu şi-a motivat decât pe scurt hotărârea, prin preluarea motivării instanţei inferioare sau altfel, să fi analizat în mod real chestiunile esenţiale ce i-au fost supuse judecăţii si să nu se fi mulţumit cu a aproba pur si simplu concluziile unei instanţe inferioare (hotărârea Perez împotriva Franţei [MC], nr. 47287/99, CEDO 2004-I, hotărârea Van de Hurk împotriva Olandei, din 19 aprilie 1994 şi hotărârea Jahnke si Lenoble impotriva Frantei, dec. nr. 40.490/98, CEDO 2000-IX).

Or, în cauza de faţă, Înalta Curte - Completul de 5 judecători constată că hotărârea apelată reflectă o evaluare judicioasă a ansamblului chestiunilor de fapt şi de drept relevante pentru lămurirea acuzaţiei penale aduse inculpatului D..

În plus, de vreme ce apelul declarat are caracter QQ. devolutiv, potrivit art. 417 din C. proc. pen., rezultă că instanţa supremă este abilitată să examineze cauza sub toate aspectele de fapt şi de drept, să dea o nouă apreciere probelor şi să cenzureze QQ. statuările în fapt şi în drept ale primei instanţe, suplinindu-le, după caz, atunci când sunt incomplete, echivoce sau incorecte şi valorificând, astfel, toate garanţiile procesuale specifice unei proceduri echitabile, în ansamblul său.

Critica apelantului inculpat D. referitoare la aprecierea eronată, de către instanţa de fond, a probatoriului administrat în cauză, este, de asemenea, nefondată.

În acest sens, Înalta Curte - Completul de 5 judecători constată că probele administrate pe parcursul procesului penal au dovedit, dincolo de orice îndoială rezonabilă, acuzaţia de luare de mită adusă inculpatului D..

Astfel, existenţa înţelegerii pentru plata comisionului în baza unui contract fictiv de consultanţă - înţelegere care a avut drept participanţi pe PPP. (director al LL. m.b.H.), VV. (director general al LL.), YY., în calitate de reprezentant de facto al companiei LL., inculpatul E., deputat în Parlamentul României, inculpatul A., fost ministru al finanţelor în perioada 2005 - 2007, care a ocupat din nou această funcţie în perioada 23.12.2009 - 03.09.2010, inculpatul D., secretar de stat în cadrul Ministerului Transporturilor în perioada 10.01.2009 - 21.10.2010, persoană apropiată de prim-ministrul AAAAAAAAAA. şi SS., persoana care a pus la dispoziţie conturile unor societăţi offshore prin intermediul cărora comisionul urma să fie transferat din conturile companiei LL. în condiţii de aparentă legalitate - rezultă, fără echivoc, din probele administrate în cauză (declaraţii de martori, înscrisuri) care, în ansamblul lor, se coroborează, demonstrând vinovăţia inculpatului D..

În acest sens, se reţine că, din declaraţiile martorului YY. a rezultat că perioada în care s-a realizat înţelegerea a fost începutul anului 2009, în contextul generat de lipsa resurselor financiare şi întârzierea la plată a facturilor emise pentru lucrările efectuate pe tronsonul Bucureşti - Constanţa şi neplata TVA-ului datorat pentru lucrările pe tronsonul Bucureşti - Câmpina. Acelaşi martor a precizat şi care au fost termenii înţelegerii, respectiv acordarea unui comision de 10% către oficialii români care puteau asigura deblocarea plăţilor.

Martorul anterior menţionat a mai arătat că a luat legătura cu inculpatul E. (vicepreşedinte PP., partid aflat la guvernare în perioada respectivă), cu care era prieten, pentru a identifica persoane care ar putea influenţa deciziile legate de plata datoriilor către compania LL.. În discuţiile purtate de martor cu inculpatul E., cei doi au hotărât că vor încerca să discute cu inculpatul D., secretarul de stat în cadrul Ministerului Transporturilor, iar pentru Ministerul Finanţelor Publice au hotărât să discute cu inculpatul A., fost ministru al finanţelor, care avea influenţă atât asupra unora dintre secretarii de stat şi funcţionarii din minister, cât şi asupra ministrului de la acea vreme, BBBBBBBBBB.. Atât inculpatul A., cât şi inculpatul D., au fost de acord să se implice în schimbul promisiunii unor sume de bani.

Semnificative sunt aspectele relatate de martorul YY. în declaraţiile date în cauză:

Este posibil ca această discuţie să fi avut loc la biroul meu, dar nu sunt sigur. Concluzia întâlnirii a fost că DDDDDDDDDD. va discuta cu D. şi cu A., precum şi cu CCCCCCCCCC..

Pentru că D. era un funcţionar foarte important în acest angrenaj, având în subordine SN CFR, am discutat şi cu un alt vechi prieten al meu, EEEEEEEEEE., la acea dată preşedinte PP. Iaşi, întrebându-l dacă îl cunoaşte pe D. şi dacă îmi poate intermedia o întâlnire cu acesta. (…) În condiţiile în care, după câteva zile, am primit atât de la EEEEEEEEEE., cât şi de la DDDDDDDDDD. asigurări că D. şi A. vor sprijini activ rezolvarea solicitărilor celor de la LL., l-am informat pe VV. că putem merge mai departe şi putem negocia încheierea unui contract, pentru acordarea comisionului (…)" .

Demersurile efectuate, ulterior discuţiilor purtate cu martorul VV., au fost relatate de martorul YY. în declaraţiile date în cauză, astfel cum au fost redate în cuprinsul sentinţei atacate, relevante fiind următoarele aspecte:

Referitor la sumele pe care urma să le primească fiecare participant, conform înţelegerii iniţiale, martorul YY. a arătat în declaraţia dată la 12.09.2017:

Aceleaşi aspecte au fost declarate şi în cursul cercetării judecătoreşti:

"Încă de la prima discuţie, după ce EEEEEEEEEE. a discutat cu D. şi a spus despre ce este vorba, respectiv despre LL. care are nişte arierate ce ar trebui să fie plătite, eventual în cadrul acelui memorandum prin care România plătea arierate. EEEEEEEEEE. era destul de surprins, şocat că D. i-a spus direct că ar trebui plătiţi cel puţin 3 milioane de euro, altfel LL. şi arieratele ei nu vor intra niciodată pe acea listă.

(…) M-am întâlnit cu cei doi prieteni ai mei, A. şi E., să vedem cum îi împărţim.

(…) Când am avut primele discuţii, cu banii pe masă, adică ştiam cât urmează să primim, atât E., cât şi A. au spus că 3 milioane de euro solicitaţi de D. este o sumă prea mare, având în vedere că amândoi, atât E. cât şi A., au spus că este foarte posibil să fie nevoie de o rezervă, pentru că, chiar dacă CCCCCCCCCC. nu ceruse şi nici nu ar fi primit o parte din acest comision, cei doi spuneau că în foarte scurt timp, CCCCCCCCCC. va fi schimbat de la Minister, şi atunci este nevoie de o rezervă care să poată fi, eventual, plătită dacă noul ministru ar pretinde aşa ceva.

Declaraţiile date de martorul YY. au fost confirmate de corespondenţa lui PPP. cu YY. şi cu cetăţeanul elveţian HHHHHHHHHH. (administratorul societăţii QQ.), în prezent decedat, corespondenţă depusă la dosar, din care rezultă că înţelegerea privind plata unui comision s-a realizat la începutul anului 2009. Înţelegerea a vizat plata de către LL. a unui comision de 10% din sumele încasate de la CN CFR începând cu ianuarie 2009 şi până la finalizarea proiectului.

Existenţa înţelegerii referitoare la plata unui comision de 10% către funcţionarii români în vederea deblocării plăţilor a fost confirmată şi de martorul VV., directorul LL., acesta declarând următoarele:

"(...) Ştiu că a venit la mine la birou NNNNNNNNNN., singur sau însoţit de cineva, mi-a spus că a fost secretar de stat în guvernul OOOOOOOOOO., iar acum este consultant, ştie că avem probleme cu încasările şi că ştie multă lume şi factori decisivi. Acesta mi-a spus că, dacă există înţelegere, pot fi rezolvate aceste probleme. Eu am înţeles ce înseamnă "să existe înţelegere", adică trebuie plătit un comision dacă vrem să încasăm facturile. La prima întâlnire eu am zis că am înţeles şi nu am discutat despre comisioane sau procente. După această întâlnire am mers la Viena, am discutat cu PPP. şi cred că şi domnul FFF. şi PPPPPPPPPP. şi le-am comunicat că poate am găsit omul potrivit care poate să ne ajută să rezolvăm problemele. Am primit OK-ul să port din nou discuţii cu NNNNNNNNNN. cu privire la cuantumul pretenţiilor pentru a fi găsită o soluţie în deblocarea plăţilor.

(...) Mie mi-a spus NNNNNNNNNN. de ministrul CCCCCCCCCC. şi de dl A., ca fiind cele mai importante persoane şi că urmează să primească o parte din comision, fiind singurii în măsură să rezolve această problemă. Nu a menţionat niciodată numele lui E. şi nu mi-a spus că D. a pretins suma respectivă. Ulterior, ştiu că mi-a spus că D. trebuie să primească o sumă de bani de la dl CCCCCCCCCC. din acest comision, fără a-mi preciza cuantumul.

La discuţiile în care se discuta despre comisioane şi demnitarii implicaţi participam doar eu, YY. şi PPP." .

Înţelegerea infracţională a fost confirmată şi de martorul III., care a arătat, în declaraţiile date în cauză, că persoanele implicate în rezolvarea deblocării plăţilor către societatea LL. au fost inculpatul A., inculpatul E. şi martorul YY., cel din urmă în calitate de intermediar:

Astfel cum în mod corect a reţinut şi instanţa de fond, inculpatul D. a plasat temporal acest segment al activităţii infracţionale în cursul anului 2010, arătând că întâlnirile cu martorul YY. au avut loc în primavara anului 2010, aspect care, însă, nu este confirmat de mijloacele de probă administrate în cauză.

Ca atare, nu pot fi primite susţinerile apelantului inculpat D., în sensul că nu a pretins, nu a primit şi nu a avut vreo înţelegere privind plata unui comision de către compania LL., vinovăţia sa rezultând, fără echivoc, din declaraţiile martorilor YY., VV. şi III..

Totodată, este neîntemeiată şi susţinerea apărării potrivit căreia nu poate fi acceptată ipoteza că plata datoriilor restante, înregistrate de CN CFR către compania LL., ar fi depins de aprobarea inculpatului D. (care îşi exercita atribuţiile, în perioada de referinţă, în cadrul Ministerului Transporturilor), deoarece plata acestor datorii era determinată de acordurile încheiate de România cu Fondul Monetar Internaţional, Comisia Europeană şi NNNNNNNNNNNNNN., pentru obţinerea respectivelor acorduri fiind exercitată o permanentă presiune din partea celor trei organizaţii internaţionale, privind plata arieratelor (în opinia apărării, neexistând posibilitatea ca inculpatul să fi putut influenţa, în vreun mod, destinaţia sumelor sau cuantumul acestora).

Plata datoriilor restante înregistrate de CN CFR către compania LL. depindea de aprobarea inculpatului D., dată în calitate de ordonator principal de credite, care a pretins martorului YY., reprezentantul de facto al companiei LL., un comision, cei doi înţelegându-se asupra sumei de 2 milioane de euro, în final fiind remisă doar suma de 1.114.000 euro.

Semnificative sunt aspectele ce rezultă din declaraţiile martorului YY., cu referire la implicarea inculpatului D. în efectuarea plăţii datoriilor înregistrate de CN CFR către asocierea din care făcea parte compania LL., în sensul că acesta din urmă a semnat documentele din partea Ministerului Transporturilor prin care se solicitau fondurile necesare achitării datoriilor, documente care au stat la baza alocărilor bugetare din partea Ministerului Finanţelor Publice. În scopul efectuării acestor demersuri, inculpatul D. a pretins suma de 2 milioane de euro, din care a primit suma de 1.114.000 de euro în conturile unor companii offshore.

Astfel, martorul anterior menţionat a arătat că:

"(...) am înţeles că este nevoie de conexiuni atât cu dl. D. de la Min. Transporturilor, cât şi cu Ministerul Finanţelor Publice.

Aceste discuţii la care am făcut referire s-au finalizat şi am stabilit că pentru D. se vor plăti 2 milioane de euro din cei 3 mil. solicitaţi, aceşti bani fiind pretinşi în numele premierului de la acea vreme, AAAAAAAAAA., am stabilit că aprox. 2 milioane de euro vor fi păstraţi într-o rezervă pt. ministrul transporturilor, dacă este nevoie. Ulterior, a fost numită ministru GGGGGGGGGG., iar A. a spus că îi merită. (...) în final, s-a stabilit că rămân aprox. între 6 şi 7 milioane de euro după ce se achită toate aceste lucruri, care vor fi împărţite in mod egal intre noi 3, subsemnatul, E. şi A.".

"D., la momentul acela, era persoana cheie care gestiona agenda premierului AAAAAAAAAA., aceasta fiind convingerea noastră în urma unor informaţii obţinute din mai multe surse.

Am avut mai multe întâlniri cu D. (...). A fost o întâlnire la care a participat şi D., venit în vacanţă cu prietenii săi, şi la acea întâlnire a fost şi avocatul său, cel puţin aşa mi l-a prezentat atunci, un cetăţean maghiar. Cu acelaşi avocat am fost inclusiv la biroul avocaţilor din Cipru care gestionau companiile off-shore prin care se făceau aceste plăţi, pentru a ne asigura că acele contracte cu firmele indicate de D. sunt făcute în aşa fel încât să se păstreze aparenţa de legalitate a serviciilor prestate."

De asemenea, prezintă relevanţă declaraţiile martorului EEEEEEEEEE., care a precizat că i-a făcut cunoştinţă martorului YY. cu inculpatul D., pentru a discuta despre modul în care un client al lui YY. îşi putea încasa plata pentru lucrări de cale ferată efectuate. Martorul EEEEEEEEEE. a arătat că, din discuţiile pe care le-a avut ulterior cu D., a înţeles că acesta este nemulţumit întrucât, deşi clientul în cauză încasase plata facturilor, nu îşi respectase promisiunea de a remite suma de 2 milioane de euro într-o companie offshore:

Întâlnirile martorului YY. cu inculpatul D., mediate de martorul EEEEEEEEEE., au fost confirmate de acesta din urmă:

"(...) În perioada 2009-2010, am îndeplinit funcţia de secretar de stat în Ministerul Mediului. (...) În perioada în care am activat ca secretar de stat, l-am cunoscut în calitate de coleg pe dl. D., care îndeplinea funcţia de secretar de stat în Ministerul Tranporturilor (...).

(...) L-am întrebat pe Hozoc despre ce este vorba şi mi-a relatat succint, oarecum eliptic, că e vorba de plata unui subcontractant/consultant/proiectant şi că ar fi existat angajamentul ca odată plătit contractantul principal, acesta la rândul lui să plătească subcontractanţii (...). Îmi amintesc, ca ordin de mărime, că valoarea contractului era în jur de 2 milioane euro. Tot de la YY., ştiu legat de dificultăţile plăţii, că erau plăţi externe.

(...) D. mi-a relatat că s-a efectuat o parte din plată (...).

Cât priveşte plata sumei de 1.140.000 de euro în conturile companiilor offshore indicate de inculpatul D., astfel cum în mod just a reţinut şi instanţa de fond, aceasta este confirmată de o serie de documente (extrase de cont, contracte), precum şi de declaraţiile martorei CCCCCCCCCCC. - f. x d.u.p.; f. x d.u.p.; f. x verso - 102, vol. II d.i. fond.

Tot astfel, din declaraţiile martorilor CCCCCCCCCCC., FFFFFFFFFFF. şi GGGGGGGGGGG. rezultă că modalitatea de repartizare a cheltuielilor pe ordonatorii terţiari de credite - companiile aflate în subordinea Ministerului Transporturilor, cum era şi CN CFR - nu se stabilea la nivelul Ministerului Finanţelor, unde se comunica doar valoarea sumelor, la nivel global, şi nu defalcat pe companii, aceste din urmă operaţiuni fiind efectuate la nivelul Ministerului Transporturilor.

Pe de altă parte, sunt de remarcat şi aspectele relatate de martorul CCCCCCCCCC. în ceea ce priveşte implicarea inculpatului D. şi faptul că acesta era singura persoană cu putere de decizie în cadrul ministerului pe acest segment:

"dl. D. era cel care lua decizia şi aproba solicitările pentru plata pe acest proiect de reabilitare căi ferate Bucureşti - Constanţa", "decizia finală aparţinea (...) dlui secretar de stat, D." (declaraţie martor din data de 7 iulie 2021 - f. x verso - 166- vol. IV d.i. fond), acesta menţionând că, în cadrul Ministerului Transporturilor, "nu era o procedură scrisă cu privire la prioritizarea plăţilor, motiv pentru care domnul D. avea libertatea de mişcare în ceea ce priveşte plăţile din domeniul feroviar, respectiv ce societăţi şi facturi urmează să fie plătite" (declaraţie martor din data de 10 octombrie 2018 - f. x d.u.p.).

Se impune a fi avute în vedere şi documentele din care rezultă demersurile întreprinse de inculpatul D., necesare plăţii datoriilor restante de către CN CFR către compania LL., identificate în arhiva Ministerului Transporturilor, cum sunt: scrisoarea din data de 24.06.2010 a companiei LL., prin care se solicita ca Ministerul Transporturilor să întocmească o cerere oficială către Ministerul Finanţelor pentru obţinerea alocării bugetare necesare plăţii datoriilor înregistrate de CN CFR către această companie pentru lucrările efectuate la tronsonul Bucureşti - Constanţa şi a TVA-ului restant pentru lucrările efectuate la tronsonul Bucureşti - Câmpina (traseul pe care această scrisoare l-a avut în cadrul ministerului fiind evidenţiat în mod corespunzător în cuprinsul hotărârii apelate), adresa nr. x/05.08.2010, semnată de secretarul de stat D., prin care se solicită introducerea unui text în cuprinsul Ordonanţei de Guvern referitoare la următoarea rectificare bugetară (prin această adresă, D. solicita includerea unui articol în care să se prevadă aprobarea plăţii TVA-ului restant pentru lucrările efectuate la tronsonul Bucureşti - Câmpina în valoare de 21.373.000 RON; adresa avea ca obiect exclusiv propunerea privind plata sumei restante către LL., propunere care nu fusese inclusă în solicitarea iniţială a Ministerului Transporturilor de suplimentare a fondurilor. Aceeaşi solicitare a fost reiterată şi în cuprinsul adresei nr. x/10.08.2010, semnată de D. şi adresate Ministerului Finanţelor Publice). Drept consecinţă a acestei solicitări, în cuprinsul Ordonanţei Guvernului nr. 18/2010, semnată de premierul AAAAAAAAAA. şi contrasemnată de ministrul finanţelor A., a fost introdus un articol, nr. 33, cu textul propus de D., care a permis plata TVA-ului restant către compania LL..

Prin urmare, a fost dovedit, fără echivoc, rolul major al inculpatului D. în ansamblul demersurilor privind plata datoriilor restante către compania LL., atât în ceea ce priveşte plata TVA-ului în legătură cu lucrările efectuate pe tronsonul Bucureşti - Câmpina, cât şi plata facturilor emise pentru lucrările de reabilitare a tronsonului Bucureşti - Constanţa.

În mod corect s-a reţinut în cauză că nu are relevanţă juridică împrejurarea potrivit căreia rectificarea bugetară operată prin O.G. nr. 18/2010 a vizat şi alte creanţe, nu doar plata creanţei TVA către societatea LL., ca de altfel şi împrejurarea că plata facturilor restante aferente proiectului Bucureşti-Constanţa s-a aprobat şi efectuat după încetarea calităţii de secretar de stat a inculpatului D., demersurile în acest scop fiind iniţiate şi derulate de inculpat pe perioada cât acesta ocupa funcţia de secretar de stat, astfel că nu poate fi înlăturată răspunderea penală a inculpatului, acţiunile concrete desfăşurate de acesta determinând obţinerea rezultatului urmărit, de "rezolvare" a plăţilor restante datorate companiei austrice.

În acord cu cele statuate de prima instanţă, Înalta Curte - Completul de 5 judecători constată că proba testimonială administrată în cauză, respectiv declaraţiile martorilor CCCCCCCCCCC., CCCCCCCCCC., EEEEEEEEEEE., WWWWWWWWWW., FFFFFFFFFFF. şi GGGGGGGGGGG., precum şi proba cu înscrisuri, au confirmat susţinerile martorului YY. cu privire la elementele factuale din dosar, aspectele relatate de acesta din urmă reliefând rolul inculpatului D. în ansamblul activităţii infracţionale, şi anume acela de "persoană cheie", "funcţionar foarte important în acest angrenaj, având în subordine SN CFR".

Prezintă, astfel, relevanţă o serie de afirmaţii ale martorilor menţionaţi anterior, din cuprinsul declaraţiilor date în cauză:

"(...) În acea perioadă D. avea calitatea de ordonator principal de credite pe partea de buget, având în acest sens delegare scrisă din partea ministrului CCCCCCCCCC.. De altfel, arăt că pe mine dl CCCCCCCCCC. nu m-a chemat niciodată să discutăm despre rectificări bugetare, aceste atribuţii fiind delegate dlui D..

Am şi făcut acest lucru, în adresa trimisă către Ministerul Finanţelor Publice, adresă semnată şi de dl. D., din câte îmi amintesc, fiind incluse şi datoriile CN CFR către compania LL." (declaraţie martor CCCCCCCCCCC. - f. x d.u.p.).

"(...) D. era cel care hotăra modul de repartizare a acestor cheltuieli; în funcţie de execuţia pe anul precedent eu făceam propuneri, dar decizia era luată de dl. D., care discuta şi cu directorii companiilor în acest sens. După aprobarea din partea dlui D., eu trimiteam bugetul repartizat pe societăţi către Ministerul Finanţelor cu adresă oficială (semnată de dl. D.).

(...) Precizez că pentru obiectivele de investiţii, fiecare companie primea fişa cu obiectivele de investiţii de la Direcţia de Investiţii din minister (condusă de dna DDDDDDDDDDD., nu de mine, dar tot sub coordonarea dlui D.)" (declaraţie martor CCCCCCCCCCC. - f. x d.u.p.).

"(...) Discuţiile referitoare la rectificările bugetare nu le-am avut cu ministrul transporturilor, ci cu dl. D. care avea atribuţii delegate in acest sens.

După ce primeam limita de cheltuieli de la Ministerul Finanţelor Publice, cu dl. secretar de stat, D., repartizam cheltuielile pe operatorii economici.

Eu făceam propunerile în calitate de director economic, dar dl. D. hotăra, el fiind cel care discuta şi cu directorii companiilor.

(...) De la Ministerul Finanţelor a venit adresă că s-a aprobat bugetul dvs. rectificat, cf. anexei, respectiv a venit o limită de cheltuieli per total, nefiind defalcată pe companii. Repet, a venit o sumă globală de la Ministerul Finanţelor, pe tot Ministerul Transporturilor (...)" (declaraţie martor CCCCCCCCCCC. - f. x verso - 102, vol. II d.i. fond).

"dl. D. era cel care lua decizia şi aproba solicitările pentru plata pe acest proiect de reabilitare căi ferate Bucureşti - Constanţa", "decizia finală aparţinea (...) dlui secretar de stat, D." (declaraţie martor CCCCCCCCCC. din data de 7 iulie 2021 - f. x verso - 166, vol. IV d.i.), acesta menţionând că, în cadrul Ministerului Transporturilor, "nu era o procedură scrisă cu privire la prioritizarea plăţilor, motiv pentru care domnul D. avea libertatea de mişcare în ceea ce priveşte plăţile din domeniul feroviar, respectiv ce societăţi şi facturi urmează să fie plătite" (declaraţia aceluiaşi martor din data de 10 octombrie 2018 - f. x d.u.p.).

În ceea ce priveşte momentul de debut al participării inculpatului D. la înţelegerea infracţională, acesta rezultă din declaraţiile martorului EEEEEEEEEE., care a intermediat discuţiile dintre cel dintâi şi martorul YY., fiind vorba despre perioada anilor 2009 - 2010, iar împrejurarea că demersurile întreprinse de inculpat pentru obţinerea fondurilor necesare în vederea plăţii datoriilor restante înregistrate de CN CFR faţă de compania LL., au fost efectuate în cursul anului 2010, nu a produs vreo consecinţă cu privire la mecanismul conceput pentru plata sumelor de bani.

S-a demonstrat în cauză că inculpatul D. a primit suma totală de 1.114.000 euro, prin transferuri bancare, în conturile a două societăţi comerciale, LLLLLLLLLLLLL. şi MMMMMMMMMMMMM., în baza unor contracte fictive, cele două societăţi fiind înregistrate în Republica Seychelles.

În acest sens, prezintă relevanţă înscrisurile puse la dispoziţie de martorul YY., din care a rezultat faptul că, în datele de 29.11.2010 şi 30.11.2010, din conturile societăţii UUUUUUUUUUU., deţinută de martor, au fost transferate câte 107.000 euro către societatea LLLLLLLLLLLLL., la solicitarea lui D., aceste transferuri în sumă totală de 214.000 euro fiind realizate în lipsa vreunor contracte, facturi sau alte documente justificative (transferurile au fost confirmate şi prin înscrisurile depuse de martorul NNNNNNNNNNNNN. - f. x d.u.p.).

De asemenea, au fost încheiate patru contracte între societăţile controlate de martorul YY. şi două firme indicate de D., respectiv LLLLLLLLLLLLL. şi MMMMMMMMMMMMM., care au servit ca justificare aparent legală pentru transferurile ulterioare de bani, contractele având o valoare totală de 1.397.000 euro, însă prin transfer a fost achitată doar suma de 900.000 de euro, în datele de 19.05.2011 şi 20.05.2011. Transferurile sumelor de bani au fost confirmate şi prin înscrisurile depuse de martorii OOOOOOOOOOOOO. şi NNNNNNNNNNNNN. .

Aspecte semnificative cu privire la sumele remise inculpatului D. şi cu referire la modalitatea remiterii acestora rezultă din declaraţiile martorului YY., date în faza de urmărire penală şi în cursul cercetării judecătoreşti, astfel cum au fost redate în cuprinsul hotărârii atacate.

Cât priveşte legătura dintre inculpatul D. şi NNNNNNNNNNNNN., aceasta a fost reliefată, de asemenea, de declaraţiile martorilor audiaţi în cauză, care au arătat că cel dintâi a fost angajat al lui NNNNNNNNNNNNN. şi, ulterior, a fost numit la propunerea acestuia de către premierul AAAAAAAAAA. în funcţia de secretar de stat (declaraţiile martorilor NNNNNNNNNNNNN. - f. x d.u.p.; f. x d.i. fond, OOOOOOOOOOOOO., cumnatul lui NNNNNNNNNNNNN. - f. x d.u.p.; f. x verso - 145 vol. VI d.i. fond; PPPPPPPPPPPPP. - f. x d.i. fond; UUUUUUUUUUUUU. - f. x d.u.p.; f. x d.u.p.; f. x d.i. fond), dar şi de documentele obţinute din Elveţia, care confirmă existenţa unor legături financiare. Din aceste documente a rezultat că inculpatul D. a primit suma de aproximativ 345.000 de euro, în perioada 2015 - 2017, sumă transferată dintr-o companie controlată de OOOOOOOOOOOOO.. În virtutea legăturii strânse dintre inculpatul D., NNNNNNNNNNNNN. şi OOOOOOOOOOOOO., cel dintâi a solicitat martorului YY. să transfere comisionul din afacerea LL. în societăţile celor doi apropiaţi ai săi, NNNNNNNNNNNNN. şi OOOOOOOOOOOOO..

Declaraţiile martorului YY. din cursul procesului penal se coroborează şi cu susţinerile martorului EEEEEEEEEE., care a confirmat că inculpatul D. trebuia să primească suma de 2.000.000 de euro de la YY., bani provenind de la un client al acestuia care avea de încasat sume de la Ministerul Transporturilor, din declaraţia martorului rezultând că inculpatul D. trebuia să primească banii de la compania LL.. Aspectele relatate de martorul EEEEEEEEEE. sunt în concordanţă şi cu elementele factuale privind plata sumelor restante pentru lucrările de reabilitare feroviară datorate asocierii din care făcea parte compania LL..

Prin urmare, probele administrate în cauză pe parcursul procesului penal conduc la concluzia certă că inculpatul D. a primit suma totală de 1.114.000 de euro, în conturile bancare ale unor companii controlate de persoane apropiate, modalitatea în care acesta a dispus de sumele de bani primite ca preţ al luării de mită neavând relevanţă în privinţa existenţei infracţiunii.

Astfel fiind, critica apelantului inculpat D., referitoare la aprecierea eronată, de către instanţa de fond, a probatoriului administrat în cauză este nefondată, fapta comisă realizând toate condiţiile de tipicitate obiectivă şi subiectivă proprii infracţiunii de luare de mită.

B. V. Cu referire la criticile apelantului inculpat E.:

A. Calitatea de martor a lui YY.

Conform art. 114 alin. (1) din C. proc. pen., "poate fi audiată în calitate de martor orice persoană care are cunoştinţă despre fapte sau împrejurări de fapt care constituie probă în cauza penală". Potrivit art. 115 alin. (1) din aceeaşi lege, "orice persoană poate fi citată şi audiată în calitate de martor, cu excepţia părţilor şi a subiecţilor procesuali principali".

Înalta Curte - Completul de 5 judecători constată că YY. nu are calitatea de parte sau de subiect procesual principal, în cauză, astfel încât poate fi audiat în calitate de martor, acesta cunoscând fapte care constituie probă. Totodată, declaraţiile martorului YY. nu sunt singurele mijloace de probă avute în vedere de prima instanţă, aceste declaraţii coroborându-se atât cu declaraţiile altor martori, cât şi cu înscrisurile depuse la dosar.

B. Înţelegerea pentru plata comisionului de 10% din sumele încasate de la CN CFR S.A. şi contribuţia inculpatului E. în deblocarea plăţilor; Mijloacele de probă: declaraţiile martorului YY., declaraţiile martorului VV., declaraţiile martorului III., declaraţiile inculpatului, înscrisuri.

Considerentele menţionate în cazul inculpatului A. sunt valabile şi în privinţa inculaptului E., referitor la încheierea înţelegerii în urma căreia a acceptat promisiunea formulată de YY. de a-i da suma de 2 milioane de euro, pentru ca, în schimbul acestei sume, să îşi exercite influenţa asupra ministrului finanţelor publice BBBBBBBBBB. (mediată prin intermediul lui A.), precum şi asupra conducerii Ministerului Transporturilor (ministrul CCCCCCCCCC. şi secretarul de stat D.), pentru ca aceştia să asigure, pe de o parte, finanţarea necesară plăţii facturilor aferente lucrărilor efectuate la tronsonul de cale ferată Bucureşti - Constanţa şi, pe de altă parte, finanţarea necesară plăţii TVA-ului restant de la lucrările efectuate la tronsonul Bucureşti - Câmpina. Astfel, declaraţiile martorului YY. se coroborează cu declaraţiile martorilor VV. şi III..

Rolul inculpatului E. nu s-a limitat doar la punerea în legătură a martorului YY. cu inculpatul A., ci s-a implicat în mod activ, în schimbul unei sume de bani, promiţând ca va interveni pe lângă persoanele care ocupau funcţiile publice de care depindea deblocarea plăţilor, din cadrul Ministerului Finanţelor Publice (ministrul BBBBBBBBBB. - prin intermediul inculpatului A.) şi Ministerului Transporturilor (ministrul CCCCCCCCCC. şi secretarul de stat D.), pentru ca aceştia să asigure atât finanţarea necesară plăţii facturilor aferente lucrărilor efectuate la tronsonul de cale ferată Bucureşti - Constanţa, cât şi finanţarea necesară plăţii TVA-ului restant de la lucrările efectuate la tronsonul Bucureşti - Câmpina.

O dovadă a implicării active a inculpatului E. este şi declaraţia martorului III., în sensul că inculpatul a apelat la el pentru ca societatea LL. să plătească sumele de bani rămase restante din totalul promis.

Faptul că martorul VV. a declarat că YY. nu i-a spus şi despre inculpatul E., se explică prin aceea că numele acestuia nu prezenta importanţă pentru conducerea companiei LL., fiind necesar ca aceştia să aibă convingerea că banii vor ajunge la persoane care deţin funcţii de care depindea asigurarea fondurilor pentru a fi efetuate plăţi către această companie.

În declaraţiile sale, inculpatul E. a arătat că a intermediat legătura dintre YY. şi inculpatul A., precum şi faptul că a vorbit cu martorul III. despre plăţile datorate de societatea LL., precizând că nu a acceptat vreo promisiune de bani şi nu a încasat bani, el intenţionând doar să-l ajute pe YY., însă Înalta Curte - Completul de 5 judecători constată că motivele pentru care inculpatul s-a implicat în procesul de deblocare a plăţilor către compania LL., rezultă din declaraţiile martorilor YY., VV. şi III..

Martorul YY.:

- declaraţia din 2.03.2018:

Este posibil ca această discuţie să fi avut loc la biroul meu, dar nu sunt sigur. Concluzia întâlnirii a fost că DDDDDDDDDD. va discuta cu D. şi cu A., precum şi cu CCCCCCCCCC. (...), (...) În condiţiile în care, după câteva zile, am primit atât de la EEEEEEEEEE. cât şi de la DDDDDDDDDD. asigurări că D. şi A. vor sprijini activ rezolvarea solicitărilor celor de la LL., l-am informat pe VV. că putem merge mai departe şi putem negocia încheierea unui contract, pentru acordarea comisionului (…),(…) Încă de la începutul înţelegerii intermediate de E., A. a pretins o treime din sumele încasate şi rămase după plăţile efectuate către ceilalţi, celelalte două treimi urmând să ne revină mie şi lui E.. La discuţiile finalizate cu această înţelegere, am participat toţi trei: eu, A. şi E.. Cu aceeaşi ocazie am făcut şi un calcul estimativ, pe care l-am trecut într-un tabel conform căruia suma revenită fiecăruia era în jur de 2.000.000 euro (…), (...) E. era prietenul meu foarte apropiat, încă din 2000, iar din anul 2003 a fost şi naşul meu de cununie. Întrucât la vremea respectivă, relaţia pe care eu o aveam cu A. nu îmi permitea să mă duc direct cu o astfel de ofertă, E. a fost cel care a intermediat începutul înţelegerii cu A.. Precizez că tocmai îmi povestise E. că s-a împăcat cu A. care simţindu-se vinovat faţă de el, i-a promis că, dacă are nevoie de sprijin în derularea unor proiecte, îl va ajuta cu toată deschiderea.

- declaraţia dată la 12.09.2017:

- declaraţia dată în faţa primei instanţe:

"(...) am înţeles că este nevoie de conexiuni atât cu dl. D. de la Min. Transporturilor, cât şi cu Ministerul Finanţelor Publice (…), (...) Am apelat, din nou, la oamenii care îmi erau apropiaţi şi care aveau conexiuni şi l-am întrebat pe E. dacă putem să ajungem să discutăm atât cu ministrul de la acea vreme, dl. BBBBBBBBBB., cât şi cu dl. D., iar E. mi-a spus că cel mai bine este să avem o discuţie şi cu A. pentru că cel puţin cu privire la Ministerul Finanţelor, chiar dacă are o relaţie bună cu dl. ministru BBBBBBBBBB., cu A. are o relaţie mult mai apropiată (...), astfel, au avut loc şi primele discuţii cu A., pe care îl cunoşteam de mult, dar nu aveam o relaţie atât de apropiată încât să îl contactez să vorbesc despre această chestiune (…), (…) M-am întâlnit cu cei doi prieteni ai mei, A. şi E., să vedem cum îi împărţim (...), (…) Când am avut primele discuţii, cu banii pe masă, adică ştiam cât urmează să primim, atât E. cât şi A. au spus că 3 milioane de euro solicitaţi de D. este o sumă prea mare, având în vedere că amândoi, atât E. cât şi A., au spus că este foarte posibil să fie nevoie de o rezervă pentru că, chiar dacă CCCCCCCCCC. nu ceruse şi nici nu ar fi primit o parte din acest comision, cei doi spuneau că în foarte scurt timp, CCCCCCCCCC. va fi schimbat de la Minister, şi atunci este nevoie de o rezervă care să poată fi, eventual, plătită dacă noul ministru ar pretinde aşa ceva (...), (...) S-a stabilit că vor fi diferite costuri pentru a face toate vehiculele economice, adică companii off-shore, astfel încât să se asigure transferul acestor sume şi în final, s-a stabilit că rămân aprox. între 6 şi 7 milioane de euro după ce se achită toate aceste lucruri, care vor fi împărţite în mod egal între noi 3, subsemnatul, E. şi A. (...), (...)".

Martorul III.:

- declaraţia dată în faza urmăririi penale:

- raportul de anchetă întocmit în cadrul comisiei rogatorii efectuate în SUA cu privire la audierea martorului III.:

- declaraţia dată în faţa primei instanţe:

C. Circuitul banilor din conturile companiei LL. în conturile martorului YY.; declaraţiile martorului YY., înscrisuri.

Considerentele arătate anterior în cazul inculpatului A. sunt identice şi pentru inculpatul E., astfel încât nu vor mai fi reluate.

D. Plata, în perioada 23.03.2010 - 15.06.2013, a sumei totale de 1.053.500 euro, achitată cash sau pentru servicii turistice de către martorul YY. către inculpatul E.; mijloace de probă: declaraţiile martorului YY., declaraţiile martorului VV., declaraţiile martorului III., declaraţiile martorului OO., declaraţiile inculpatului, rapoarte de constatare tehnico-ştiinţifică, înscrisuri.

Martorul YY.:

- declaraţia dată în faza urmăririi penale:

"(...) conform situaţiei actualizate către E. am achitat cash suma de 1.053.500 euro, cu ocazia diverselor întâlniri. În această sumă includ şi plăţile efectuate din contul meu personal pentru a plăti diverse cheltuieli pentru E., cum ar fi: plăţi excursii către o agenţie de turism al cărui nume nu mi-l mai amintesc în prezent (9.380 euro şi 6.572 euro), plata avansului către patronul agenţiei AAAAAAAAAAAA. (6.755 euro) avans ce a fost ulterior recuperat de către E., plata unui concediu la o vilă din St. Barts (5.400 euro către proprietarul vilei) precum şi un transfer BBBBBBBBBBBB. către E. sau soţia acestuia (7.700 euro) (...)";

- declaraţia dată în faţa primei instanţe:

"(...) am început să solicit avocaţilor din Cipru care mi-au deschis companiile off-shore, să trimită sume cash şi din când în când, un angajat al lor, ZZZZZZZZZZZ. venea din Cipru în România cu avionul şi aducea sume în numerar. Aceste sume primite în numerar, pe care le primeam de la ZZZZZZZZZZZ., le duceam la A., (...) o parte din aceste sume ajungeau şi la E. pentru partea lui. Lui E. îi remiteam sumele de bani fie la biroul meu fie în diverse locuri în care ne întâlneam, inclusiv la mine acasă. Acesta îmi spunea că are nevoie de bani în numerar şi încercam să fac rost de acele sume cât mai repede şi tineam o evidenţă a acestor sume (...), (...). Aveam inclusiv un centralizator pe care îl discutam toţi trei, în care era evidenţiat cât s-a plătit pentru fiecare, suma totală, ca să ştie fiecare cât mai are de primit. De obicei, eu ţineam această evidenţă, iar de câte ori ne întâlneam, le înmânam şi lor câte o copie de pe documentul actualizat. Ultimele documente actualizate le-am depus şi la dosarul cauzei. Sursa acestor fonduri, 99% a fost clar din banii veniţi de la LL., inclusiv, am depus la dosar, o descriere a tuturor acestor trasee ale banilor de la încasarea cu sursa de unde au venit, când au intrat la noi, cum au fost utilizaţi. În acest hăţiş de companii puteau să existe şi alte plăţi care nu aveau legătură cu LL.. În anumite situaţii, se întâmpla să mi se spună de către E. că are nevoie de bani cash şi eu să îi folosesc din alte surse, în conturile societăţilor respective erau transferate şi alte sume de bani în afara celor ce proveneau de la LL., dar într-o proporţie de 99% cum am afirmat, sursa banilor o constituia LL.. Am efectuat plăţi din alte surse în situaţia în care nu erau primiţi banii de la LL.";

Martorul III.:

- declaraţia dată în faza urmăririi penale la 18 martie 2018:

- raportul de anchetă întocmit în cadrul comisiei rogatorii efectuate în SUA cu privire la audierea martorului III.:

Martorul OO.:

- declaraţia dată în faza urmăririi penale la 24 martie 2016:

- declaraţia dată în faza urmăririi penale la 17 aprilie 2019:

Înscrisuri:

- raportul de constatare tehnico-ştiinţifică nr. x din 07.12.2017, întocmit de DGPMB, Serviciul Criminalistic - Laboratorul de Psihologie Criminalistică, în concluziile căruia se arată că, în urma testării martorului YY. cu privire la răspunsul la întrebările relevante, nu au fost detectate modificări specifice comportamentului simulat, rezultând că este sincer;

- evidenţa întocmită la data de 30.09.2015 de către martorul YY., referitoare la sumele remise inculpatului E., inclusiv cele în numerar, din care rezultă că sumele au fost date în perioada 23.03.2010 - 15.06.2013, în mai multe tranşe, cu valori cuprinse între 3.000 de euro la data de 10.10.2011 şi 70.000 de euro la data de 06.09.2012;

- extrasele bancare, din care rezultă că YY. a plătit în contul CCCCCCCCCCCC. S.R.L. suma de 15.952 euro pentru servicii turistice de care a beneficiat E., astfel: 9.380 euro la data de 26.08.2011 şi 6.572 euro la data de 6.09.2011;

- extrasele de cont din care rezultă sursele fondurilor din care martorul YY. a efectuat mai multe transferuri de bani în folosul inculpatului E., în datele de 23.03.2010, 09.04.2010, 12.04.2010, 19.04.2010, 30.04.2010, 26.05.2010, 14.06.2010, descrise pe larg în sentinţa apelată.

Conform extraselor de cont aflate la dosar, în perioada 04.03.2011 - 24.04.2013, din conturile WW., UUUUUUUUUUU., XXXXXXXXXXX., RRRRRRRRRRR. şi SSSSSSSSSSS., a fost retrasă, în numerar, suma totală de 3.342.000 euro, iar în perioada 2010 - 2014, a fost retrasă în numerar, de la bancomate, suma totală de 1.341.860 euro, sumele retrase şi datele la care au avut loc retragerile fiind descrise detaliat în sentinţa apelată.

Sunt nefondate criticile inculpatului E. privind credibilitatea martorilor, precum şi lipsa valorii probatorii a declaraţiilor acestora.

Astfel, în privinţa martorului YY., declaraţiile acestuia se coroborează cu alte mijloace de de probă, respectiv declaraţiile martorilor III., OO., VV., PPP. şi înscrisurile privind transferurile bancare şi plăţile efectuate. Totodată, s-a dispus efectuarea unui raport de constatare tehnico-ştiinţifică, martorul fiind testat, în concluziile raportului arătându-se că nu au fost detectate modificări specifice comportamentului simulat, rezultând că este sincer.

Semnificativ este faptul că martorii au aflat din mai multe surse despre faptul că inculpatul E. a primit bani de la compania LL.:

- martorul III. a aflat chiar de la inculpatul E. şi de la martorii VV. şi PPP.;

- martorul OO. a aflat de la III. şi VV.;

- martorul VV. a aflat de la PPP..

În declaraţiile sale, inculpatul E. a arătat că nu a primit niciodată o sumă de bani cash de la YY. sau altă persoană care să aibă legatură cu LL. sau provenind de la LL.. A mai precizat că el şi martorul YY., de-a lungul timpului, s-au împrumutat reciproc cu diferite sume de bani, începând cu anul 1999, pe care le-au restituit amândoi.

Privitor la acest aspect, martorul YY., în declaraţia dată în faţa primei instanţe, a arătat că:

"E. mi-a împrumutat sume de bani importante, de foarte multe ori, la nivelul anilor 1999-2000, 2003, 2006, ultima dată, cred că a fost în anul 2008, pe care i le-am restituit la termenul convenit. (...), (...) Am plătit nişte servicii turistice de care a beneficiat E., dar tocmai de aceea ţineam acel document în care notam şi sume plătite către E., erau trecute şi sumele primite de la E. şi întotdeauna se făcea calcule a.î să avem balanţa la zi. Îmi aduc aminte că au fost şi achiziţii pe care E. le-a făcut pentru mine în SUA şi mi-a adus diferite bunuri, dar dacă acele achiziţii nu au fost trecute în tabel este pt. că în momentul în care mi-a predat bunurile, i-am şi plătit contravaloarea lor. Doar sumele care nu erau stinse apăreau în acele tabele depuse la dosar, în ultima formă, după ce au fost discutate cu E.. Este puţin probabil ca în situaţiile pe care le-am depus la dosar să apară bunuri pe care E. le-a cumpărat pt. mine şi eu nu le-am plătit".

Susţinerile inculpatului E., în sensul că banii primiţi de la martorul YY. nu provin de la compania LL., sunt infirmate de declaraţiile martorilor YY. şi III., care se coroborează cu înscrisurile ce privesc transferurile bancare.

Martorul YY. a arătat că sumele de bani remise în numerar, în cursul anului 2010, inculpatului E., care au avut ca sursă şi fonduri personale ale martorului, şi le-a recuperat din fondurile de la LL.. Martorul a explicat şi motivul pentru care a făcut plăţi din fondurile sale personale, arătând că, deşi se perfectase înţelegerea cu societatea LL., încă nu se primiseră primele sume de bani, dar, ulterior, şi-a recuperat banii din sumele plătite de compania austriacă.

Lipsa unor martori direcţi care să fi asistat la remiterea banilor se explică prin specificul infracţiunilor de corupţie, în cazul cărora este foarte des întâlnită clandestinitatea remiterii banilor, persoanele implicate urmărind eliminarea oricărui risc în privinţa existenţei unor probe care ar conduce la stabilirea vinovăţiei lor.

E. Plăţi pentru proiectul VVVVVVVVVV. din Gibraltar

Considerentele arătate anterior în cazul inculpatului A. sunt identice şi pentru inculpatul E., astfel încât nu vor mai fi reluate.

F. Plăţi pentru proiectul HHHHHHHHHHHH. din Gibraltar

Mijloace de probă: declaraţiile martorului YY., declaraţiile martorului TTTTTTTTTT., înscrisuri cu privire la: înfiinţarea societăţii HHHHHHHHHHHH., facturi şi extrasele de cont, transferuri bancare, mesaje prin care inculpaul a primit detalii ale cheltuielilor pe care le implica societatea, declaraţiile inculpatului E..

Declaraţiile martorului YY. privind implicarea inculpatului E. în activitatea societăţii HHHHHHHHHHHH. se coroborează cu alte mijloace de probă, respectiv declaraţiile martorului TTTTTTTTTT., înscrisuri cu privire la: înfiinţarea societăţii HHHHHHHHHHHH., facturi şi extrasele de cont, transferuri bancare, mesaje prin care inculpaul a primit detalii ale cheltuielilor pe care le implica societatea. Astfel, pe lângă faptul că FFFFFFFFFFFF. şi YY. erau asociaţii acestei companii, suma de 95.000 de euro, reprezentând contribuţia sa la finanţarea proiectului, a fost transferată de martorul YY., în perioada noiembrie 2011 - noiembrie 2013, din fondurile provenind de la societatea LL..

Inculpatul era informat cu privire la cheltuielile efectuate pentru funcţionarea societăţii, informaţii în baza cărora lua decizii cu privire la eficientizarea activităţii (mesajele au fost redate detaliat în sentinţa atacată). Martorul YY.:

- declaraţia dată în faza urmăririi penale la data de 23 aprilie 2018:

"Conform înţelegerii, obligaţia de finanţare a societăţilor aparţinea mie, lui A. şi lui E., iar TTTTTTTTTT. era cel care dezvolta produsele şi conducea activitatea curentă a celor două societăţi Astfel, eu am achitat cheltuielile de funcţionare pentru cele două societăţi, respectiv salarii programatori şi alţi angajaţi, echipamente, programe de calculator, abonament internet, etc. În fiecare lună, TTTTTTTTTT. ne trimitea deconturile de cheltuieli, iar eu aveam discuţii A. şi E. în principiu la fiecare 6 luni, iar la sfârşitul fiecărui an. (…, (...) Conform înţelegerii cu A. şi E., aceste sume s-au repartizat după activităţile efectuate de către programatori, în sensul că la (...) la HHHHHHHHHHHH. s-au decontat 190.000 euro, respectiv câte 95.000 euro pentru mine şi E. (...)";

- declaraţia dată în faţa primei instanţe:

"Fiindcă aveam o relaţie de prietenie foarte lungă cu E., eram prieteni şi povesteam toate proiectele de bussines pe care le aveam în minte, la acel moment, fostul meu coleg de şcoală care locuieşte în Anglia, TTTTTTTTTT. mi-a propus două proiecte IT (...), (...) Cel de al doilea proiect HHHHHHHHHHHH., era un market place virtual, la vremea aceea, amândouă fiind noutăţi în domeniu. E. a considerat că aceste proiecte sunt foarte atrăgătoare şi a zis să le discutăm şi cu A., pt. ca împreună, toţi trei, să investim în dezvoltarea lor. L-am chemat pe TTTTTTTTTT., am stabilit împreună cum intrăm în cele două firme, cum se împart părţile sociale, am deschis cele două firme şi ulterior am convenit că finanţarea dezvoltării acestor două aplicaţii software va fi făcută prin transferuri efectuate din sumele primite de la LL., care se aflau în contul acelor companii off-shore deschise de mine, urmând să calculăm cota de participare a fiecăruia din aceste sume şi să scădem respectivele sume din banii ce urmau să fie primiţi de fiecare dintre noi, adică eu, E. şi A. în urma proiectului LL.. Discuţiile legate de sursa de finanţare au avut loc doar între mine, E. şi A.. Discuţiile despre proiect şi participarea fiecăruia dintre acţionari cu împrumut asociat aveau loc şi în prezenta lui TTTTTTTTTT. (...). Acesta se ocupa de partea tehnică şi ne prezenta periodic atât execuţia bugetului alocat cât şi nevoia de finanţare ulterioară. Alocarea efectivă a sumelor de bani pentru finanţarea celor două proiecte o făceam eu, dar de fiecare dată prezentam o evidenţă scrisă celor doi parteneri, A. şi E. cu ce sume s-au alocat ca să ştie ce sume se scad din banii ce urmau să îi primească de la LL.. Plăţile efective se făceau de obicei în contul celor două societăţi, dar au fost destule situaţii în care plăţile se făceau în contul unei companii deţinută de echipa de IT-işti care lucrau la proiect, dar toate plăţile aferente acestui proiect erau evidenţiate într-o situaţie centralizatoare în care se ştia cât s-a cheltuit şi cât se repartizează proporţional cu participarea în contul fiecărei companii. Plăţile erau făcute mai ales în conturile NNNNNNNNNNN., respectiv a companiilor care efectiv plăteau IT-iştii".

Martorul TTTTTTTTTT.:

- declaraţia dată în faza urmăririi penale la 26.04.2018:

"HHHHHHHHHHHH. a fost un alt proiect pe care i l-am prezentat lui YY. şi de care acesta a fost foarte entuziasmat şi care a avut un anumit grad de succes(...), (...) După ce i-am prezentat lui YY. acest proiect şi după câteva discuţii iniţiale cu el, mi-a spus că şi E. este interesat să participe la proiect deoarece avea foarte multe contacte cu oameni care se ocupau de marketing şi îi părea o platformă interesantă.

Ca atare am hotărât să fondăm HHHHHHHHHHHH. (...), (...) Fondurile necesare acestei finanţări au fost puse la dispoziţie/transferate de către YY. în urma unei discuţii pe care a avut-o cu E.. Bugetul pentru proiect a fost stabilit de comun acord între cei trei asociaţi, respectiv eu, YY. şi E., în cadrul unei serii de întâlniri care au avut loc la sediul dlui Hozoc din strada x(…) Bugetul pentru societatea HHHHHHHHHHHH. a fost discutat foarte deschis, cât de detaliat s-a putut la discuţiile avute în trei (eu, YY. şi E.) din sediul din strada x";

- declaraţia dată în faţa primei instanţe:

"În acest proiect, participanţi au fost eu împreună cu YY. şi E. (...), (...) Din punct de vedere al derulării proiectului, acesta a avut un format similar, în sensul în care eu făceam, regulat, rapoarte de activitate şi estimare bugetară a proiectului. YY. se ocupa de transferurile care acopereau costurile de dezvoltare de software, alte cheltuieli de călătorie. Eu mă implicam la acel moment în găsirea de clienţi cărora le prezentăm avantajele proiectului. Pentru finanţarea societăţii, plăţile au fost făcute identic ca în cazul VVVVVVVVVV., prin transfer bancar, către societatea NNNNNNNNNNN.. Este posibil să fi fost făcute plăţi şi în contul meu, pe numele meu, erau cheltuieli directe legate de proiect".

În sentinţă, prima instanţă a detaliat transferul banilor primiţi de la societatea LL. prin toate verigile circuitului financiar, rezultând că o parte din sumele destinate finanţării proiectelor VVVVVVVVVV. şi HHHHHHHHHHHH. a fost plătită prin intermediul RRRRRRRRRRR. (aflată în veriga IV) şi QQ. (societate controlată de SS., aflată în prima verigă a lanţului financiar).

Au existat şi plăţi din alte surse decât fondurile provenite de la JJ., însă acestea au reprezentat contribuţia martorului YY. la finanţarea celor două proiecte, martorul fiind unul dintre finanţatori, alături de inculpaţii E. şi A.. Acest aspect nu are importanţă în privinţa folosului material ilicit obţinut de inculpatul E., sub forma sumei ce reprezenta contribuţia sa fianciară la derularea celor două proiecte.

G. Plăţi în contul societăţii VVVVVVVVVVVV.

Mijloace de probă: declaraţiile martorului YY., declaraţiile martorului WWWWWWWWWWWW., înscrisuri cu privire la: societăţile XX. şi VVVVVVVVVVVV., contractul încehiat între cele două societăţi, transferurile de bani şi declaraţiile inculpatului E..

Inculpatul E. a beneficiat de suma de 400.000 euro, sub forma unor plăţi efectuate, din fondurile provenite de la compania LL., de societatea XX. (societate aflată în a treia verigă a circuitului financiar), deţinută de martorul YY., către VVVVVVVVVVVV., deţinută de către WWWWWWWWWWWW., în perioada 02.07.2010 - 21.10.2010, în baza unui contract fictiv încheiat între cele două societăţi. Contractul a fost încheiat şi plăţile au fost efectuate la solicitarea inculpatului E. care avea de restituit o sumă de bani către martorul WWWWWWWWWWWW., obţinută cu titlu de împrumut. Fictivitatea contractului rezultă din faptul că nu exista un motiv pentru care ar fi fost încheiată convenţia, societatea XX., deţinută de martorul YY., neavând nevoie de studiul ce forma obiectul contractului. Totodată, contractul a fost încheiat la solicitarea inculpatului E., acesta stabilind preţul ce trebuia plătit de societatea martorului YY..

Martorul YY.:

- declaraţia dată în faza urmăririi penale la 23.04.2018:

- declaraţia dată în faţa primei instanţe:

Martorul WWWWWWWWWWWW.:

- declaraţia dată în faza urmăririi penale la 8.05.2018: "La sfârşitul anului 2009, începutul anului 2010 l-am împrumutat pe E. în câteva rânduri cu o sumă de bani care s-a ridicat în total în jurul valorii de 180.000 - 200.000 de euro, din cauza problemelor pe care le avea la acea vreme cu băncile. La un moment dat, E. mi-a mai solicitat un împrumut pe care l-am refuzat datorită faptului că şi eu eram într-o situaţie financiară care nu îmi permitea să îi mai fac un împrumut şi i-am spus că ar trebui să închidem mai întâi împrumutul vechi, ca să putem discuta de noi împrumuturi. După o perioadă de timp, posibil o săptămână, o lună, nu mai reţin, mi-a propus afacerea cu XX., afacere din care urma ca eu să îmi recuperez stingerea împrumutului, respectiv suma de 200.000 de euro, iar restul de 200.000 de euro ar fi reprezentat valoarea muncii prestate, afacerea în sine. Au urmat întâlnirile şi încheierea contractului, precum şi încasarea sumelor de bani de la societatea XX. reprezentată în fapt de YY., în sensul că eu cu acesta m-am întâlnit, aşa cum am mai declarat. Aşa cum am declarat şi anterior, această afacere mi-a fost intermediată de E.. (…) E. a stabilit preţul contractului şi s-a avut în vedere inclusiv stingerea datoriei acestuia către mine. Astfel, E. mi-a spus că a găsit o modalitate de stingere a datoriei către mine şi mi-a prezentat afacerea dintre VVVVVVVVVVVV. şi XX.";

- declaraţia dată în faţa primei instanţe:

"VVVVVVVVVVVV. a fost o societate a mea, care s-a ocupat cu consultanţă, în principal, în domeniul media şi nu numai.

Preţul contractului, cred că a fost de 400.000 euro, preţul fiind stabilit de E..

Studiul a fost întocmit de către mine împreună cu persoane din cadrul firmei. Nu îmi amintesc în ce modalitate şi cui i l-am predat".

În declaraţia dată în faţa primei instanţe, inculpatul E. a confirmat că a intermediat legătura dintre YY. şi WWWWWWWWWWWW., admiţând că, prin contractul încheiat între societăţilor celor doi martori, s-a stins un împrumut al său luat de la martorul WWWWWWWWWWWW., însă a negat că ar fi avut vreun beneficiu material în urma încheierii contractului şi ar fi cunoscut provenienţa sumelor plătite. Faptul că inculpatul a avut un folos material ilicit, constând în plata sumei de 400.000 euro, din fondurile provenite de la compania LL., de societatea XX., către VVVVVVVVVVVV., în baza unui contract fictiv încheiat între cele două societăţi, rezultă din mijloacele de probă menţionate anterior.

H. Plăţi către societăţile controlate de inculpatul E., F. S.A., respectiv F. S.R.L..

Mijloace de probă: declaraţiile martorului YY., declaraţiile martorei DDDDDDDDDDDDD., declaraţiile martorului GGGGGGGGGGGGG., declaraţiile martorului WWWWWWWWWWWW., înscrisuri cu privire la: societăţile YYYYYYYYYYY., S.C. YYYYYYYYYYY. S.R.L., F. S.A. şi F. S.R.L., contractele de îmrumut prin care YYYYYYYYYYY. a acordat împrumuturi societăţilor F. S.A. şi F. S.R.L., împrumuturile contractate la YYYYYYYYYYYY., transferurile de bani şi declaraţiile inculpatului E..

Declaraţiile martorului YY. privind foloasele materiale ilicite obţinute de inculpatul E. prin societăţile YYYYYYYYYYY., S.C. YYYYYYYYYYY. S.R.L., F. S.A. şi F. S.R.L., se coroborează cu alte mijloace de probă, respectiv declaraţiile martorilor DDDDDDDDDDDDD., GGGGGGGGGGGGG., declaraţiile WWWWWWWWWWWW. şi înscrisurile menţionate anterior.

Astfel, prima instanţă a descris în mod detaliat toate operaţiunile în urma cărora inculpatul E. a obţinut foloase materiale ilicite din banii proveniţi de la societatea LL., bani care, sub diferite forme, au fost folosiţi de F. S.A. şi F. S.R.L..

În esenţă, F. S.A. şi F. S.R.L., au fost înfiinţate de cei doi fraţi Boureanu, dar din cauza funcţiilor politice deţinute de inculpatul E., acesta s-a retras doar scriptic din societăţi, însă, în fapt, a continuat să participe la conducerea activităţii celor două societăţi, apelând la martorul YY. să se implice, folosind fonduri de la societatea LL., prin diferite metode, pentru a asigura bunul mers al acestor societăţi.

Pentru a evita executatea silită pornită de bănci, fraţii Boureanu au vândut parţile sociale, respectiv acţiunile deţinute la cele două societăţi, către compania offshore DDDDDDDDDDDD., şi către WWWWWWWWWWWW. şi ZZZZZZZZZZZZ., prietenii celor doi. Ulterior, prin societatea YYYYYYYYYYY., înfiinţată de martorul YY., la solicitarea inculpatului E., folosind fonduri provenind de la societatea LL., au fost răscumpărate părţile sociale şi acţiunile la cele două societăţi F. S.A. şi F. S.R.L..

Apoi, compania YYYYYYYYYYY. a vândut aceste participaţii către compania AAAAAAAAAAAAA., controlată de cei doi fraţi Boureanu, aşa cum rezultă din înscrisurile menţionate în sentinţă.

La solicitarea inculpatului E., compania YYYYYYYYYYY. a fost folosită şi pentru contractarea unor credite bancare şi achitarea spezelor aferente, precum şi pentru creditarea societăţilor F. S.A. şi F. S.R.L..

În sentinţă, sunt descrise pe larg tranzacţiile financiare în care au fost implicate societăţile YYYYYYYYYYY., F. S.A., F. S.R.L., XXXXXXXXXXX., RRRRRRRRRRR., CCCCCCCCCCCCC., YYYYYYYYYYY. S.R.L., FFFFFFFFFFFF., EEEEEEEEEEEE., DDDDDDDDDDDD., martorul WWWWWWWWWWWW., din care rezultă că banii proveniţi de la compania LL. au ajuns, prin intermediul societăţilor controlate de martorul YY. şi folosite în circuitul financiar, în conturile YYYYYYYYYYY., apoi la societăţile controlate, în fapt, de inculpatul E., prin intermediul acţionarului AAAAAAAAAAAAA., deţinută de fratele său, DDDDDDDDDD.. În acest sens, semnificativ este faptul că, urmare a tuturor tranzacţiilor acţiunilor şi a părţilor sociale, acestea au fost răscumpărate de compania cipriotă AAAAAAAAAAAAA., care deţine un procent de 99,99% din acţiunile F. S.A., respectiv 99,99% din părţile sociale ale F. S.R.L..

Împrejurarea că inculpatul E. s-a implicat în activitatea societăţilor F. S.A., F. S.R.L., şi după ce, doar scriptic, nu mai era acţionar sau asociat, dar şi faptul că acesta a obţinut beneficii în urma activitaţii celor două societăţi, rezultă din declaraţiile martorilor DDDDDDDDDDDDD. şi GGGGGGGGGGGGG., precum şi din plăţile făcute de F. pentru taxele de şcolarizare pentru EEEEEEEEEEEEE., fiica inculpatului E., plăţile făcute de compania AAAAAAAAAAAAA. către compania GG., al cărei beneficiar real este inculpatul E. (aspect care rezultă din declaraţia acţionarului nominal şi din declaraţia formulată de inculpatul E. la bancă, cu ocazia deschiderii conturilor societăţii GG.) şi către Compania HHHHHHHHHHHHH. ce aparţine inculpatului, conform declaraţiilor sale. Sumele de bani transferate au fost descrise detaliat în sentinţa apelată.

Operaţiunile în care au fost folosite fondurile având ca provenienţă societatea LL. pentru S.C. F. S.A., în urma cărora inculpatul E. a avut un beneficiu net de 218.177,09 euro, conform declaraţiilor martorilor, tranzacţiilor încheiate şi a extraselor de cont privind transferurile de bani

La data de 02.09.2010, YYYYYYYYYYY., reprezentată de martorul YY., a cumpărat 16% din acţiunile F. S.A., achitând, la data de 07.09.2010, 74.766,35 euro către ZZZZZZZZZZZZ., sumă ce provenea din încasarea a 100.000 de euro de la societatea RRRRRRRRRRR. (folosită de martorul YY. în circuitul financiar, situându-se în veriga a IV-a a lanţului fictiv de transmitere a foloaselor ilicite), din data de 07.09.2010.

În luna noiembrie 2011, YYYYYYYYYYY. a cumpărat de la martorul WWWWWWWWWWWW. 9% din acţiunile F. S.A., achitând 41.410,74 euro, sumă ce provenea din încasarea a 100.000 de euro de la societatea RRRRRRRRRRR., din data de 10.11.2011.

La data de 10.06.2013, YYYYYYYYYYY. a cumpărat de la DDDDDDDDDDDD. 10% din acţiunile F. S.A., la preţul de 102.000 euro achitat prin compensare, conform contractului de compensare din data de 23.06.2014. Prin acest contract s-a constatat că YYYYYYYYYYY. a acordat cu titlu de împrumut suma totală de 245.700 de euro către F. S.A., astfel că plata sumei de 102.000 de euro a fost preluată de F. S.A., care urma să o plătească în numele YYYYYYYYYYY. către DDDDDDDDDDDD..

Prin contractul din data de 12.08.2015, compania YYYYYYYYYYY. a vândut companiei AAAAAAAAAAAAA., reprezentată de BBBBBBBBBBBBB., urmare a căsătoriei cu DDDDDDDDDD.), un număr de 3.499 de acţiuni la F. S.A., contra sumei de 699.800 RON. La aceeaşi dată, YYYYYYYYYYY. i-a vândut lui GGGGGGGGGGGGG. (angajat al lui DDDDDDDDDD.) o acţiune la F. S.A., contractul fiind încheiat la solicitarea lui DDDDDDDDDD., deoarece era nevoie de existenţa a doi acţionari pentru funcţionarea F. S.A..

Prin contractul din data de 23.05.2017, martorul YY. a preluat creanţa de 699.800 RON pe care societatea YYYYYYYYYYY. o avea asupra AAAAAAAAAAAAA., apoi, la data de 15.06.2017, martorul YY. a oferit un discount de 35% către AAAAAAAAAAAAA., dacă plata se făcea în termen de maxim o lună, ajungându-se la suma de 454.870 RON, în echivalent 101.082 euro.

Preţul nu a fost plătit în realitate, fiind rulată aceeaşi sumă de bani de mai multe ori. Astfel, la data de 26.06.2017, societatea AAAAAAAAAAAAA. a plătit în contul personal al martorului YY. suma de 30.000 euro, suma a fost retrasă cash şi restituită lui DDDDDDDDDD., care a procedat la efectuarea unei noi plăţi în numele AAAAAAAAAAAAA., la data de 30.06.2017, în sumă de 35.000 de euro. După ce martorul YY. a retras suma, a înapoiat-o, urmând o ultimă plată în cuantum de 35.000 de euro la data de 04.07.2017, banii fiind din nou restituiţi.

În acest sens, martorul YY., în declaraţia dată în faza urmăririi penale la 23 aprilie 2018, a arătat că:

Totodată, martora DDDDDDDDDDDDD., în cursul urmăririi penale, a declarat:

"Am primit sume de bani de la soţia dlui Hozoc, respectiv de la TTTTTTTTTTTTTT., în anul 2017, când era dl E. arestat în dosarul cu poliţiştii. Îmi amintesc că am fost de 2-3 ori la biroul lor, am primit sume de bani în plic, pe care apoi le-am dat fie domnului DDDDDDDDDD., fie prietenei dlui E., UUUUUUUUUUUUUU..

Nu îmi amintesc cine m-a trimis prima oară, ştiu că a doua sau a treia oară m-a sunat TTTTTTTTTTTTTT. să vin să iau banii, iar o dată am primit un mesaj whatsapp de la UUUUUUUUUUUUUU. în care îmi spunea să îi aduc banii; posibil ca prima oară să îmi fi spus dl DDDDDDDDDD., dar nu îmi amintesc.

Cu privire la suma din plic nu îmi aduc aminte nici suma, nici moneda. Distanţa în timp între aceste vizite la TTTTTTTTTTTTTT. în care am primit plicurile cu bani a fost de ordinul câtorva zile."

În declaraţia dată în faţa primei instanţe, martora a arătat că:

"În perioada în care E. era arestat în dosarul cu poliţiştii, în anul 2017, am primit nişte plicuri, în care mi s-a spus că erau sume de bani, de la TTTTTTTTTTTTTT., eu nu am verificat conţinutul acestora. Cred că prima dată, DDDDDDDDDD. mi-a spus să trec pe la TTTTTTTTTTTTTT. pentru că are să ia nişte bani de la dânsa. M-am deplasat la biroul din str. x, am urcat in birou, TTTTTTTTTTTTTT. mi-a dat un plic cu bani, pe care i l-am dat lui DDDDDDDDDD.. Au fost trei astfel de remiteri de plicuri, la un interval de câteva zile. În următoarele dăţi, dna Hozoc a fost cea care m-a sunat şi mi-a spus să vin să iau plicurile cu bani. M-am dus, am luat plicurile şi i le-am dat lui DDDDDDDDDD.".

Declaraţiile martorilor se coroborează cu extrasele de cont, din care rezultă că societatea AAAAAAAAAAAAA. a efectuat plăţi în contul martorului YY. la intervale de 4 - 5 zile, respectiv la datele de 26.06.2017, 30.06.2017 şi 4.07.2017. Semnificativ este faptul că inculpatul E. a fost arestat în perioada 10 iunie 2017 - 11 august 2017, în cauza la care a făcut referire martora DDDDDDDDDDDDD..

Pe lângă înscrisurile privitoare la societăţile implicate în transferurile acţiunilor, respectiv părţilor sociale, semnificative sunt şi declaraţiile martorilor YY. şi WWWWWWWWWWWW..

Martorul YY.:

- declaraţia dată în faza urmăririi penale:

- declaraţia dată în faţa primei instanţe:

Martorul WWWWWWWWWWWW.:

- declaraţia dată în faza urmăririi penale la data de 24 aprilie 2018, cu prilejul confruntării cu inculpatul E.;

În esenţă, martorul a arătat următoarele:

"E. mi-a spus că are nişte probleme cu nişte asociaţi la momentul respectiv şi că ar avea nevoie ca eu să cumpăr acele părţi sociale, urmând ca ulterior să îmi ramburseze suma achitată. Nu ştiu care a fost raţiunea acestor tranzacţii, nu l-am întrebat care este scopul şi am decis să îl ajut în virtutea relaţiei de prietenie. Am achiziţionat acţiuni la societatea F. pentru a-l ajuta pe E. fiind înţeleşi să îmi fie restituită suma achitată (…)

În momentul în care am achiziţionat acţiunile respective eu i-am comunicat că nu sunt interesat să devin partener în firmă şi că am făcut-o ca un gest prietenesc. I-am spus că aştept ca, la un moment dat, să îşi rezolve problemele şi să îi vând acele părţi sociale înapoi. Acest lucru s-a întâmplat în noiembrie 2011, când două firme au răscumpărat acţiunile. Aceste lucruri au fost discutate cu E., care mi-a comunicat că acţiunile vor fi răscumpărate. Eu eram interesat doar să închid această tranzacţie, prin recuperarea banilor investiţi";

- declaraţia dată în faţa primei instanţe:

Acţiunile le-am cumpărat din banii mei personali, prin transfer bancar, banii rezultaţi din vânzarea acţiunilor mi-au parvenit în aceeaşi manieră, tot prin transfer bancar.

Relaţia mea cu E. este una apropiată, ne ştim de 25, 27 de ani, şi împreună cu soţia, i-am fost naşi la cea de a doua cununie."

Operaţiunile în care au fost folosite fondurile având ca provenienţă societatea LL. pentru S.C. F. S.R.L., în urma cărora inculpatul E. a avut un beneficiu net de 29.433,02 euro (constând în diferenţa dintre suma de 30.000 euro, achitată din fondurile LL. de compania martorului YY., şi suma de 566,98 euro la care părţile sociale au fost vândute mai departe companiei controlate de inculpat), rezultă din declaraţiile martorilor, din tranzacţiile încheiate şi extrasele de cont privind transferurile de bani.

La data de 3 octombrie 2011, YYYYYYYYYYY., reprezentată de YY., a cumpărat de la DDDDDDDDDDDD., reprezentată de fratele inculpatului DDDDDDDDDD., 25% din părţile sociale F., achitând suma de 30.000 euro, bani ce proveneau din încasarea de 100.000 de euro de la societatea RRRRRRRRRRR. din data de 10.11.2011.

La data de 12.08.2015, YYYYYYYYYYY. a vândut aceste părţi sociale către AAAAAAAAAAAAA., reprezentată de BBBBBBBBBBBBB., prin căsătoria cu DDDDDDDDDD.), cu suma de 2500 de RON, echivalentul în euro al acestei sume (566,98 euro), fiind achitat prin transfer bancar la data de 14.08.2015.

Deşi inculpatul E. a negat faptul că ar fi obţinut foloase materiale prin societăţile F. S.A. şi S.C. F. S.R.L., invocând o procură de reprezentare dată martorului YY., din mijloacele de probă administrate pe parcursul întregului proces penal, respectiv declaraţiile martorilor YY., WWWWWWWWWWWW., DDDDDDDDDDDDD. şi GGGGGGGGGGGGG., înscrisuri, rezultă că incupatul a avut un rol decisiv în operaţiunile privind circuitul acţiunilor şi al părţilor sociale celor două societăţi, chiar dacă, scriptic, nu avea vreo calitate în societăţile respective.

Operaţiunile în care au fost folosite fondurile având ca provenienţă societatea LL. pentru S.C. YYYYYYYYYYY. S.R.L., în urma cărora inculpatul E. a avut un beneficiu net de 35.814,72 euro (constând în dobânzile aferente împrumuturilor de la YYYYYYYYYYYY.), rezultă din declaraţiile martorilor, din tranzacţiile încheiate şi extrasele de cont privind transferurile de bani.

Martorul YY. a înfiinţat societatea S.C. YYYYYYYYYYY. S.R.L., la solicitarea inculpatului E., cu asociat 99% YYYYYYYYYYY. şi 1% DDDDDDDDDDDDD., asistenta inculpatului E., care era şi administratorul societăţii. Din declaraţiile martorei rezultă că nu ea a avut iniţiativa de a deveni asociat şi administrator la această societate, având un rol formal, în condiţiile în care nu a putut da detalii în legătură cu contractele pe care le-a semnat în calitate de reprezentant al S.C. YYYYYYYYYYY. S.R.L..

Nu este singura calitate pe care a avut-o martora în cadrul societăţilor controlate de inculpatul E. şi fratele său, aceasta fiind cenzor la F. S.A., persoană împuternicită la F. S.R.L., respectiv la DDDDDDDDDDDD. sau YYYYYYYYYYY..

Semnificativ în privinţa scopului pentru care a fost înfiinţată YYYYYYYYYYY. S.R.L. este faptul că procedura de deschidere a contului la unitatea bancară a fost efectuată de angajaţii F., adresa de corespondenţă a societăţii fiind o adresă de mail a S.C. F. S.A., ce aparţinea contabilului şef, care avea şi calitatea de cenzor în cadrul F. S.A..

YYYYYYYYYYY. a contractat, în 10.10.2011, un împrumut la YYYYYYYYYYYY. în valoare de 300.000 euro, garantat cu cash colateral 310.000 euro, pus la dispoziţie de CCCCCCCCCCCCC. (sumă provenită de la XXXXXXXXXXX., transferată succesiv cu următorul circuit: XXXXXXXXXXX., CCCCCCCCCCCCC., YYYYYYYYYYY., CCCCCCCCCCCCC.), o altă societate controlată de martorul YY., banii provenind din afacerea LL., conform declaraţiei martorului şi înscrisurilor.

La data de 10.10.2011, suma împrumutată fost transferată către S.C. YYYYYYYYYYY. S.R.L., care a folosit-o pentru a achiziţiona tablă de la un furnizor indicat de fraţii Boureanu, livrarea fiind făcută direct către DDDDDDDDDDDD., care era beneficiarul final şi care urma să o vândă pe piaţa din România. DDDDDDDDDDDD. a achitat facturile emise de către YYYYYYYYYYY. S.R.L. care, la rândul ei, a restituit împrumutul de 300.000 de euro către YYYYYYYYYYY..

La data de 10.11.2011, YYYYYYYYYYY. a mai contractat un împrumut la YYYYYYYYYYYY. în valoare de 200.000 euro, garantat cu cash colateral 210.000 euro pus la dispoziţie de CCCCCCCCCCCCC., banii provenind din afacerea LL., prin intermediul XXXXXXXXXXX.. Suma de 158.000 euro, o parte din suma împrumutată, este transferată către YYYYYYYYYYY. S.R.L., în trei tranşe, fiind utilizată în aceeaşi afacere cu tablă. Diferenţa de 42.000 euro a fost transferată ca împrumut asociat către F. S.A.. Împrumutul a fost restituit QQ. de către YYYYYYYYYYY. S.R.L..

La data de 16.01.2012, YYYYYYYYYYY. a mai contractat un împrumut la YYYYYYYYYYYY. în valoare de 200.000 euro, garantat cu cash colateral 220.000 euro pus la dispoziţie de CCCCCCCCCCCCC., banii provenind din afacerea LL., prin intermediul XXXXXXXXXXX.. Suma împrumutată a fost este transferată la aceeaşi dată către YYYYYYYYYYY. S.R.L., care a folosit-o în aceeaşi afacere cu tablă. Împrumutul a fost restituit QQ. către YYYYYYYYYYY. S.R.L..

Martorul YY., în declaraţiile sale, a arătat motivele şi condiţiile în care au fost contractate împrumuturile respective, subliniind că depozitele colaterale care au garantat împrumuturile acordate de YYYYYYYYYYYY. au fost constituite din banii proveniţi de la compania LL..

Astfel, în faţa primei instanţe, martorul a arătat că:

Pentru toate aceste împrumuturi, YYYYYYYYYYY. a achitat dobânzi în valoare totală de 35.814,72 euro, bani transferaţi din conturile RRRRRRRRRRR. şi XXXXXXXXXXX., ce aparţin martorului YY. şi au fost alimentate cu fonduri provenind de la LL., făcând parte din veriga a IV-a a circuitului financiar.

În sentinţă, au fost descrise pe larg sumele de bani transferate conform extraselor de cont.

Inculpatul E. a susţinut că nu a fost implicat în activitatea firmelor YYYYYYYYYYY. Cipru sau YYYYYYYYYYY., neavând legătură cu împrumuturile luate de la YYYYYYYYYYYY., însă apărările sale sunt înlăturate de declaraţiile martorilor şi înscrisurile ce confirmă aceste declaraţii.

Operaţiunile în care au fost folosite fondurile având ca provenienţă societatea LL. pentru creditarea F. S.A. şi F. S.R.L., în urma cărora inculpatul E. a avut un beneficiu net de 214.874,88 euro (compusă din: suma de 131.793,88 euro rezultată din împrumuturi nerestituite acordate de YYYYYYYYYYY. către F. S.A. şi suma de 83.081 euro rezultată din împrumuturi nerestituite acordate de YYYYYYYYYYY. către F. SRL), rezultă din declaraţiile martorilor, din tranzacţiile încheiate şi extrasele de cont privind transferurile de bani.

La data de 14.09.2016, s-a încheiat un contract de cesiune tripartit, între YYYYYYYYYYY., DDDDDDDDDDDD. şi F. S.A., prin care s-a constatat că, în urma unei compensări, datoria F. S.A. către YYYYYYYYYYY. este de 131.793,88 euro.

Prin contractul din 31.07.2017, F. S.A. a preluat datoria societăţii F. S.R.L. către YYYYYYYYYYY., în sumă de 83.081 euro.

Creanţele YYYYYYYYYYY. în sumă totală de 214.874,88 euro asupra societăţii F. S.A. au fost preluate, ulterior, de EEEEEEEEEEEE., o altă companie a martorului YY..

Banii din care YYYYYYYYYYY. a împrumutat societăţile F. S.A. şi F. S.R.L. au fost transferaţi în contul societăţii împrumutătoare, din conturile RRRRRRRRRRR. şi XXXXXXXXXXX..

Tot şirul operaţiunilor prin care au fost acordate creditările, s-au realizat compensări şi s-a ajuns la suma de 214.874,88 euro, a fost descris pe larg în sentinţa apelată, pe baza înscrisurilor şi a declaraţiilor martorului YY..

Astfel, în declaraţia dată în faza urmăririi penale la 23 aprilie 2018, martorul a arătat că:

În faţa primei instanţe, martorul a precizat că:

Facturile emise aveau drept scop justificări pentru efectuarea transferurilor bancare".

Sunt nefondate criticile inculpatului E. şi ale persoanei interesate S.C. F. S.A., în sensul că sumele împrumutate nu constituie un folos ilicit şi că nu toate sumele de bani ce au concurat la stabilirea beneficiului efectiv de 214.874,88 euro au provenit din împrumuturi acordate de YYYYYYYYYYY. din fonduri provenind de la LL..

Astfel, sumele acordate de YYYYYYYYYYY., cu titlu de împrumut societăţilor F. S.A. şi F. S.R.L., au fost transferate în contul societăţii împrumutătoare, din conturile RRRRRRRRRRR. şi XXXXXXXXXXX., ce fac parte din circuitul financiar prin care banii proveniţi de la compania LL. au ajuns la societăţile controlate de inculpat.

Conform depoziţiilor martorului YY., societatea YYYYYYYYYYY. a fost înfiinţată la solicitarea inculpatului E., pentru a face parte din operaţiunile fictive încheiate cu societăţile controlate de fraţii Boureanu, pentru a da aparenţă de legalitate transferurilor de bani efectuate.

Declaraţiile martorului YY. sunt susţinute nu numai de înscrisuri, dar şi de declaraţiile martorilor GGGGGGGGGGGGG. şi DDDDDDDDDDDDD., din care rezultă că nu au avut iniţiativa încheierii, rolul lor fiind limitat doar la aplicarea semnăturilor. În acest sens, în faţa primei instanţe, martorul GGGGGGGGGGGGG. a arătat că:

"Fiindu-mi arătate contractele aflate la fila x, fila x din fila x, fila x din vol. 35, arăt că acestea au fost încheiate la iniţiativa lui DDDDDDDDDD., acesta fiind şi cel care negocia clauzele contractelor, iar eu le semnam în calitate de reprezentant al societăţii F. SA". Totodată, martora DDDDDDDDDDDDD. a menţionat că:

"Fiindu-mi arătată fila x din vol. 33 de urmărire penală, arăt că este un contract privind achizitionarea de rulouri de tablă, însă nu îmi amintesc nimic legat de acest contract".

De altfel, iniţial, în faza urmăririi penale, suma totală de de 214.874,88 euro, reprezentând împrumuturi nerestituite, a fost recunoscută de societatea F. S.A., înregistrând-o, ca venit, în evidenţele fiscale, deoarece a considerat că datoria era prescrisă. Chiar dacă, ulterior, în cursul procedurii de cameră preliminară, S.C. F. S.A. a depus un memoriu din care rezultă că a revenit asupra acestei dispoziţii, prin înregistrarea în contul 462 Creditori diverşi a sumei de 214.874,88 euro cu titlu de datorie către EEEEEEEEEEEE. Cipru, acest aspect nu schimbă starea de fapt rezultată din celelalte mijloace de probă, în sensul că sumele acordate de YYYYYYYYYYY., cu titlu de împrumut societăţilor F. S.A. şi F. S.R.L., au fost transferate în contul societăţii creditoare, prin intermediul RRRRRRRRRRR. şi XXXXXXXXXXX., din fonduri provenite de la compania LL..

Nu în ultimul rând, societăţile F. S.A. şi F. S.R.L. nu pot invoca buna-credinţă, în condiţiile în care mai multe contracte încheiate cu YYYYYYYYYYY. Cipru au fost semnate de DDDDDDDDDD. (fratele inculpatului E.), în calitate de reprezentant al celor două societăţi, din probele admnistrate rezultând că, din momentul încheierii contractelor, părţile semnatare, prin reprezentanţii lor, cunoşteau caracterul fictiv al acestora.

Prin urmare, fapta inculpatului E. care, în anul 2009, a acceptat promisiunea formulată de YY., în calitate de reprezentant al companiei austriece LL., privind plata sumei de 2 milioane de euro, pentru ca, în schimbul acestei sume, să îşi exercite influenţa asupra ministrului finanţelor publice BBBBBBBBBB. (mediată prin intermediul lui A.), precum şi asupra conducerii Ministerului Transporturilor (ministrul CCCCCCCCCC. şi secretarul de stat D.), pentru ca aceştia să asigure, pe de o parte, finanţarea necesară plăţii facturilor aferente lucrărilor efectuate la tronsonul de cale ferată Bucureşti - Constanţa şi, pe de altă parte, finanţarea necesară plăţii TVA-ului restant de la lucrările efectuate la tronsonul Bucureşti - Câmpina, iar ulterior, în perioada martie 2010 - noiembrie 2013, a primit suma totală de 2.111.799,71 euro, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de influenţă.

Referitor la momentul consumării infracţiunii de trafic de influenţă de către inculpatul E., sunt valabile consideraţiile arătate în cazul inculaptului A..

B. VI. Criticile formulate de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie privind greşita achitare a inculpatei C. pentru infracţiunea de complicitate la luare de mită sunt neîntemeiate.

În prezenta cauză, Înalta Curte - Completul de 5 judecători apreciază că prezumţia de nevinovăţie, în ceea ce o priveşte pe inculpata C., sub aspectul comiterii infracţiunii de complicitate la luare de mită, nu a fost înlăturată, astfel încât soluţia de achitare dispusă de instanţa de fond, în temeiul art. 396 alin. (5) rap. la art. 16 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen., este temeinică.

Astfel, din actele cauzei rezultă că, prin rechizitoriul nr. x/2017 din data de 13.11.2019 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatei C. (alături de alţi inculpaţi), pentru săvârşirea infracţiunilor de trafic de influenţă, prev. de art. 291 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 5 din C. pen. şi complicitate la luare de mită, prev. de art. 48 alin. (1) rap. la art. 289 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 6 şi art. 7 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 5 din C. pen., ambele în concurs real prev. de art. 38 alin. (1) din C. pen.

Sub aspectul situaţiei de fapt, în esenţă, s-a reţinut că activitatea infracţională s-a desfăşurat în două etape, după cum urmează:

Prima etapă

O primă verigă în circuitul fictiv a fost reprezentată de încheierea unui contract de consultanţă între societatea LL. şi societatea de avocatură OO. şi Asociaţii în baza căruia compania LL. a plătit în perioada 2006 - 2013 în mai multe tranşe, suma totală de 39.363.071 RON către conturile societăţii OO. şi Asociaţii, societate de avocatură care nu a prestat servicii pentru aceste încasări, servind doar ca justificare aparentă pentru transferul banilor.

A doua etapă

În cursul anului 2009, pe fondul schimbărilor politice ca urmare a alegerilor din 2008 şi al crizei economice care a dus la întârzierea plăţii facturilor, reprezentanţii LL. au ajuns la o nouă înţelegere privind plata unui comision de 10% din sumele încasate de la statul român în baza aceloraşi contracte de reabilitare a căii ferate către A. (care a îndeplinit din nou funcţia de ministru de finanţe începând cu data de 23.12.2009), D. (secretar de stat în cadrul Ministerului Transporturilor în perioada 10.01.2009 - 21.10.2010) şi E. (deputat în Parlamentul României în perioada 2004 - 2012 şi fost vicepreşedinte al PP. aflat la guvernare la data săvârşirii faptelor). Pentru a se putea realiza remiterea sumelor de bani a fost creat un nou circuit fictiv, conceput pe cinci nivele, în baza căruia sumele de bani au plecat de la societatea LL. şi au ajuns la persoanele susmenţionate, astfel:

O primă verigă în circuitul fictiv a fost reprezentată de încheierea unor contracte de consultanţă fictive, în baza cărora societatea austriacă a transferat 11.781.842 euro în perioada 2010 - 2014 în conturile societăţilor QQ. şi RR., firme controlate de către cetăţeanul român SS..

Referitor la acuzaţia adusă inculpatei C., în sensul că l-a ajutat pe ministrul A. să pretindă un comision de la reprezentanţii societăţii LL., respectiv l-a ajutat pe acesta să primească suma de un milion de euro (reprezentând partea sa din comisionul de 3,5% din valoarea contractelor), în mod corect s-a constatat de către instanţa de fond că fapta nu a fost dovedită prin mijloacele de probă administrate în cauză, din probele administrate nefiind decelate activităţi concrete de ajutor desfăşurate de inculpata anterior menţionată, acordate inculpatului A., sub aspectul pretinderii comisionului de la reprezentanţii societăţii LL..

Cât priveşte participarea la înţelegerea infracţională şi a acestei inculpate şi pretinderea de la reprezentanţii societăţii LL. a comisionului de 3,5%, prin intermediul lui B. (care a acţionat atât în nume propriu, cât şi în numele celorlalţi doi inculpaţi), este, de asemenea, justă aprecierea primei instanţe în senul că reprezintă activităţi desfăşurate de către inculpata C., circumscrise acţiunilor de pretindere pentru sine a sumelor de bani, ca element material al laturii obiective a infracţiunii de trafic de influenţă.

Înalta Curte - Completul de 5 judecători reţine că probele administrate în cauză nu confirmă ipoteza acuzării, în sensul că înţelegerea cu reprezentanţii companiei LL. nu ar fi putut fi realizată sau ar fi fost mai dificil de realizat doar de inculpaţii B. şi A., în lipsa inculpatei C., infirmând, deopotrivă, şi susţinerea potrivit căreia inculpata ar fi intermediat relaţia lui A. cu OO. şi i-ar comunicat acestuia din urmă modul şi momentele la care să efectueze plăţile către societăţile indicate de A..

În condiţiile în care instanţa de fond a examinat aceste ipoteze, iar probele administrate în apel nu au condus la infirmarea concluziilor sale sub acest aspect, Înalta Curte - Completul de 5 judecători reţine, la rândul său, inexistenţa unor probe certe din care să rezulte comiterea infracţiunii de complicitate la luare de mită, de către inculpata C..

Având în vedere probele administrate, corelate cu faptul că o hotărâre de condamnare trebuie să fie fundamentată pe probe certe, sigure, fără echivoc, Înalta Curte - Completul de 5 judecători apreciază că, în cauză, există un dubiu suficient de puternic, care operează în favoarea inculpatei C., astfel încât soluţia de achitare dispusă de instanţa de fond sub aspectul infracţiunii de complicitate la luare de mită se impune a fi menţinută.

B. VII. Criticile invocate de apelanta persoană interesată S.C. F. S.A. sunt neîntemeiate, pentru următoarele considerente:

Din actele cauzei rezultă că, în ceea ce o priveşte pe apelanta persoană interesată S.C. F. S.A., prin ordonanţa din 07.11.2019 s-a dispus instituirea măsurii asigurătorii a sechestrului pe bunurile mobile şi imobile aflate în proprietatea persoanei juridice, până la concurenţa sumei de 214.874,88 euro .

Măsura a fost pusă în executare prin procesul-verbal din data de 13.11.2019, suma de bani fiind virată în contul deschis pe numele S.C. F. S.A. la Agenţia Naţională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate - ANABI .

Prin încheierea nr. 130 din data de 06.03.2020, pronunţată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în dosarul nr. x/2019.2, s-a dispus respingerea, ca nefondată, a contestaţiei formulate de S.C. F. S.A. împotriva ordonanţei din data de 07.11.2019 emisă în dosarul nr. x/2017 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie.

Ulterior, prin încheierea din data de 10.06.2021, instanţa de fond, în baza art. 2502 C. proc. pen., a menţinut măsurile asigurătorii dispuse faţă de S.C. F. S.A., prin ordonanţa din 07.11.2019, emisă în dosarul nr. x/2017 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie.

În apel, prin încheierea din 06.03.2023, au fost menţinute măsurile asiguratorii dispuse în cauză, faţă de inculpaţii E., B., D., C. şi A..

Având în vedere că probatoriul administrat în cauză a dovedit vinovăţia inculpatului E., fondurile ilicite provenite de la compania LL. fiind folosite la creditarea societăţii F. S.A., nu se poate reţine că această parte are calitatea de terţ de bună-credinţă.

Ca atare, având în vedere dispoziţiile art. 108 lit. a) - c) din C. pen., spre deosebire de măsurile de siguranţă, care au un caracter in personam, confiscarea specială are caracter in rem, putând fi dispusă cu privire la bani şi producând efecte faţă de orice persoană în posesia căreia se află bunurile supuse confiscării.

Cum motivele de apel invocate de S.C. F. S.A. coincid cu motivele de apel formulate de inculpatul E., considerentele arătate anterior în cazul inculpatului sunt valabile şi pentru persoana interesată apelantă, astfel încât nu vor mai fi reluate.

Pe cale de consecinţă, se impune menţinerea măsurii sechestrului asigurător, dispusă prin ordonanţa din 07.11.2019, emisă în dosarul nr. x/2017 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, asupra sumei de 214.874,88 de euro, virată în contul x deschis la A.N.A.B.I. pe numele S.C. F. S.A..

B. VIII. Cât priveşte apelul declarat de persoana interesată VVVVVV., Înalta Curte - Completul de 5 judecători constată că acesta este nefondat, pentru următoarele considerente:

Potrivit dispoziţiilor art. 249 alin. (1) din C. proc. pen., "procurorul, în cursul urmăririi penale, judecătorul de cameră preliminară sau instanţa de judecată, din oficiu sau la cererea procurorului, în procedura de cameră preliminară ori în cursul judecăţii, poate lua măsuri asigurătorii, prin ordonanţă sau, după caz, prin încheiere motivată, pentru a evita ascunderea, distrugerea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a bunurilor care pot face obiectul confiscării speciale sau al confiscării extinse ori care pot servi la garantarea executării pedepsei amenzii sau a cheltuielilor judiciare ori a reparării pagubei produse prin infracţiune".

De asemenea, potrivit dispoziţiilor art. 249 alin. (5) din C. proc. pen., "măsurile asigurătorii în vederea reparării pagubei produse prin infracţiune şi pentru garantarea executării cheltuielilor judiciare se pot lua asupra bunurilor suspectului sau inculpatului şi ale persoanei responsabile civilmente, până la concurenţa valorii probabile a acestora".

Din analiza dispoziţiilor legale anterior evocate rezultă că măsurile asigurătorii ar avea nu doar o natură conservatorie contra unor acte ale inculpatului sau părţii responsabile civilmente, de diminuare a patrimoniului în scopul zădărnicirii executării amenzii, reparării pagubei, ci şi o funcţie de garantare a executării acestora.

În materie civilă, măsurile asigurătorii sunt reglementate în Cartea a VI-a, Titlul IV, "Măsuri asigurătorii şi provizorii", cap. I "Sechestrul asigurător", art. 952-971 din C. proc. civ., normele procesual civile, spre deosebire de normele procesual penale în materia măsurilor asigurătorii, reglementând atât desfiinţarea de drept a sechestrului asigurător (art. 955 din C. proc. civ.), în caz de nedepunere a cauţiunii în ipotezele reglementate de art. 953 alin. (1) şi (3) din acelaşi cod, cât şi instituţia ridicării sechestrului asigurător.

În această ultimă ipoteză, însă, potrivit dispoziţiilor art. 957 alin. (1) din C. proc. civ., "dacă debitorul va da, în toate cazurile, o garanţie îndestulătoare, instanţa va putea ridica, la cererea debitorului, sechestrul asigurător".

Rezultă, cu evidenţă, că normele procesual civile, la care s-a făcut referire anterior, reglementează, cu privire la desfiinţarea măsurilor asigurătorii, obligaţia existenţei unei garanţii reale sau personale îndestulătoare, de natură a asigura atât debitul, cât şi accesoriile aferente acestuia.

Acelaşi raţionament se aplică şi în materia sechestrului asigurător, astfel cum este reglementat de dispoziţiile art. 249 şi următoarele din C. proc. pen.

Prin urmare, se poate solicita ridicarea sau, după caz, modificarea obiectului sechestrului asigurător dispus de organele de urmărire penală şi menţinut, ulterior, de instanţa de judecată, sub condiţia existenţei unor garanţii reale sau personale, de natură a asigura recuperarea prejudiciului produs prin infracţiune.

Trimiterile la Decizia nr. 2/2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii şi la Decizia nr. 1/2020, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, nu schimbă datele speţei, în condiţiile în care, dispoziţiile penale în materia măsurilor asigurătorii se completează cu cele din materia procesual civilă, conform art. 2 alin. (2) din C. proc. civ.. Astfel, dispoziţiile acestui cod se aplică şi în alte materii, în măsura în care legile care le reglementează nu cuprind dispoziţii contrare, normele procesual civile constituind izvor de drept procesual penal, în ipoteza în care anumite aspecte ridicate în procesul penal nu beneficiază de o reglementare la nivelul C. proc. pen.

Aşa cum s-a arătat anterior, sechestrul asigurător constituie o măsură asigurătorie menită să împiedice sustragerea bunurilor gajului general recunoscut creditorilor şi constă în indisponibilizarea bunurilor mobile şi/sau imobile ale debitorului, în vederea vânzării lor în cadrul unei proceduri de executare silită, pentru realizarea creanţei creditorului.

Măsurile asigurătorii în materie penală sunt instituite pentru a evita ascunderea, distrugerea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a bunurilor aparţinând inculpatului sau părţii responsabile civilmente şi au ca finalitate garantarea executării amenzii, a cheltuielilor judiciare şi a reparării pagubei produse prin infracţiune.

În materie civilă, dispoziţiile art. 745 din C. proc. civ. stabilesc că, din momentul sechestrării bunurilor, debitorul nu mai poate dispune de ele cât timp durează executarea, în vreme ce, în materie penală, noţiunea de indisponibilizare, la care se referă art. 249 din C. proc. pen., presupune ca titularul bunului să nu poată dispune liber de el, fiindu-i interzis orice act voluntar care ar putea conduce la scăderea valorii bunului ori la sustragerea lui de la urmărire.

Prin urmare, indisponibilizarea constituie o măsură de natură preventivă şi constă în suspendarea temporară a dreptului de dispoziţie juridică şi/sau materială a proprietarului asupra bunurilor sale mobile sau imobile, cu scopul menţinerii acestora în patrimoniul său, pentru a putea servi, la nevoie, la recuperarea prejudiciului produs prin infracţiune.

În cauză, în ceea ce-l priveşte inculpatul B., prin ordonanţa din data de 09.10.2018, s-a dispus instituirea măsurii asigurătorii a sechestrului pe bunurile imobile şi mobile aflate în proprietatea acestuia, până la concurenţa sumei de 4.500.000 de euro.

Prin procesul-verbal din data de 10.10.2018, au fost puse sub sechestru următoarele bunuri imobile ale inculpatului:

Prin ordonanţa din data de 07.11.2019, s-a dispus menţinerea măsurii sechestrului asigurător asupra bunurilor mobile şi imobile ale inculpatului B., până la concurenţa sumelor de 3.121.328.41 RON şi 2.320.698 euro şi instituirea măsurii asiguratorii a popririi pe suma de 100.000 de euro datorată inculpatului B. de către Z..

Prin încheierea din data de 20 octombrie 2020, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul de 2 judecători - cameră preliminară, s-a respins cererea formulată de inculpatul B. şi de persoana interesată VVVVVV. privind încuviinţarea proiectului actului de dezmembrare şi a actului de partaj voluntar între soţi, precum şi de modificare a obiectului sechestrului asupra unor bunuri imobile.

Prin încheierea din 25 noiembrie 2021, instanţa de fond a respins cererea formulată de inculpatul B. şi de persoana interesată VVVVVV. privind modificarea sechestrului asigurător.

Prin sentinţa apelată, instanţa de fond a menţinut, conform art. 404 alin. (4) lit. c) din C. proc. pen., măsurile asigurătorii dispuse faţă de inculpatul B. prin ordonanţa din data de 09.10.2018 şi ordonanţa din data de 07.11.2019, emise în dosarul nr. x/2017 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie. Având în vedere că sumele de bani primite de inculpat, obiect al infracţiunii de trafic de influenţă, totalizează 3.121.328,41 RON şi 1.919.900 euro, sume de bani ce au fost confiscate, potrivit art. 257 alin. (2) cu referire la art. 256 alin. (2) din C. pen. anterior, menţinerea măsurilor asigurătorii a fost limitată până la concurenţa valorii sumelor de bani supuse confiscării speciale.

Ulterior, şi în calea de atac a apelului, în temeiul dispoziţiilor art. 2502 din C. proc. pen., măsurile asigurătorii au fost menţinute.

În atare condiţii, având în vedere şi dispoziţiile art. 249 alin. (1) - (8) din C. proc. pen., care împiedică încheierea oricărui act juridic având drept scop scoaterea bunurilor din patrimoniul inculpaţilor, inclusiv executarea silită, efectul de indisponibilizare răsfrângându-se asupra întregului patrimoniu, rezultă, cu evidenţă, că încheierea proiectului actului de partaj voluntar între soţi la data de 09.11.2021 a intervenit ulterior instituirii măsurilor asigurătorii din prezenta cauză, aşa încât nu poate constitui temei de modificare a sechestrului asigurător, astfel cum s-a solicitat de către persoana interesată, apelanta VVVVVV..

Ca atare, Înalta Curte - Completul de 5 judecători apreciază că nu este încălcat nici dreptul de proprietate al apelantei, astfel cum este consfinţit prin art. 53 din legea fundamentală, dar şi de dispoziţiile în materie civilă, respectiv penală, şi nici principiul imprescriptibilităţii, în condiţiile în care foloasele necuvenite pentru inculpatul B. sunt net superioare valorii bunurilor stabilite prin lotul inclus în proiectul de act de partaj voluntar încheiat la data de 09.11.2021.

Pentru considerentele expuse, apelul persoanei interesate VVVVVV. va fi respins, ca neîntemeiat.

Legea penală mai favorabilă

Analiza incidenţei prescripţiei răspunderii penale pentru infracţiunile de luare de mită şi trafic de influenţă, reţinute în sarcina inculpaţilor A., B., C., D. şi E., urmare a Deciziei nr. 358 din 26 mai 2022, pronunţată de Curtea Constituţională a României, respectiv a Deciziei nr. 67 din 25 octombrie 2022, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală.

Potrivit art. 5 alin. (1) C. pen., "în cazul în care de la săvârşirea infracţiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă."

Legiuitorul a reglementat, prin dispoziţiile arătate, modul de soluţionare a situaţiilor tranzitorii determinate de succesiunea a două sau mai multe legi penale.

În asemenea cazuri, principiul activităţii legii penale suferă o derogare, întrucât oricare dintre cele două legi penale care se succed s-ar aplica, avem de-a face cu o extraactivitate a legii penale, fie sub forma ultraactivităţii, fie sub forma retroactivităţii.

Alegerea legii penale mai favorabile obligă la examinarea tuturor elementelor care pot influenţa situaţia concretă a fiecărui inculpat.

La alegerea legii penale mai favorabile, trebuie să se ţină seama de condiţiile de incriminare, urmărire sau judecată, legea care prevede condiţii mai restrictive şi obstacolele în privinţa tragerii la răspundere penală, fiind obligatoriu, însă, a se avea în vedere limitele de pedeapsă, circumstanţele de atenuare sau de agravare, de fiecare dată, instanţa fiind obligată să stabilească legea penală aplicabilă in concreto şi nu in abstracto, pe baza calculului pedepsei în raport cu fiecare lege în parte şi cu situaţia juridică a fiecărui inculpat.

Aceasta deoarece legile succesive cuprind, de regulă, atât dispoziţii favorabile inculpatului, cât şi defavorabile acestuia, instanţa fiind obligată să aibă în vedere, în acelaşi timp şi celelalte instituţii ale dreptului penal, inclusiv prescripţia răspunderii penale.

În cauza dedusă judecăţii, pe lângă elementele enunţate anterior, în stabilirea legii penale mai favorabile, Înalta Curte - Completul de 5 judecători va avea în vedere şi Decizia nr. 297/2018 a Curţii Constituţionale a României, prin care s-a constatat că soluţia legislativă care prevede întreruperea cursului termenului prescripţiei răspunderii penale prin îndeplinirea oricărui act de procedură în cauză, din cuprinsul art. 155 alin. (1) din C. pen., este neconstituţională.

Ulterior, prin Decizia nr. 358/2022 a Curţii Constituţionale a României s-a constatat că dispoziţiile art. 155 alin. (1) din C. pen. sunt neconstituţionale, în considerente reţinându-se că:

"(...) în condiţiile stabilirii naturii juridice a Deciziei nr. 297 din 26 aprilie 2018 ca decizie simplă/extremă, în absenţa intervenţiei active a legiuitorului, obligatorie potrivit art. 147 din Constituţie, pe perioada cuprinsă între data publicării respectivei decizii şi până la intrarea în vigoare a unui act normativ care să clarifice norma, prin reglementarea expresă a cazurilor apte să întrerupă cursul termenului prescripţiei răspunderii penale, fondul activ al legislaţiei nu conţine vreun caz care să permită întreruperea cursului prescripţiei răspunderii penale" (paragraful 73).

Anterior publicării acestei din urmă decizii, prin articolul unic al O.U.G. nr. 71/2022 (publicată în Monitorul Oficial nr. 531 din 30 mai 2022), a fost modificat art. 155 din C. pen., după cum urmează:

"(1) Cursul termenului prescripţiei răspunderii penale se întrerupe prin îndeplinirea oricărui act de procedură în cauză care, potrivit legii, trebuie comunicat suspectului sau inculpatului".

Prin Decizia nr. 67 din 25 octombrie 2022 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept (publicată în Monitorul Oficial nr. 1141 din 28 noiembrie 2022), s-a stabilit că, normele referitoare la întreruperea cursului prescripţiei sunt norme de drept penal material (substanţial) supuse, din perspectiva aplicării lor în timp, principiului activităţii legii penale, prevăzut de art. 3 din C. pen., cu excepţia dispoziţiilor mai favorabile, potrivit principiului mitior lex, prevăzut de art. 15 alin. (2) din Constituţie şi art. 5 din C. pen.

În considerentele acestei decizii s-a reţinut că:

"în egală măsură, în contextul examinării instituţiei prescripţiei răspunderii penale nu pot fi combinate prevederi cuprinse în două legi distincte, una aparţinând dreptului procesual aplicabilă cauzei (actului întreruptiv) şi una aparţinând dreptului material, aplicabilă efectului (întreruperea cursului prescripţiei), întrucât ar echivala cu crearea unei lex tertia.

Consecutiv, sub aceeaşi interdicţie intră şi combinarea în cauzele pendinte a dispoziţiilor art. 155 alin. (1) din C. pen. în forma anterioară Deciziei Curţii Constituţionale nr. 297/2018, prin considerarea că actul de procedură a produs un efect întreruptiv al cursului prescripţiei, cu dispoziţiile art. 155 alin. (1) din C. pen. ulterioare publicării deciziei menţionate, care înlătură un asemenea efect după cum s-a arătat prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 358/2022, întrucât ar însemna ca organele judiciare să aplice două acte normative referitoare la aceeaşi instituţie juridică, exercitând un atribut care nu le revine şi intrând în sfera de competenţă constituţională a legiuitorului.

Cu alte cuvinte, existenţa caracterului întreruptiv al cursului prescripţiei în cazul îndeplinirii unui act de procedură în cauză poate fi examinată prin raportare la o singură normă legală, apreciată ca fiind mai favorabilă persoanei acuzate, iar nu prin combinarea unor dispoziţii legale succesive.

Revine fiecărei instanţe de judecată învestită cu soluţionarea cauzelor pendinte să determine caracterul mai favorabil sau nu al dispoziţiilor legale incidente în raport cu particularităţile fiecărei situaţii în parte, respectând însă cerinţele ce decurg din interdicţia generării unei lex tertia".

Relativ la datele speţei - faptele reţinute în sarcina inculpaţilor A., B., C., D. şi E. au fost săvârşite sub imperiul legii vechi (2005-2013), dar în cursul judecăţii a intrat în vigoare, la data de 1 februarie 2014, actualul C. pen. - Înalta Curte, Completul de 5 judecători apreciază ca fiind lege mai favorabilă, legea nouă.

Astfel, în varianta legislativă aplicabilă la data săvârşirii faptelor, infracţiunea de luare de mită prevăzută de art. 254 alin. (1) C. pen. anterior rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 era pedepsită cu închisoarea de la 3 la 12 ani, termenul general de prescripţie fiind, potrivit art. 122 alin. (1) lit. b) din C. pen. de la 1969, de 10 ani.

Dispoziţiile art. 123 alin. (1) din C. pen. anterior prevedeau, însă, întreruperea cursului termenului de prescripţie, prin îndeplinirea oricărui act care trebuie comunicat învinuitului sau inculpatului în desfăşurarea procesului penal şi, în fine, reglementau în cuprinsul art. 124 (în varianta anterioară Legii nr. 63/2012, publicată în Monitorul Oficial nr. 258 din 19.04.2022), prescripţia specială a răspunderii penale care înlătură răspunderea penală, oricâte întreruperi ar interveni, dacă termenul general de prescripţie era depăşit cu încă jumătate.

Prin urmare, în baza legii penale în vigoare la data săvârşirii faptei şi ca efect al actelor întreruptive de prescripţie efectuate în temeiul acestei legi, termenul de prescripţie a răspunderii penale s-a întrerupt, conform art. 124 din C. pen. anterior, referitor la prescripţia specială.

Termenul general de prescripţie a răspunderii penale pentru infracţiunea de luare de mită (săvârşită în 11.06.2013, respectiv noiembrie 2013), care este de 10 ani, conform art. 122 alin. (1) lit. b) din C. pen. anterior, se împlineşte la 11.06.2023, respectiv în noiembrie 2023. Dar, având în vedere că împotriva inculpaţilor A. şi B. s-a început urmărirea penală şi s-a dispus trimiterea în judecată, termenul de prescripţie s-a întrerupt, fiind incidente dispoziţiile art. 124 din C. pen. anterior, astfel încât termenul de prescripţie specială se consideră împlinit la 11.06.2028, respectiv în noiembrie 2028.

În varianta legislativă aplicabilă începând cu data de 1 februarie 2014, infracţiunea de luare de mită prevăzută de art. 289 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 6 şi art. 7 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 78/2000 se pedepseşte cu închisoarea de la 4 ani la 13 ani şi 4 luni, iar termenul general de prescripţie, potrivit art. 154 alin. (1) lit. b) din C. pen., este de 10 ani şi se împlineşte la 11.06.2023, respectiv în noiembrie 2023.

Infracţiunea de trafic de influenţă prevăzută de art. 257 din C. pen. anterior rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 10 ani, iar în varianta legislativă aplicabilă începând cu 01.02.2014, aceeaşi infracţiune este prevăzută de art. 291 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, fiind pedepsită cu închisoarea de la 2 la 7 ani, cu termen de prescripţie de 8 ani, conform art. 154 lit. c) din C. pen., fiind împlinit la 11.06.2021 şi noiembrie 2021 (data comiterii faptei 11.06.2013, respectiv noiembrie 2013).

În ceea ce priveşte concursul de infracţiuni, legea veche (art. 34 din C. pen. anterior) prevedea un spor facultativ de până la 5 ani adăugat la pedeapsa cea mai grea, în timp ce legea nouă stabileşte, conform art. 39 din C. pen., un spor obligatoriu, adăugat la pedeapsa cea mai grea, în cuantum de o treime din totalul celorlalte pedepse aplicate.

Din această perspectivă, legea veche pare ca fiind mai favorabilă, dar este obligatoriu a se avea în vedere reconfigurarea conţinutului dispoziţiilor art. 155 alin. (1) din C. pen., în baza Deciziilor nr. 297/2018 şi nr. 358/2022 ale Curţii Constituţionale a României şi, subsecvent, a interpretării obligatorii regăsite în Decizia nr. 67/25.10.2022 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, potrivit cu care, în intervalul 25 iunie 2018 - 30 noiembrie 2022, nu a existat un act susceptibil de întrerupere a prescripţiei. Singurele termene care au disciplinat prescripţia în acest interval au fost cele generale, în speţă de 10 ani pentru infracţiunea de luare de mită, respectiv de 8 ani pentru infracţiunea de trafic de influenţă.

Evaluând legea penală mai favorabilă în contextul celorlalte dispoziţii în materia prescripţiei, această particularitate imprimă C. pen. în vigoare caracterul de lege penală mai favorabilă, conform art. 5 alin. (2) din C. pen.

Momentul de la care se împlineşte termenul de prescripţie pentru fiecare infracţiune reţinută în sarcina inculpaţilor

Aşa cum s-a arătat anterior, ca o consecinţă a reconfigurării conţinutului dispoziţiilor art. 155 alin. (1) din C. pen., Înalta Curte - Completul de 5 judecători va avea în vedere, exclusiv, termenul de prescripţie generală.

a). Astfel, pentru inculpatul A., infracţiunea de luare de mită prevăzută de art. 289 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 6 şi art. 7 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 78/2000 s-a consumat la data de 11.06.2013 (prima etapă), când s-a realizat ultimul act de primire a banilor pretinşi, termenul general de prescripţie urmând a se împlini la 11.06.2023.

Pentru a doua infracţiune de luare de mită prevăzută de art. 289 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 6 şi art. 7 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 78/2000 (a doua etapă), ultimul act de primire s-a realizat în noiembrie 2013, astfel încât termenul general de prescripţie urmează a fi împlinit în noiembrie 2023.

Pentru infracţiunea de trafic de influenţă prevăzută de art. 291 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 (a doua etapă), activitatea infracţională s-a desfăşurat în perioada decembrie 2009 - noiembrie 2013, astfel încât termenul de prescripţie a răspunderii penale, de 8 ani, prevăzut de art. 154 lit. c) din C. pen., s-a împlinit în noiembrie 2021.

b). Pentru inculpatul B., infracţiunea de complicitate la luare de mită, prevăzută de art. 48 rap. la art. 289 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 6 şi art. 7 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 78/2000 (prima etapă) s-a consumat la data de 11.06.2013 (fapta corelativă infracţiunii de luare de mită reţinută în sarcina inculpatului A.), astfel încât termenul de prescripţie a răspunderii penale, de 10 ani, urmează a fi împlinit la 11.06.2023, conform art. 154 lit. b) din C. pen.

Infracţiunea de trafic de influenţă prevăzută de art. 291 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 (prima etapă) s-a consumat la data de 11.06.2013, astfel încât termenul general de prescripţie a răspunderii penale, de 8 ani, prevăzut de art. 154 lit. c) din C. pen., s-a împlinit la data de 11.06.2021.

c). Infracţiunea de trafic de influenţă prevăzută de art. 291 din C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, reţinută în sarcina inculpatei C. (prima etapă), s-a consumat la data de 11.06.2013, astfel încât termenul general de prescripţie a răspunderii penale, de 8 ani, prevăzut de art. 154 lit. c) din C. pen., s-a împlinit la data de 11.06.2021.

d). Infracţiunea de luare de mită prevăzută de art. 289 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 6 şi art. 7 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 78/2000, reţinută în sarcina inculpatului D., a fost săvârşită în perioada ianuarie 2009 - noiembrie 2011, ultimul act îndeplinit în executarea activităţii infracţionale fiind la data de 20.05.2011, când a primit ultima tranşă din comision.

Ca atare, termenul de prescripţie a răspunderii penale, de 10 ani, prevăzut de art. 154 lit. b) din C. pen., s-a împlinit la data de 20.05.2021.

e). Infracţiunea de trafic de influenţă prevăzută de art. 291 din C. pen. rap. la art. 6 şi art. 7 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 78/2000, reţinută în sarcina inculpatului E., s-a desfăşurat în perioada ianuarie 2009 - noiembrie 2013 (acceptarea promisiunii/primirea banilor), astfel încât termenul de prescripţie a răspunderii penale, de 8 ani, prevăzut de art. 154 lit. c) din C. pen., s-a împlinit în noiembrie 2021.

În atare condiţii, Înalta Curte - Completul de 5 judecători, reţinând vinovăţia inculpaţilor A., B., C., D. şi E., dând curs manifestării de voinţă a acestora, în sensul continuării procesului penal, va dispune încetarea procesului penal pentru infracţiunile de trafic de influenţă, prev. de art. 291 din C. pen., respectiv luare de mită, prev. de art. 289 alin. (1) din C. pen. (aceasta din urmă, reţinută în sarcina inculpatului D.).

În ceea ce priveşte individualizarea judiciară a pedepselor, Înalta Curte - Completul de 5 judecători reţine următoarele:

Infracţiunile de luare de mită, respectiv complicitate la luare de mită reţinute în sarcina inculpaţilor A. şi B. au fost săvârşite pe o perioadă mare de timp, respectiv 2005-2013, având legătură cu obiective de interes naţional, respectiv reabilitarea liniei de cale ferată Bucureşti - Constanţa şi modernizarea unui alt tronson feroviar, Bucureşti - Câmpina.

Inculpaţii A. şi B. au profitat de funcţiile pe care le deţineau, anume aceea de ministru al finanţelor, secretar de stat şi consilier al ministrului de finanţe (A.), respectiv secretar de stat în cadrul Ministerului de Finanţe (B.), acceptând promisiunea şi ulterior primind efectiv, de la reprezentanţii companiei austriece LL., aproximativ 20 de milioane de euro pentru ca, în schimbul acestei sume, să se asigure încheierea contractelor şi plata facturilor pentru tronsonul Bucureşti - Constanţa şi plata TVA-ului restant pentru tronsonul Bucureşti - Câmpina.

Astfel cum s-a arătat anterior, "comisionul" plătit de compania LL. reprezenta un procent din valoarea fiecărei plăţi făcute de statul român şi era achitat succesiv, după ce compania austriacă încasa, la rândul său, contravaloarea lucrărilor efectuate de CN CFR, procentul fiind, iniţial, în cuantum de 3,5% din preţul contractelor, pentru ca, ulterior, acesta să se majoreze la 10%, în anul 2009.

Banii au fost primiţi de inculpaţi pentru ca aceştia să-şi exercite atribuţiile care le reveneau în finanţarea şi gestionarea contractelor de lucrări feroviare (A.) şi, pe de altă parte, pentru influenţa pe care inculpaţii urmau să o exercite asupra funcţionarilor români în legătură cu plata lucrărilor efectuate, respectiv a TVA-ului restant (A. şi B.).

Remiterea foloaselor ilicite inculpaţilor s-a realizat, în ambele etape ale activităţii infracţionale, printr-un circuit financiar fictiv în baza căruia sumele de bani plătite de LL. au ajuns la destinatarii finali, participanţi şi beneficiari ai infracţiunilor de corupţie.

Astfel, primirea sumelor de bani de către inculpaţii A., B. şi C. s-a realizat, în prima etapă a activităţii infracţionale, prin intermediul casei de avocatură OO. şi Asociaţii care le-a remis ulterior inculpaţilor fracţionat, atât ca valoare, cât şi ca intervale temporale, prin simularea unor pretinse relaţii de natură civilă sau comercială. În acest scop, inculpaţii au creat un mecanism complex, sofisticat de ascundere a caracterului ilicit şi a provenienţei banilor, ce a presupus inclusiv şi eşalonarea în timp a plăţilor.

Deopotrivă, aceştia au apelat la modalităţi diversificate de primire a banilor în care au fost cooptate persoane fizice apropiate inculpaţilor sau persoane juridice pe care inculpaţii sau persoanele apropiate acestora le deţineau sau le controlau, primirea foloaselor ilicite fiind realizată prin persoane interpuse, într-o perioadă îndelungată de timp care să nu trezească suspiciunea caracterului ilicit al tranzacţiilor.

Transmiterea foloaselor de la societatea LL. către beneficiarii comisionului de 10%, respectiv către inculpaţii A., D. şi E., în cadrul celei de a doua etape a activităţii infracţionale, a fost realizată printr-o structură complexă de societăţi, organizate pe mai multe niveluri, circuit fictiv conceput de martorul YY., acceptat şi folosit de inculpaţi în scopul primirii sumelor de bani. Astfel, a fost creat un mecanism gândit pentru a îngreuna stabilirea traseului produselor infracţionale constituit dintr-o sumedenie de companii aflate în jurisdicţii offshore şi create, în mare parte, exclusiv în scopul tranzitării sumelor de bani provenite de la LL., prin succedarea unor operaţiuni repetate de ascundere şi de disimulare a adevăratei naturi a provenienţei sumelor de bani şi a persoanelor beneficiare.

În esenţă, în ambele cazuri, modul de operare pus la cale de inculpaţi a fost unul elaborat, care a avut ca finalitate primirea unor sume de ordinul milioanelor de euro, fără ca inculpaţii să aibă aparent vreo legătură cu acestea urmărindu-se, pe de o parte, îngreunarea probaţiunii pentru faptele de corupţie comise şi, pe de altă parte, intrarea în posesia unor importante sume de bani, printr-un mecanism complex menit să ascundă primirea produselor ilicite obiect al infracţiunilor de corupţie.

Modalitatea conspirativă de săvârşire a infracţiunilor, care să îngreuneze aflarea adevărului, demonstrează specializarea inculpaţilor şi conturează un grad ridicat de periculozitate socială.

În contextul acestor circumstanţe reale, datele personale ale inculpaţilor care sunt, după caz, persoane integrate social şi familial sau fără antecedente penale nu relevă o periculozitate atât de scăzută a persoanei lor încât să justifice aplicarea unor pedepse neprivative de libertate. De altfel, cuantumul pedepselor ce urmează a fi aplicate inculpaţilor din prezenta cauză exclude individualizarea modalităţii de executare în această manieră, nefiind îndeplinite condiţiile legale pentru suspendarea executării pedepselor sub supraveghere. Prin urmare, Înalta Curte - Completul de 5 judecători va aplica inculpaţilor pedepse cu executarea în regim de detenţie.

Se constată că inculpaţii au comis fapte antisociale, deşi au beneficiat de o educaţie adecvată, iar nivelul de inteligenţă şi percepţie este ridicat, aspecte ce ar trebui să confere, în plus, un grad ridicat de moralitate şi responsabilitate. În schimb, comportamentul inculpaţilor relevă un grad de indiferenţă şi o lipsă de interes faţă de normele legale, care impune stabilirea unui tratament sancţionator adecvat în scopul reeducării şi îndreptării inculpaţilor prin inocularea unor valenţe comportamentale în strictă concordanţă cu cerinţele de respectare a dispoziţiilor cuprinse în normele de drept penal.

În ceea ce-i priveşte pe inculpaţii A. şi D., Înalta Curte - Completul de 5 judecători constată că aceştia au profitat de autoritatea conferită de funcţiile pe care le deţineau la momentul comiterii faptelor pentru a obţine sume uriaşe de bani, ignorând exigenţele de etică pe care le presupune calitatea de înalt funcţionar public, cu rang de demnitar.

Modul în care inculpaţii şi-au îndeplinit atribuţiile funcţiilor pe care le ocupau a condus la deturnarea dispoziţiilor legale inerente procesului decizional în alocarea fondurilor publice în scopuri personale, faptele fiind cu atât mai grave, prin prisma contextului în care au fost săvârşite, respectiv într-o perioadă în care România trecea printr-o gravă criză economică şi financiară. Or, inculpaţii şi-au folosit prerogativele de putere publică în scopul câştigării facile a unor sume importante de bani din bugetul statului, respectiv din fondul de rezervă aflat la dispoziţia Guvernului.

Deopotrivă, inculpaţii B., C. şi E. au profitat de disponibilitatea coinculpaţilor funcţionari publici de rang înalt de a încălca legea prin condiţionarea încheierii unor contracte de lucrări de interes naţional, respectiv de efectuarea unor plăţi pentru lucrările efectuate, în schimbul primirii unor foloase ilicite consistente ca valoare, de ordinul milioanelor de euro. De remarcat că, în "tabăra" traficanţilor de influenţă, s-a poziţionat şi inculpatul A., în perioadele în care nu a deţinut o funcţie publică, acesta fiind cel care a asigurat continuitatea derulării acţiunilor ilicite de corupţie în ambele segmente ale activăţii infracţionale.

În atare condiţii, pentru inculpatul A., Înalta Curte - Completul de 5 judecători va aplica o pedeapsă de 6 ani închisoare, pentru infracţiunea de luare de mită prevăzută de art. 289 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu privire la prima etapă.

Pentru infracţiunea de luare de mită reţinută ca fiind săvârşită în a doua etapă, când inculpatul a primit suma de 65.000 de euro în cadrul proiectului VVVVVVVVVV., Înalta Curte - Completul de 5 judecători va reduce pedeapsa de la 7 ani închisoare la 4 ani închisoare.

Aplicând regulile concursului de infracţiuni, prevăzut de art. 39 din C. pen., inculpatul A. va executa pedeapsa cea mai grea, de 6 ani închisoare, la care se va adăuga un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite, de 1 an şi 4 luni închisoare, urmând ca acesta să execute, în final, pedeapsa rezultantă de 7 ani şi 4 luni închisoare.

Referitor la inculpatul B., Înalta Curte - Completul de 5 judecători are în vedere implicarea acestuia în activitatea infracţională în calitate de participant direct, activ şi cu rol decizional în înţelegerea infracţională cu reprezentanţii asocierii al cărei lider era compania LL., pe de o parte, şi pe de altă parte, rolul său asumat de influenţare a factorilor de decizie din cadrul Ministerului Finanţelor Publice, prin prisma relaţiilor şi cunoştinţelor dobândite în funcţiile pe care le-a deţinut în cadrul ministerului, dar şi a relaţiilor apropiate pe care le avea cu ministrul de finanţe, A..

De asemenea, inculpatul B. a fost promotorul circuitului fictiv de transmitere a foloaselor necuvenite în patrimoniul autorilor infracţiunilor de corupţie, fiind persoana care a solicitat martorului OO. crearea mecanismului simulat de primire a sumelor de bani care să asigure, pe de o parte, aparenţa de legalitate a operaţiunilor de transfer, şi, pe de altă parte, primirea clandestină a produselor infracţionale.

În consecinţă, în raport de circumstanţele reale ale comiterii faptelor şi de circumstanţele personale ale inculpatului, care este o persoană integrată în societate şi nu este cunoscut cu antecedente penale, dar şi de timpul scurs de la comiterea infracţiunilor, Înalta Curte - Completul de 5 judecători apreciază că aplicarea unei pedepse într-un cuantum mediu satisface cerinţele unei juste individualizări judiciare, pedeapsa urmând a fi redusă de la 7 ani închisoare la 6 ani închisoare.

Măsura de siguranţă a confiscării speciale

Dispoziţiile art. 107 din C. pen., cu denumirea marginală "Scopul măsurilor de siguranţă" prevăd următoarele:

(1) Măsurile de siguranţă au ca scop înlăturarea unei stări de pericol şi preîntâmpinarea săvârşirii faptelor prevăzute de legea penală;

(2) Măsurile de siguranţă se iau faţă de persoana care a comis o faptă prevăzută de legea penală, nejustificată;

(3) Măsurile de siguranţă se pot lua şi în situaţia în care făptuitorului nu i se aplică o pedeapsă.

Din analiza dispoziţiilor legale enunţate, rezultă că măsurile de siguranţă se iau faţă de persoanele care au săvârşit fapte prevăzute de legea penală.

Dată fiind natura lor preventivă, măsurile de siguranţă se pot lua chiar dacă făptuitorului nu i se aplică o pedeapsă.

Astfel, temeiul luării unei măsuri de siguranţă este starea de pericol a celui care a săvârşit o faptă prevăzută de legea penală, şi nu în mod obligatoriu o infracţiune, pentru care, ulterior, instanţa constată că s-a împlinit termenul de prescripţie a răspunderii penale.

Pe de altă parte, pedeapsa se aplică de către instanţă chiar dacă nu dispune o măsură de siguranţă, întrucât, în primul caz, individualizarea sancţiunii are în vedere gradul de pericol social al faptei săvârşite şi al făptuitorului, în timp ce, în al doilea caz, instanţa are în vedere comportarea probabilă a făptuitorului în viitor, adică dacă acesta ar putea săvârşi în viitor fapte prevăzute de legea penală.

Cu alte cuvinte, în cazul săvârşirii unei infracţiuni, făptuitorul este sancţionat chiar dacă nu prezintă pericolul că va comite şi alte fapte prevăzute de legea penală, în timp ce măsurile de siguranţă se iau numai dacă se stabileşte existenţa unei stări de pericol.

Potrivit dispoziţiilor art. 289 alin. (3) din C. pen., "banii, valorile sau orice alte bunuri primite sunt supuse confiscării, iar când acestea nu se mai găsesc, se dispune confiscarea prin echivalent".

Conform art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., "sunt supuse confiscării speciale bunurile dobândite prin săvârşirea faptei prevăzute de legea penală, dacă nu sunt restituite persoanei vătămate şi în măsura în care nu servesc la despăgubirea acesteia."

În atare condiţii, măsura confiscării speciale este obligatorie, rezultând cu evidenţă din analiza dispoziţiilor art. 107 din C. pen., corelate cu art. 112 lit. e) din C. pen. şi art. 289 alin. (3) din C. pen.

De altfel, în jurisprudenţa sa anterioară, instanţa supremă a statuat în mod explicit că "măsurile de siguranţă ale confiscării speciale se dispun şi în ipoteza în care a intervenit prescripţia răspunderii penale, întrucât scopul lor este înlăturarea unei stări de pericol şi preîntâmpinarea săvârşirii faptelor prevăzute de legea penală, putând fi luate chiar dacă făptuitorului nu i se aplică o pedeapsă. Prescripţia operează numai în ce priveşte răspunderea penală, iar nu şi în ce priveşte măsurile de siguranţă" (Tribunalul Suprem, decizia nr. 614/1984).

Concluzia este susţinută şi de un argument normativ în vigoare, de ordin procesual, desprins din interpretarea dispoziţiilor art. 5491 din C. proc. pen., referitoare la procedura de confiscare sau de desfiinţare a unui înscris în cazul clasării. Dacă legiuitorul a reglementat posibilitatea judecătorului de cameră preliminară de a confisca bunuri în cazul dispunerii unei soluţii de clasare de către procuror, rezultă a fortiori că instanţa învestită cu judecarea cauzei poate dispune măsura de siguranţă examinată, atunci când constată ea însăşi că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege, sub acest aspect.

În aceeaşi ordine de idei, prin decizia nr. 629 din 8 octombrie 2015, Curtea Constituţională a reţinut că "sechestrul este o măsură asiguratorie de drept penal, iar nu o sancţiune penală, care poate fi dispusă împotriva persoanelor care au săvârşit fapte prevăzute de legea penală, dar nu ca o consecinţă a răspunderii penale, nedepinzând de gravitatea faptei săvârşite, neavând, aşadar, caracter punitiv, ci eminamente preventiv. De altfel, potrivit art. 107 alin. (3) C. pen., măsurile de siguranţă se pot lua şi în situaţia în care făptuitorului nu i se aplică o pedeapsă" (paragraful 16).

În acelaşi sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în cauza G.I.E.M. S.R.L. şi alţii împotriva Italiei - hotărârea din 28 iunie 2018 -, a concluzionat că măsurile de confiscare constituie "pedepse" în sensul art. 7 din Convenţie. Această constatare, care este rezultatul unei interpretări autonome a noţiunii de "pedeapsă", în sensul art. 7, determină aplicabilitatea acestei dispoziţii, chiar şi în absenţa unei proceduri penale în sensul art. 6 (paragraful 233); (...) chiar şi în cazul unei decizii de încetare a procesului penal ca urmare a intervenţiei prescripţiei, măsura confiscării poate fi pusă în aplicare numai în cazul în care se demonstrează că au fost întrunite atât elementul material, cât şi elementul subiectiv al infracţiunii" (paragraful 245).

Prin urmare, Înalta Curte - Completul de 5 judecători apreciază ca fiind îndeplinite condiţiile prevăzute de lege privind măsura de siguranţă a confiscării speciale, în raport cu faptele pentru care s-a constatat că a intervenit prescripţia răspunderii penale.

Având în vedere considerentele expuse anterior, Înalta Curte - Completul de 5 judecători, în baza art. 421 alin. (1) pct. 2 lit. a) din C. proc. pen., va admite apelurile declarate de inculpaţii A., B., C., D. şi E. împotriva sentinţei penale nr. 127 din data de 24 martie 2022, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală în dosarul nr. x/2019.

Va desfiinţa, în parte, sentinţa penală atacată şi, în rejudecare:

Va descontopi pedeapsa rezultantă de 8 ani şi 6 luni închisoare, aplicată inculpatului A., în pedepsele componente, după cum urmează:

- 7 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, prev. de art. 254 alin. (1) din C. pen. anterior rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 din C. pen.

- 6 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă, prev. de art. 257 din C. pen. anterior rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) din C. pen. anterior şi art. 5 din C. pen.

- 7 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, prev. de art. 254 alin. (1) din C. pen. anterior rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 din C. pen.

- 1 an şi 6 luni închisoare, spor de pedeapsă.

În baza art. 396 alin. (1) rap. la art. 16 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen., va dispune încetarea procesului penal pentru infracţiunea de trafic de influenţă, prev. de art. 291 din C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 din C. pen., ca urmare a împlinirii termenului de prescripţie a răspunderii penale, conform art. 154 lit. c) din C. pen.

Va reduce cuantumul pedepsei pentru infracţiunea de luare de mită, prev. de art. 289 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 6 şi art. 7 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 78/2000 şi art. 5 din C. pen., de la 7 ani închisoare la 6 ani închisoare.

În baza art. 67 din C. pen., va aplica inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) din C. pen., pe o perioadă de 4 ani.

În baza art. 65 alin. (1) din C. pen., va aplica inculpatului pedeapsa accesorie prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) din C. pen., pe durata executării pedepsei principale.

În baza art. 38 alin. (1) şi art. 39 alin. (1) lit. b) din C. pen., va aplica inculpatului A. pedeapsa cea mai grea, de 6 ani închisoare, la care va adauga un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite, de 1 an şi 4 luni închisoare, urmând ca acesta să execute, în final, pedeapsa rezultantă de 7 ani şi 4 luni închisoare.

În baza art. 45 alin. (3) din C. pen., va aplica inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) din C. pen., pe o perioadă de 4 ani.

În baza art. 45 alin. (5) din C. pen., va aplica aceluiaşi inculpat pedeapsa accesorie prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) din C. pen., pe durata executării pedepsei principale rezultante.

Va descontopi pedeapsa rezultantă de 7 ani închisoare, aplicată inculpatului B., în pedepsele componente, după cum urmează:

- 6 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă, prev. de art. 257 din C. pen. anterior rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 din C. pen.

- 7 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la luare de mită, prev. de art. 26 rap. la art. 254 alin. (1) din C. pen. anterior rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 din C. pen.

În baza art. 396 alin. (1) rap. la art. 16 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen., va dispune încetarea procesului penal pentru infracţiunea de trafic de influenţă prev. de art. 291 din C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 din C. pen., ca urmare a împlinirii termenului de prescripţie a răspunderii penale, conform art. 154 lit. c) din C. pen.

Va reduce cuantumul pedepsei pentru infracţiunea de complicitate la luare de mită, prev. de art. 48 rap. la art. 289 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 6 şi art. 7 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 78/2000 şi art. 5 din C. pen., de la 7 ani închisoare la 6 ani închisoare.

În baza art. 65 alin. (1) din C. pen., va aplica inculpatului pedeapsa accesorie prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) din C. pen., pe durata executării pedepsei principale.

În baza art. 396 alin. (1) rap. la art. 16 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen., va dispune încetarea procesului penal pentru infracţiunea de trafic de influenţă, prev. de art. 291 din C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 din C. pen., săvârşită de inculpata C., ca urmare a împlinirii termenului de prescripţie a răspunderii penale, conform art. 154 lit. c) din C. pen.

Va înlătura dispoziţiile art. 66 şi art. 65 din C. pen.

În baza art. 396 alin. (1) rap. la art. 16 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen., va dispune încetarea procesului penal pentru infracţiunea de luare de mită, prev. de art. 289 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 6 şi art. 7 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 din C. pen., săvârşită de inculpatul D., ca urmare a împlinirii termenului de prescripţie a răspunderii penale, conform art. 154 lit. b) din C. pen.

Va înlătura dispoziţiile art. 66 şi art. 65 din C. pen.

Va descontopi pedeapsa rezultantă de 4 ani şi 3 luni închisoare, aplicată inculpatului E., în pedepsele componente, după cum urmează:

- 3 ani şi 6 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă, prev. de art. 257 din C. pen. anterior rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 din C. pen.

- 1 an şi 9 luni închisoare, aplicată inculpatului prin sentinţa penală nr. 388 din 20 iunie 2018, pronunţată de Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti în dosarul nr. x/2017, definitivă prin decizia penală nr. 641 din 9 mai 2019 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală.

În baza art. 396 alin. (1) rap. la art. 16 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen., va dispune încetarea procesului penal pentru infracţiunea de trafic de influenţă, prev. de art. 291 din C. pen. rap. la art. 6 şi art. 7 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 din C. pen., săvârşită de inculpatul E., ca urmare a împlinirii termenului de prescripţie a răspunderii penale, conform art. 154 lit. c) din C. pen.

Va înlătura dispoziţiile art. 97 din C. pen. privind anularea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei de 1 an şi 9 luni închisoare, aplicată inculpatului E. prin sentinţa penală nr. 388 din 20 iunie 2018, pronunţată de Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti în dosarul nr. x/2017, definitivă prin decizia penală nr. 641 din 9 mai 2019 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală.

Va înlătura dispoziţiile art. 45 alin. (2), (4) şi (5) din C. pen.

În baza art. 289 alin. (3) din C. pen., va dispune confiscarea specială a sumelor de 3.990.248,6 RON şi 65.000 euro de la inculpatul A..

În baza art. 291 alin. (2) din C. pen., va dispune confiscarea specială a sumei de 2.177.000 euro de la acelaşi inculpat.

În baza art. 291 alin. (2) din C. pen., va dispune confiscarea specială a sumelor de 3.121.328,41 RON şi 1.919.900 euro de la inculpatul B..

În baza art. 291 alin. (2) din C. pen., va dispune confiscarea specială a sumelor de 3.083.498,71 RON şi 1.050.087 euro de la inculpata C..

În baza art. 289 alin. (3) din C. pen., va dispune confiscarea specială a sumei de 1.114.000 euro de la inculpatul D..

În baza art. 291 alin. (2) din C. pen., va dispune confiscarea specială a sumei de 2.111.799,71 euro de la inculpatul E..

În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., va dispune confiscarea specială a sumei de 214.874,88 euro, virată în contul deschis pe numele S.C. F. S.A. la A.N.A.B.I., dispoziţie ce se va comunica Agenţiei Naţionale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate.

În baza art. 404 alin. (4) lit. c) din C. proc. pen., va menţine măsura sechestrului asigurător asupra bunurilor aparţinând inculpatului A., dispusă prin ordonanta nr. 89/P/2017 din 09.10.2018 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, până la concurenţa valorii sumelor de bani supuse confiscării, după cum urmează:

- imobil - teren extravilan cu suprafaţa de 45.490 mp (42.100 vie şi 3.390 păşune), identificat cu numărul cadastral x, număr cadastral vechi x situat în Valea Călugărească Judeţul Prahova. Terenul este înscris în cartea funciară x (număr vechi 4164) a localităţii Valea Călugărească judeţul Prahova;

- sumele de bani prezente şi viitoare din conturile deschise de A. la T. şi la U..

În baza art. 404 alin. (4) lit. c) din C. proc. pen., va menţine măsura sechestrului asigurător asupra bunurilor aparţinând inculpatului B., dispusă prin ordonanţa din data de 09.10.2018 şi ordonanţa din data de 07.11.2019, emise în dosarul nr. x/2017 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, până la concurenţa valorii sumelor de bani supuse confiscării, după cum urmează:

- 100 de părţi sociale la S.C. X. S.R.L., x, CUI x, societate având sediu social în Bucureşti, Strada x-Aldea, nr. 25, camerele 1, 2 şi 3, deţinute de inculpat ca asociat unic;

- sumele de bani prezente şi viitoare din conturile bancare deschise de inculpatul B. la S., Y., Y. şi U.;

- suma de 100.000 de euro datorată inculpatului B. de către Z..

În baza art. 404 alin. (4) lit. c) din C. proc. pen., va menţine măsura sechestrului asigurător dispusă faţă de inculpata C. prin ordonanţa din data de 09.10.2018, astfel cum a fost menţinută prin ordonanţa din data de 07.11.2019, emise în dosarul nr. x/2017 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, până la concurenţa valorii sumelor de bani supuse confiscării, asupra următoarelor bunuri:

- două boxe individualizate lot x, având suprafaţa de 12,6 mp, situate în Bucureşti, str. x, identificate cu numărul ca cadastral x, fiind înscris în cartea funciară x;

- oficiu, având suprafaţa de 10,97 mp, situat în Bucureşti, str. x, identificat cu numărul cadastral x, fiind înscris în cartea funciară x a Sectorului 1 Bucureşti;

- 100 părţi sociale (o cotă de participare de 100%) la S.C. CC. S.R.L. x, CUI x, cu sediul social în Bucureşti Sectorul 1, str. x, societate cu un capital social în valoare de 1000 RON;

- sumele de 95.800 de euro şi 700 de euro deţinute de inculpată în conturi deschise la U..

În baza art. 404 alin. (4) lit. c) din C. proc. pen., va menţine măsura sechestrului asigurător dispusă faţă de inculpatul D. prin ordonanţa din data de 09.10.2018, astfel cum a fost modificată prin ordonanţa din data de 13.06.2019 şi societatea DD. prin ordonanţa din data de 13.06.2019, emise în dosarul nr. x/2017 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, până la concurenţa valorii sumelor de bani supuse confiscării, asupra următoarelor bunuri:

- 360 părţi sociale (cota de participaţie fiind de 100%) la S.C. EE. S.R.L., x, CUI x, cu sediul social în municipiul Cluj-Napoca, judeţ Cluj, societate cu un capital social de 3.600 RON;

- sumele datorate de S.C. EE. S.R.L. inculpatului D., până la concurenţa sumei de 149.049,59 euro;

- suma de 964.187,70 euro deţinută în contul bancar nr. 682510 deschis de DD. la FF. S.A. din Elveţia.

În baza art. 404 alin. (4) lit. c) din C. proc. pen., va menţine măsura sechestrului asigurător dispusă faţă de inculpatul E. prin ordonanţa din data de 09.10.2018, societatea GG. prin ordonanţa din data de 12.03.2019 şi HH. prin ordonanţa din data de 17.07.2019, astfel cum au fost menţinute prin ordonanţa din data de 07.11.2019, emise în dosarul nr. x/2017 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, până la concurenţa valorii sumelor de bani supuse confiscării, asupra următoarelor bunuri:

- suma de 1.636.946,97 euro deţinută în contul bancar nr. x deschis la II., Marea Britanie, pe numele societăţii GG.;

- suma de 47.848,20 euro deţinută în contul bancar nr. x deschis la II., Marea Britanie de inculpatul E.;

- sumele de bani deţinute în contul bancar nr. x, deschis la Y. S.A., pe numele HH..

În baza art. 404 alin. (4) lit. c) din C. proc. pen., va menţine măsura sechestrului asigurător dispusă prin ordonanţa din data de 07.11.2019, emisă în dosarul nr. x/2017 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie asupra sumei de 214.874,88 euro (virată în contul x, deschis la A.N.A.B.I. pe numele S.C. F. SA).

Va menţine celelalte dispoziţii ale hotărârii atacate, care nu contravin prezentei decizii.

În baza art. 421 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge, ca nefondate, apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie şi de persoana interesată S.C. F. S.A. împotriva sentinţei penale nr. 127 din data de 24 martie 2022, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală în dosarul nr. x/2019, precum şi de persoana interesată VVVVVV. împotriva încheierii din 25 noiembrie 2021, pronunţată de secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în acelaşi dosar.

În baza art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare ocazionate de soluţionarea apelurilor declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie şi de inculpaţii A., B., C., D. şi E. vor rămâne în sarcina statului.

În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga apelantele persoane interesate S.C. F. S.A. şi VVVVVV. la plata sumei de câte 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

În art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariile cuvenite apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru apelanţii inculpaţi A., B., D. şi E. şi pentru apelanta intimată inculpată C., până la prezentarea apărătorilor aleşi, în cuantum de câte 340 RON, vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

I. Admite apelurile declarate de inculpaţii A., B., C., D. şi E. împotriva sentinţei penale nr. 127 din data de 24 martie 2022, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală în dosarul nr. x/2019.

Desfiinţează, în parte, sentinţa penală atacată şi, în rejudecare:

I.1. Descontopeşte pedeapsa rezultantă de 8 ani şi 6 luni închisoare, aplicată inculpatului A., în pedepsele componente, după cum urmează:

- 7 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, prev. de art. 254 alin. (1) din C. pen. anterior rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 din C. pen.

- 1 an şi 6 luni închisoare, spor de pedeapsă.

În baza art. 396 alin. (1) rap. la art. 16 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen., dispune încetarea procesului penal pentru infracţiunea de trafic de influenţă, prev. de art. 291 din C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 din C. pen., ca urmare a împlinirii termenului de prescripţie a răspunderii penale, conform art. 154 lit. c) din C. pen.

Reduce cuantumul pedepsei pentru infracţiunea de luare de mită, prev. de art. 289 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 6 şi art. 7 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 78/2000 şi art. 5 din C. pen., de la 7 ani închisoare la 6 ani închisoare.

În baza art. 67 din C. pen., aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) din C. pen., pe o perioadă de 4 ani.

În baza art. 65 alin. (1) din C. pen., aplică inculpatului pedeapsa accesorie prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) din C. pen., pe durata executării pedepsei principale.

În baza art. 38 alin. (1) şi art. 39 alin. (1) lit. b) din C. pen., aplică inculpatului A. pedeapsa cea mai grea, de 6 ani închisoare, la care adaugă un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite, de 1 an şi 4 luni închisoare, urmând ca acesta să execute, în final, pedeapsa rezultantă de 7 ani şi 4 luni închisoare.

În baza art. 45 alin. (3) din C. pen., aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) din C. pen., pe o perioadă de 4 ani.

În baza art. 45 alin. (5) din C. pen., aplică aceluiaşi inculpat pedeapsa accesorie prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) din C. pen., pe durata executării pedepsei principale rezultante.

I.2. Descontopeşte pedeapsa rezultantă de 7 ani închisoare, aplicată inculpatului B., în pedepsele componente, după cum urmează:

- 6 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă, prev. de art. 257 din C. pen. anterior rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 din C. pen.

În baza art. 396 alin. (1) rap. la art. 16 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen., dispune încetarea procesului penal pentru infracţiunea de trafic de influenţă prev. de art. 291 din C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 din C. pen., ca urmare a împlinirii termenului de prescripţie a răspunderii penale, conform art. 154 lit. c) din C. pen.

Reduce cuantumul pedepsei pentru infracţiunea de complicitate la luare de mită, prev. de art. 48 rap. la art. 289 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 6 şi art. 7 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 78/2000 şi art. 5 din C. pen., de la 7 ani închisoare la 6 ani închisoare.

În baza art. 65 alin. (1) din C. pen., aplică inculpatului pedeapsa accesorie prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) din C. pen., pe durata executării pedepsei principale.

I.3. În baza art. 396 alin. (1) rap. la art. 16 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen., dispune încetarea procesului penal pentru infracţiunea de trafic de influenţă, prev. de art. 291 din C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 din C. pen., săvârşită de inculpata C., ca urmare a împlinirii termenului de prescripţie a răspunderii penale, conform art. 154 lit. c) din C. pen.

Înlătură dispoziţiile art. 66 şi art. 65 din C. pen.

I.4. În baza art. 396 alin. (1) rap. la art. 16 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen., dispune încetarea procesului penal pentru infracţiunea de luare de mită, prev. de art. 289 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 6 şi art. 7 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 din C. pen., săvârşită de inculpatul D., ca urmare a împlinirii termenului de prescripţie a răspunderii penale, conform art. 154 lit. b) din C. pen.

Înlătură dispoziţiile art. 66 şi art. 65 din C. pen.

I.5. Descontopeşte pedeapsa rezultantă de 4 ani şi 3 luni închisoare, aplicată inculpatului E., în pedepsele componente, după cum urmează:

În baza art. 396 alin. (1) rap. la art. 16 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen., dispune încetarea procesului penal pentru infracţiunea de trafic de influenţă, prev. de art. 291 din C. pen. rap. la art. 6 şi art. 7 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 din C. pen., săvârşită de inculpatul E., ca urmare a împlinirii termenului de prescripţie a răspunderii penale, conform art. 154 lit. c) din C. pen.

Înlătură dispoziţiile art. 97 din C. pen. privind anularea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei de 1 an şi 9 luni închisoare, aplicată inculpatului E. prin sentinţa penală nr. 388 din 20 iunie 2018, pronunţată de Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti în dosarul nr. x/2017, definitivă prin decizia penală nr. 641 din 9 mai 2019 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală.

Înlătură dispoziţiile art. 45 alin. (2), (4) şi (5) din C. pen.

În baza art. 289 alin. (3) din C. pen., dispune confiscarea specială a sumelor de 3.990.248,6 RON şi 65.000 euro de la inculpatul A..

În baza art. 291 alin. (2) din C. pen., dispune confiscarea specială a sumei de 2.177.000 euro de la acelaşi inculpat.

În baza art. 291 alin. (2) din C. pen., dispune confiscarea specială a sumelor de 3.121.328,41 RON şi 1.919.900 euro de la inculpatul B..

În baza art. 291 alin. (2) din C. pen., dispune confiscarea specială a sumelor de 3.083.498,71 RON şi 1.050.087 euro de la inculpata C..

În baza art. 289 alin. (3) din C. pen., dispune confiscarea specială a sumei de 1.114.000 euro de la inculpatul D..

În baza art. 291 alin. (2) din C. pen., dispune confiscarea specială a sumei de 2.111.799,71 euro de la inculpatul E..

În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., dispune confiscarea specială a sumei de 214.874,88 euro, virată în contul deschis pe numele S.C. F. S.A. la A.N.A.B.I., dispoziţie ce se va comunica Agenţiei Naţionale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate.

În baza art. 404 alin. (4) lit. c) din C. proc. pen., menţine măsura sechestrului asigurător asupra bunurilor aparţinând inculpatului A., dispusă prin ordonanta nr. 89/P/2017 din 09.10.2018 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, până la concurenţa valorii sumelor de bani supuse confiscării, după cum urmează:

- imobil - teren extravilan cu suprafaţa de 45.490 mp (42.100 vie şi 3.390 păşune), identificat cu numărul cadastral x, număr cadastral vechi x situat în Valea Călugărească Judeţul Prahova. Terenul este înscris în cartea funciară x (număr vechi 4164) a localităţii Valea Călugărească judeţul Prahova;

- sumele de bani prezente şi viitoare din conturile deschise de A. la T. şi la U..

În baza art. 404 alin. (4) lit. c) din C. proc. pen., menţine măsura sechestrului asigurător asupra bunurilor aparţinând inculpatului B., dispusă prin ordonanţa din data de 09.10.2018 şi ordonanţa din data de 07.11.2019, emise în dosarul nr. x/2017 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, până la concurenţa valorii sumelor de bani supuse confiscării, după cum urmează:

- 100 de părţi sociale la S.C. X. S.R.L., x, CUI x, societate având sediu social în Bucureşti, Strada x-Aldea, nr. 25, camerele 1, 2 şi 3, deţinute de inculpat ca asociat unic;

- sumele de bani prezente şi viitoare din conturile bancare deschise de inculpatul B. la S., Y., Y. şi U.;

- suma de 100.000 de euro datorată inculpatului B. de către Z..

În baza art. 404 alin. (4) lit. c) din C. proc. pen., menţine măsura sechestrului asigurător dispusă faţă de inculpata C. prin ordonanţa din data de 09.10.2018, astfel cum a fost menţinută prin ordonanţa din data de 07.11.2019, emise în dosarul nr. x/2017 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, până la concurenţa valorii sumelor de bani supuse confiscării, asupra următoarelor bunuri:

- două boxe individualizate lot x, având suprafaţa de 12,6 mp, situate în Bucureşti, str. x, identificate cu numărul ca cadastral x, fiind înscris în cartea funciară x;

- oficiu, având suprafaţa de 10,97 mp, situat în Bucureşti, str. x, identificat cu numărul cadastral x, fiind înscris în cartea funciară x a Sectorului 1 Bucureşti;

- 100 părţi sociale (o cotă de participare de 100%) la S.C. CC. S.R.L. x, CUI x, cu sediul social în Bucureşti Sectorul 1, str. x, societate cu un capital social în valoare de 1000 RON;

- sumele de 95.800 de euro şi 700 de euro deţinute de inculpată în conturi deschise la U..

În baza art. 404 alin. (4) lit. c) din C. proc. pen., menţine măsura sechestrului asigurător dispusă faţă de inculpatul D. prin ordonanţa din data de 09.10.2018, astfel cum a fost modificată prin ordonanţa din data de 13.06.2019 şi societatea DD. prin ordonanţa din data de 13.06.2019, emise în dosarul nr. x/2017 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, până la concurenţa valorii sumelor de bani supuse confiscării, asupra următoarelor bunuri:

- 360 părţi sociale (cota de participaţie fiind de 100%) la S.C. EE. S.R.L., x, CUI x, cu sediul social în municipiul Cluj-Napoca, judeţ Cluj, societate cu un capital social de 3.600 RON;

- sumele datorate de S.C. EE. S.R.L. inculpatului D., până la concurenţa sumei de 149.049,59 euro;

- suma de 964.187,70 euro deţinută în contul bancar nr. 682510 deschis de DD. la FF. S.A. din Elveţia.

În baza art. 404 alin. (4) lit. c) din C. proc. pen., menţine măsura sechestrului asigurător dispusă faţă de inculpatul E. prin ordonanţa din data de 09.10.2018, societatea GG. prin ordonanţa din data de 12.03.2019 şi HH. prin ordonanţa din data de 17.07.2019, astfel cum au fost menţinute prin ordonanţa din data de 07.11.2019, emise în dosarul nr. x/2017 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, până la concurenţa valorii sumelor de bani supuse confiscării, asupra următoarelor bunuri:

- suma de 1.636.946,97 euro deţinută în contul bancar nr. x deschis la II., Marea Britanie, pe numele societăţii GG.;

- suma de 47.848,20 euro deţinută în contul bancar nr. x deschis la II., Marea Britanie de inculpatul E.;

- sumele de bani deţinute în contul bancar nr. x, deschis la Y. S.A., pe numele HH..

În baza art. 404 alin. (4) lit. c) din C. proc. pen., menţine măsura sechestrului asigurător dispusă prin ordonanţa din data de 07.11.2019, emisă în dosarul nr. x/2017 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie asupra sumei de 214.874,88 euro (virată în contul x, deschis la A.N.A.B.I. pe numele S.C. F. SA).

Menţine celelalte dispoziţii ale hotărârii atacate, care nu contravin prezentei decizii.

II. Respinge, ca nefondate, apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie şi de persoana interesată S.C. F. S.A. împotriva sentinţei penale nr. 127 din data de 24 martie 2022, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală în dosarul nr. x/2019, precum şi de persoana interesată VVVVVV. împotriva încheierii din 25 noiembrie 2021, pronunţată de secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în acelaşi dosar.

Cheltuielile judiciare ocazionate de soluţionarea apelurilor declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie şi de inculpaţii A., B., C., D. şi E. rămân în sarcina statului.

Obligă apelantele persoane interesate S.C. F. S.A. şi VVVVVV. la plata sumei de câte 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariile cuvenite apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru apelanţii inculpaţi A., B., D. şi E. şi pentru apelanta intimată inculpată C., până la prezentarea apărătorilor aleşi, în cuantum de câte 340 RON, rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 26 mai 2023.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României

scj