Detalii jurisprudență - Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României

Şedinţa publică din data de 21 februarie 2023

Asupra recursurilor de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, reclamantul A. a chemat în judecată pârâţii Guvernul României, Ministerul Afacerilor Interne (M.A.I.), Inspectoratul General al Poliţiei Române (I.G.P.R.), Inspectoratul de Poliţie Judeţean (I.P.J.) Olt şi Casa de Pensii Sectorială a M.A.I. solicitând:

- anularea dispoziţiilor H.G. nr. 0663/1999, H.G. nr. 070/2004, H.G. nr. 035/2007, H.G. nr. 0154/2010, H.G. nr. 0292/2011 emise pentru punerea în aplicare a dispoziţiilor legale de salarizare a poliţiştilor, respectiv Legea nr. 138/1999, O.G. nr. 3 8/2003, Legea- cadru nr. 330/2009 şi Legea-cadru nr. 284/2010, precum şi comunicarea coeficienţilor de ierarhizare pentru funcţiile de şef serviciu de la nivelul M.A.I., I.G.P.R. şi I.P.J.-uri, în speţă I.P.J. Olt şi pentru funcţia de Adjunct şef poliţie municipiu III, în speţă la Poliţia municipiului Caracal din cadrul I.P.J. Olt pentru perioada 01.02.2002-20.01.2014 şi în continuare;

- anularea actelor administrative emise în baza H.G.-urilor de mai sus prin care s-a stabilit coeficientul de ierarhizare pentru funcţia de adjunct şef poliţie municipiu III la Poliţia municipiului Caracal, pentru perioada 01.02.2002 -20.01.2014 şi în continuare;

- obligarea pârâţilor la restabilirea unor coeficienţi de ierarhizare pentru funcţia de adjunct şef poliţie municipiu III la Poliţia municipiului Caracal, pentru perioada 01.02.2002 -20.01.2014 şi în continuare;

- obligarea IPJ Olt la emiterea unei adeverinţe cu veniturile brute realizate în cele 6 luni consecutive alese de reclamant, actualizate începând cu data de 01.01.2016 ca urmare a aplicării noilor coeficienţi;

- obligarea IPJ Olt la trimiterea adeverinţei de mai sus către Casa de Pensii Sectorială a MAI;

- obligarea Casei de Pensii Sectorială a MAI la plata drepturilor de pensie cuvenite reclamantului în urma recalculării pensiei începând cu 01.01.2016.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin decizia nr. 112/2021 din 9 aprilie 2021Curtea de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal a decis următoarele: "Admite excepţia autorităţii de lucru judecat.

Respinge, întrucât există autoritate de lucru judecat, cererea formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României având ca obiect anularea dispoziţiilor din H.G. nr. 0663/1999, H.G. nr. 070/2004, H.G. nr. 035/2007, H.G. nr. 0154/2010 şi H.G. nr. 0292/2011, care au stabilit coeficienţi de ierarhizare pentru funcţia de adjunct şef poliţie municipiu III inferiori funcţiei de şef serviciu.

Respinge, întrucât există autoritate de lucru judecat, cererea formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Afacerilor Interne şi respectiv Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Olt, având ca obiect:

- anularea Ordinului ministrului afacerilor interne de aprobare a statului de organizare al IPJ Olt prin care s-a stabilit coeficientul de ierarhizare de 4,00 pentru funcţia de adjunct şef poliţie municipiu III la Poliţia municipiului Caracal, pus în aplicare de la data de 01.02.2002, pentru perioada 01.02.2002-01.01.2007;

- anularea Ordinului ministrului afacerilor interne de aprobare a statului de organizare al IPJ Olt prin care s-a stabilit coeficientul de ierarhizare de 4,85 pentru funcţia de adjunct şef poliţie municipiu III la Poliţia municipiului Caracal, pus în aplicare de la data de 01.01.2007 şi în continuare;

- anularea Dispoziţiei inspectorului şef al IPJ Olt care a fost pusă în aplicare începând cu data de 01.02.2002 cu un coeficient de ierarhizare de 4,00 pentru perioada 01.02.2002-01.01.2007;

- anularea Dispoziţiei inspectorului şef al IPJ Olt care a fost pusă în aplicare începând cu data de 01.01.2007 cu un coeficient de ierarhizare de 4,85 şi în continuare.

Respinge ca neîntemeiată excepţia lipsei de interes invocată de Guvernul României cu privire la cererea referitoare la stabilirea unor coeficienţi de ierarhizare pentru funcţia de adjunct şef poliţie municipiu III superiori funcţiei de şef de serviciu, până la nivelul maxim prevăzut de legislaţia în vigoare.

Respinge ca neîntemeiată cererea formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României referitoare la stabilirea unor coeficienţi de ierarhizare pentru funcţia de adjunct şef poliţie municipiu III superiori funcţiei de şef de serviciu, până la nivelul maxim prevăzut de legislaţia în vigoare.

Respinge ca neîntemeiată excepţia lipsei de interes invocată de pârâtul Ministerul Afacerilor Interne, excepţia inadmisibilităţii invocată de Inspectoratul General al Poliţiei Române şi de Inspectoratul de Poliţie Judeţean Olt, pentru cererea privind anularea dispoziţiilor din actele administrative emise de pârâţi şi obligarea acestora la restabilirea unor coeficienţi de ierarhizare pentru funcţia de adjunct şef poliţie municipiu III la Poliţia municipiului Caracal pentru perioada 01.02.2002-20.01.2014 şi în continuare, superiori funcţiei de şef serviciu.

Respinge ca neîntemeiată cererea formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Afacerilor Interne, Inspectoratul General al Poliţiei Române şi respectiv Inspectoratul de Poliţie Judeţean Olt având ca obiect:

- anularea dispoziţiilor din actele administrative emise de pârâţi care stabilesc coeficienţi de ierarhizare pentru funcţia de adjunct şef poliţie municipiu III la Poliţia municipiului Caracal pentru perioada 01.02.2002-20.01.2014 şi în continuare, inferiori funcţiei de şef serviciu, indiferent de eşalon;

- anularea Dispoziţiei şefului IGPR privind coeficienţii de ierarhizare stabiliţi începând cu data de 01.01.2016 pentru funcţia de adjunct şef poliţie municipiu III.

- obligarea pârâţilor la restabilirea unor coeficienţi de ierarhizare pentru funcţia de adjunct şef poliţie municipiu III la Poliţia municipiului Caracal pentru perioada 01.02.2002-20.01.2014 şi în continuare, superiori funcţiei de şef serviciu, indiferent de eşalon, la nivelul maxim prevăzut de legislaţia aplicabilă în domeniu pentru funcţia deţinută.

Respinge ca neîntemeiată cererea formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Olt privind obligarea acestuia la emiterea unei adeverinţe cu veniturile brute realizate în cele 6 luni consecutive alese de reclamant, actualizate începând cu data de 01.01.2016, ca urmare a aplicării noilor coeficienţi de ierarhizare şi trimiterea acesteia Casei de Pensii Sectoriale a MAI pentru stabilirea pensiei militare de stat.

Respinge excepţia inadmisibilităţii invocată de Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne ca neîntemeiată.

Respinge ca neîntemeiată cererea formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâta Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne având ca obiect plata drepturilor de pensie cuvenite în urma recalculării pensiei potrivit noilor coeficienţi de ierarhizare începând cu 01.01.2016.

Respinge ca neîntemeiată excepţia abuzului de drept invocată de pârâtul Ministerul Afacerilor Interne.".

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva acestei sentinţe, au declarat recurs reclamantul A. şi pârâtul Ministerul Afacerilor Interne.

Reclamantul A. a solicitat, în temeiul art. 488 alin. (1) pct. 5 şi 8 din C. proc. civ., admiterea recursului, casarea sentinţei recurate şi, în rejudecare, admiterea cererii astfel cum a fost formulată.

În motivarea recursului, după o amplă prezentare a situaţiei de fapt, recurentul arată că instanţa de fond a încălcat normele de procedură civilă în ceea ce priveşte soluţionarea cererii introductive şi a cererii precizatoare, respectiv a dispoziţiilor art. 13 din legea nr. 554/2004, art. 6 C. proc. civ. referitor la dreptul la un proces echitabil, în termen optim şi previzibil.

Mai arată recurentul că este greşită reţinerea instanţei de fond privind excepţia autorităţii de lucru judecat întrucât cererea formulată de reclamant ce a făcut obiectul dosarului nr. x/2017 instanţa nu a analizat fondul litigiului din lipsa actelor administrative care nu au fost publicate în Monitorul Oficial.

Prin recursul incident recurentul-pârât Ministerul Afacerilor Interne a criticat sentinţa primei instanţe în privinţa soluţiei de respingere a excepţiei lipsei interesului, solicitând admiterea recursului, casarea în parte a sentinţei atacate şi admiterea excepţiei lipsei de interes cu consecinţa respingerii acţiunii ca atare.

Arată recurentul că reclamantul nu poate obţine un folos practic, întrucât necontestând actele administrative cu caracter individual prin care acestuia i-au fost stabilite drepturile salariale, în mod evident nu poate obţine un cuantum mai mare al drepturilor salariale în perioada vizată.

4. Apărările formulate în cauză

Intimaţii-pârâţi au formulat întâmpinare, recurentul-pârât Ministerul Afacerilor Interne a invocat excepţia nulităţii recursului şi excepţia netimbrării recursului reclamantului.

Pe fondul recursului, au solicitat respingerea acestuia, apreciind că sentinţa primei instanţe este temeinică şi legală.

II. Soluţia instanţei de recurs

Cu titlu preliminar, Înalta Curte urmează să respingă excepţia nulităţii recursului pentru nemotivare, invocată de recurentul-pârât prin întâmpinare, constatând că recurentul-reclamant a formulat critici de nelegalitate care se circumscriu motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. şi a dezvoltat argumentele pentru care a apreciat că pronunţarea hotărârii recurate a fost dată cu încălcarea normelor de procedură.

Analizând actele şi lucrările dosarului, precum şi sentinţa recurată, în raport de motivele de casare invocate, Înalta Curte constată că recursul principal declarat de reclamantul A. şi recursul incident declarat de pârâtul Ministerul Afacerilor Interne sunt nefondate, pentru următoarele considerente:

Motivul de casare prevăzut de dispoziţiile art. 488 pct. 5) C. proc. civ., "când, prin hotărârea dată, instanţa a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancţiunea nulităţii", este nefondat. Acesta vizează neregularităţi de ordin procedural sancţionate cu nulitatea de art. 174 C. proc. civ., care defineşte nulitatea ca fiind sancţiunea care lipseşte total sau parţial de efecte actul de procedură efectuat cu nerespectarea cerinţelor legale, de fond sau de formă, fiind absolută, atunci când cerinţa nerespectată este instituită printr-o normă care ocroteşte un interes public, şi relativă, în cazul în care cerinţa nerespectată este instituită printr-o normă care ocroteşte un interes privat.

Concret, s-a imputat primei instanţe faptul că a încălcat dreptul la un proces echitabil, în termen optim şi previzibil prin aceea că nu a obligat pârâţii să comunice actele atacate împreună cu întreaga documentaţie care a stat la baza emiterii lor, inclusiv întîmpinările depuse în cauză, aspecte solicitate prin cererea introductivă şi cererea precizatoare.

Raportat la motivele invocate de recurent, Înalta Curte constată că nu există neregularităţi de ordin procedural care să fie sancţionate cu nulitatea.

Înalta Curte apreciază că nu au fost încălcate prevederile art. 13 din Legea nr. 554/2004 şi art. 6, 7, 8 sau 206 C. proc. civ., în maniera în care a procedat prima instanţă la soluţionarea fondului cauzei.

Astfel, din analiza înscrisurilor existente la dosar rezultă reclamantul A. a fost citat cu menţiunea de a depune răspuns întâmpinările depuse de Inspectoratul General al Poliţiei Române şi Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Olt, astfel cum rezultă din procesul-verbal de înmânare aflate la dosar antemenţionat.

Totodată, lecturând încheierile de şedinţă aflate la dosarul cauzei rezultă că instanţa de fond a făcut toate demersurile necesare în vederea lămuririi cauzei sub toate aspectele invocate.

Astfel, prin încheierea de şedinţă din data de 15.01.2021, pentru justa soluţionare a cauzei, instanţa de fond a dispus următoarele măsuri:

- a pus în vedere reclamantului în special, dar şi pârâţilor, să depună la dosar, în copie, cererea de chemare în judecată şi cererea adiţională/modificatoare care au făcut obiectul dosarului Tribunalului Bucuresti în care s-a mai pronunţat o hotărâre în raport de care se invocă autoritatea de lucru judecat - dosar x/2017 Tribunalul Bucureşti; să se depună cererea de recurs împotriva sentinţei Tribunalului Bucureşti şi decizia Curţii de Apel Bucureşti în soluţionarea recursului;

- a pus în vedere ca reclamantul să precizeze în concret, pentru punctul 2, actele administrative pe care le contestă, având in vedere si conţinutul întâmpinării MAI, f 37-38 dosar Tribunal sau filele x din întâmpinare, răspunsul IPJ Olt, f 52-53 dosar Trib. Bucureşti;

- a apreciat necesar ca reclamantul să precizeze care sunt cele 6 luni consecutive, la care face referire la punctul 3.

De asemenea, faţă de solicitările reclamantului înregistrate la Curte de Apel Craiova la data de 25.01.2021, prin încheierea de şedinţă din data de 29.01.2021, instanţa de fond a dispus următoarele măsuri:

- a emis adresă către pârâţii Ministerul Afacerilor Interne, Inspectoratul General al Poliţiei Române şi Inspectoratul de Poliţie Judeţean Olt, pentru a comunica dacă au fost emise ordinele invocate de reclamant în cererea adiţională de la dosar Tribunal pct. 2, precum şi cele menţionate la pct. 3 din precizările de la acest termen, aflate la fila x verso dosar Curtea de Apel, sens în care li se vor înainta şi aceste precizări;

- a comunicat reclamantului întâmpinările depuse în dosarul Tribunalului Bucureşti de către pârâţii Guvernul României şi Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne, precum şi copie adresă emisă de IPJ Olt, dosar Tribunal Bucureşti;

- a comunicat către pârâţi cererea adiţională aflată la dosar Tribunalul Bucureşti, precum şi precizările aflate la dosar Curte Apel;

- a prorogat discutarea celorlalte incidente, inclusiv stabilirea competentei, în raport şi de precizările ce vor fi făcute.

Dispoziţiile instanţei au fost aduse la îndeplinire astfel cum rezultă din înscrisurile existente la dosar nr. x/2020, Curtea de Apel Craiova, inclusiv răspunsul la întâmpinarea pârâtei Casa de Pensii Sectoriale a MAI, fila x, şi la întâmpinarea Guvernului României, fila x, depus de reclamantul A..

Prin încheirea de şedinţă din data de 26.02.2021, instanţa de fond a mai dispus următoarele măsuri:

- a respins excepţia netimbrării pentru primul capăt de cerere;

- a luat act de modificările capetelor de cerere 1 şi 2 din cererea introductivă a reclamantului;

- a comunicat răspunsurile la întâmpinare către pârâte;

- a pus în vedere reclamantului să precizeze dacă formulează toate capetele de cerere în contradictoriu cu toţi pârâţii sau, în caz contrar să indice pârâţii în raport cu fiecare capăt de cerere, şi de asemenea să precizeze dacă pentru sumele suplimentare solicitate este necesară emiterea unei decizii de revizuire;

- a emis adresă către IPJ Olt - Serviciul Resurse Umane pentru a comunica instanţei dacă există acte administrative individuale emise IPJ Olt privind determinarea salariului reclamantului, acte care să îşi producă efectele în cele şase luni luate ca bază de calcul la determinarea cuantumului pensiei, iar în caz afirmativ să fie depuse la dosar;

- a citat Casa de Pensii Sectorială a MAI pentru a preciza dacă pentru sumele suplimentare solicitate este necesară emiterea unei decizii de revizuire;

- a amânat cauza şi pentru observarea înscrisurilor depuse la dosar în data de 26.02.2021.

Actele dosarului nr. x/2020 al Curţii de Apel Craiova demonstrează că participanţii la proces au fost legal citaţi şi prezenţi în sala de şedinţă, iar instanţa de judecată în virtutea rolului activ a depus toate diligenţele în vederea stabilirii stării de fapt şi de drept din speţă, în scopul aflării adevarului şi pentru justa soluţionare a cauzei.

În acest context, nefondat se reclamă încălcarea dreptului de la un proces echitabil, în termen optim şi previzibil sau a dispoziţiilor art. 13 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ.

Faptul că instanţa a apreciat sau nu utilitatea unor probe nu poate fi în niciun caz imputat acesteia ca şi o încălcarea a dreptului la apărare sau la un proces echitabil, faţă de dispoziţii art. 264 C. proc. civ. potrivit cărora "În vederea stabilirii existenţei sau inexistenţei faptelor pentru a căror dovedire probele au fost încuviinţate, judecătorul le apreciază în mod liber, potrivit convingerii sale, în afară de cazul când legea stabileşte puterea lor doveditoare.".

Sarcina aprecierii probelor revine instanţei, care va trebui să analizeze toate probele administrate, atât în mod individual, cât şi în ansamblul lor. Urmare a analizei efectuate, motivat, instanţa va putea înlătura anumite probe în funcţie de utilitatea lor, de convingerea pe care acestea i-o creează, de conduita părţilor, manifestată cu privire la proba în cauză, ceea ce înseamnă că o atare măsură procesuală este lăsată la aprecierea judecătorului.

Totodată, astfel cum s-a pronunţat şi practica judiciară în materie, probele aflate la dosar se vor aprecia ţinându-se seama şi de refuzul nejustificat al unei părţi de a prezenta probele scrise certe, a căror administrare nu poate avea loc decât cu acordul ei.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte conchide că nefondat reclamă recurentul în calea de atac, încălcarea dreptului la un proces echitabil.

Nefondate sunt şi criticile reclamantului vizând soluţia de admiterea a excepţiei autorităţii de lucru judecat prin raportare la dosarul nr. înregistrat la Tribunalul Bucureşti sub nr. x/2017*.

Astfel, prin sentinţa nr. 4906/2018 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, definitivă ca urmare a respingerii recursului, s-a respins acţiunea astfel cum a fost precizată ca neîntemeiată.

În speţa de faţă, reclamantul A. a chemat în judecată pârâtul Guvernul României solicitând anularea din H.G. nr. 0663/1999, H.G. nr. 070/2004, H.G. nr. 035/2007, H.G. nr. 0154/2010 şi H.G. nr. 0292/2011 cu motivarea că prin acestea au fost stabiliţi coeficienţi de ierarhizare pentru funcţia de adjunct şef poliţie municipiu III mai mici decât pentru funcţia de şef serviciu deşi aceasta din urmă este inferioară primeia.

În mod corect a apreciat instanţa de fond că sunt îndeplinite condiţiile autorităţii de lucru judecat, respectiv tripla identitate de părţi, obiect şi cauză.

Aşadar, în ambele dosare reclamant este A. iar pârât Guvernul României.

De asemenea, în cele două acţiuni s-a solicitat acelaşi lucru, anularea H.G. nr. 0663/1999, H.G. nr. 070/2004, H.G. nr. 035/2007, H.G. nr. 0154/2010 şi H.G. nr. 0292/2011, condiţia identităţii obiectului fiind astfel îndeplinită.

Cu privire la cauză, se constată că în ambele dosare a fost invocat acelaşi motiv de nelegalitate, respectiv stabilirea unor coeficienţi de salarizare mai mici pentru o funcţie superioară iar argumentele pentru susţinerea motivelor de nelegalitate sunt similare, cererile de chemare în judecată fiind asemănătoare sub acest aspect.

De asemenea, în acelaşi dosar, soluţionat de Tribunalul Bucureşti prin sentinţa 4906/18.07.2018, s-a solicitat şi anularea următoarelor acte administrative:

- anularea Dispoziţiei inspectorului şef al IPJ Olt care a fost pusă în aplicare începând cu data de 01.02.2002 cu un coeficient de ierarhizare de 4,00 pentru perioada 01.02.2002-01.01.2007;

- anularea Dispoziţiei inspectorului şef al IPJ Olt care a fost pusă în aplicare începând cu data de 01.01.2007 cu un coeficient de ierarhizare de 4,85 şi în continuare.

Aceste pretenţii au fost respinse, având, din punct de vedere procesual, natura unor capete de cerere accesorii.

Fiind îndeplinite şi în acest caz tripla identitate de părţi, obiect şi cauză nefiind invocate motive distincte de nelegalitate, în mod corect, instanţa de fond a admis excepţia autorităţii de lucru judecat şi faţă de acestea, neexistând elemente de diferenţiere relevante între cele două dosare.

Deopotrivă, Înalta Curte nu poate primi nici criticile referitoare faptul că motivarea instanţei de fond ar fi nefondată în ceea ce priveşte legalitatea hotărârilor de Guvern "întrucât este inadmisibil să califici ca legală o normă pe care nu o cunoşti".

În acest sens, este evident că acţiunea în dosarul de la Tribunalul Bucureşti a fost respinsă atât pentru faptul că s-a prescris dreptul de a solicita diferenţele salariale cât şi pentru că hotărârile de guvern contestate au fost legal emise.

Contrar aserţiunilor recurentului, nu există niciun argument care să determine casarea ori modificarea sentinţei pronunţată de prima instanţă, nefondat reclamându-se incidenţa motivelor de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ., de vreme ce instanţa de fond a respectat formele de procedură impuse de lege în derularea litigiului; actul juridic dedus judecăţii a fost corect interpretat, nesubzistând nici ipoteza încălcării dreptului la un proces echitabil, iar hotărârea recurată este consecinţa unei minuţioase examinări a probelor produse şi a unei judicioase aplicări a dispoziţiilor legale.

În ceea ce priveşte recursul declarat de pârâtul Ministerul Afacerilor Interne, Înalta Curte va respinge ca neîntemeiate criticile acestuia vizând soluţia de respingere a excepţiei lipsei interesului.

Aşadar, critica referitoare la necontestarea actelor individuale pentru stabilirea coeficienţilor nu reprezintă un motiv întemeiat în susţinerea excepţiei deoarece se solicită stabilirea acestora pentru viitor, în virtutea anulării unor acte cu forţă juridică superioară şi obţinerea unui cuantum superior al pensiei.

Aşadar, este corectă aserţiunea instanţei de fond în sensul că este lipsită de fundament excepţia lipsei de interes invocată de MAI, întrucât reclamantul urmăreşte stabilirea unui cuantum mai mare al pensiei iar legea prevede în acest sens că în situaţia în care, ulterior stabilirii şi/sau plăţii drepturilor de pensie, se constată diferenţe între sumele stabilite şi/sau plătite şi cele legal cuvenite, casa de pensii sectorială operează, din oficiu ori la cererea persoanelor îndreptăţite, modificările ce se impun, prin decizie de revizuire. (art. 65 alin. (1) din Legea 223/2015 privind pensiile militare de stat).

Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul principal declarat de reclamantul A. şi recursul incident declarat de pârâtul Ministerul Afacerilor Interne împotriva deciziei nr. 112/2021 din 9 aprilie 2021 a Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca nefondate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepţia nulităţii recursului invocată de intimatul pârât Ministerul Afacerilor de Externe.

Respinge recursul principal declarat de reclamantul A. şi recursul incident declarat de pârâtul Ministerul Afacerilor Interne împotriva deciziei nr. 112/2021 din 9 aprilie 2021 a Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca nefondate.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 21 februarie 2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României

scj