Din examinarea actelor cauzei, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Hotărârea atacată
Prin Decizia nr. 2158 din 8 noiembrie 2022 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă în Dosarul nr. x/2018 a fost constatat perimat recursul declarat de reclamantul A. jr. împotriva Deciziei nr. 1735 Ap din 19 decembrie 2019 a Curţii de Apel Braşov, secţia civilă.
Pentru a pronunţa această decizie, instanţa de recurs a avut în vedere că niciuna dintre părţi nu s-a preocupat ca înăuntrul termenului de perimare să depăşească impedimentul procesual ce a lăsat cauza în nelucrare.
Astfel, s-a constatat că la dosarul cauzei nu a fost depus niciun înscris şi nicio cerere în perioada dintre data suspendării cauzei, 13 aprilie 2021, şi data sesizării compartimentului arhivă, 8 februarie 2022.
S-a constatat, astfel, că toate diligenţele efectuate de părţi au fost ulterioare sesizării în vederea discutării excepţiei perimării (adică ulterior datei de 8 februarie 2022) iar părţile nu au făcut dovada susţinerilor în sensul imposibilităţii de a îndeplini actele sau operaţiunile necesare dezbaterii succesiunii, şi, dacă era cazul, a refuzului autorităţilor de a proceda la emiterea documentelor solicitate din pricina pandemiei sau a altor motive care nu sunt în puterea părţii.
2. Recursul
Împotriva hotărârii menţionate anterior a formulat recurs A. Jr. cauza fiind înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători sub nr. x/2022.
Prin memoriul de recurs, recurentul susţine că în mod nelegal instanţa de recurs nu a acordat un ultim termen de judecată pentru a depune Certificatul de Calitate de Moştenitor după defunctul A. Sr. , decedat la data de 4 noiembrie 2020.
Recurentul arată că în faţa instanţei de recurs a depus declaraţia de acceptare a succesiunii a moştenitoarelor B. şi C. şi încheierea din 10 octombrie 2022, din dosarul succesoral nr. x/202 aflat pe rolul Biroului Notarial D. din Braşov şi a solicitat acordarea în cauză a unui ultim termen de judecată mai lung pentru a face dovada dezbaterii succesiunii după tatăl său.
Mai arată că dezbaterea succesiunii după defunctul A. Sr. a fost împiedicată de perioada pandemiei de Covid-19, de programul restricţionat şi termenele lungi acordate de ambasade, de imposibilitatea de prezentare sănătăţii precare şi a vârstei înaintate atât a mamei sale B. care locuieşte în Italia cât şi a surorii sale, E. care locuieşte în Olanda.
Solicită admiterea recursului, casarea hotărârii atacate, respingerea cererii de perimare şi rejudecarea cauzei sub toate aspectele.
3. Procedura de filtru
Raportul întocmit în cauză, în condiţiile art. 493 alin. (2) şi (3) din C. proc. civ., la 20 martie 2023, a fost analizat în completul filtru, fiind comunicat părţilor, iar prin încheierea din 22 mai 2023, completul de filtru a admis în principiu recursul declarat de recurentul A. Jr. împotriva Deciziei nr. 2158 din 08 noiembrie 2022 pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, în Dosarul nr. x/2018 şi a fixat termen de judecată la 19 iunie 2023.
4. Apărările formulate în cauză
Intimata B. a depus întâmpinare prin care a solicitat admiterea recursului.
II. Considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători
Analizând recursul declarat în cauză, Înalta Curte constată că este nefondat, pentru următoarele considerente:
Ca o chestiune prealabilă, Înalta Curte constată că recurentul susţine greşita aplicare a regulilor procedurale referitoare la perimare, critică ce poate fi circumscrisă art. 488 alin. (1) pct. din 5 C. proc. civ.
Acest motiv de recurs vizează situaţia în care, prin hotărârea dată, instanţa a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancţiunea nulităţii.
Potrivit textului procedural invocat, casarea unei hotărâri se poate cere atunci când, prin hotărârea dată, instanţa a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancţiunea nulităţii.
Chiar dacă, sub imperiul acestui motiv de recurs, se includ cele mai variate neregularităţi de ordin procedural, care privesc atât nesocotirea normelor de ordine publică, precum şi a celor stabilite în interesul exclusiv al părţilor, pretinsele neregularităţi invocate de recurentă nu se circumscriu aspectelor de nulitate/nelegalitate reglementate.
Potrivit art. 416 alin. (1) din C. proc. civ. "Orice cerere de chemare în judecată, contestaţie, apel, recurs, revizuire şi orice altă cerere de reformare sau de retractare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din motive imputabile părţii, timp de 6 luni".
Înalta Curte constată că instanţa de recurs a reţinut că suspendarea cauzei a fost solicitată la 30 martie 2021 de recurentul A. având în vedere decesul intimatului A. în Italia la 4 noiembrie 2020, potrivit certificatului de deces al acestuia; ca urmare, prin încheierea din 13 aprilie 2021, cauza a fost suspendată în temeiul art. 412 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ., până la introducerea în cauză a moştenitorilor.
După trecerea termenului de 6 luni, prevăzut de art. 416 alin. (1) din C. proc. civ., la 8 februarie 2022, compartimentul arhivă a întocmit referat cu propunerea de repunere a cauzei pe rol şi de a fi analizată incidenţa în cauză a excepţiei perimării căii de atac declarate, fiind fixat termen de judecată, în şedinţă publică, cu citarea părţilor la 22 martie 2022.
După ce a primit citaţie, cu menţiunea discutării excepţiei de perimare, recurentul A. Jr. a solicitat acordarea unui termen mai lung pentru a face dovada dezbaterii succesiunii după defunctul A. Sr. şi a arătat că existau întârzieri în obţinerea actelor de la autorităţi cauzate de război şi pandemia cu Covid-19. Totodată, a arătat că sunt aplicabile în cauză prevederile C. proc. civ. de la 1865, termenul de perimare fiind de 1 an şi nu a trecut un an de la suspendarea cauzei.
Aceste susţineri au fost înlăturate de instanţă, constatându-se că sunt aplicabile dispoziţiile Legii nr. 134 din 1 iulie 2010 privind C. proc. civ., având în vedere, pe de o parte, art. 3 din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010, care arată că prevederile C. proc. civ. se aplică numai proceselor şi executărilor silite începute după intrarea sa în vigoare şi, pe de altă parte, data introducerii cererii de chemare în judecată, 25 ianuarie 2018.
În considerentele hotărârii, s-a reţinut că niciuna dintre părţi nu s-a preocupat ca înăuntrul termenului de perimare să depăşească impedimentul procesual ce a lăsat cauza în nelucrare, întrucât la dosarul cauzei nu a fost depus niciun înscris şi nicio cerere în perioada dintre data suspendării cauzei 13 aprilie 2021 şi data sesizării compartimentului arhivă 8 februarie 2022.
Cererea depusă ulterior citării în vederea discutării excepţiei perimării a fost însoţită de o programare la Consulatul General al României la Bologna, efectuată în vederea depunerii cererii de eliberare procură, depusă la 14 februarie pentru data de 7 aprilie 2022, precum şi un act medical care o privea pe B., depus în limba italiană.
La termenul de judecată din 7 iunie 2022, recurentului-reclamant A. i s-a pus în vedere să depună la dosar înscrisuri doveditoare ale demersurilor îndeplinite în vederea indicării moştenitorilor intimatului decedat, inclusiv data la care s-a adresat notarului public în vederea dezbaterii succesorale. De asemenea, s-a solicitat intimatei B. să facă dovada susţinerilor sale în sensul imposibilităţii de a îndeplini actele sau operaţiunile necesare dezbaterii succesiunii, şi, dacă e cazul, a refuzului autorităţilor de a proceda la emiterea documentelor solicitate din pricina pandemiei sau a altor motive care nu sunt în puterea părţii.
Ca urmare, la dosarul cauzei s-a depus dovada înregistrării la Societatea Profesională Notarială D. a dosarului succesoral nr. x/2022, şi anume documentul purtând numărul de înregistrare x/02.06.2022 . Acelaşi document a fost depus la dosarul cauzei şi de intimata B., însoţit de citaţiile emise de cabinetul notarial la 30 iunie 2022 pentru data de 25 iulie 2022 în vederea dezbaterii succesiunii efectuate de pe urma defunctului A.
Instanţa a înlăturat susţinerile recurentului-reclamant A. privitoare la imposibilitatea de a îndeplini actele sau operaţiunile necesare dezbaterii succesiunii din cauza pandemiei cu Covid-19, cu motivarea că Decretul nr. 195 din 16 martie 2020 privind instituirea pe teritoriul României a stării de urgenţă, prelungit prin Decretul nr. 240 din 14 aprilie 2020, până la 14 mai 2020 priveşte o perioadă anterioară datei de 13 aprilie 2021 la care a fost suspendat recursul, astfel încât dispoziţiile acestor acte normative nu prezintă relevanţă în cauză.
Înalta Curte constată că toate diligenţele efectuate de părţi sunt ulterioare sesizării în vederea discutării excepţiei perimării (adică ulterior datei de 8 februarie 2022) iar părţile nu au făcut dovada susţinerilor în sensul imposibilităţii de a îndeplini actele sau operaţiunile necesare dezbaterii succesiunii, şi, dacă e cazul, a refuzului autorităţilor de a proceda la emiterea documentelor solicitate din pricina pandemiei sau a altor motive care nu sunt în puterea părţii.
Potrivit dispoziţiilor art. 10 alin. (1) din C. proc. civ., "Părţile au obligaţia să îndeplinească actele de procedură în condiţiile, ordinea şi termenele stabilite de lege sau de judecător, să-şi probeze pretenţiile şi apărările, să contribuie la desfăşurarea fără întârziere a procesului, urmărind, tot astfel, finalizarea acestuia".
Câtă vreme recurentul nu a făcut dovada întreruperii sau suspendării termenului de perimare, cu respectarea art. 416 din C. proc. civ. mai sus citat, corect instanţa a reţinut îndeplinirea condiţiilor perimării cauzei.
Faţă de aceste aspecte, reţinând că nu sunt fondate criticile recurentul şi că decizia recurată este legală, Înalta Curte va respinge recursul declarat de recurentul A. Jr. împotriva Deciziei nr. 2158 din 8 noiembrie 2022 pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, în Dosarul nr. x/2018.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul A. Jr. împotriva Deciziei nr. 2158 din 8 noiembrie 2022 pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, în Dosarul nr. x/2018.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 19 iunie 2023.
GGC - ED