Ședințe de judecată: Mai | | 2025
Sunteți aici: Pagina de început » Detalii jurisprudență

R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
Secţia I civilă

Decizia nr. 1131/2024

Decizia nr. 1131

Şedinţa publică din data de 19 aprilie 2024

Deliberând asupra conflictului negativ de competenţă, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Paşcani la data de 01 aprilie 2024, înregistrată sub nr. x/2024 şi precizată la termenul de judecată din data de 02 aprilie 2024, reclamanta A. a solicitat în contradictoriu cu pârâtul B., emiterea unui ordin de protecţie împotriva acestuia, cu luarea următoarelor măsuri: obligarea pârâtului la păstrarea unei distanţe minime faţă de reclamantă, faţă de domiciliul acesteia din sat şi comuna Boghicea, jud. Neamţ, fată de fiica minoră a părţilor, C. şi faţă de unitatea de învăţământ a acesteia, Liceul Teoretic "D." din comuna Hălăuceşti, jud. Iaşi şi respectiv Liceul Teoretic "E." din mun. Roman, jud. Neamţ, interzicerea pentru pârât a oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondenţă sau în orice alt mod, cu reclamanta şi cu fiica minoră a părţilor, obligarea pârâtului de a preda poliţiei armele deţinute şi încredinţarea minorei/stabilirea reşedinţei acesteia la mama reclamantă.

2. Hotărârile care au generat conflictul de competenţă

2.1. Prin sentinţa civilă nr. 555/2024 din 02 aprilie 2024, Judecătoria Paşcani, secţia civilă a admis excepţia necompetenţei teritoriale, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Roman.

A reţinut instanţa că art. 40 alin. (1) din Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei domestice stabileşte competenţa teritorială în favoarea judecătoriei în a cărei circumscripţie îşi are domiciliul sau reşedinţa victima, aceasta fiind o normă atributivă de competenţă teritorială absolută, de ordine publică.

Instanţa a reţinut că domiciliul legal al reclamantei este în sat şi comuna Boghicea, jud. Neamţ, iar reclamanta a formulat acţiunea în nume propriu, considerându-se a fi o victimă a comportamentului fostului soţ şi a solicitat a fi dispuse şi o serie de măsuri privitoare la fiica minoră a părţilor.

Având în vedere faptul că domiciliul de drept şi de fapt al reclamantei, presupusă victimă, nu se află în circumscripţia Judecătoriei Paşcani, ci în sat şi comuna Boghicea, judeţul Neamţ, localitate aflată în circumscripţia Judecătoriei Roman, instanţa a admis excepţia necompetenţei teritoriale exclusive a Judecătoriei Paşcani, invocată din oficiu.

2.2. Prin sentinţa civilă nr. 833/2024 din data de 05 aprilie 2024, Judecătoria Roman a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu. A declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Paşcani, a constatat conflictul negativ şi a înaintat dosarul pentru soluţionare Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

A reţinut instanţa că în cauză, reclamanta a înţeles să sesizeze instanţa de la domiciliul minorei, localitatea Hălăuceşti, judeţul Iaşi, în numele căreia a formulat iniţial cererea, respectiv Judecătoria Paşcani. A apreciat că revine competenţa de a judeca acestei instanţe şi în virtutea art. 116 C. proc. civ. cu referire la H.G. nr. 102/2021 chiar dacă, ulterior, în faţa instanţei, a arătat că respectiva cerere este formulată atât în nume personal cât şi în numele fiicei sale minore, C..

A precizat că prin alegerea de competenţă efectuată a fost consolidată competenţa teritorială de soluţionare a cauzei în favoarea instanţei de la domiciliul victimei minore, respectiv Judecătoria Paşcani, faţă de prevederile art. 116 C. proc. civ., deşi reclamanta A. a precizat ulterior că această cerere a fost formulată şi în nume personal, nu doar în numele minorei şi că ea, în calitate de reprezentant legal, are domiciliul în comuna Boghicea, judeţul Neamţ.

De asemenea, instanţa a mai apreciat ca fiind irelevant faptul că la acest moment, minora doreşte să locuiască la mamă, câtă vreme la momentul sesizării cererii domiciliul victimei minore era în comuna Hălăuceşti, judeţul Iaşi.

II. Considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu privire la prezentul conflict negativ de competenţă

Înalta Curte, competentă să soluţioneze conflictul conform art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., reţine următoarele:

Obiectul cauzei îl constituie solicitarea reclamantei A., în nume propriu şi în calitate de reprezentant legal al minorei C., de emitere a unui ordin de protecţie în favoarea reclamantelor, împotriva pârâtului B., în procedura Legii nr. 217/2003.

Instanţele aflate în conflict şi-au declinat reciproc competenţa apreciind în mod diferit incidenţa art. 40 alin. (1) din Legea nr. 217/2003, potrivit căruia competenţa de soluţionare a pricinii aparţine instanţei de pe raza teritorială în care îşi are domiciliul victima, cele două victime având domicilii în circumscripţiile a două instanţe diferite.

Potrivit dispoziţiilor art. 38 alin. (1) din Legea nr. 217/2003, persoana a cărei viaţă, integritate fizică sau psihică ori libertate este pusă în pericol printr-un act de violenţă din partea unui membru al familiei poate solicita instanţei ca, în scopul înlăturării stării de pericol, să emită un ordin de protecţie.

Totodată, art. 40 din acelaşi act normativ prevede: "(1) Cererea pentru emiterea ordinului de protecţie este de competenţa judecătoriei de pe raza teritorială în care îşi are domiciliul sau reşedinţa victima. (2) Cererea pentru emiterea ordinului poate fi introdusă de victimă personal sau prin reprezentant legal [...]".

Ca atare, procedura reglementă de art. 40 din Legea nr. 217/2003 are în vedere situaţia în care cererea de emitere a ordinului de protecţie este adresată instanţei direct de către victimă sau în numele acesteia de către persoanele abilitate de lege în acest sens.

În speţă, reclamanta A. a solicitat emiterea unui ordin de protecţie în favoarea sa şi a minorei C., împotriva pârâtului B., aşadar în favoarea a două victime.

Potrivit dispoziţiilor art. 116 C. proc. civ., reclamantul are alegerea între mai multe instanţe deopotrivă competente.

În vreme ce domiciliul reclamantei A. se află în jud. Neamţ, în circumscripţia Judecătoriei Roman, domiciliul minorei C., potrivit sentinţei civile nr. 871/04.05.2017 pronunţate de Judecătoria Paşcani în dosarul nr. x/2016, se află la tată, în comuna Hălăuceşti, sat Hălăuceşti, judeţul Iaşi.

Această din urmă comună se află în circumscripţia Judecătoriei Paşcani, instanţă învestită de reclamantă A. cu cererea de emitere a ordinului de protecţie.

Aşadar, prin alegerea de competenţă efectuată, a fost consolidată de însăşi reclamanta A. competenţa teritorială de soluţionare a cauzei în favoarea instanţei de la domiciliul victimei minore, fiica reclamantei, respectiv Judecătoria Paşcani, faţă de prevederile art. 116 C. proc. civ. sus citat.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare în favoarea Judecătoriei Paşcani.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Paşcani.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 19 aprilie 2024.