Şedinţa publică din data de 12 septembrie 2022
Asupra cererii de recurs de faţă;
Din examinarea lucrărilor cauzei, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Acţiunea disciplinară
Prin acţiunea disciplinară înregistrată pe rolul secţiei pentru judecători în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii sub nr. x/2021, Inspecţia Judiciară a solicitat ca, prin hotărârea ce se va pronunţa, să se dispună aplicarea uneia dintre sancţiunile prevăzute de art. 100 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pârâtei A., magistrat-asistent în cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, cu privire la săvârşirea abaterii disciplinare prevăzute de art. 99 lit. r) teza I din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare (în cele ce urmează "Legea nr. 303/2004").
2. Hotărârea instanţei disciplinare
Prin Hotărârea nr. 20J din 17 noiembrie 2021 a secţiei pentru judecători în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii, cu unanimitate, a fost admisă acţiunea disciplinară formulată de Inspecţia Judiciară împotriva doamnei A., magistrat-asistent în cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal cu privire la săvârşirea abaterii disciplinare prevăzute de art. 99 lit. r) teza I din Legea nr. 303/2004 şi, cu majoritate, în baza art. 100 lit. b) din Legea nr. 303/2004, a fost aplicată doamnei A. sancţiunea disciplinară constând în "diminuarea indemnizaţiei de încadrare lunare brute cu 15% pentru o perioadă de 2 luni", reţinându-se considerentele arătate în cele de mai jos.
A fost exprimată şi o opinie separată în ceea ce priveşte individualizarea sancţiunii, respectiv, în sensul aplicării sancţiunii disciplinare constând în "avertisment" pentru săvârşirea abaterii disciplinare prevăzute de art. 99 lit. r) teza I din Legea nr. 303/2004.
În raport cu situaţia de fapt, s-a reţinut că sunt îndeplinite cumulativ elementele constitutive ale abaterii disciplinare prevăzute de art. 99 lit. r) teza I din Legea nr. 303/2004. Sub aspect obiectiv, abaterea disciplinară constă în neîndeplinirea obligaţiei de a redacta hotărârile judecătoreşti în termenele prevăzute de lege, iar din punct de vedere al laturii subiective, se impune ca aceste fapte să fie imputabile judecătorului, fiind exclusă orice cauză care exonerează magistratul de răspundere disciplinară.
Instanţa disciplinară a reţinut aplicabilitatea în cauză a dispoziţiilor art. 66 alin. (4) şi art. 71 din Legea nr. 303/2004.
Sub aspectul laturii obiective a abaterii disciplinare, s-a reţinut că, la 06.07.2021 (data finalizării cercetării disciplinare), doamna magistrat-asistent A. înregistra un număr de 279 hotărâri neredactate în termenul legal, iar, la 01.11.2021, pârâta înregistra un număr de 185 hotărâri restante (dintre care 18 hotărâri redactate în concept), cele mai vechi fiind 7 hotărâri pronunţate la 27.02.2020.
Din perspectiva volumului de muncă, instanţa disicplinară a reţinut că: (i) în anul 2019, pârâta a participat la 7 şedinţe de judecată; a avut 358 dosare rulate; 229 dosare soluţionate şi 180 hotărâri revenite spre redactare, faţă de media secţiei în cadrul căreia funcţionează de: 7 şedinţe de judecată; 484 dosare rulate; 263 dosare soluţionate şi 199 hotărâri revenite spre redactare. Pârâta a redactat un număr de 93 decizii care i-au fost repartizate (atât decizii repartizate la redactat în anul curent, cât şi din anul anterior); (ii) în anul 2020, pârâta a participat la 8 şedinţe de judecată; a avut 399 dosare rulate; 260 dosare soluţionate şi 222 hotărâri revenite spre redactare, faţă de media secţiei în cadrul căreia funcţionează de: 8 şedinţe de judecată; 451 dosare rulate; 249 dosare soluţionate şi 202 hotărâri revenite spre redactare. Pârâta a redactat un număr de 138 decizii care i-au fost repartizate (atât decizii repartizate la redactat în anul curent, cât şi din anul anterior); (iii) în perioada 01.01.2021 - 31.03.2021, pârâta a participat la 2 şedinţe de judecată; în lunile ianuarie - februarie 2021 a rulat 99 dosare; a participat la soluţionarea a 62 de cauze şi i-au revenit 55 hotărâri spre redactare, faţă de media secţiei de: 72 dosare rulate; 44 cauze soluţionate şi 58 hotărâri revenite spre redactare. Pârâta a redactat un număr de 40 decizii care i-au fost repartizate (atât decizii repartizate la redactat în anul curent, cât şi din anul anterior) în condiţiile în care a avut de pregătit şi a participat la 2 şedinţe de judecată; (iv) în perioada de referinţă 01.04.2021 - 03.06.2021, doamna magistrat-asistent nu a mai participat la nici o şedinţă de judecată şi nu a mai primit spre redactare alte decizii; a redactat efectiv un număr de 41 de hotărâri, dintre care 38 de decizii (atât decizii repartizate la redactat în anul curent, cât şi din anul anterior); (v) în cursul lunii iunie 2021, doamna magistrat-asistent a fost planificată şi a participat la o singură şedinţă de judecată, în 04.06.2021, în care a rulat 55 de dosare şi a primit spre redactare un număr de 34 de decizii, cu amânări de pronunţare la 17.06.2021 (în care a rulat 6 dosare şi a primit spre redactare 2 decizii) şi, respectiv, la 28.06.2021 (3 dosare); (vi) în anul 2019, doamna magistrat-asistent A. a mai participat la soluţionarea dosarelor având ca obiect anulare hotărâre Birou Electoral Central, după cum urmează: Complet 8 - şedinţa din 7 martie 2019 (1 dosar BEC) - redactare hotărâre şi încheiere de admitere sesizare Curte Constituţională cu excepţie de neconstituţionalitate; (vii) din datele furnizate de sistemul informatic B. rezultă că doamna magistrat-asistent A. figurează cu 10,73 puncte complexitate, media fiind de 10,94; (viii) în cuprinsul relaţiilor comunicate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se menţionează că, în cursul anului 2020, activitatea secţiei de contencios administrativ şi fiscal, ca, deopotrivă, şi cea a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în ansamblu, a fost influenţată de situaţia de risc sanitar ivită ca urmare a pandemiei de COVID-19, situaţie în care a fost necesară o reorganizare a întregii activităţi. În acest sens, în vederea accelerării procedurilor judiciare în cauzele a căror judecată a fost suspendată de drept în perioada stării de urgenţă, s-au desfăşurat şedinţe de judecată suplimentare în perioada 29 iunie 2020 - 31 iulie 2020 şi 01 - 07 septembrie 2020. În acest context, doamna magistrat-asistent A. a intrat în şedinţe de judecată în prima parte a anului 2020 după cum urmează: 30 ianuarie, 27 februarie, 19 martie (şedinţă suplimentară pe alt complet - C9, cu soluţionarea doar a cauzelor urgente), 15 mai, 26 iunie, 09 iulie (şedinţa suplimentară din 19 martie, reportată în luna iulie 2020, cu amânări de pronunţare la 23 iulie 2020); (ix) doamna magistrat-asistent A. a făcut parte dintre persoanele monitorizate de către conducerea secţiei de contencios administrativ şi fiscal sub aspectul activităţii de redactare a hotărârilor judecătoreşti pentru care termenul legal de redactare a fost depăşit. Aceasta s-a conformat dispoziţiilor date de conducerea instanţei prin adresele emise la 9 ianuarie 2020, în sensul că, până la termenul stabilit în sarcina sa, respectiv 1 aprilie 2020, a redactat hotărârile restante pronunţate în al doilea semestru al anului 2018 - 38 hotărâri (monitorizarea acesteia continuând pentru hotărârile restante din anul 2019); (x) în ceea ce priveşte situaţia redactării la zi, de către doamna magistrat-asistent A., a deciziilor menţionate în situaţia din 4 martie 2021 ("decizii aflate în curs de redactare, mai vechi de 1 an si 6 luni, la data de 4 martie 2021 în raport cu Nota internă nr. 1 din 1 octombrie 2018 a preşedintelui secţiei de contencios administrativ si fiscal"), se arată că, din cele 33 de decizii evidenţiate în perioada 4 martie 2021 - 7 aprilie 2021, doamna magistrat-asistent a finalizat un număr de 9 decizii şi a redactat în concept un număr de 5 decizii, dar şi că a mai redactat alte 6 decizii, în afara celor monitorizate, pronunţate în dosare având ca obiect conflicte de competenţă sau în care s-au pronunţat soluţii de casare cu trimitere spre rejudecare (care se redactează cu prioritate) şi 1 încheiere de sesizare a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene; (xi) sub aspectul altor atribuţii repartizate doamnei magistrat-asistent, în cursul anului 2019, doamna magistrat-asistent a asigurat înlocuirea magistratului-asistent şef, exercitând atribuţiile specifice acestei funcţii în perioada concediului de odihnă al acestuia, respectiv 22.08.2019 - 09.09.2019. În calitate de înlocuitor al magistratului-asistent şef, pe lângă atribuţiile specifice acestei funcţii, doamna magistrat-asistent a gestionat, din punct de vedere administrativ, situaţia dosarelor înregistrate pe rolul secţiei la începutul lunii septembrie, având ca obiect anulare hotărâre Birou Electoral Central, sub aspectul asigurării permanenţei completurilor învestite cu soluţionarea acestora în perioada în care nu erau planificate şedinţe de judecată; (xii) volumul de activitate la nivelul secţiei de contencios administrativ şi fiscal a fost unul ridicat în anii 2019-2021, însă această situaţie s-a reflectat în activitatea tuturor magistraţilor-asistenţi. Cu toate acestea, la 5 aprilie 2021, pârâta A. figura cu cel mai mare număr de hotărâri neredactate în termen (270 de hotărâri judecătoreşti) astfel cum rezultă din adresa nr. x/08.04.2021 .
În consecinţă, secţia pentru judecători în materie disciplinară, cu unanimitate, a reţinut că pârâta A. a înregistrat, în mod constant şi progresiv, întârzieri în redactarea hotărârilor judecătoreşti, intervalele de timp cu care este depăşit termenul de redactare fiind deosebit de mari, cu referire la cele mai multe hotărâri.
Din această perspectivă, instanţa disciplinară a reţinut un mod defectuos de gestionare a timpului de lucru şi al prioritizării lucrărilor, aspect cu caracter determinant şi care, în condiţiile în care nu i se acordă importanţa cuvenită, poate conduce în timp la imposibilitatea îndeplinirii în termenul legal a activităţii de redactare a hotărârilor pronunţate sau chiar la un blocaj în desfăşurarea acesteia.
În ceea ce priveşte volumul de activitate, problemele de sănătate şi personale invocate de către pârâtă, instanţa disciplinară a stabilit că acestea nu sunt de natură să înlăture răspunderea disciplinară şi nu justifică în mod real situaţia de fapt reţinută şi necontestată de către pârâtă, în condiţiile în care termenele prevăzute de lege pentru redactarea hotărârilor au fost depăşite în cazul unui număr considerabil de hotărâri şi cu perioade mari de timp. Aceste aspecte invocate de pârâtă în apărare nu înlătură răspunderea disciplinară, ci, eventual, pot constitui elemente în circumstanţiere la individualizarea sancţiunii disciplinare.
Sub aspectul laturii subiective, s-a reţinut că, din modul în care pârâta a înţeles să gestioneze întreaga sa activitate şi să facă aplicarea dispoziţiilor legale ce reglementează redactarea în termen a hotărârilor pronunţate, rezultă că atitudinea psihică a acesteia a fost aceea de prevedere a rezultatelor faptelor sale pe care, chiar dacă nu le-a urmărit, a acceptat producerea lor.
Faptele săvârşite de pârâtă au avut drept consecinţă încălcarea drepturile procesuale ale persoanelor care aveau calitatea de părţi în cauzele evidenţiate mai sus. Întrucât, în calculul termenului rezonabil, se are în vedere durata judecăţii, atât în primă instanţă, cât şi în cursul căilor de atac, prin inactivitatea pârâtei, constând în redactarea cu întârziere sau în neredactarea hotărârilor pronunţate, părţile au fost lipsite de elementul esenţial al aducerii la cunoştinţă a conţinutului hotărârilor judecătoreşti sub aspectul considerentelor. Această situaţie s-a perpetuat pe o perioadă de mai multe luni de zile, fiind create premisele încălcării cerinţei derulării procedurilor judiciare într-o perioadă rezonabilă în sensul art. 6 din Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
În consecinţă, s-a reţinut că nerespectarea dispoziţiilor art. 426 alin. (5) C. proc. civ., în modalităţile descrise anterior, are un caracter imputabil pârâtei, nefiind justificată de cauze obiective care să o circumscrie unei culpe scuzabile.
La individualizarea sancţiunii, instanţa disciplinară, cu majoritate, a avut în vedere următoarele: (i) după declanşarea prezentei proceduri disciplinare, pârâta s-a mobilizat şi a redactat toate hotărârile pronunţate în anul 2019, iar la data de 1 noiembrie 2021 înregistra un număr de 185 de hotărâri restante (dintre care 18 hotărâri redactate în concept), cele mai vechi fiind 7 hotărâri pronunţate la 27.02.2020; (iii) pârâta nu a mai fost sancţionată disciplinar anterior; (iii) principiul proporţionalităţii sancţiunii aplicate cu gravitatea abaterii.
Ţinând cont de toate aceste împrejurări, instanţa disciplinară a apreciat că se justifică aplicarea sancţiunii prevăzute de art. 100 lit. b) din Legea nr. 303/2004, republicată, constând în "diminuarea indemnizaţiei de încadrare lunare brute cu 15% pentru o perioadă de 2 luni" pentru săvârşirea abaterii disciplinare prevăzute de art. 99 lit. r) teza I din acelaşi act normativ.
II. Cererea de recurs
Împotriva hotărârii nr. 20J din 17 noiembrie 2021 a secţiei pentru judecători în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii, doamna magistrat-asistent A. a declarat recurs, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii atacate, iar în cadrul rejudecării pe fond, respingerea acţiunii disciplinare exercitate de Inspecţia Judiciară împotriva sa. În subisidar, recurenta a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii atacate, iar în cadrul rejudecării, să se dispună înlocuirea sancţiunii disciplinare aplicate cu cea a "avertismentului".
Întemeindu-se pe motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. şi pe Decizia Curţii Constituţionale nr. 381 din 31 mai 2018, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 634 din 20 iulie 2018, recurenta A. a invocat criticile ce vor fi redate în continuare.
Potrivit susţinerilor recurentei, la momentul analizei imputabilităţii faptei reţinute în sarcina acesteia, Inspecţia Judiciară şi instanţa disciplinară ar fi trebuit sa aibă în vedere volumul de activitate al recurentei în perioada respectivă, condiţiile în care îşi desfăşoară activitatea, gradul de complexitate al cauzelor repartizate acesteia, faptul că pârâta îşi desfăşoară activitatea în cadrul secţiei de 16 ani.
Instanţa disciplinară s-a raportat însă doar la datele statistice generate de sistemul ECRIS sau furnizate de secţia de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, prin intermediul persoanelor care exercită funcţii de conducere la nivelul secţiei, ignorând toate probele depuse de pârâtă în apărare, care dovedeau, la nivel individual, cauzele justificative pentru existenţa întârzierilor în redactare.
Or, o hotărâre de sancţionare disciplinară trebuie să conţină o evaluare a tuturor probelor administrate în dosar, (fie pe parcursul efectuării cercetării disciplinare, fie în faţa secţiei pentru judecători în materie disciplinară), precum şi considerentele pentru care au fost înlăturate apărările formulate şi pentru care nu au fost luate în considerare probele propuse în apărare (înscrisuri care atestau volumul de activitate al pârâtei în perioada de referinţă, dar şi anterior acesteia, situaţiile comparative, datele statistice generale la nivelul secţiei, declaraţii de martori, declaraţia pârâtei dată în cadrul audierilor în faţa secţiei pentru judecători în materie disciplinară la termenul din 3 noiembrie 2021 etc.).
Astfel, arată recurenta, în primul rând, existenţa întârzierilor în redactarea hotărârilor este generată de volumul de activitate foarte mare care există în cadrul secţiei de contencios administrativ şi fiscal din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, iar cercetarea disciplinară finalizată cu exercitarea acţiunii disciplinare şi sesizarea Consiliului Superior al Magistraturii, secţia pentru judecători în materie disciplinară, ar fi trebuit să aibă în vedere că activitatea pârâtei în cadrul secţiei nu s-a desfăşurat începând cu anul 2019, în sensul că în luna ianuarie 2019 stocul deciziilor neredactate nu era zero.
În al doilea semestru al anului 2018, respectiv în perioada septembrie 2018 - decembrie 2018, pârâta a participat la trei şedinţe de judecată, astfel încât, în primul semestru al anului 2019, a redactat deciziile repartizate în anul 2018. În aceeaşi perioadă a primului semestru al anului 2019 (ianuarie - iulie 2019), doamna magistrat-asistent A. a participat la cinci şedinţe de judecată, în urma cărora i s-au repartizat spre redactare încă 107 decizii.
Se precizează că activitatea unui magistrat-asistent nu se rezumă la redactarea hotărârilor judecătoreşti, ci implică şi alte activităţi, cum ar fi pregătirea şedinţelor de judecată, cu toate activităţile evidenţiate în fişa postului, inclusiv studiul dosarelor şi al practicii judiciare şi, ulterior, întocmirea încheierilor şi a practicalelor deciziilor repartizate spre redactare membrilor judecători ai completului de judecată, a celor de sesizare a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene şi a Curţii Constituţionale etc.
În continuare, recurenta expune date legate de volumul de activitate înregistrat de către aceasta la nivelul anilor 2019 - 2021, perioada avută în vedere de Inspecţia Judiciară şi de instanţa disciplinară la momentul soluţionării acţiunii disciplinare, precizând faptul că, în legătură cu acest aspect al volumului mare de activitate, care se regăseşte la nivelul întregii Secţii de contencios administrativ şi fiscal, au fost formulate mai multe memorii, de către magistraţii-asistenţi ai secţiei, adresate preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Această situaţie nefericită s-a reflectat şi în faptul că toţi magistraţii-asistenţi ai secţiei aveau întârzieri în redactare, mai mult de jumătate dintre aceştia având între un an şi un şi jumătate restanţe, ceea ce, în opinia recurentei, confirmă faptul că aceasta nu a avut un mod defectuos de gestionare a timpului de lucru.
Conform Centralizatorului statistic aferent anului 2020 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie: secţia de contencios administrativ şi fiscal a soluţionat un număr de 6975 de dosare cu 30 magistraţi-asistenţi, având o medie de 232,5 dosare pe magistrat- asistent; secţia penală a soluţionat un număr de 2351 dosare cu 27 magistraţi-asistenţi, cu o medie de 87,07 dosare pe magistrat-asistent; secţia I civilă a soluţionat un număr de 2771 dosare cu 19 magistraţi- asistenţi, cu o medie de 145,84 dosare pe magistrat-asistent; secţia a II-a civilă a soluţionat un număr de 2619 dosare cu 17 magistraţi-asistenţi, cu o medie de 154,05 dosare pe magistrat-asistent.
Totodată, la nivelul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie era cunoscut faptul că schema de personal era subdimensionată. Această situaţie rezultă şi din suplimentarea numărului de posturi de magistrat-asistent la nivelul secţiei de contencios administrativ şi fiscal, respectiv de la un număr de 24 de magistraţi-asistenţi la un număr de 37 de posturi de magistrat-asistent (din care 29 posturi ocupate), suplimentarea fiind realizată prin H.G. nr. 563/2020.
Cu toate acestea, prin hotărârea atacată, s-a reţinut, în mod eronat, în sarcina recurentei un mod defectuos de gestionare a timpului de lucru şi de prioritizare a lucrărilor, fără a se motiva în ce constă aceasta.
Potrivit susţinerilor recurentei, contrar celor reţinute prin hotărârea atacată, gestionarea timpului de lucru nu a fost defectuoasă, având în vedere faptul că recurenta-pârâtă nu a absentat de la serviciu, a depăşit constant programul de 8 ore de lucru şi nici nu a putut beneficia de concediul de odihnă corespunzător, având în vedere că perioada vacanţei judecătoreşti este singura perioadă din an în care se poate aloca timp exclusiv pentru redactarea hotărârilor.
De asemenea, recurenta-pârâtă a procedat la prioritizarea lucrărilor, în sensul că a redactat cu celeritate cauzele urgente: conflicte de competenţă, casări cu trimitere, ordonanţe preşedinţiale, precum şi deciziile solicitate de părţi cu întâietate, prin cereri de urgentare formulate.
În acest context, în perioada de referinţă, nu a existat nicio sesizare formulată la Inspecţia Judiciară de vreuna dintre părţile din dosare sau de avocaţii acestora în legătură cu neredactarea în termen a deciziilor pronunţate.
În aceste condiţii, nu se poate susţine faptul că a existat o inactivitate din partea recurentei-pârâte, care să conducă la prejudicierea părţilor şi încălcarea drepturilor procesuale ale acestora.
De asemenea, recurenta precizează că activitatea i-a fost îngreunată şi de faptul că, în cadrul completului de judecată din care a făcut parte, a funcţionat un grefier fără studii superioare juridice, depăşit la rândul său, de numărul mare de dosare şi de complexitatea acestora, situaţie care a condus la refacerea de către recurentă a tuturor lucrărilor întocmite de acesta, cu consecinţa reducerii drastice a perioadei de timp dintre şedinţele de judecată pe care ar fi trebuit să o aloce redactării deciziilor.
Cu toate că secţia pentru judecători în materie disciplinară, cu majoritate, a reţinut faptul că, şi după declanşarea verificărilor disciplinare, pârâta a depus eforturi pentru a diminua considerabil numărul de hotărâri pentru care era depăşit termenul legal de redactare, totuşi, pârâta fost sancţionată cu diminuarea indemnizaţiei pe o perioadă de două luni, în condiţiile în care, în toate sesizările formulate de părţile litigante cu privire la alţi colegi ai pârâtei, faţă de neredactarea în termen a hotărârilor judecătoreşti, Inspecţia Judiciară a dat soluţie de clasare, motivată prin prisma volumului foarte mare de activitate.
În ceea ce priveşte aplicarea şi individualizarea sancţiunii disciplinare, recurenta critică hotărârea atacată pentru nerespectarea principiului gradualităţii aplicării sancţiunii, în condiţiile în care recurenta-pârâtă nu a mai fost sancţionată disciplinar anterior, arătând că secţia pentru Judecători în materie disciplinară şi-a reconsiderat, prin decizia atacată, toată jurisprudenţa consolidată de-a lungul anilor, în sensul că sancţiunea disciplinară a diminuării indemnizaţiei pentru neredactarea în termen a hotărârilor judecătoreşti a fost aplicată, ca regulă, abia după exercitarea unei a doua, a treia sau chiar a patra acţiuni disciplinare împotriva unui magistrat, pentru un număr de hotărâri restante mai mare şi chiar pentru o perioadă mai lungă de timp de întârziere.
În acest context, recurenta apreciază că, într-o individualizare corectă a sancţiunii disciplinare, trebuia să se ţină cont de mult mai multe elemente personale, subiective, dar şi jurisprudenţiale, care ar fi condus la concluzia că aplicarea sancţiunii disciplinare a avertismentului ar fi fost suficientă pentru atingerea scopului prevăzut de lege, atât în ceea ce priveşte protejarea sistemului judiciar, raportat la drepturile justiţiabililor, dar şi la nivel individual, respectiv, raportat la profilul profesional şi moral al pârâtei, rezultat din întreaga carieră de magistrat-asistent în cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Astfel, în concret, aşa cum s-a reţinut şi în opinia separată exprimată în hotărârea pronunţată de instanţa disciplinară, din înscrisurile depuse la dosar rezultă că, după sesizarea Inspecţiei Judiciare, stocul de hotărâri judecătoreşti restante faţa de menţiunile din raportul Inspecţiei Judiciare, la data de 1 noiembrie 2021, era de 167, iar această situaţie statistică demonstrează că recurenta-pârâtă a depus eforturi deosebite pentru diminuarea stocului, contrar celor reţinute de către secţia pentru judecători în materie disciplinară.
În susţinerea apărărilor invocate în cele de mai sus, recurenta invocă cele menţionate în cuprinsul adresei nr. x/01.11.2021 emise de magistratul-asistent şef al secţiei de contencios administrativ şi fiscal, pe care arată ca a depus-o la dosar în cadrul probei cu înscrisuri, însă aceasta a fost ignorată de instanţa disciplinară.
De asemenea, recurenta arată că îşi desfăşoară activitatea de magistrat- asistent în cadrul secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie de aproape 16 ani, începând cu data de 1 decembrie 2005, având o vechime în domeniul juridic de 24 de ani; că a redactat hotărâri judecătoreşti a căror calitate a fost întotdeauna recunoscută şi validată de membri completurilor de judecată din componenţa cărora a făcut parte de-a lungul anilor, iar, la ultima evaluare profesională pentru anii 2015 - 2018, a obţinut calificativul "Foarte bine".
III. Întâmpinarea formulată de intimata Inspecţia Judiciară
Prin întâmpinarea formulată, Inspecţia Judiciară solicită respingerea recursului declarat de recurenta A. şi menţinerea hotărârii nr. 20J din 17 noiembrie 2021 a secţiei pentru judecători în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii. În probaţiune, în temeiul art. 490 C. proc. civ., intimata solicită admiterea probei cu înscrisuri şi depunerea la dosar a unei situaţii actualizate a hotărârilor judecătoreşti neredactate în termen de către recurentă, aflate în curs de redactare.
Cu privire la critica din recurs vizând neluarea în considerare, de către instanţa disciplinară, a volumului de activitate înregistrat de magistratul-asistent în perioada de referinţă, intimata arată că aceasta este nefondată. Atât rezoluţia de exercitare a acţiunii disciplinare, cât şi hotărârea recurată au avut în vedere probatoriile administrate, în hotărârea atacată fiind reţinute datele statistice comunicate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu referire la volumul de activitate înregistrat în perioada de referinţă de magistratul-asistent A., dar şi de ceilalţi magistraţi-asistenţi ai secţiei de contencios administrativ şi fiscal, adresă din care a reieşit şi situaţia volumului de activitate din punctul de vedere al numărului de şedinţe la care a participat, numărul de dosare rulate, numărul de dosare soluţionate, numărul de hotărâri pronunţate şi numărul de hotărâri care au fost repartizate spre redactare magistraţilor-asistenţi.
Volumul de activitate al magistratului-asistent A. a fost: în anul 2019, sub media secţiei; în anul 2020, sub media secţiei la indicatorul dosare rulate şi uşor peste media secţiei la indicatorii dosare soluţionate şi hotărâri revenite spre redactare; în lunile ianurie - februarie 2021, peste media secţiei la indicatorii dosare rulate şi cauze soluţionate şi uşor sub medie în ceea ce priveşte numărul de hotărâri revenite spre redactare .
Sunt deopotrivă nefondate criticile recurentei privind gradul de complexitate al cauzelor, care nu ar fi fost luat în considerare. Intimata arată că probele administrate au evidenţiat că recurenta figura, potrivit datelor furnizate de sistemul informatic B., cu 10,73 puncte de complexitate, media fiind de 10,94 .
În ceea ce priveşte datele statistice privind punctaj complexitate (dosare rulate, dosare soluţionate, hotărâri redactate), intimata precizează că, din adresa nr. x/06.07.2021, rezultă că modalitatea de calcul a mediei per magistrat-asistent rezultată din sistemul informatic B. nu este relevantă în cauză, în condiţiile în care, potrivit celor menţionate în adresă, calculul este făcut prin raportare la numărul de dosare rulate (în fapt dosare primite în redactare, conform verificărilor efectuate, prin comparaţie cu datele din sistemul informatic Ecris, care relevă numărul total al dosarelor rulate de către respectivul magistrat-asistent în perioada de referinţă) şi complexitatea cumulată (respectiv complexitatea pentru toate dosarele rulate de respectivul magistrat-asistent în şedinţele de judecată la care a participat în perioada de referinţă), calcul din care rezultă o medie care poate varia inclusiv în funcţie de dosarele unde respectivul magistrat este redactor al unei încheieri intermediare.
În ceea ce priveşte analiza comparativă a activităţii recurentei faţă de cea a celorlalţi magistraţi-asistenţi ai secţiei, susţinerile recurentei sunt, deopotrivă, nefondate, întrucât, în mod evident, s-a procedat la prezentarea comparativă a volumului de activitate, aspect definitoriu în a aprecia dacă un magistrat-asistent are un nivel de activitate disproporţionat faţă de ceilalţi colegi. În contextul arătat, analiza comparativă nu are, însă, rolul de a proceda la o verificare a calităţii lucrărilor întocmite.
Din situaţiile statistice defalcate se observă că, în perioada de referinţă menţionată, există şi magistraţi-asistenţi care au avut un volum de activitate mai ridicat decât recurenta, dar care nu au înregistrat un număr semnificativ de întârzieri în redactare.
Intimata precizează, deopotrivă, că au fost avute în vedere, la momentul pronunţării hotărârii atacate: volumul de activitate al secţiei de contencios administrativ şi fiscal, reliefându-se concluzia că volumul de activitate la nivelul acestei secţii a fost unul ridicat în anii 2019-2021, fapt care s-a reflectat în activitatea tuturor magistraţilor-asistenţi, fiind generate întârzieri în redactarea hotărârilor judecătoreşti; alte atribuţii repartizate doamnei magistrat-asistent (înlocuire a magistratului-asistent şef în perioada concediului de odihnă al acestuia); caracterul insuficient al personalului şi alocarea unui grefier fără studii superioare juridice .
Prin hotărârea recurată s-a precizat şi faptul că doamna magistrat-asistent A. a făcut parte dintre persoanele monitorizate de către conducerea secţiei de contencios administrativ şi fiscal sub aspectul activităţii de redactare a hotărârilor judecătoreşti pentru care termenul legal de redactare a fost depăşit şi aceasta s-a conformat dispoziţiilor date de conducerea instanţei prin adresele emise la 09.01 2020.
Din perspectiva laturii subiective a abaterii disciplinare reţinute în sarcina doamnei magistrat-asistent A., intimata apreciază că vinovăţia pârâtei, sub forma intenţiei indirecte, rezultă din conduita pasivă adoptată pe parcursul a mai multor ani de a redacta cu întârziere sau de a nu redacta hotărârile pronunţate, fapt ce a avut drept consecinţă prelungirea nejustificată a procedurilor judiciare.
În ceea ce priveşte criticile recurentei referitoare la individualizarea sancţiunii, intimata Inspecţia Judiciară arată că acestea sunt neîntemeiate, întrucât instanţa disciplinară a avut în vedere împrejurările în care au fost săvârşite faptele, cauzele, gravitatea concretă, consecinţele produse, astfel cum au fost reliefate de probatoriul administrat în cauză, această analiză fiind realizată şi în raport de circumstanţele reale şi personale ale doamnei magistrat - asistent.
V. Considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători
Analizând hotărârea instanţei disciplinare, atât din perspectiva legalităţii, cât şi sub aspectul temeiniciei, prin prisma criticilor formulate de către recurentă, Înalta Curte constată că recursul este nefondat, pentru considerentele arătate în continuare.
Prin hotărârea atacată, instanţa de disciplină a reţinut în privinţa pârâtei A., magistrat-asistent în cadrul secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, îndeplinirea condiţiilor cumulative ale abaterii disciplinare prevăzute de art. 99 lit. r) teza I din Legea nr. 303/2004, constând în "neredactarea [...] hotărârilor judecătoreşti [...], din motive imputabile, în termenele prevăzute de lege".
Sub aspectul laturii obiective a abaterii disciplinare, criticile din recursul formulat şi înscrisurile depuse în recurs nu demonstrează o altă situaţie de fapt decât cea reţinută de instanţa disciplinară în sensul celor arătate la pct. 2, alin. (5) din prezenta decizie, care reflectă, în esenţă, următoarea realitate faptică: la 06.07.2021 (data finalizării cercetării disciplinare), doamna magistrat-asistent A. înregistra un număr de 279 hotărâri neredactate în termenul legal, iar, la 01.11.2021, pârâta înregistra un număr de 185 hotărâri restante (dintre care 18 hotărâri redactate în concept), cele mai vechi fiind 7 hotărâri pronunţate la 27.02.2020.
În acest context factual, nu poate fi contestat faptul că, în privinţa hotărârilor supuse dispoziţiilor C. proc. civ., s-a făcut dovada încălcării de către pârâta magistrat-asistent, în mod repetat şi pentru intervale lungi de timp, a termenului de redactare prevăzut de art. 426 alin. (5) din C. proc. civ.
În esenţă, prin criticile din recurs, subsumat laturii subiective a abaterii disciplinare, recurenta tinde să demonstreze existenţa unei culpe scuzabile justificate de cauze obiective - volumul de activitate al magistratului-asistent, pe fondul unui volum mare de activitate înregistrat în perioada de referinţă la nivelul secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie; schema de personal subdimensionată; repartizarea unui grefier fără studii juridice superioare în cadrul completului din care a făcut parte pârâta; complexitatea cauzelor distribuite magistratului-asistent; exercitarea unor atribuţii suplimentare repartizate pârâtei (înlocuirea magistratului-asistent şef al secţiei de contencios administrativ şi fiscal în intervalul 22.08.2019 - 09.09.2019, cât timp acesta s-a aflat în concediu de odihnă); calitatea superioară a lucrărilor întocmite de pârâtă. Apărările recurentei nu demonstrează, însă, contrariul aspectelor reţinute de instanţa de disciplină în privinţa caracterului imputabil al deficienţelor constatate în exercitarea funcţiei.
În raport cu situaţia de fapt, instanţa disciplinară a reţinut, în mod întemeiat, o modalitate defectuoasă de gestionare a timpului de lucru şi a prioritizării lucrărilor de către recurenta-pârâtă, aspect cu caracter determinant şi care, în condiţiile în care nu i se acordă importanţa cuvenită, poate conduce, în timp, la imposibilitatea îndeplinirii, în termenul legal, a activităţii de redactare a hotărârilor pronunţate sau chiar la un blocaj în desfăşurarea acesteia.
Amploarea restanţelor în redactarea hotărârilor şi durata întârzierilor în redactare este de natură a produce grave consecinţe în privinţa drepturilor şi intereselor legitime ale părţilor litigante, cu consecinţa încălcării duratei rezonabile a procedurilor judiciare, componentă a dreptului la un proces echitabil în sensul art. 6 din Convenţie europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, iar faptele analizate, săvârşite cu intenţie indirectă, sunt imputabile pârâtei, în contextul în care modul defectuos de desfăşurare a activităţii de redactare a hotărârilor s-a perpetuat în timp pe o perioadă îndelungată.
Înalta Curte reţine că, potrivit dispoziţiilor art. 66 alin. (4) din Legea nr. 303/2004, "Dispoziţiile prezentei legi privind incompatibilităţile şi interdicţiile, formarea profesională continuă şi evaluarea periodică, drepturile şi îndatoririle, precum şi răspunderea disciplinară a judecătorilor şi procurorilor se aplică în mod corespunzător şi magistraţilor-asistenţi.", iar, în conformitate cu art. 71 din Legea nr. 303/2004, "Magistraţii-asistenţi care participă la şedinţele de judecată ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie redactează încheierile, participă cu vot consultativ la deliberări şi redactează hotărâri, conform repartizării făcute de preşedinte pentru toţi membrii completului de judecată.".
Astfel, îndatorirea ce incumbă judecătorului/magistratului-asistent de a asigura supremaţia legii, inclusiv sub aspectul respectării termenelor legale ori, finalmente, a termenului rezonabil, presupune asigurarea unui just echilibru între calitatea actului de justiţie şi gradul de încărcare a activităţii apt să garanteze satisfacerea interesului public preeminent de înfăptuire a justiţiei, ca element definitoriu al statului de drept.
Or, în speţă, acest just echilibru a fost perturbat semnificativ prin conduita imputabilă pârâtei constând în nerespectarea termenului legal/rezonabil de redactare a hotărârilor judecătoreşti în privinţa unui număr mare de hotărâri şi pentru perioade îndelungate de timp, cu consecinţele negative amintite anterior.
În analiza răspunderii disciplinare, susţinerile recurentei vizând existenţa unor cauze obiective care, în opinia sa, ar înlătura caracterul imputabil al întârzierilor în redactare nu pot primi relevanţa exclusivă pe care le-o acordă pârâta, fiind necesar ca acestea să fie examinate prin raportare la scopul actului de justiţie şi din perspectiva respectării drepturilor legitime ale părţilor oricărui litigiu, şi anume, de a cunoaşte în termenul legal sau, în ultimă instanţă, într-un termen rezonabil considerentele care fundamentează soluţia pronunţată în cauză pentru a fi în măsură să decidă cu privire la exercitarea căilor de atac, precum şi din perspectiva interesului legitim prezumat de soluţionarea cu celeritate a litigiului dedus instanţei spre soluţionare.
Volumul mare de activitate corelat cu subdimensionarea numărului de magistraţi-asistenţi în funcţie la nivelul instanţei pot constitui cauze care să determine întârzieri în soluţionarea şi redactarea hotărârilor, însă, în circumstanţele cauzei, nu înlătură caracterul imputabil având în vedere volumul restanţelor şi amploarea întârzierilor în redactare, în condiţiile în care, în aceleaşi condiţii de muncă, ceilalţi magistraţi-asistenţi înregistrează un volum de restanţe şi o întârziere în redactare - aşa cum rezultă din datele menţionate în adresa nr. x/08.04.2021, pct. II.1 - inferioare celor constatate în privinţa pârâtei.
De asemenea, nici apărările întemeiate pe preluarea, în intervalul 22.08.2019 - 09.09.2019, a atribuţiilor specifice funcţiei de magistrat-asistent şef al secţiei de contencios administrativ şi fiscal din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (cît timp acesta s-a aflat în concediu de odihnă), perioadă în care, pe lângă atribuţiile specifice acestei funcţii, a gestionat, din punct de vedere administrativ, şi situaţia dosarelor având ca obiect anulare hotărâre a Biroului Electoral Central, înregistrate pe rolul instanţei la începutul lunii septembrie 2019, sub aspectul asigurării permanenţei completurilor învestite cu soluţionarea acestora în perioada în care nu erau planificate şedinţe de judecată - nu sunt apte să înlăture caracterul imputabil al deficienţelor reţinute.
Este de observat că, analizând comparativ volumul de activitate înregistrat de recurenta-pârâtă în perioada de referinţă, aşa cum rezultă din probele administrate în cauză, reiese că: (i) în anul 2019, recurenta-pârâtă a participat la 7 şedinţe de judecată; a avut 358 dosare rulate; 229 dosare soluţionate şi 180 hotărâri revenite spre redactare, faţă de media secţiei în cadrul căreia funcţionează: 7 şedinţe de judecată; 484 dosare rulate; 263 dosare soluţionate şi 199 hotărâri revenite spre redactare. Pârâta a redactat un număr de 93 decizii care i-au fost repartizate (atât decizii repartizate la redactat în anul curent, cât şi din anul anterior); (ii) în anul 2020, recurenta-pârâtă a participat la 8 şedinţe de judecată; a avut 399 dosare rulate; 260 dosare soluţionate şi 222 hotărâri revenite spre redactare, faţă de media secţiei în cadrul căreia funcţionează: 8 şedinţe de judecată; 451 dosare rulate; 249 dosare soluţionate şi 202 hotărâri revenite spre redactare. Pârâta a redactat un număr de 138 decizii care i-au fost repartizate (atât decizii repartizate la redactat în anul curent, cât şi din anul anterior); (iii) în perioada 01.01.2021 - 31.03.2021, recurenta-pârâtă a participat la 2 şedinţe de judecată; în lunile ianuarie - februarie 2021, a rulat 99 dosare, a participat la soluţionarea a 62 de cauze şi i-au revenit 55 hotărâri spre redactare, faţă de media secţiei: 72 dosare rulate; 44 cauze soluţionate şi 58 hotărâri revenite spre redactare. Pârâta a redactat un număr de 40 decizii care i-au fost repartizate (atât decizii repartizate la redactat în anul curent, cât şi din anul anterior), în condiţiile în care a avut de pregătit şi a participat la 2 şedinţe de judecată; (iv) în perioada de referinţă 01.04.2021 - 03.06.2021, recurenta-pârâtă nu a mai participat la nici o şedinţă de judecată şi nu a mai primit spre redactare alte decizii; a redactat efectiv un număr de 41 de hotărâri, dintre care 38 de decizii (atât decizii repartizate la redactat în anul curent, cât şi din anul anterior); (v) în cursul lunii iunie 2021, recurenta-pârâtă a fost planificată şi a participat la o singură şedinţă de judecată, în 04.06.2021, în care a rulat 55 de dosare şi a primit spre redactare un număr de 34 de decizii, cu amânări de pronunţare la 17.06.2021 (în care a rulat 6 dosare şi a primit spre redactare 2 decizii) şi, respectiv, la 28.06.2021 (3 dosare).
Este adevărat că, în perioada 2019 - 2021, volumul de activitate la nivelul secţiei de contencios administrativ şi fiscal din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a fost unul ridicat, însă, aşa cum s-a arătat în cele de mai sus, această situaţie a fost comună tuturor magistraţilor-asistenţi din cadrul acestei secţii, astfel încât nu poate justifica amploarea restanţelor şi întârzierilor în redactare înregistrate de recurentă. Se cuvine a fi remarcat şi faptul că doamna magistrat- asistent A. a fost monitorizată de către conducerea secţiei de contencios administrativ şi fiscal sub aspectul activităţii de redactare a hotărârilor judecătoreşti pentru care termenul legal de redactare a fost depăşit. Aceasta s-a conformat dispoziţiilor date de conducerea instanţei prin adresele emise la 09.01.2020, în sensul că, până la termenul stabilit în sarcina sa, 01.04.2020, a redactat hotărârile restante pronunţate în al doilea semestru al anului 2018, respectiv 38 de hotărâri, monitorizarea magistratului-asistent continuând însă pentru hotărârile restante pronunţate în anul 2019.
În consecinţă, în acord cu instanţa disciplinară, se reţine că, sub aspectul laturii subiective, din modul în care a înţeles să gestioneze activitatea de redactare a hotărârilor, rezultă că atitudinea psihică a recurentei-pârâte a fost de prevedere a rezultatelor faptelor sale pe care, chiar dacă nu le-a urmărit, a acceptat producerea lor, ceea ce fundamentează caracterul imputabil al faptelor analizate.
Prin urmare, apărările întemeiate pe ignorarea, de către instanţa disciplinară, a probatoriului administrat în apărare, la solicitarea pârâtei, sunt nefondate, neavând valenţele de a determina reconsiderarea legalităţii şi temeiniciei hotărârii pronunţate de secţia pentru judecători în materie disciplinară.
Pentru considerentele arătate, Completul de 5 judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie constată că hotărârea secţiei pentru judecători în materie disciplinară este legală şi temeinică atât în ceea ce priveşte soluţia de admitere a acţiunii disciplinare, dar şi în ceea ce priveşte individualizarea sancţiunii aplicate.
În acest sens, în ceea ce priveşte individualizarea sancţiunii disciplinare, contrar susţinerilor recurentei, instanţa disciplinară a avut în vedere circumstanţele obiective şi pe cele personale invocate în apărare, aspecte reliefate şi în considerentele prezentei decizii, care nu sunt de natură nici să înlăture caracterul imputabil al faptei analizate, şi nici să justifice aplicarea unei sancţiuni mai uşoare în contextul gravităţii abaterii conturate de amploarea restanţelor şi durata întârzierilor.
Prin urmare, Înalta Curte împărtăşeşte soluţia instanţei disciplinare din perspectiva criteriilor de individualizare a sancţiunii aplicate şi, realizând o corectă aplicare a principiului proporţionalităţii sancţiunii cu gravitatea abaterii analizate, apreciază că este necesară aplicarea unei sancţiuni care să atingă atât scopul punitiv, cât şi pe cel preventiv, care să o determine pe recurentă să conştientizeze deficienţele ce îi sunt reproşate în vederea remedierii acestora, întrucât exigenţele sociale ale actului de justiţie presupun atât calitate, cât şi celeritate.
Or, raportat la circumstanţele concrete, obiective şi subiective, în care a fost săvârşită abaterea disciplinară, în acord cu aprecierea instanţei de disciplină, Înalta Curte reţine că este justificată aplicarea sancţiunii prevăzute de art. 100 lit. b) din Legea nr. 303/2004, constând în "diminuarea indemnizaţiei de încadrare lunare brute cu 15% pentru o perioadă de 2 luni", considerată a avea potenţialul adecvat de sancţionare a deficienţelor reţinute şi de a o determina pe recurenta-pârâtă să conştientizeze conduita culpabilă şi să adopte remediile necesare.
Pentru considerentele arătate, Completul de 5 judecători constată că hotărârea secţiei pentru judecători în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii este legală şi temeinică, nefiind identificate motive de reformare în sensul criticilor invocate de recurentă, astfel că, în temeiul art. 51 din Legea nr. 317/2004, va fi respins, ca nefondat, recursul declarat de pârâta A., magistrat-asistent în cadrul secţiei de contencios administrativ şi fiscal din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de A. împotriva Hotărârii nr. 20J din 17 noiembrie 2021 pronunţate de Consiliul Superior al Magistraturii, secţia pentru judecători în materie disciplinară, în dosarul nr. x/2021.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 12 septembrie 2022.