Şedinţa publică din data de 12 decembrie 2022
Din examinarea actelor din dosar, constată următoarele:
1. Hotărârea instanţei disciplinare
Prin Hotărârea nr. 9J din 6 martie 2019, pronunţată în dosarul nr. x/2018, Consiliul Superior al Magistraturii, secţia pentru judecători în materie disciplinară a admis în parte acţiunea disciplinară formulată de Inspecţia Judiciară împotriva pârâtului A. - judecător în cadrul Curţii de Apel Bucureşti şi, în baza art. 100 lit. b) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare (Lega nr. 303/2004), a aplicat pârâtului sancţiunea disciplinară constând în diminuarea indemnizaţiei de încadrare lunare brute cu 20% pe o perioadă de 6 luni, pentru săvârşirea abaterilor disciplinare prevăzute de art. 99 lit. c), i) şi t) teza întâi şi a doua din Legea nr. 303/2004.
2. Hotărârea pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători
Prin Decizia nr. 42 din 28 februarie 2022, pronunţată în dosarul nr. x/2019, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători a respins excepţia nelegalei compuneri a completului, invocată de recurentul A., a respins, ca nefondat, recursul declarat de A. împotriva Hotărârii nr. 9J din 6 martie 2019 şi a încheierilor de şedinţă din 3 octombrie 2018, 17 octombrie 2018, 24 octombrie 2018, 28 noiembrie 2018, 16 ianuarie 2019, 22 ianuarie 2019, 18 februarie 2019 şi 4 martie 2019, pronunţate de secţia pentru judecători în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii în dosarul nr. x/2018 şi a respins, ca nefondat, recursul declarat de Inspecţia Judiciară împotriva Hotărârii nr. 9J din 6 martie 2019, pronunţată de secţia pentru judecători în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii în dosarul nr. x/2018.
3. Cererea de revizuire
Recurentul A. a formulat cerere de revizuire împotriva deciziei menţionate la pct. 2, invocând motivele prevăzute de art. 509 alin. (1) pct. 5 şi pct. 8 din C. proc. civ.
În susţinerea motivului de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ., revizuentul invocă următoarele înscrisuri doveditoare descoperite după pronunţarea hotărârii atacate: sentinţa nr. 35 din 3 martie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Galaţi în dosarul nr. x/2018, prin care a fost anulată rezoluţia de clasare nr. x/2018(28.09.2018 emisă de Inspecţia Judiciară; ordonanţa nr. 1004/P/2018 din 14 martie 2019 a secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie; declaraţia martorei B. în dosarul nr. x/2018; rezoluţia nr. 2540/A din 31 iulie 2019 emisă de Inspecţia Judiciară în lucrarea nr. 19-2880 şi încheierile definitive din 7 martie 2018, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti în dosarul nr. x/2015; încheierea nr. 128 din 26 februarie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală în dosarul nr. x/2017; hotărârea din 2 iulie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti în dosarul nr. x/2019; hotărârea din 13 ianuarie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti în dosarul nr. x/2021; decizia din 2018 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, prin care s-a dispus strămutarea dosarului nr. x/2017 de la Curtea de Apel Piteşti la Curtea de Apel Bucureşti, în care judecătorul C. are calitatea de reclamant; rezoluţiile emise de Inspecţia Judiciară în anul 2018, prin care s-a dispus efectuarea verificărilor prealabile şi efectuarea cercetării disciplinare faţă de judecătorul C.; rezoluţiile emise de Inspecţia Judiciară în anul 2019, prin care s-a dispus efectuarea verificărilor şi a rapoartelor prevăzute de art. 55 din Legea nr. 317/2004 cu privire la procedura de revocare din calitatea de membru al Consiliului Superior al Magistraturii a judecătorilor D., E. şi F.; actele întocmite în 2020 de Consiliul Superior al Magistraturii şi Inspecţia Judiciară referitoare la protocoalele încheiate cu Serviciul Român de Informaţii; rezoluţia nr. x/2018 din 28 septembrie 2018, prin care Inspecţia Judiciară a dispus clasarea faţă de judecătorul G..
În susţinerea motivului de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., revizuentul susţine că decizia atacată încalcă autoritatea de lucru judecat a următoarelor hotărâri: decizia nr. 702/A din 22 mai 2019, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti în dosarul nr. x/2019; decizia nr. 1695 din 20 decembrie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Braşov în dosarul nr. x/2018; hotărârea nr. 19J din 11 iulie 2018 a secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii; decizia nr. 5896 din 24 noiembrie 2021, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2018; sentinţa nr. 3122 din 29 iunie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti în dosarul nr. x/2018; decizia nr. 4526 din 7 octombrie 2021, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2019.
4. Întâmpinarea formulată de intimata Inspecţia Judiciară
Intimata Inspecţia Judiciară a formulat întâmpinare, prin care solicită respingerea, ca inadmisibilă, a cererii de revizuire, pentru motivele arătate în continuare.
În ceea ce priveşte motivul de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ., se susţine că nu sunt îndeplinite condiţiile de admisibilitate.
Astfel, se argumentează că sentinţa civilă nr. 35/03.03.2022, pronunţată de Curtea de Apel Galaţi în dosarul nr. x/2018, prin care a fost admisă contestaţia formulată de judecătorul A., a fost anulată rezoluţia de clasare nr. x/2018 din 28.09.2018 şi s-a dispus trimiterea dosarului pentru completarea verificărilor, deşi este ulterioară soluţionării definitive a dosarului nr. x/2019, se referă la aspecte deja invocate în recurs, la termenul din 7 februarie 2022, în cuprinsul cererii de suspendare a judecăţii. În aceste condiţii, sentinţa respectivă este lipsită de caracter determinant din perspectiva acţiunii disciplinare exercitate de Inspecţia Judiciară, iar instanţa de recurs a analizat apărările formulate de recurentul A. întemeiate pe respectiva rezoluţie de clasare.
Ordonanţa nr. 1004/P/2018 din 14.02.2019 a secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie se referă la aspecte care au fost analizate în dosarul nr. x/2019, înscrisul respectiv fiind lipsit de caracter determinant, astfel cum a reţinut Înalta Curte prin încheierea din 7 februarie 2022, pronunţată în dosarul nr. x/2019, şi aşa cum rezultă din considerentele deciziei atacate cu revizuire.
Celelalte înscrisuri invocate de revizuent nu sunt susceptibile de a atrage revizuirea hotărârii, întrucât, din considerentele deciziei a cărei revizuire se cere, rezultă că instanţa de control judiciar a efectuat o cercetare reală şi efectivă a cauzei disciplinare, sub aspectul legalităţii şi temeiniciei hotărârii pronunţate de Consiliul Superior al Magistraturii, iar revizuentul urmăreşte, în realitate, să obţină o reapreciere cu privire la condiţiile de angajare a răspunderii sale disciplinare, ceea ce echivalează cu repunerea în discuţie a unei cauze finalizate prin hotărâre definitivă, ipoteză contrară principiului res judicata, aşa cum s-a reţinut şi în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului (cauzele Brumărescu împotriva României, §61; Mitrea împotriva României, §24).
În ceea ce priveşte motivul de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., intimata susţine că nu este incident în speţă, deoarece, în privinţa niciuneia dintre hotărârile indicate în cererea de revizuire, nu este îndeplinită condiţia triplei identităţi: de părţi, obiect şi cauză.
5. Cererea de sesizare a Curţii Constituţionale
Revizuentul A. a invocat excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 61 alin. (1) şi (3) şi art. 513 alin. (2) teza a doua, alin. (3) şi (4) din C. proc. civ., solicitând sesizarea Curţii Constituţionale.
Cererea de sesizare a Curţii Constituţionale este soluţionată prin încheiere separată, pronunţată în dosarul asociat nr. x/2022, conform art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale şi art. 97 alin. (1) pct. 3 şi alin. (3) din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1375/2015, cu modificările şi completările ulterioare.
6. Considerentele Înaltei Curţi
6.1. Cu privire la admisibilitatea cererii de revizuire formulate în temeiul art. 509 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ.
Conform art. 509 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ.:
"Art. 509. - Obiectul şi motivele revizuirii
(1) Revizuirea unei hotărâri pronunţate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă:
[...]
5. după darea hotărârii, s-au descoperit înscrisuri doveditoare, reţinute de partea potrivnică sau care nu au putut fi înfăţişate dintr-o împrejurare mai presus de voinţa părţilor."
În sensul dispoziţiilor citate, prin "înscris doveditor" se înţelege acel înscris care, dacă ar fi fost cunoscut la data pronunţării hotărârii atacate, ar fi condus la o altă soluţie pe fond decât cea adoptată, înscris care fie a fost reţinut de partea potrivnică, fie nu a putut fi înfăţişat dintr-o împrejurare mai presus de voinţa părţii. Dovada conduitei obstrucţioniste a părţii adverse sau a împrejurărilor mai presus de voinţa părţilor care au împiedicat înfăţişarea înscrisului pe durata soluţionării procesului în fond îi incumbă revizuentului şi ea presupune indicarea demersurilor pe care le-a efectuat în vederea obţinerii înscrisurilor. Astfel, nu îndeplineşte condiţiile menţionate înscrisul emis după pronunţarea hotărârii atacate prin revizuire, chiar dacă acesta constată o situaţie fundamental diferită de cea reţinută de instanţă şi care este anterioară pronunţării hotărârii, şi nici cel ale cărui existenţă şi conţinut erau cunoscute părţilor în timpul judecăţii.
Sentinţa nr. 35 din 3 martie 2022 a Curţii de Apel Galaţi nu prezintă relevanţa pe care revizuentul o propune în susţinerea motivului de revizuire analizat, întrucât soluţia de anulare a rezoluţiei nr. x/2018 din 28.09.2018, prin care Inspecţia Judiciară a dispus clasarea sesizării formulate cu privire la judecătorul G., chiar dacă ar fi fost cunoscută de instanţa care a pronunţat hotărârea atacată cu revizuire, nu conduce la o altă soluţie pe fond în cauza având ca obiect analiza condiţiilor de angajare a răspunderii disciplinare a revizuentului A., căci abaterea disciplinară trebuie raportată exclusiv la persoana care a săvârşit-o.
În ceea ce priveşte rezoluţia de clasare nr. x/2018/28.09.2018 (pag. 10 par. 5 din decizia atacată), încheierea nr. 128 din 26 februarie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală în dosarul nr. x/2017 (pag. 12 par. 1 din decizia atacată), decizia din 2018 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, prin care s-a dispus strămutarea dosarului nr. x/2017 de la Curtea de Apel Piteşti la Curtea de Apel Bucureşti (pag. 18 par. 3 din decizia atacată), înscrisurile referitoare la cercetarea disciplinară faţă de judecătorul C. (pag. 7 par. 6 din decizia atacată), înscrisurile referitoare la revocarea din calitatea de membru al Consiliului Superior al Magistraturii a judecătorilor D., E. şi F. (pag. 7 par. 5 din decizia atacată), înscrisurile referitoare la protocoalele dintre Consiliul Superior al Magistraturii, respectiv Inspecţia Judiciară şi Serviciul Român de Informaţii (pag. 8 par. 3-4 din decizia atacată), se constată că apărările revizuentului întemeiate pe înscrisurile respective au fost analizate de instanţa de recurs, aşa cum rezultă din considerentele deciziei atacate, indicate în cazul fiecăruia dintre înscrisurile menţionate.
Referitor la celelalte înscrisuri, anterioare deciziei atacate, care nu sunt menţionate expres în considerentele deciziei atacate cu revizuire - ordonanţa nr. 1004/P/2018 din 14 martie 2019 a secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, declaraţia martorei B. în dosarul nr. x/2018, rezoluţia nr. 2540/A din 31 iulie 2019 emisă de Inspecţia Judiciară în lucrarea nr. 19-2880 şi încheierile definitive din 7 martie 2018, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti în dosarul nr. x/2015, hotărârea din 2 iulie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti în dosarul nr. x/2019 şi hotărârea din 13 ianuarie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti în dosarul nr. x/2021 - se reţine că nici acestea nu reprezintă înscrisuri doveditoare noi în sensul art. 509 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ., întrucât revizuentul nu a făcut dovada nici a conduitei obstrucţioniste a părţii adverse, nici a împrejurărilor mai presus de voinţa sa care au împiedicat înfăţişarea actelor şi nici a demersurilor prin care a încercat obţinerea lor.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 513 alin. (3) din C. proc. civ., Înalta Curte va admite excepţia inadmisibilităţii şi va respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuentul A. în temeiul art. 509 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ.
6.2. Cu privire la excepţia tardivităţii cererii de revizuire formulate în temeiul art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.
Înalta Curte a rămas în pronunţare asupra excepţiei tardivităţii cererii de revizuire formulate în temeiul art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., excepţie de procedură absolută şi peremptorie care, potrivit art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., face inutilă, în tot, expunerea şi cercetarea în fond a susţinerilor invocate din perspectiva motivului de revizuire menţionat.
În privinţa motivului de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., termenul de revizuire prevăzut de art. 511 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. este de o lună şi se socoteşte de la data rămânerii definitive a ultimei hotărâri.
În raport cu deciziile invocate în susţinerea motivului de revizuire, se constată că ultima dintre hotărâri este Decizia nr. 42 din 28 februarie 2022, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători în dosarul nr. x/2019, care, potrivit art. 634 alin. (1) pct. 5 şi alin. (2) din C. proc. civ., este o hotărâre judecătorească definitivă la data pronunţării.
Or, în raport cu ziua de 28 februarie 2022, termenul de revizuire prevăzut de art. 511 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. s-a împlinit la 28 martie 2022, calculat potrivit art. 181 alin. (1) pct. 3 din C. proc. civ., astfel că cererea de revizuire formulată de revizuentul A., transmisă prin poşta electronică la 6 iunie 2022, a fost introdusă cu depăşirea termenului de revizuire, fiind incidentă sancţiunea decăderii din exercitarea dreptului, conform art. 185 alin. (1) din C. proc. civ.
Susţinerile revizuentului în sensul că termenul de revizuire prevăzut de art. 511 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. se calculează de la data comunicării hotărârii nu pot fi primite. În jurisprudenţa Completului de 5 judecători s-a reţinut în mod constant că termenul respectiv se calculează de la data pronunţării hotărârii, întrucât dispoziţiile procedurale prevăd expres şi lipsit de orice echivoc momentul de la care începe să curgă termenul de revizuire (Deciziile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători nr. 9/2019, nr. 10/2019, nr. 33/2019, nr. 175/2020, nr. 4/2021, nr. 120/2021, nr. 193/2021). Sub acest aspect, Înalta Curte are în vedere şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale în care, analizând critici prin care se argumenta că termenul de revizuire curge de la comunicarea hotărârii, iar nu de la pronunţare, s-a reţinut că dispoziţiile art. 511 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., sunt constituţionale prin prisma dreptului la apărare, dreptului de acces liber la justiţie, dreptului la un proces echitabil şi normelor referitoare la exercitarea căilor de atac (Deciziile Curţii Constituţionale nr. 8 din 14 ianuarie 2020 şi nr. 536 din 2 iulie 2020).
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 248 alin. (1) raportat la art. 511 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., Înalta Curte va admite excepţia tardivităţii, invocată din oficiu, şi va respinge, ca tardivă, cererea de revizuire formulată de revizuentul A. în temeiul art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de A. în temeiul art. 509 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ. împotriva deciziei civile nr. 42 din 28 februarie 2022, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători în dosarul nr. x/2019.
Respinge, ca tardivă, cererea de revizuire formulată de A. în temeiul art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. împotriva aceleiaşi decizii.
Definitivă.
Pronunţată astăzi, 12 decembrie 2022, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 din C. proc. civ.