Şedinţa publică din data de 1 februarie 2023
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1.1. Cererea de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 09.11.2020 sub nr. de mai sus reclamantul Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii a solicitat în contradictoriu cu pârâtul A., ca instanţa să constate calitatea acestuia de colaborator al Securităţii.
În motivare, reclamantul a arătat că verificarea pârâtului a fost declanşată în baza art. 3 lit. g), coroborat cu art. 5 alin. (1) din O.U.G. nr. 24/2008.
Potrivit Notei de constatare nr. x/08.04.2016, pârâtul elev la Liceul din Buftea, a fost recrutat în calitate de colaborator de I.J. Ilfov, Serv. 1 pentru supravegherea informativă a elevilor din liceu. Ulterior, în perioada efectuării stagiului militar, a fost folosit în calitate de colaborator de Dir. 4, U.M. 0710/4 Bucureşti Contrainformaţii pentru supravegherea informativă a soldaţilor din unitatea sa, (dosar nr. x, voi. 1, f. x). Perioada: 1977-1978. După terminarea stagiului militar în 1978, angajându-se la I.S.C.I.P. Periş, pârâtul a fost folosit ca informator de I.J.S. Ilfov în problema "Persoane Fără Antecedente Politice şi Penale" (dosar nr. x, voi. 1, f. x). Perioada: 1978-1983. Ulterior, având în vedere transferul pârâtului la Baza de Achiziţii, prestări servicii şi desfacere Niculeşti a fost înregistrat ca informator de I.J.S. Dâmboviţa şi predat în legătura şefului Postului de miliţie Niculeşti fiind folosit în problema "Persoane fără Antecedente Politice şi Penale" (dosar nr. x, voi. 1, f. x). Perioada: 1983-1989.
Pârâtul a întocmit şi semnat olograf un angajament datat 29.11.1975, întocmit olograf si semnat cu numele real, preluând numele conspirativ de informator "B." (dosar nr. x, voi. 1, f. x).
Pe parcursul colaborării cu Securitatea, acesta a furnizat informaţii prin care se denunţau activităţi potrivnice regimului totalitar comunist, ce au vizat îngrădirea dreptului la viaţă privată (art. 17 din Pactul Internaţional privind Drepturile Civile şi Politice), precum comentarii negative la adresa realităţilor sociale, economice şi politice din ţara noastră sub regimul comunist.
1.2. Hotărârea instanţei de fond
Prin sentinţa civilă nr. 487 din 5 aprilie 2021 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, a respins acţiunea formulată de reclamantul Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, în contradictoriu cu pârâtul A., ca neîntemeiată.
1.3. Calea de atac a recursului exercitată în cauză şi motivele înfăţişate
Împotriva acestei hotărâri a promovat recurs reclamantul Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, în condiţiile art. 483 C. proc. civ., criticând-o pentru nelegalitate, solicitând admiterea recursului casarea hotărârii recurate şi, în rejudecare, admiterea acţiunii astfel cum a fost formulată, având în vedere criticile circumscrise art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.
În motivarea cererii de recurs, în esenţă, s-au arătat următoarele:
Susţine recurentul că, prin hotărârea dată, prima instanţă a pronunţat o sentinţa cu interpretarea şi aplicarea greşită a prevederilor art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008.
Arată că este de notorietate faptul că Securitatea monitoriza cu atenţie orice manifestare de nemulţumire, cunoscut fiind faptul că regimul urmărea promovarea ideii că statul comunist era forma superioară de organizare politică si socială, în care toate persoanele aveau un nivel de viaţă ridicat. În acest context, orice contestare a clasei politice şi a condiţiilor de trai reprezenta o atitudine potrivnică regimului totalitar comunist.
Interpretarea teleologică a prevederilor art. 2 lit. b), duce la concluzia că legiuitorul a urmărit să atribuie calitatea de colaborator al Securităţii persoanelor care, prin denunţurile lor, nu au menajat interesele celor denunţaţi, deşi puteau, şi, mai mult, desconsiderarea acestor interese nu este compatibilă cu principiile moralei publice.
Astfel, delimitând sfera atitudinilor potrivnice regimului comunist, legiuitorul a urmărit ca, pe de o parte, să excludă denunţurile care, de obicei, rămâneau fără urmări asupra celui denunţat, şi, pe de altă parte, să excludă şi denunţurile care ar fi putut avea urmări, dar care sunt compatibile cu principiile moralei publice într-o societate democratică. În consecinţă, dacă denunţarea unei conduite era potenţial nocivă pentru cel denunţat şi, în plus, un astfel de denunţ nu şi-ar mai avea rostul într-o ordine democratică, rezultă că ne aflăm în faţa denunţării unei conduite potrivnice regimului comunist.
O interpretare contrară, restrictivă, care ar înţelege prin "atitudini potrivnice regimului" doar manifestarea explicită a dorinţei persoanei denunţate de răsturnare a regimului comunist, este de neconceput pentru că ar institui o inegalitate de tratament cu privire la persoane care au denunţat în egală măsură atitudini a căror incriminarea era tipică regimurilor dictatoriale (acte normative prin care se reglementau dreptul la liberă circulaţie, condiţiile prin care contactele cu cetăţenii străini erau legale, acte normative prin care se interzicea avortul, etc.). Indiferent că ne aflăm în faţa unei delaţiuni care se referea la criticile aduse regimului totalitar, ascultarea emisiunilor posturilor de radio interzise sau la opţiunile religioase, toate aceste conduite fac parte din sfera manifestărilor potrivnice regimului întrucât acestea erau neagreate de regim, îngrădite de acesta şi, în schimb, permise într-o ordine democratică.
Mai susţine recurentul că informaţiile furnizate de intimatul-pârât au vizat, contrar celor reţinute prin sentinţa recurată, îngrădirea drepturilor si libertăţilor fundamentale ale omului.
Şi această condiţie este îndeplinită deoarece, nu se poate reţine că furnizarea unor informaţii de asemenea natură nu a fost făcută conştient, având reprezentarea clară a faptului că relatări precum cele prezentate anterior nu rămâneau fără urmări.
Pârâtul nu putea să cunoască în momentul furnizării informaţiilor dacă Securitatea avea sau nu cunoştinţă de situaţiile pe care acesta urma să le denunţe.
Atât timp cât pârâtul nu a luat în calcul şi ipoteza în care Securitatea nu ar fi cunoscut situaţiile denunţate, rezultă că acesta nu a menajat interesele persoanelor denunţate, nu a avut o atitudine precaută şi nici de protejare a celor denunţaţi.
Prin urmare, nesocotind interesele celor denunţaţi, pârâtul a vizat îngrădirea drepturilor privind viaţa privată, atât timp cât a acceptat că persoanele denunţate puteau să facă obiectul unor investigaţii suplimentare ale Securităţii, ca rezultat al denunţurilor sale.
Faţă de acestea, recurentul-reclamant a solicitat admiterea recursului, casarea sentinţei recurate şi, în rejudecarea, admiterea acţiunii, cu consecinţa constatării calităţii de colaborator al securităţii, în ceea ce îl priveşte pe intimatul-pârât, fiind incident motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., întrucât sentinţa a fost pronunţată cu încălcarea prevederilor art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008.
1.4. Apărările intimatului
Legal citat, intimatul-pârât A. a formulat întâmpinare în cauză prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Prin apărările formulate, în esenţă, a arătat că în cauză nu sunt îndeplinite condiţiile art. 2 lit. b) din O.G. nr. 24/2008 pentru constatarea calităţii de colaborator. Independent de existenţa unui angajament de colaborare cu Securitatea, instanţa trebuie să verifice efectiv dacă s-au furnizat informaţii de natura celor reglementate de art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008. Referitor la condiţia furnizării informaţiilor prin care să se denunţe activităţi sau atitudini potrivnice regimului totalitar, arată că recurentul-reclamant omite că, din angajamentul semnat la data de 29.11.1975, rezultă că scopul recrutării a fost acela de a preveni infracţiunile prin care se aduce atingere securităţii statului. Astfel, pârâtul nu a manifestat niciodată intenţia de a furniza informaţii cu privire la acţiunile şi atitudinile îndreptate împotriva regimului comunist.
Din cuprinsul notelor informative rezultă cu puterea evidenţei că acestea cuprind informaţii generale cu privire la populaţie (spre exemplu "starea de spirit a populaţiei este bună", "stare de spirit necorespunzătoare") şi caracterizări neutre (astfel cum se menţionează la fila x/11 din Nota de constatare nr. D.I./I/779/08.04.2016), iar nu comentarii negative legate de nivelul de trai sau comparaţii cu alte condiţii de trai din străinătate. Astfel de informaţii nu se încadrează în categoria denunţurilor unor activităţi sau atitudini potrivnice regimului comunist.
1.5. Procedura de soluţionare a recursului.
În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs şi de efectuare a comunicării actelor de procedură între părţile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 4711şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., cu aplicarea şi a dispoziţiilor O.U.G. nr. 80/2013.
În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., prin rezoluţie s-a fixat termen de judecată pentru soluţionarea cererii de recurs la data de 1 februarie 2023, în şedinţă publică, cu citarea părţilor.
II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului declarat în cauză
Examinând sentinţa atacată, prin prisma criticilor formulate de recurent, a apărărilor expuse în întâmpine, Înalta Curte, reverificând probatoriul administrat faţă de conţinutul prevederilor legale aplicabile, apreciază că acele critici ale recurentului vizând pretinsa încălcare sau greşita aplicare de către instanţa de fond a normelor de drept material (art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.), astfel cum au fost formulate, sunt întemeiate.
Recurentul-reclamant Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii a învestit instanţa de contencios administrativ competentă, în temeiul art. 11 alin. (3) din O.U.G. nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, cu o acţiune având ca obiect constatarea calităţii de colaborator al Securităţii a intimatului pârât A..
Verificările au fost efectuate din oficiu, sub aspectul calităţii de lucrător sau de colaborator al Securităţii, în baza art. 3 lit. g), coroborat cu art. 5 alin. (1) din O.U.G. nr. 24/2008, ca urmare a faptului că pârâtul A. ocupă funcţia de primar al Comunei Niculeşti, judeţul Dâmboviţa.
Examinând documentaţia prezentată de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii în sprijinul acţiunii judiciare, prima instanţă a ajuns la concluzia că în cazul pârâtului A. nu sunt îndeplinite condiţiile impuse de art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008 pentru constatarea calităţii de colaborator al Securităţii.
A argumentat instanţa fondului că, din conţinutul notelor informative depuse la dosarul cauzei, nu rezultă însă că informaţiile furnizate de pârât ar raporta activităţi contrare regimului comunist, săvârşite de oricare dintre persoanele nominalizate în Nota de analiză. Din modul de redactare a Angajamentului, după cum în mod corect a susţinut pârâtul prin întâmpinare, nu rezultă în mod explicit intenţia de colaborare pe linie de Securitate, în sensul informării organelor statului cu privire la activităţi potrivnice regimului comunist, motiv pentru care, pentru a se putea concluziona cu privire la calitatea acestuia de "colaborator" în sensul legii, instanţa este ţinută a verifica celelalte înscrisuri anexate de reclamant la dosar, prin prisma conţinutului acestora, pentru a observa dacă obligaţiile asumate prin Angajament de pârât au legătură cu informarea organelor Securităţii asupra unor declaraţii/activităţi potrivnice regimului comunist.
Această concluzie nu este împărtăşită de instanţa de recurs, întrucât în privinţa informaţiei vizate de motivele de recurs aceste condiţii sunt îndeplinite.
Înalta Curte reţine că, potrivit dispoziţiilor art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008, aprobată cu modificări prin Legea nr. 293/2008, "prin colaborator al Securităţii se înţelege persoana care a furnizat informaţii, indiferent sub ce formă, precum note şi rapoarte scrise, relatări verbale consemnate de lucrătorii Securităţii, prin care se denunţau activităţile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist şi care au vizat îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. (…) Colaborator al Securităţii este şi persoana care a înlesnit culegerea de informaţii de la alte persoane, prin punerea voluntară la dispoziţia Securităţii a locuinţei sau a altui spaţiu pe care îl deţinea, precum şi cei care, având calitatea de rezidenţi ai Securităţii, coordonau activitatea informatorilor".
Aşadar, prima condiţie ce trebuie îndeplinită pentru a se constata că o persoană a avut calitatea de colaborator al Securităţii este aceea ca această persoană să fi furnizat informaţii, indiferent sub ce formă, precum note şi rapoarte scrise, relatări verbale consemnate de lucrătorii Securităţii.
A doua condiţie vizează calitatea informaţiei furnizate în sensul că prin aceste informaţii se denunţau activităţile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist, iar a treia condiţie se referă la efectele furnizării informaţiilor, în sensul că au vizat îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.
Astfel, norma legală indicată stabileşte că este colaborator al Securităţii "persoana care a furnizat informaţii, indiferent sub ce formă, precum note şi rapoarte scrise, relatări verbale consemnate de lucrătorii Securităţii, prin care se denunţau activităţile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist şi care au vizat îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Persoana care a furnizat informaţii cuprinse în declaraţii, procesele-verbale de interogatoriu sau de confruntare, date în timpul anchetei şi procesului, în stare de libertate, de reţinere ori de arest, pentru motive politice privind cauza pentru care a fost fie cercetată, fie judecată şi condamnată, nu este considerată colaborator al Securităţii, potrivit prezentei definiţii, iar actele şi documentele care consemnau aceste informaţii sunt considerate parte a propriului dosar".
Verificând în concret notele informative olografe, semnate atât cu numele conspirativ B. din data de 30. 11. 1983b, 10, 02. 1987 4 septembrie 1987, întocmită şi semnată olograf de intimat, prin care sursa "B." (adică A.) a furnizat informaţia în discuţie, Înalta Curte reţine din cuprinsul acestora:
- notă informativă, datată 30.11.1983, întocmită olograf şi semnată cu numele conspirativ "B.", în care se menţionează:
"Vă informez că la nivelul comunei Niculeşti există o stare de spirit necorespunzătoare în rândul populaţiei generată de faptul că programul de distribuire a energiei electrice începe la orele 19-21, perioadă în care majoritatea populaţiei revine la domiciliu după orele de lucru şi astfel nu-şi pot rezolva problemele necesare în gospodărie. Pe această temă se aud şi unele injurii la general. Majoritatea oamenilor apreciază că va fi necesar să se stabilească un program strict care să fie publicat." (dosar nr. x, f. x);
- notă informativă, datată 30.11.1983, întocmită olograf şi semnată cu numele conspirativ "B.", în care se menţionează:
"în legătură cu numitul B.N. din comuna Niculeşti vă informez următoarele: la nivelul comunei se discută, printre cei ce îl cunosc şi lucrează împreună cu el la C. că este informator, dar că în ultima perioadă datorită unor incorectitudini ar fi fost schimbat din funcţia ce o ocupa. Din discuţiile purtate cu acesta am reţinut că nu îi mai convine actuala situaţie şi ar vrea să se transfere cu serviciul la o unitate mai aproape de casă./…/" (dosar nr. x, f. x);
- notă informativă, datată 10.02.1987, întocmită olograf şi semnată cu numele conspirativ "B.", în care se menţionează:
"Vă informez că conform sarcinilor am fost de mai multe ori la domiciliul numitului R.G. cu scopul de a-mi confecţiona o căciulă, prilej de a discuta cu acesta. În discuţii am făcut referiri la familie şi sănătate, după care am căutat să discut ci acesta probleme legate de situaţia internă şi internaţională, cât şi de realizările din ţara noastră. Sus-numitul prin discuţiile purtate a căutat să-mi povestească că la începerea canalului Dunăre - Marea Neagră a fost şi el arestat politic şi obligat la muncă la acest canal, povestind că a dus o viaţă foarte mizerabilă şi grea în acel timp, făcând comparaţie cu cei care execută pedepse în penitenciare în prezent, spunând că mulţi o duc mai bine ca acasă (subl. ofiţer). Sus-numitul nu face deplasări de la domiciliul său şi este doar vizitat de persoane care solicită să le confecţioneze unele căciuli, fiind de meserie. Evită să facă discuţii politice."(dosar nr. x/2927, f. x).
- Notă de analiză asupra activităţii desfăşurată cu informatorul "B." din 03.12.1986 în care se menţionează:
"Informatorul B. şi în anul 1986 a fost folosit pentru supravegherea informativă a numiţilor R.G. şi D.N., cunoscuţi cu antecedente politice reacţionare despre care a reuşit să furnizeze informaţii din care rezultă concepţiile politice actuale ale acestora, relaţiile starea de sănătate etc. De asemenea, a mai furnizat informaţii şi despre R.V şi B.L, elemente aflate în supraveghere informativă prioritară reuşind să evidenţieze poziţia şi legăturile acestora. Apreciem că informatorul are bune posibilităţi de informare, locul său de muncă dându-i posibilitatea să intre în contact cu un cerc larg de persoane. De asemenea, apreciem că este sincer şi ataşat organelor noastre, rezolvând cu seriozitate sarcinile încredinţate. A fost verificat prin informatorii D. şi E., rezultând că nu sunt suspiciuni de deconspirare sau de trădare a secretului colaborării. În viitor va fi folosit pentru căutarea de noi informaţii în rândul persoanelor fără antecedente politice, pentru cunoaşterea stării de spirit a populaţiei, precum şi pentru supravegherea informativă prioritară a numiţilor R.G., R.Ş., R. V. şi B.L. Faţă de cele de mai sus, propunem a se aproba menţinerea în reţea a informatorului B.."
Din fragmentele redate anterior rezultă întrunirea condiţiilor impuse de art. 2 lit. b), precitat.
Înalta Curte constată că, în mod evident din informaţiile expuse mai sus, instanţa fondului, în mod eronat a reţinut că nu sunt întrunite cumulativ condiţiile prevăzute de art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008, fiind îndeplinită atât condiţia de fond, cu privire la denunţarea unor atitudini potrivnice regimului comunist, cât şi condiţia referitoare la vizarea încălcării unor drepturi fundamentale.
Intimatul-pârât a conştientizat şi implicit a acceptat că asupra persoanelor la care s-au referit notele sale informative se pot lua măsuri de urmărire şi verificare, susceptibile să încalce dreptul la viaţa privată şi dreptul la liberă exprimare.
Mai mult, furnizarea unei informaţii referitoare la o persoană individualizată cu nume, loc de muncă, persoană care reprezenta un denunţ privitor la un act de sfidare a regimului.
Informaţia examinată "viza încălcarea unor drepturi fundamentale" fiind aptă prin ea însăşi să conducă cel puţin la încălcarea dreptului la viaţă privată, prevăzut de art. 17 din Pactul Internaţional privind Drepturile Civile şi Politice şi de art. 12 de Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, prin aceea că regimul politic comunist era tentat să caute şi să obţină noi informaţii despre persoana vizată, fără acordul acesteia.
Înalta Curte reţine că pentru constatarea calităţii de colaborator al Securităţii este suficientă decelarea unei singure informaţii care să întrunească elementele impuse de art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008, iar informaţia analizată în considerentele acestei decizii este de natură a conduce la casarea soluţiei Curţii de apel.
Or, apărarea subsidiară a intimatului-pârât în sensul că informaţiile furnizate nu au denunţat acţiuni sau atitudini potrivnice regimului şi nu au vizat îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanelor menţionate în notele informative urmează, deci, a fi înlăturată.
În dezacord cu opinia exprimată de judecătorul fondului, Înalta Curte, constată pe de o parte, că informaţiile nu au fost oferite benevol, întrucât niciun document din dosarul intimatului nu relevă faptul că acesta ar fi semnat nota olografă sub presiune şi ameninţare.
Pe de altă parte, folosirea numelui conspirativ în notele informative constituie în mod evident o măsură de protecţie a acestuia şi a caracterului clandestin al furnizării informaţiilor.
Toate notele analizate mai sus demonstrează că informaţiile furnizate de intimatul-pârât se circumscriu reperelor stabilite de statul comunist ca fiind activităţi sau atitudini potrivnice regimului comunist, întrucât aceste denunţuri aveau urmări asupra persoanelor în cauză şi erau incompatibile cu principiile moralei publice într-o societate democratică.
Înalta Curte apreciază că în speţă, este îndeplinită şi cea de-a doua condiţie prevăzută de art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008, deoarece furnizarea acestor informaţii organelor de securitate a expus persoanele în cauză unor consecinţe negative, vizând îngrădirea unor drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului.
Prin vizarea îngrădirii unor drepturi, în sensul arătat de textul legal în discuţie, nu se urmăreşte încălcarea efectivă a acestor drepturi, fiind suficientă expunerea persoanelor denunţate unor posibile acţiuni informative ale Securităţii.
Aşadar, prin furnizarea acestor informaţii, intimatul-pârât a conştientizat că asupra persoanelor la care s-a referit în notele informative urmează să se desfăşoare o acţiune de investigare din partea Securităţii, care presupunea obţinerea de noi informaţii cu privire la persoanele respective, fără acordul acestora.
În condiţiile arătate, în calitate de sursă a Securităţii, căreia i s-a atribuit numele conspirativ "B.", intimatul pârât a furnizat informaţii în legătură cu opiniile şi viaţa privată a unor persoane au fost divulgate Securităţii, fiind evidentă încălcarea dreptului la libera exprimare şi a dreptului la viaţă privată, prevăzute de Constituţia României din 1965 şi de Pactul Internaţional cu privire la Drepturile Civile şi Politice.
III. Soluţia instanţei de recurs şi temeiul juridic al acesteia
În temeiul dispoziţiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 coroborate cu art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul declarat de reclamantul Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, va casa sentinţa recurată, în sensul că va admite acţiunea reclamantului, va constata calitatea pârâtului A., de colaborator al Securităţii.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul formulat de reclamantul Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii împotriva sentinţei civile nr. 487 din 5 aprilie 2021 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal.
Casează sentinţa atacată.
Admite acţiunea formulată de reclamantul Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii.
Constată calitatea de colaborator al Securităţii a pârâtului A..
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 1 februarie 2023.