Asupra contestaţiei de faţă;
În baza actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin încheierea din data de 13 decembrie 2023, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală în dosarul nr. x/2023, a fost revocată măsura preventivă a controlului judiciar pe cauţiune luată faţă de inculpaţii A. şi B., prin ordonanţele nr. 705/P/2016 din data de 03.12.2020 ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie.
S-a constatat că bunul ce a făcut obiectul cauţiunii, în cuantum de 200.000 euro, consemnate de inculpata B. sub forma constituirii de garanţii reale imobiliare asupra imobilului situat în Bucureşti, Aleea x, a fost indisponibilizat prin ordonanţa de luare a măsurii sechestrului asigurător din 25 ianuarie 2022 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, în dosarul nr. x/2016.
S-a constatat că bunurile ce au făcut obiectul cauţiunii, în cuantum de 1.000.000 de euro, consemnate sub forma constituirii de garanţii reale imobiliare, pentru inculpatul A., au fost indisponibilizate prin ordonanţa de luare a măsurii sechestrului asigurător din 25 ianuarie 2022 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, în dosarul nr. x/2016.
S-a constatat că, prin încheierea din 25 ianuarie 2023, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală în dosarul nr. x/2022, definitivă prin decizia penală nr. 18 din 27 februarie 2023, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători în dosarul nr. x/2023, s-a dispus ridicarea măsurii sechestrului asigurător instituit prin ordonanţa nr. 705/P/2016 din data de 25 ianuarie 2022, asupra imobilului compus din teren şi construcţie (casă de locuit - parter şi etaj), în suprafaţă construită la sol de 96,67 mp şi garaj în suprafaţă de 54,19 mp, situat în Bucureşti, str. x (fosta x), sector 1 (CF: x).
Pentru a dispune astfel, instanţa de fond, deliberând asupra legalităţii şi temeiniciei măsurii preventive a controlului judiciar pe cauţiune luată faţă de inculpaţii A. şi B., în conformitate cu dispoziţiile art. 362 raportat la art. 208 alin. (5) din C. proc. pen., a constatat următoarele:
Prin rechizitoriul nr. x/2016 din data de 22 februarie 2022 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, au fost trimişi în judecată inculpaţii:
- A., în stare de libertate, sub măsura preventivă a controlului judiciar pe cauţiune, pentru săvârşirea infracţiunilor de complicitate la trafic de influenţă şi spălarea banilor, prevăzute de art. 48 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 291 din C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 şi art. 49 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 129/2019, ambele cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen., constând în aceea că: în datele de 19.09.2016 şi 07.02.2017, l-a ajutat pe inculpatul C. să pretindă de la martorul D. un comision de 10% din valoarea contractului pe care societatea acestuia îl avea cu Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 1, având ca obiect servicii pază, în schimbul influenţei pe care C. urma să o exercite asupra funcţionarilor responsabili din cadrul acestei Direcţii, atât în mod direct, cât şi prin intermediul primarului Sectorului 1 Bucureşti, A., pentru a asigura buna desfăşurare a contractului, atât sub forma plăţii la timp a facturilor, cât şi sub forma actualizării tarifelor, C. primind în baza acestei solicitări suma totală de 105.000 RON în numerar, precum şi suma de 8.640 RON sub forma plăţii unor facturi fiscale fictive emise de societatea E.. Ajutorul acordat de inculpatul A. a constat în faptul că acesta, cu prilejul celor două întâlniri pe care le-a avut cu martorul D. în biroul său din cadrul Primăriei Sectorului 1, i-a întărit acestuia convingerea că inculpatul C. este trimisul său şi că trebuie să ţină legătura cu acesta pentru buna desfăşurare a contractului, confirmând caracterul real al influenţei acestuia din urmă. În schimbul acestui ajutor, inculpatul A. a fost principalul beneficiar al sumelor primite de inculpatul C. de la martorul D. cu titlu de preţ al traficării influenţei; în perioada ianuarie 2008 - martie 2019, timp în care acesta a realizat venituri licite totale de 637.687 RON (reprezentând o medie de aproximativ o mie de euro pe lună), prin ascunderea adevăratului proprietar şi a adevăratei provenienţe a sumelor de bani, a procedat la depunerea de sume de bani în numerar prin intermediul fostei soţii, inculpata B., cu care convieţuieşte şi cu care are un copil minor, şi a menajerei F., în conturi bancare deschise pe numele acestora - în total 3.255.465 RON şi 231.117 euro; achiziţionarea de bunuri imobile pe numele fostei soţii, în sumă totală de 305.000 euro şi 470.000 RON, sume plătite de asemenea în numerar; acordarea unui împrumut, tot în numerar, către G., în cuantum de 920.000 de euro, prin intermediul fostei soţii; achiziţionarea tot prin intermediul fostei soţii de bijuterii, inclusiv diamante în valoare de 9.784.295 RON; restituirea, în perioada 2010 - 2012, pe parcursul unui an şi jumătate, în mai multe tranşe, în numerar, a sumei de 240.000 de RON, împrumutată în data de 13.09.2010 de la martorul H., prin intermediul inculpatei B., în contul căreia a fost transferată suma împrumutată şi care a fost utilizată în data de 15.09.2010 pentru achiziţionarea, pe numele acesteia, a unui autoturism de lux marca x, în valoare de 59.494 euro, toate aceste sume de bani având provenienţă infracţională;
- B., în stare de libertate, sub măsura preventivă a controlului judiciar pe cauţiune, pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la spălarea banilor, prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 49 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 129/2019, constând în aceea că, în perioada ianuarie 2008 - martie 2019, l-a ajutat pe inculpatul A. ca, prin ascunderea adevăratului proprietar şi a adevăratei provenienţe a sumelor de bani, să procedeze la depunerea de sume de bani în numerar, prin intermediul inculpatei, cei doi convieţuind şi având un copil minor, şi prin intermediul menajerei F., în conturi bancare deschise pe numele acestora - în total 3.255.465 RON şi 231.117 euro; achiziţionarea de bunuri imobile pe numele acesteia în sumă totală de 305.000 euro şi 470.000 RON, sume plătite de asemenea în numerar; acordarea unui împrumut, tot în numerar, către G., în cuantum de 920.000 de euro, prin intermediul acesteia; achiziţionarea, prin intermediul acesteia, de bijuterii, inclusiv diamante, în valoare de 9.784.295 RON; împrumutarea, în data de 13.09.2010, de la martorul H., a sumei de 240.000 de RON, prin intermediul inculpatei, în contul căreia a fost transferată suma împrumutată, care în data de 15.09.2010 a fost utilizată pentru achiziţionarea, de asemenea pe numele acesteia, a unui autoturism de lux marca x, în valoare de 59.494 euro şi restituirea ulterioară, în perioada 2010 - 2012, pe parcursul unui an şi jumătate, în mai multe tranşe, în numerar, a sumei împrumutate, toate aceste sume de bani având provenienţă infracţională.
În cursul urmăririi penale, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, în dosarul nr. x/2016, a dispus, prin ordonanţele din 03.12.2020, luarea măsurii controlului judiciar pe cauţiune cu un cuantum al cauţiunii de 1.000.000 de euro faţă de inculpatul A. şi cu un cuantum al cauţiunii de 200.000 de euro faţă de inculpata B., fiind instituite şi obligaţii pe durata acestora.
Măsurile preventive au fost prelungite succesiv în cursul urmăririi penale şi în procedura camerei preliminare, prin încheierile din 24 octombrie 2022 şi 26 octombrie 2022, s-a menţinut măsura preventivă a controlului judiciar pe cauţiune luată faţă de inculpaţi, astfel cum a fost modificată prin încheierea din 21 iulie 2022, pronunţată în dosarul nr. x/2022.4, rămasă definitivă prin necontestare.
Ulterior, măsura preventivă a controlului judiciar pe cauţiune luată faţă de inculpaţii A. şi B. a fost menţinută succesiv, pe parcursul cercetării judecătoreşti, prin încheierile din 14 decembrie 2022, 1 februarie 2023, 22 martie 2023, 19 aprilie 2023 (prin care s-a modificat conţinutul măsurii controlului judiciar pe cauţiune, luată faţă de inculpata B. prin ordonanţa din data de 03.12.2020 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, în dosarul nr. x/2016, în sensul înlăturării obligaţiei impuse inculpatei de a nu lua legătura cu martorii I. şi F.), 10 mai 2023, 26 iunie 2023, 8 august 2023 şi 20 septembrie 2023.
Prin încheierea din 1 noiembrie 2023, s-a revocat măsura preventivă a controlului judiciar pe cauţiune luată faţă de inculpaţii A. şi B., prin ordonanţele nr. 705/P/2016 din data de 03.12.2020 ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie.
S-a constatat că bunurile ce au făcut obiectul cauţiunii în cuantum de 1.000.000 de euro, consemnată sub forma constituirii de garanţii reale imobiliare, sunt indisponibilizate prin ordonanţa de luare a măsurii sechestrului asigurător din 25 ianuarie 2022 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, în dosarul nr. x/2016.
S-a dispus restituirea către inculpata B. a cauţiunii în cuantum de 200.000 euro, consemnată sub forma constituirii de garanţii reale imobiliare asupra imobilului situat în Bucureşti, Aleea x.
Prin decizia penală nr. 78 din 13 noiembrie 2023, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători în dosarul nr. x/2023, s-a admis contestaţia formulată de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie împotriva încheierii din data de 1 noiembrie 2023, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală în dosarul nr. x/2023, s-a desfiinţat, în parte, încheierea atacată şi, în rejudecare, s-a menţinut măsura preventivă a controlului judiciar pe cauţiune luată faţă de inculpaţii A. şi B..
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală a fixat termen pentru verificarea în continuare a legalităţii şi temeiniciei măsurii preventive la data de 13 decembrie 2023.
Examinând măsurile preventive dispuse în cauză, prin prisma dispoziţiilor legale incidente şi a apărărilor formulate, instanţa de fond a reţinut următoarele:
Conform art. 362 alin. (2) din C. proc. pen., în cauzele în care faţă de inculpat s-a dispus o măsură preventivă, instanţa este datoare să verifice în cursul judecăţii, în şedinţă publică, legalitatea şi temeinicia măsurii preventive procedând potrivit dispoziţiilor art. 208 din C. proc. pen., dacă subzistă temeiurile care au determinat luarea măsurii preventive, înainte de expirarea duratei acesteia sau dacă au apărut temeiuri noi care să justifice menţinerea acestei măsuri.
Orice măsură preventivă poate fi dispusă, astfel cum o impun dispoziţiile art. 202 alin. (1) din C. proc. pen., dacă există probe sau indicii temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă că o persoană a săvârşit o infracţiune şi numai dacă este necesară asigurării bunei desfăşurări a procesului penal, împiedicării sustragerii inculpatului de la urmărirea penală sau judecată sau pentru a preveni săvârşirea unei noi infracţiuni.
Potrivit art. 216 alin. (1) din C. proc. pen., în cursul urmăririi penale, procurorul poate dispune luarea măsurii controlului judiciar pe cauţiune faţă de inculpat, dacă sunt întrunite condiţiile prevăzute la art. 223 alin. (1) şi (2), luarea acestei măsuri este suficientă pentru realizarea scopului prevăzut la art. 202 alin. (1), iar inculpatul depune o cauţiune a cărei valoare este stabilită de către organul judiciar.
În conformitate cu art. 217 alin. (4) din C. proc. pen., cauţiunea garantează participarea inculpatului la procesul penal şi respectarea de către acesta a obligaţiilor prevăzute la alin. (3), iar potrivit alin. (6), instanţa de judecată, prin hotărâre, dispune restituirea cauţiunii.
În conformitate cu dispoziţiile art. 242 alin. (1) din C. proc. pen., măsura preventivă se revocă, din oficiu sau la cerere, în cazul în care au încetat temeiurile care au determinat-o ori au apărut împrejurări noi din care rezultă nelegalitatea măsurii. Aşadar, revocarea intervine ori de câte ori măsura preventivă şi-a pierdut caracterul necesar şi proporţional.
În prezenta cauză, s-a reţinut că inculpaţii A. şi B. au fost trimişi în judecată prin rechizitoriul nr. x/2016 din 22 februarie 2022 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, în stare de control judiciar pe cauţiune.
Pe parcursul procesului penal, procedând la examinarea periodică a măsurii controlului judiciar pe cauţiune, luată faţă de inculpaţi, instanţa de fond a constatat că măsura se menţine prin raportare la stadiul procesual, administrarea în continuare a mijloacelor probatorii, în scopul derulării în bune condiţii a cercetării judecătoreşti şi pentru garantarea obligaţiilor impuse, apreciindu-se ca fiind proporţională cu gravitatea acuzaţiei aduse inculpaţilor şi necesară pentru realizarea scopului urmărit prin dispunerea acesteia, respectiv prezervarea probatoriului şi buna desfăşurare a procesului penal, astfel cum prevăd dispoziţiile art. 202 alin. (3) din C. proc. pen.
Efectuându-se, în dinamica actelor de procedură, o analiză a subzistenţei temeiurilor avute în vedere la luarea măsurii preventive a controlului judiciar pe cauţiune faţă de inculpaţii B. şi A., în raport de momentul procesual în care se află în prezent dosarul, de administrarea probelor solicitate suplimentar de către inculpaţi şi posibilitatea acestora de a da declaraţii, s-a constatat că nu mai există vreo suspiciune de influenţare a bunei desfăşurări a procesului penal, pentru realizarea scopului urmărit prin dispunerea măsurii, respectiv prezervarea probatoriului.
Astfel, apreciind că scopul măsurii preventive a fost atins în prezenta cauză, instanţa de fond a revocat măsura controlului judiciar pe cauţiune luată faţă de inculpaţii A. şi B..
Din actele dosarului, s-a constatat că, prin ordonanţa din data de 03.12.2020 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, inculpata B. a depus o cauţiune în cuantum de 200.000 euro, sub forma constituirii de garanţii reale imobiliare asupra imobilului situat în Bucureşti, Aleea x .
Realizându-se o analiză şi a conţinutului ordonanţei de luare a măsurii sechestrului asigurător din 25 ianuarie 2022 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, în dosarul nr. x/2016, s-a constatat că bunul ce a făcut obiectul cauţiunii în cuantum de 200.000 euro, consemnate de inculpata B. sub forma constituirii de garanţii reale imobiliare asupra imobilului situat în Bucureşti, Aleea x, a fost indisponibilizat prin ordonanţa de luare a măsurii sechestrului asigurător şi astfel nu s-a putut dispune restituirea către inculpată a cuantumului cauţiunii.
De asemenea, s-a constatat că, prin ordonanţa din data de 03.12.2020 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, privind luarea măsurii controlului judiciar pe cauţiune faţă de inculpatul A., s-a depus o cauţiune în cuantum de 1.000.000 de euro, sub forma constituirii de garanţii reale imobiliare asupra mai multor bunuri imobile, respectiv imobilul situat în Bucureşti, Şos. x, imobilul situat în Bucureşti, strada x nr. 18 şi imobilul situat în Bucureşti, care au fost indisponibilizate prin ordonanţa de luare a măsurii sechestrului asigurător din 25 ianuarie 2022 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, în dosarul nr. x/2016.
Prin încheierea din 25 ianuarie 2023, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală în dosarul nr. x/2022, definitivă prin decizia penală nr. 18 din 27 februarie 2023, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători în dosarul nr. x/2023, s-a dispus ridicarea măsurii sechestrului asigurător instituit prin ordonanţa nr. 705/P/2016 din data de 25 ianuarie 2022, asupra imobilului compus din teren şi construcţie (casă de locuit - parter şi etaj), în suprafaţă construită la sol de 96,67 mp şi garaj în suprafaţă de 54,19 mp, situat în Bucureşti, str. x (CF: x), apreciindu-se că actele materiale reţinute în sarcina inculpaţilor nu au absolut nicio legătură cu acest imobil care a fost dobândit în anul 2003, prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x din 25 aprilie 2003 de către BNP J., deci mult anterior perioadei infracţionale reţinute în cauză.
Împotriva încheierii din data de 13 decembrie 2023, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală în dosarul nr. x/2023, a formulat contestaţie, în termen legal, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, dosarul fiind înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 Judecători, sub numărul x/2023, la data de 22 decembrie 2023.
Susţinerile reprezentantului Ministerului Public, ale intimaţilor inculpaţi, prin apărători aleşi, precum şi ultimul cuvânt al acestora, au fost consemnate în partea introductivă a prezentei decizii, motiv pentru care nu vor mai fi reluate.
Prin contestaţia formulată, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie a solicitat admiterea căii de atac şi desfiinţarea încheierii din 13 decembrie 2023, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală în dosarul x/2023, cu consecinţa menţinerii măsurii preventive a controlului judiciar pe cauţiune faţă de inculpaţii A. şi B..
A fost criticată soluţia primei instanţe, apreciindu-se că, în cauză, nu au încetat temeiurile care au stat la baza luării măsurii controlului judiciar pe cauţiune şi nici nu au intervenit împrejurări noi, de natura celor prevăzute de dispoziţiile art. 242 alin. (1) din C. proc. pen., care să justifice revocarea măsurii preventive, aceasta fiind în continuare necesară pentru îndeplinirea scopurilor avute în vedere la momentul iniţial, şi anume buna desfăşurare a procesului penal, prevenirea săvârşirii de noi infracţiuni şi înlăturarea stării de pericol pentru ordinea publică.
Examinând contestaţia formulată Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, prin prisma motivelor invocate, precum şi a dispoziţiilor legale incidente, Înalta Curte - Completul de 5 Judecători constată că aceasta este nefondată, pentru următoarele considerente:
Legea procesual penală reglementează măsurile preventive în dispoziţiile art. 202 şi următoarele din C. proc. pen., stabilind, pentru fiecare în parte, condiţiile ce se impun a fi îndeplinite, dar şi caracterul gradual al acestora, lăsând la latitudinea judecătorului/instanţei de a se orienta la una sau la alta, în funcţie de gravitatea faptei, dar şi de celelalte elemente care caracterizează persoana inculpatului.
Astfel, potrivit dispoziţiilor art. 202 alin. (1) din C. proc. pen., măsurile preventive pot fi dispuse dacă există probe sau indicii temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă că o persoană a săvârşit o infracţiune şi dacă sunt necesare în scopul asigurării bunei desfăşurări a procesului penal, al împiedicării sustragerii suspectului ori a inculpatului de la urmărirea penală sau de la judecată ori al prevenirii săvârşirii unei alte infracţiuni.
În alin. (3) al aceluiaşi articol se arată că orice măsură preventivă trebuie să fie proporţională cu gravitatea acuzaţiei aduse persoanei faţă de care este luată şi necesară pentru realizarea scopului urmărit prin dispunerea acesteia.
Conform art. 216 alin. (1) din C. proc. pen., în cursul urmăririi penale, procurorul poate dispune luarea măsurii controlului judiciar pe cauţiune faţă de inculpat, dacă sunt întrunite condiţiile prevăzute la art. 223 alin. (1) şi (2), luarea acestei măsuri este suficientă pentru realizarea scopului prevăzut la art. 202 alin. (1), iar inculpatul depune o cauţiune a cărei valoare este stabilită de către organul judiciar.
Potrivit art. 362 alin. (2) din C. proc. pen., în cauzele în care faţă de inculpat s-a dispus o măsură preventivă, instanţa este datoare să verifice, în tot cursul judecăţii, până la pronunţarea hotărârii, în şedinţă publică, legalitatea şi temeinicia măsurii preventive, procedând potrivit dispoziţiilor art. 208.
Conform art. 208 alin. (5) din C. proc. pen., în tot cursul judecăţii, până la pronunţarea hotărârii, instanţa verifică, prin încheiere, din oficiu, periodic, dar nu mai târziu de 60 de zile, dacă subzistă temeiurile care au determinat luarea măsurii controlului judiciar ori a controlului judiciar pe cauţiune sau dacă au apărut temeiuri noi, care să justifice menţinerea acestei măsuri. Dispoziţiile art. 207 alin. (3 - (5) se aplică în mod corespunzător.
Potrivit dispoziţiilor art. 242 alin. (1) din C. proc. pen., măsura preventivă se revocă, din oficiu sau la cerere, în cazul în care au încetat temeiurile care au determinat-o ori au apărut împrejurări noi din care rezultă nelegalitatea măsurii, dispunându-se, în cazul reţinerii şi arestării preventive, punerea în libertate a suspectului ori a inculpatului, dacă nu este arestat în altă cauză.
În speţă, se constată că în mod just s-a dispus de către prima instanţă revocarea măsurii preventive a controlului judiciar pe cauţiune, prin încheierea în prezent contestată, din data de 13 decembrie 2023, aspectele invocate de Ministerul Public în calea de atac nefiind de natură să determine reconsiderarea acestei soluţii, în sensul menţinerii măsurii preventive faţă de inculpaţii A. şi B..
Astfel, Înalta Curte - Completul de 5 Judecători, în acord cu instanţa de fond, reţine că temeiurile care au determinat luarea faţă de inculpaţi a măsurii controlului judiciar pe cauţiune, în cursul urmăririi penale, au încetat, fiind îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 242 alin. (1) din C. proc. pen. pentru a se dispune revocarea măsurii. Chiar dacă, în cauză, se menţine suspiciunea rezonabilă de comitere a infracţiunilor cu privire la care se desfăşoară judecata - complicitate la trafic de influenţă şi spălarea banilor (A.) şi, respectiv, complicitate la infracţiunea de spălarea banilor (B.), măsura preventivă nu îşi mai păstrează caracterul necesar, în raport cu scopul ce a fost avut în vedere la momentul dispunerii sale, şi anume asigurarea prezenţei inculpaţilor la judecată, împiedicarea sustragerii acestora, respectiv evitarea influenţării probatoriului.
În urma evaluării particularităţilor cauzei şi a conduitei procesuale a inculpaţilor, văzând stadiul cercetării judecătoreşti şi probatoriile ce urmează a mai fi administrate de către instanţa de fond, la solicitarea acestora, se constată că măsura preventivă a controlului judiciar pe cauţiune nu mai este în continuare necesară pentru realizarea scopului prevăzut la art. 202 alin. (1) din C. proc. pen., nemaiexistând suspiciunea de influenţare a bunei desfăşurări a procesului penal.
Nu în ultimul rând, deşi măsura preventivă ce a fost dispusă în cauză (prin ordonanţele nr. 705/P/2016 din data de 03.12.2020 ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie) are o durată legală, conform dispoziţiilor art. 2151 alin. (8) din C. proc. pen., în urma evaluării împrejurărilor concrete ale cauzei, circumscrise dinamicii procesului penal, în raport cu care măsurile preventive dispuse trebuie să fie permanent adaptate condiţiilor procesuale, instanţa de control judiciar apreciază că această durată, semnificativă, a dobândit caracter nerezonabil şi excesiv la acest moment procesual.
Pentru considerentele expuse, în temeiul dispoziţiilor art. 4251 alin. (7) pct. 1 lit. b) din C. proc. pen., se va respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie împotriva încheierii din data de 13 decembrie 2023, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală în dosarul nr. x/2023.
În temeiul art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare ocazionate cu soluţionarea prezentei cauze vor rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie împotriva încheierii din data de 13 decembrie 2023, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală în dosarul nr. x/2023.
În temeiul art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare ocazionate cu soluţionarea prezentei cauze rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 10 ianuarie 2024.