Deliberând asupra recursului declarat de recurentul A. împotriva dispoziţiei de respingere a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale, constată următoarele:
Prin încheierea din data de 19 ianuarie 2023, pronunţată în Dosarul nr. x/2019, Curtea de Apel Galaţi, secţia penală şi pentru cauze cu minori, instanţă învestită cu soluţionarea apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Galaţi şi inculpaţii B., C., A., D., E., F. împotriva Sentinţei penale nr. 110/23.05.2022, pronunţată de Tribunalul Galaţi, în Dosarul nr. x/2019, printre altele, în baza art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, a respins, ca inadmisibilă, cererea formulată de inculpatul A. de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a art. 374 alin. (1) şi (4) din C. proc. pen.
Pentru a pronunţa această soluţie, curtea de apel a reţinut că, prin cererea scrisă, înregistrată la dosar la data de 17.01.2023, în timpul etapei deliberării, inculpatul A. a invocat şi excepţia neconstituţionalităţii art. 374 alin. (1) şi (4) din C. proc. pen., cu argumentarea, în esenţă, că nu este constituţional ca procedura judecăţii în cazul recunoaşterii vinovăţiei să nu se aplice şi relativ la anumite infracţiuni care se pedepsesc cu detenţiunea pe viaţă.
Având în vedere dispoziţiile art. 29 alin. (1), (2) şi 3 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, curtea de apel a constatat, în esenţă, că, lipseşte legătura cu cauza, cu motivarea că, în prezenta speţă, inculpatul nu a recunoscut acuzaţiile aduse încă de la începutul procesului penal, astfel încât, chiar dacă ar fi avut posibilitatea legală, nu ar fi dorit să acceadă la această instituţie juridică.
A mai reţinut curtea de apel că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă şi din perspectiva faptului că a fost invocată după ce instanţa a rămas în pronunţare, în etapa deliberării, precum şi pentru faptul că inculpatul nu a indicat textul din Constituţia României faţă de care dispoziţiile art. 374 alin. (1) şi (4) din C. proc. pen. ar fi neconstituţionale.
Împotriva acestei soluţii a declarat recurs condamnatul A., cauza fiind înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, la data de 03.02.2023, sub nr. x/2023.
Analizând cu prioritate excepţia tardivităţii declarării căii de atac a recursului, invocată de reprezentantul Ministerului Public, Înalta Curte constată că aceasta este întemeiată, pentru următoarele considerente:
Astfel, potrivit prevederilor art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, încheierea prin care instanţa respinge cererea de sesizare a Curţii Constituţionale poate fi atacată numai cu recurs la instanţa imediat superioară, în termen de 48 de ore de la pronunţare.
În lipsa unor dispoziţii exprese şi derogatorii, termenul procedural de 48 de ore înăuntrul căruia se poate promova calea de atac împotriva soluţiei de respingere, ca inadmisibilă, a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale, se calculează conform art. 269 alin. (1) şi (2) din C. proc. pen., normă procesual penală cu caracter general.
Astfel, potrivit dispoziţiilor art. 269 alin. (1) şi (2) din C. proc. pen.:
"(1) La calcularea termenelor procedurale se porneşte de la ora, ziua, luna sau anul prevăzut în actul care a provocat curgerea termenului, în afară de cazul când legea dispune altfel. (2) La calcularea termenelor pe ore sau pe zile nu se socoteşte ora sau ziua de la care începe să curgă termenul, nici ora sau ziua în care acesta se împlineşte."
Înalta Curte constată că încheierea prin care Curtea de Apel Galaţi, secţia penală şi pentru cauze cu minori, a respins, ca inadmisibilă, cererea de sesizare a Curţii Constituţionale formulată de inculpatul A., a fost pronunţată la data de 19 ianuarie 2023, fără ca în cuprinsul acesteia să se menţioneze ora la care s-a pronunţat.
Dezlegând problema momentului (dies a quo) de la care se calculează termenul procedural pe ore în situaţia în care nu se cunoaşte ora pronunţării actului procedural care a determinat curgerea lui, doctrina şi jurisprudenţa (I.C.C.J., secţia penală, Decizia nr. 107/2017, I.C.C.J., secţia penală, Decizia nr. 164/2017, I.C.C.J., secţia penală, Decizia nr. 384/2020) au statuat că, în acest caz, termenul începe să curgă de la ora 24:00 a zilei în care a fost întocmit actul procedural.
Din această perspectivă, Înalta Curte constată că termenul de 48 de ore în care recurentul A. avea posibilitatea să atace încheierea Curţii de Apel Galaţi, sub aspectul soluţiei date cererii de sesizare a Curţii Constituţionale relativ la excepţia de neconstituţionalitate a art. 374 alin. (1) şi (4) din C. proc. pen., a început să curgă la sfârşitul zilei de 19 ianuarie 2023, ora 24:00, şi s-a împlinit la data de 22 ianuarie 2023, ora 02:00.
Aşadar, calea de atac formulată de recurent, de la locul de detenţie, la data de 25 ianuarie 2023, a fost exercitată după expirarea termenului legal.
Pe cale de consecinţă, constatând întemeiată excepţia tardivităţii recursului invocată de reprezentantul Ministerului Public, Înalta Curte, în temeiul art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, va respinge, ca tardiv, recursul declarat de recurentul A. împotriva dispoziţiei de respingere a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale cuprinsă în încheierea din data de 19 ianuarie 2023, pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. x/2019.
În temeiul art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga pe recurent la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, iar în raport de alin. (6) al aceluiaşi articol, onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 340 RON, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca tardiv, recursul declarat de recurentul A. împotriva dispoziţiei de respingere a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale cuprinsă în încheierea din data de 19 ianuarie 2023, pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. x/2019.
Obligă pe recurent la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu în cuantum de 340 RON, se suportă din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 23 februarie 2023.
GGC - ED