Asupra contestaţiei în anulare de faţă;
Din examinarea actelor aflate la dosar, constată următoarele:
1. Hotărârea pronunţată în revizuire
Prin Decizia nr. 689 din 17 martie 2022, pronunţată în Dosarul nr. x/2022, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă a anulat, ca tardiv formulată, cererea de revizuire formulată de A. împotriva Deciziei nr. 1177 din 17 decembrie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale în Dosarul nr. x/2020, reţinând că revizuirea înregistrată pe rolul instanţei la 22 ianuarie 2022 a fost formulată cu nerespectarea termenului de o lună prevăzut de art. 511 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., calculat de la rămânerea definitivă a deciziei atacate cu revizuire, termen care s-a împlinit la 17 ianuarie 2022.
2. Recursul declarat împotriva hotărârii date în revizuire
Împotriva hotărârii menţionate la pct. 1, a declarat recurs recurentul A., pentru următoarele critici: (i) instanţa de revizuire a admis în mod greşit excepţia tardivităţii, în raport cu data rămânerii definitive a Deciziei nr. 1177 din 17 decembrie 2021 a Curţii de Apel Galaţi, iar nu în raport cu data comunicării deciziei - 7 ianuarie 2022, în condiţiile în care art. 511 din C. proc. civ. nu prevede că termenul de o lună pentru promovarea revizuirii se calculează de la pronunţarea hotărârii; (ii) termenul de o lună trebuie să fie calculat cel mai devreme de la 28 decembrie 2021, atunci când a fost redactată decizia.
3. Hotărârea pronunţată în soluţionarea recursului
Prin Decizia civilă nr. 199 din 10 octombrie 2022, pronunţată în Dosarul nr. x/2022, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători a respins, ca nefondat, recursul declarat de A. împotriva Deciziei nr. 689 din 17 martie 2022, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă în Dosarul nr. x/2022, pentru considerentele arătate în continuare.
Recursul a fost analizat prin prisma art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ., întrucât este criticată modalitatea de calcul al termenului de declarare al revizuirii pentru contradictorialitate de hotărâri.
Conform art. 511 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., termenul de revizuire este de o lună şi se socoteşte, în cazul prevăzut la art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., care este temeiul juridic al cererii formulate de recurenta revizuentă, de la data rămânerii definitive a ultimei hotărâri.
În cauză, cererea de revizuire are ca obiect anularea Deciziei civile nr. 1177 din 17 decembrie 2021, pronunţate de Curtea de Apel Galaţi, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, în temeiul art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., pentru contrarietate de hotărâri, faţă de Decizia civilă nr. 646 din 25 octombrie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Galaţi în Dosarul nr. x/2018.
Ultima hotărâre judecătorească, a cărei anulare se solicită prin cererea de revizuire este Decizia nr. 1177 din 17 decembrie 2021 a Curţii de Apel Galaţi, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, care a rămas definitivă la data pronunţării, conform art. 634 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ., potrivit cărora sunt definitive hotărârile date în recurs, chiar dacă prin acestea s-a soluţionat fondul pricinii.
În consecinţă, data pronunţării Deciziei nr. 1177 din 17 decembrie 2021 este data la care această hotărâre a rămas definitivă şi este momentul de la care curge termenul de declarare a căii de atac extraordinare a revizuirii.
În aplicarea art. 181 alin. (1) din C. proc. civ., termenul de o lună a curs de la 17 decembrie 2021 şi s-a împlinit la 17 ianuarie 2022, care a fost o zi lucrătoare.
Or, cererea de revizuire pentru contrarietate de hotărâri a fost formulată de revizuent la 22 ianuarie 2022 (conform ştampilei poştale de pe plicul aflat la Dosarul nr. x/2022), cu depăşirea termenului de o lună prevăzut de lege, astfel că în mod legal instanţa de revizuire a reţinut incidenţa sancţiunii decăderii revizuentului din dreptul de a exercita calea extraordinară de atac, potrivit art. 185 alin. (1) din C. proc. civ.
4. Contestaţia în anulare formulată împotriva hotărârii menţionate la pct. 3
Recurentul-revizuent A. a formulat contestaţie în anulare împotriva Deciziei civile nr. 199 din 10 octombrie 2022, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători în Dosarul nr. x/2022, în temeiul art. 503 din C. proc. civ.
În motivarea contestaţiei în anulare formulate, sunt expuse aspecte referitoare la istoricul litigiului şi se susţine că instanţa de recurs a omis să cerceteze motivul de casare referitor la incidenţa dispoziţiilor art. 184 din C. proc. civ., arătând că nu există dispoziţii legale care să deroge de la prevederea că "termenele încep să curgă de la data comunicării actelor de procedură".
5. Considerentele Înaltei Curţi asupra contestaţiei în anulare
Analizând contestaţia în anulare, prin prisma criticilor invocate, Înalta Curte constată că este nefondată, pentru considerentele arătate în continuare.
Prin criticile invocate în susţinerea contestaţiei în anulare, se argumentează, în esenţă, faptul că, soluţionând recursul ce a făcut obiectul dosarului nr. x/2022, instanţa de recurs a omis să se pronunţe asupra motivului de casare referitor la analiza dispoziţiilor art. 184 din C. proc. civ.
Deşi contestatorul nu invocă în mod expres niciunul dintre cazurile reglementate de art. 503 din C. proc. civ., criticile referitoare la omisiunea instanţei de a se pronunţa cu privire la anumite motive de recurs se încadrează în ipoteza reglementată de art. 503 alin. (2) pct. 3 din C. proc. civ., conform căreia:
"Art. 503. - (...)
(2) Hotărârile instanţelor de recurs mai pot fi atacate cu contestaţie în anulare atunci când:
(...)
3. instanţa de recurs, respingând recursul sau admiţându-l în parte, a omis să cerceteze vreunul dintre motivele de casare invocate de recurent în termen."
Art. 503 alin. (2) din C. proc. civ. reglementează calea de atac extraordinară a contestaţiei în anulare specială, stabilind expres şi limitativ situaţiile în care hotărârile instanţelor de recurs pot fi atacate cu contestaţie în anulare.
În sensul art. 503 alin. (2) pct. 3 din C. proc. civ., prin cercetarea motivelor de casare se înţelege analiza motivelor de recurs, astfel cum au fost formulate prin cererea de recurs, iar nu omisiunea instanţei de a răspunde fiecărui argument de fapt şi de drept invocat de recurent, întrucât acestea se subsumează motivelor de recurs prevăzute de lege.
Pe calea contestaţiei în anulare pentru acest motiv nu poate fi cenzurat modul în care instanţa de recurs, analizând motivul de casare, a răspuns acestuia.
Raportat la susţinerile contestatorului, se constată că, prin hotărârea ce formează obiectul contestaţiei în anulare, instanţa nu avea de analizat incidenţa dispoziţiilor art. 184 din C. proc. civ., în condiţiile în care erau aplicabile prevederile art. 511 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., potrivit cărora termenul de revizuire de o lună se calculează, în cazul prevăzut la art. 509 alin. (1) pct. 8 din acelaşi Cod, de la data rămânerii definitive a ultimei hotărâri.
Or, dispoziţiile art. 511 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., reprezintă, în sensul tezei finale a art. 184 alin. (1) din C. proc. civ., una dintre situaţiile în care, prin derogare la regula conform căreia "termenele încep să curgă de la data comunicării actelor de procedură", termenul se calculează de la data rămânerii definitive a ultimei hotărâri invocate în susţinerea motivului de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.
În realitate, prin criticile invocate în susţinerea motivului de contestaţie în anulare reglementat de art. 503 alin. (2) pct. 3 din C. proc. civ., contestatorul combate soluţia dată prin hotărârea atacată excepţiei tardivităţii cererii de revizuire, pentru motivul că dezlegarea instanţei nu este în acord cu susţinerile sale în ceea ce priveşte momentul de la care se calculează termenul de revizuire.
Pentru considerentele arătate în precedent, susţinerile contestatorului nu relevă o omisiune a instanţei de a cerceta vreunul dintre motivele de casare, ci reprezintă veritabile critici prin care sunt repuse în discuţie soluţia şi considerentele hotărârii atacate, ceea ce excedează limitele învestirii instanţei în calea extraordinară de atac a contestaţiei în anulare, restrânsă la motivele expres şi limitativ reglementate de art. 503 din C. proc. civ.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 508 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge, ca nefondată, contestaţia în anulare ce formează obiectul analizei în prezenta cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge contestaţia în anulare formulată de A. împotriva Deciziei civile nr. 199 din 10 octombrie 2022, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători în Dosarul nr. x/2022.
Definitivă.
Pronunţată astăzi, 13 februarie 2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 din C. proc. civ.
GGC - ED