Asupra cererii de revizuire de faţă, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Hotărârea atacată
Prin Decizia nr. 64 din 21 martie 2022 pronunţată în Dosarul nr. x/2023, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători a respins ca tardiv introdusă contestaţia în anulare formulată de A. împotriva Deciziei nr. 265 din 6 septembrie 2021 pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 Judecători, în Dosarul nr. x/2020.1.
Totodată, prin Decizia nr. 125 din 23 mai 2023, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători a respins cererea formulată de A. privind completarea Deciziei nr. 64 din 21 martie 2022, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători, în Dosarul nr. x/2022.
2. Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva Deciziei nr. 64 din 21 martie 2022 pronunţată în Dosarul nr. x/2023, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători, astfel cum s-a precizat ulterior, A. a formulat cerere de revizuire, care a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători, sub nr. x/2023.
Prin cererea de revizuire, revizuentul îşi exprimă nemulţumirea faţă de soluţia de respingere a contestaţiei în anulare, ca tardiv introdusă, fiind prezentată soluţia pronunţată în cauză şi indicându-se formal prevederile art. 509 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ.
Cererea de revizuire cuprinde, în fapt, istoricul litigiului, cu prezentarea dosarelor anterioare, sub formă de "faze procesuale".
Revizuentul a depus, ulterior, note scrise cu conţinut similar cererii de revizuire. De asemenea, a depus concluzii scrise, denumite de revizuent "explicaţii" cu privire la admisibilitatea cererii de revizuire. Şi această cerere cuprinde în fapt referiri la fondul cauzei.
II. Considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători
Analizând excepţia inadmisibilităţii cererii de revizuire, invocată de instanţă din oficiu, Înalta Curte reţine următoarele:
Revizuirea este o cale extraordinară de atac ce permite retractarea unei hotărâri numai pentru cauzele şi în condiţiile strict şi limitativ prevăzute de lege.
Astfel, conform dispoziţiilor art. 509 alin. (1) din C. proc. civ., obiect al cererii de revizuire poate fi o hotărâre pronunţată asupra fondului sau care evocă fondul, iar potrivit alin. (2) al aceluiaşi articol, pentru motivele de revizuire prevăzute la alin. (1) pct. 3, dar numai în ipoteza judecătorului, pct. 4, pct. 7 - 10 sunt supuse revizuirii şi hotărârile care nu evocă fondul.
Din formularea textului legal, rezultă că enumerarea categoriilor de hotărâri care pot fi atacate cu revizuire este limitativă şi, prin urmare, nu este admisibilă formularea unei cereri de revizuire decât cu privire la hotărârile judecătoreşti expres şi limitativ prevăzute de art. 509 din C. proc. civ., deoarece în caz contrar, s-ar ajunge la încălcarea principiului legalităţii căii de atac, potrivit căruia orice cale de atac poate fi exercitată numai dacă este prevăzută de lege şi în condiţiile impuse de aceasta.
Prin dispoziţiile art. 509 alin. (1) din C. proc. civ., legiuitorul a impus o condiţie ce trebuie îndeplinită pentru a putea promova calea extraordinară de atac a revizuirii, şi anume, aceea că pot fi atacate cu revizuire hotărârile care vizează fondul pricinii, respectiv hotărârile pronunţate asupra fondului, precum şi cele care evocă fondul.
Prin excepţie, pentru motivele limitativ prevăzute de alin. (2) al art. 509 din C. proc. civ., pot face obiect al revizuirii şi hotărârile care nu evocă fondul, ceea ce înseamnă că, în afară de cazurile prevăzute de alin. (2) al art. 509, antamarea fondului cauzei prin hotărârea a cărei revizuire se cere este o condiţie de admisibilitate.
Întrucât în speţă nu este indicat un motiv de revizuire pentru care să nu fie aplicabilă condiţia evocării fondului, fiind menţionate formal prevederile art. 509 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ., admisibilitatea revizuirii va fi examinată în raport cu regula înscrisă în alin. (1) al articolului citat.
Astfel, în ceea ce priveşte noţiunea de "evocare a fondului" de către instanţa de recurs, aceasta implică aplicarea altor dispoziţii legale la împrejurări de fapt care au fost stabilite de instanţele de fond şi prin care s-a dat o altă dezlegare raportului juridic dedus judecăţii decât cea reţinută până la acel moment.
Hotărârile instanţelor de recurs care evocă fondul sunt acelea prin care instanţele admit recursul şi, rejudecând cauza dedusă judecăţii, casează în tot sau în parte hotărârea recurată, pronunţându-se asupra fondului raportului juridic litigios (în tot sau în parte).
Or, în prezenta cauză, prin decizia atacată cu revizuire a fost respinsă ca tardiv introdusă contestaţia în anulare formulată de A. împotriva Deciziei nr. 265 din 6 septembrie 2021 pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 Judecători, în Dosarul nr. x/2020.1, aceasta neevocând aşadar fondul, întrucât litigiul a fost tranşat prin reţinerea unei excepţii peremptorii, nefiind respectată ipoteza reglementată de prevederile art. 509 alin. (1) din C. proc. civ.
Rezultă aşadar, împrejurarea că nu este îndeplinită o condiţie generală de admisibilitate a cererii de revizuire, condiţie impusă de art. 509 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ. şi anume, aceea ca hotărârea atacată să fie pronunţată asupra fondului sau să evoce fondul, astfel încât cererea de revizuire urmează a fi respinsă, ca inadmisibilă, în temeiul art. 513 din acelaşi act normativ, aspect în raport de care, analiza îndeplinirii celorlalte condiţii de admisibilitate a căii de atac nu se mai impune.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva Deciziei nr. 64 din 24 martie 2022 pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 Judecători, în Dosarul nr. x/2022.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 3 aprilie 2023.
GGC - OB