Detalii jurisprudență - Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României

Deliberând asupra cauzei de faţă, în baza actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din data de 20 octombrie 2022, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală în dosarul nr. x/2015, s-a dispus, menţinerea măsurilor asiguratorii dispuse în cauză faţă de inculpaţii S.C. A. S.R.L., B., C., D., E., F., S.C. G. S.R.L., H., I. şi J..

De asemenea, a fost respinsă, ca nefondată, cererea formulată de apelanta intimată inculpată G. S.R.L. privind restrângerea măsurii sechestrului asigurător dispuse în cauză faţă de aceasta.

Pentru a dispune astfel, Înalta Curte, secţia penală a reţinut că în cauză sunt întrunite exigenţele legale pentru menţinerea măsurilor asigurătorii instituite, iar, în ceea ce priveşte cererea formulată de apelanta intimată inculpată G. S.R.L. privind restrângerea măsurii sechestrului asigurător dispuse în cauză faţă de aceasta, a constatat următoarele:

La data de 04 octombrie 2022, apelanta intimată inculpată S.C. G. S.R.L. a formulat o cerere de modificare a măsurii sechestrului asigurător, instituită faţă de aceasta prin ordonanţa Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul Teritorial Alba Iulia emisă la data de 26.06.2015, în dosarul nr. x/2014, în sensul de a se menţine măsura sechestrului asigurător până la concurenţa sumei de 8.219.035,74 RON numai asupra următoarelor bunuri imobile proprietatea societăţii în valoare totală de 13.585.000, a căror evaluare extrajudiciară a fost efectuată de petentă, în cadrul a trei rapoarte de evaluare, anexate respectivei solicitări, respectiv:

- teren intravilan C. civ. în suprafaţă de 59.574 mp, situat în localitatea 23 august, jud. Constanţa, înscris în CF x-23 august, nr. cadastral x în valoare de 9.174.400 RON;

- teren intravilan în suprafaţă de 2961 m.p. situat în Buşteni, Bd. x, jud. Prahova, înscris în CF nr. x Buşteni, nr. cadastral x în valoare de 1.258.400 RON;

- teren extravilan în suprafaţă de 7608 m.p. înscris în CF nr. x Băneşti, nr. cadastral x şi teren intravilan în suprafaţă de 50.883 m.p. înscris în CF nr. x Băneşti, nr. cadastral x; ambele terenuri fiind situate în loc. Urleta, jud. Prahova, valoarea acestora fiind de 2.936.200 RON (ambele terenuri sunt rezultate din dezmembrarea parcelei de teren în suprafaţă totală de 402.412 m.p.);

- teren extravilan în suprafaţă de 10.000 m.p. situat în com. Băneşti, jud. Prahova având amplasamentul în T.21/1, p.936/45, înscris în CF nr. x Băneşti, nr. cadastral x, în valoare de 120.000 RON;

- teren extravilan în suprafaţă de 5000 m.p. situat în com. Băneşti, jud. Prahova, având amplasamentul în T.21/1, P.936/22, înscris în CF nr. x Băneşti, nr. cadastral x (e:x, în valoare de 60.000 RON).

- teren extravilan în suprafaţă de 3000 m.p. situat în com. Băneşti, jud. Prahova având amplasamentul în T.21/1, p.936/53, înscris în CF nr. x Băneşti, nr. cadastral x (e.x), în valoare de 36.000 RON, cu consecinţa ridicării măsurii cu privire la celelalte imobile indisponibilizate.

În acest context, apelanta intimată inculpată S.C. G. S.R.L. a apreciat că sechestrarea unor valori mai mari decât sumele reprezentând câtimea obiectului sechestrelor, astfel cum a fost reţinută în actul de sesizare, concretizează o încălcare a principiului proporţionalităţii măsurilor restrictive de drepturi, astfel cum se desprinde din jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, precum şi din dispoziţiile de nivel convenţional, constituţional şi legal, care protejează dreptul de proprietate (art. 1 din Protocolul 1 la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale, art. 41 din Constituţie).

Din analiza tuturor actelor aflate la dosarul cauzei, Înalta Curte a apreciat că cererea apelantei intimate inculpate S.C. G. S.R.L. privind restrângerea măsurii sechestrului asigurător este nefondată.

În acest sens, se reţine că măsurile asigurătorii reprezintă măsuri procesuale cu caracter real şi de constrângere, care constau în indisponibilizarea bunurilor mobile şi imobile ce aparţin suspectului, inculpatului, părţii responsabile civilmente ori altei persoane, în condiţiile legii.

Prevederile art. 249 alin. (1) din C. proc. pen. reglementează scopul instituirii de măsuri asigurătorii într-o anumită cauză penală, respectiv evitarea ascunderii, distrugerii, înstrăinării sau sustragerii de la urmărire a bunurilor care pot face obiectul confiscării speciale sau al confiscării extinse ori care pot servi la garantarea executării pedepsei amenzii sau a cheltuielilor judiciare ori a reparării pagubei produse prin infracţiune.

Aşadar, prin efectul lor, măsurile asigurătorii garantează executarea obligaţiilor de ordin patrimonial ce decurg din rezolvarea acţiunii penale sau acţiunii civile în cadrul procesului penal.

Măsurile asigurătorii în vederea confiscării speciale se pot lua asupra bunurilor suspectului sau inculpatului ori ale altor persoane în proprietatea sau posesia cărora se află bunurile ce urmează a fi confiscate (alin. (4), iar măsurile asigurătorii în vederea reparării pagubei produse prin infracţiune se pot lua asupra bunurilor suspectului sau inculpatului şi ale persoanei responsabile civilmente, până la concurenţa valorii probabile a acestora (alin. (5) .

Pentru infracţiunile prevăzute de Legea nr. 78/2000 (infracţiuni deduse judecăţii în prezenta cauză), conform art. 20 din lege, este obligatorie luarea măsurilor asigurătorii.

În speţă, măsura sechestrului asigurător dispusă asupra bunurilor apelantei intimate inculpate S.C. G. S.R.L. este necesară în continuare, astfel cum a fost instituită prin ordonanţa procurorului şi menţinută prin hotărârea instanţei de fond, în condiţiile în care aceasta a fost condamnată la pedeapsa de 625.000 RON amendă şi a fost obligată la plata sumei de 7.581.307,23 RON, cu titlu de despăgubiri civile către partea civilă S.C. K. S.A., respectiv a sumei de 9.000 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare, dispunându-se totodată confiscarea de la aceasta a sumei de 3.782,51 RON.

Măsura asiguratorie, astfel cum a fost stabilită, este necesară pentru a garanta repararea eventualei pagube produse prin săvârşirea presupuselor infracţiuni reţinute în sarcina apelantei intimate inculpate, pentru executarea pedepsei amenzii şi plata cheltuielilor judiciare, dar şi în vederea confiscării speciale, fiind luată asupra bunurilor acesteia, până la concurenţa sumei de 8.219.035,74 RON, măsura fiind, deopotrivă, proporţională cu scopul urmărit prin instituirea sa.

Susţinerea apelantei în sensul că valoarea bunurilor imobile indisponibilizate, menţionate în cuprinsul cererii supuse analizei, ar fi superioară presupusului prejudiciu reţinut în cauză (aspect ce ar rezulta din rapoartele de evaluare obţinute în urma unei expertize extrajudiciare), nu poate fi primită de Înalta Curte, fiind doar o apreciere subiectivă a părţii, valorile indicate neputând fi stabilite cu titlu cert, prin coroborarea actelor din dosar.

Astfel, Înalta Curte a reţinut că valoarea terenului intravilan C. civ. în suprafaţă de 59.574 mp, situat în localitatea 23 august, jud. Constanţa, înscris în CF x-23 august, nr. cadastral x, astfel cum a fost stabilită prin raportul de expertiză extrajudiciară ataşat la dosarul cauzei este de 9.174.400 RON, aproximativ 1.200.000 euro, iar din verificările efectuate, din oficiu de instanţă, pe site-ul de vânzări imobiliare www.x.ro/vânzare_teren_construcţii/constanţa/23 august, s-a putut realiza, ex propriis sensibus, o evaluare.

Aşadar, valoarea stabilită prin raportul de expertiză extrajudiciară este doar aparent reală, însă va fi ajustată în considerarea dreptului litigios ce poartă asupra imobilului, astfel că devine insuficientă în raport cu scopul măsurii, chiar dacă s-ar însuma restul valorii imobilelor indisponibilizate.

Împotriva acestei încheieri, contestatoarea inculpată S.C. G. S.R.L. a formulat contestaţie, dosarul fiind înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Completul de 5 Judecători Penal 2 - 2022 sub nr. x/2022, primul termen de judecată fiind fixat în mod aleatoriu la data de 12 decembrie 2022, dată la care au avut loc şi dezbaterile, susţinerile apărătorului ales al contestatoarei, respectiv ale reprezentantului Ministerului Public fiind consemnate în partea introductivă a prezentei decizii, astfel încât nu vor mai fi reluate.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul de 5 Judecători, examinând contestaţia formulată de ontestatoarea inculpată S.C. G. S.R.L., în baza art. 425¹ alin. (7) pct. 1 lit. b) din C. proc. pen., constată că aceasta este nefondată şi va fi respinsă ca atare, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 250² din C. proc. pen. introdus prin Legea nr. 6/2021 în tot cursul procesului penal instanţa de judecată verifică periodic, dar nu mai târziu de un an în cursul judecăţii, dacă subzistă temeiurile care au determinat luarea sau menţinerea măsurii asigurătorii, dispunând, după caz, menţinerea, restrângerea sau extinderea măsurii dispuse, respectiv ridicarea măsurii dispuse.

Analizând în concret măsura asigurătorie instituită în cauză, Înalta Curte, Completul de 5 Judecători apreciază că subzistă temeiurile care au determinat luarea şi menţinerea acestei măsuri procesuale, în cauză neexistând motive ce ar conduse instanţa la concluzia că se impune restrângerea măsurii, astfel cum a solicitat contestatoarea.

Completul de 5 Judecători constată că inculpata S.C. G. S.R.L. a criticat încheierea contestată întrucât consideră că se impunea restrângerea măsurii asiguratorii dispuse cu privire la aceasta până la concurenţa sumei de 8.219.035,74 RON numai asupra bunurilor imobile proprietatea societăţii indicate de contestatoare, a căror evaluare extrajudiciară a fost efectuată de petentă, cu consecinţa ridicării măsurii cu privire la celelalte imobile indisponibilizate.

Instanţa de control judiciar constată că este nefondată contestaţia formulată în cauză motivat de faptul că restrângerea măsurii asiguratorii dispusă cu privire la inculpata S.C. G. S.R.L. până la concurenţa sumei indicate de contestatoare, cu consecinţa ridicării măsurii dispuse pentru anumite imobile indisponibilizate nu se impune ca urmare a inexistenţei vreunei modificări obiective a temeiurilor care au impus luare şi menţinerea măsurii asiguratorii.

Astfel, rapoartele de evaluare pe care se întemeiază cererea de restrângere a măsurii asiguratorii sunt rapoarte de evaluare extrajudiciară efectuate de contestatoare şi nu reprezintă valori ale prejudiciului stabilite cu titlu cert. În opoziţie cu acestea, acuzarea a administrat probe care au justificat dispunerea măsurii asiguratorii în cuantumul şi cu privire la bunurile faţă de care s-a dispus prin hotărârea instanţei de fond.

În consecinţă, în momentul de faţă, apărarea şi acuzarea au administrat probe ale căror concluzii conduc la soluţii opuse faţă de bunurile indisponibilizate.

Având în vedere stadiul procedurii, precum şi faptul că probele ce urmează a fi administrate vor clarifica aspectul contestat în prezenta cauză, dar şi caracterul extrajudiciar al expertizei depusă de apărare, care a făcut imposibilă până în acest moment discutarea în contradictoriu a probei, precum şi verificarea validitităţii sale în contradictoriu cu acuzarea, instanţa consideră că măsura asiguratorie este legală şi temeinică.

De altfel, măsura sechestrului asigurător dispusă asupra bunurilor contestatoarei inculpate S.C. G. S.R.L. a fost instituită prin ordonanţa procurorului şi menţinută prin hotărârea instanţei de fond, în condiţiile în care aceasta a fost condamnată la pedeapsa de 625.000 RON amendă şi a fost obligată la plata sumei de 7.581.307,23 RON, cu titlu de despăgubiri civile către partea civilă S.C. K. S.A., respectiv a sumei de 9.000 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare, dispunându-se totodată confiscarea de la aceasta a sumei de 3.782,51 RON.

Măsura asiguratorie este necesară pentru a garanta repararea eventualei pagube produse prin săvârşirea presupuselor infracţiuni reţinute în sarcina contestatoarei inculpate, pentru executarea pedepsei amenzii şi plata cheltuielilor judiciare, dar şi în vederea confiscării speciale, fiind luată asupra bunurilor acesteia, până la concurenţa sumei de 8.219.035,74 RON, măsura fiind, deopotrivă, proporţională cu scopul urmărit prin instituirea sa.

Completul de 5 Judecători constată că inculpata S.C. G. S.R.L. apreciază că bunurile indisponibilizate prin instituirea măsurii asiguratorii au o valoarea superioară presupusului prejudiciu reţinut în sarcina inculpatei, însă această apreciere este una subiectivă bazată pe rapoartele de evaluarea obţinute în urma unei expertizei extrajudiciare.

În acest sens, instanţa de fond a procedat la o verificare proprie a valorii unui imobil din care a rezultat că există diferenţe între valorile stabilite prin raportul de expertiză extrajudiciară şi verificările instanţei, valoarea reală a imobilelor urmând a fi ajustată în considerarea drepturilor litigioase ce poartă asupra imobilelor.

Aşadar, instanţa nu poate aprecia că valoarea bunurilor indisponibilizate este superioară prejudiciului şi dispune restrângerea măsurii asiguratorii numai în considerarea concluziilor expertizei extrajudiciare, repararea eventualei pagube produse prin săvârşirea presupuselor infracţiuni, executarea pedepsei amenzii şi plata cheltuielilor judiciare depinzând de valoarea bunurilor indisponibilizate, valoare care ar putea suferi modificări la momentul existenţei unei soluţii definitive cu privire la fondul cauzei.

În consecinţă, analizând încheierea atacată şi susţinerile părţilor, se constată că măsura asigurătorie respectă dispoziţiile legale incidente şi exigenţele de proporţionalitate şi, totodată, temeiurile ce au justificat luarea măsurii subzistă, sens în care, în mod corect, aceasta a fost menţinută.

Pentru toate aceste considerente, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul de 5 Judecători, în baza art. 425¹ alin. (7) pct. 1 lit. b) din C. proc. pen. va respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de contestatoarea S.C. G. S.R.L. împotriva încheierii din 20 octombrie 2022 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală în dosarul nr. x/2015.

În temeiul art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga contestatoarea S.C. G. S.R.L. la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de contestatoarea S.C. G. S.R.L. împotriva încheierii din 20 octombrie 2022 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală în dosarul nr. x/2015.

În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., obligă contestatoarea S.C. G. S.R.L. la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 12 decembrie 2022.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României

scj