Ședințe de judecată: Mai | | 2025
Sunteți aici: Pagina de început » Detalii jurisprudență

R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
Secţia Penală

Decizia nr. 262/A/2024

Ședința publică din data de 09 octombrie 2024

Deliberând asupra cauzei penale de faţă, în baza actelor şi lucrărilor de la dosar, constată următoarele:

I. Prin rechizitoriul nr. x/D/P/2023 din data de 01 martie 2023, întocmit de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T. - Structura centrală - Secţia de combatere a criminalității organizate, a fost trimis în judecată, în stare de libertate, inculpatul A., sub aspectul săvârşirii infracţiunii de pornografie infantilă, prev. de art. 374 alin. (1) şi (2) C. pen.

Prin actul de sesizare a instanţei s-a reţinut, în esență, că la data de 12.02.2020, în urma percheziției domiciliare efectuate în cauza nr. x/D/P/2019, la adresa din mun. Bucureşti, strada (...), Sector 1, unde locuia inculpatul A., avocat în cadrul Baroului Bucureşti, a fost identificat HDD X. seria (...) - 1 Tb. utilizat de acesta, ridicat şi sigilat, iar, ulterior, în urma percheziției informatice s-a descoperit că în memoria acestui mediu de stocare a datelor informatice erau stocate un număr de 31 fişiere, distincte fiind 15 fişiere tip „video” şi 11 fişiere tip „imagine”, conținând fotografii şi filmări cu persoane minore, având un comportament sexual explicit şi care reprezentau organele genitale ale unui copil.

            II. Prin sentinţa penală nr. 173/F din data de 13.11.2023, Curtea de Apel București, Secţia I penală, în temeiul art. 396 alin. (1), (2) C. proc. pen., rap. la art. 374 alin. (1) și (2) C. pen., l-a condamnat pe inculpatul A. la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracţiunii de pornografie infantilă.

În temeiul art. 67 alin. (2), raportat la art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen., i-a fost interzisă inculpatului, ca pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat pe o durată de 3 ani de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare.

În temeiul art. 65 alin. (1), raportat la art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen., i-a fost interzisă inculpatului, ca pedeapsa accesorie, exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat de la data rămânerii definitive a hotărârii până la data executării sau considerării ca executată a pedepsei principale.

În baza art. 91 C. pen. s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, pe durata unui termen de supraveghere de 3 ani, termen stabilit în condiţiile art. 92 C. pen., care va curge de la data rămânerii definitive a sentinţei.

În baza art. 93 alin. (1) C. pen., pe durata termenului de supraveghere, a fost obligat inculpatul să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune București, la datele stabilite de această instituţie;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii și documente de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existenţă.

În temeiul art. 93 alin. (2) lit. b) C. pen., pe durata termenului de supraveghere, s-a impus inculpatului obligaţia să frecventeze un program de reintegrare socială dintre cele derulate de Serviciul de Probaţiune București sau organizate în colaborare cu instituții din comunitate.

În baza art. 93 alin. (3) C. pen., pe durata termenului de supraveghere, a fost impusă inculpatului obligaţia de a presta muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 60 de zile, în cadrul Administrației Domeniului Public Sector 2 București sau în cadrul Arhiepiscopiei Bucureștilor.

În baza art. 404 alin. (2) C. proc. pen., s-a atras atenția inculpatului asupra dispoziţiilor art. 96 C. pen., a căror nerespectare are drept urmare revocarea beneficiului suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

S-a dispus ca pedeapsa accesorie să se execute în măsura anulării/revocării suspendării sub supraveghere.

În temeiul art. 112 alin. (1) lit. b) C. pen., a fost dispusă confiscarea HDD X. seria (...) - 1 Tb, ce a fost folosit la săvârşirea infracţiunii.

În temeiul art. 398 C. proc. pen., raportat la art. 274 alin. (1) şi (2) C. proc. pen., a fost obligat inculpatul la plata sumei de 3.000 lei, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat, din care suma de 2.000 lei aferentă fazei de urmărire penală.

În temeiul art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariul apărătorului din oficiu desemnat pentru inculpat, în faza de cameră preliminară, în cuantum de 1.622 de lei, s-a dispus să fie avansată din fondurile Ministerului Justiției.

Pentru a pronunţa această hotărâre, prima instanţă, analizând actele și lucrările dosarului, probatoriul administrat în cursul urmăririi penale și al cercetării judecătorești în procedura de drept comun, a reţinut următoarele:

La data de 12.02.2020, urmare cercetărilor într-un alt dosar penal (nr. x/D/P/2019) s-a efectuat o percheziție  la adresa din mun. Bucureşti, strada (...). Sector 1, unde locuia inculpatul A. (avocat în cadrul Baroului București), în vederea identificării şi ridicării de înscrisuri și de mijloace tehnice de stocare a datelor informatice - cu relevanță în acea cauză penală. La data de 18.02.2020, a fost încuviințată și efectuarea unei percheziții informatice (fiind emis mandatul de percheziție informatică nr. x/18.02.2020) asupra terminalelor mobile şi mediilor de stocare ridicate de la locuința inculpatului.

În urma exploatării datelor informatice asupra unui hard marca X. seria (...) - 1 Tb, ridicat de la imobilul inculpatului au fost identificate 15 fişiere tip „video”, în folderul cu denumirea „pedo”, având calea „C\(...)”, fişiere ce reprezintă materiale pornografice cu minori, astfel:

  1. Nume fişier: 3_(...).jpg_160xl20

Calea completa: C\(...)\160xl20\3_(...).jpg_160xl20

  1. Nume fişier: 2 (...).mpg

Calea completa: C\(...)\2 (...).mpg

  1. Nume fişier: 4 (...).mpg

Calea completa: C\(...)\4 (...).mpg

  1. Nume fişier: (...).avi

Calea completa: C\(...)\(...).avi

  1. Nume fişier: (...).wmv

Calea completa: C\(...)\(...).wmv

  1. Nume fişier: (...).wmv

Calea completa: C\(...)\(...)wmv

  1. Nume fişier: (...).avi

Calea completa: C\(...)\(...).avi

  1. Nume fişier: (...).mpeg

Calea completa: C\(...)\(...).mpeg

  1. Nume fişier: (...).mpg

Calea completa: C\(...)\(...).mpg

  1. Nume fişier: (...).wmv

Calea completa: C\(...)\(...).wmv

  1. Nume fişier: (...).avi

Calea completa: C\(...)\(...).avi

  1. Nume fişier: (...).wmv

Calea completa: C\(...)\(...).wmv

  1. Nume fişier: (...).mpg

Calea completa: C\(...)\(...).mpg

  1.  Nume fişier: (...).avi

Calea completa: C\(...)\(...).avi

  1. Nume fişier: (...).mpg

Calea completa: C\(...)\(...).mpg

De asemenea, au fost identificate 11 fișiere tip „imagine”, în folderul cu denumirea „pedo”, având calea „C\(...)\", fişiere ce reprezintă materiale pornografice cu minori, astfel:

1. Nume fişier: (...).jpg_160xl20

Calea completa: C\(...)\160xl20\(...)

2. Nume fişier: 3_(...).jpg_380x280

Calea completa: C\(...)_PAlbTN\380x280\3_(...).jpg_380x280

3. Nume fişier: 3_(...).jpg_80x60

Calea completa: C\(...)\80x60\3_(...).jpg_80x60

4. Nume fişier: 3_(...).jpg

Calea completa: C\(...)\3_(...).jpg

5. Nume fişier: (...).jpg_160xl20

Calea completa: C\(...)\160xl20\(...).jpg_160xl20

6. Nume fişier: (...).jpg_380x280

Calea completa: C\(...)\380x280\(...).jpg_380x280

7. Nume fişier: (...).jpg_80x60

Calea completa: C\(...)\80x60\(...).jpg_80x60

                  8. Nume fişier: (...).jpg_380x280

Calea completa: C\(...)\380x280\(...).jpg_380x280

9. Nume fişier: (...).jpg_80x60

Calea completă: C\(...)\80x60\(...).jpg_80x60

  1. Nume fişier: (...).jpg

Calea completa: C\(...)\(...).jpg

S-a menţionat că percheziția informatică asupra acestui hard marca X. seria (...) - 1 Tb a generat un raport EnCase 1.13_HDD_X._(...)_1TB, privind materialele pornografice cu minori, care este atașat la dosarul cauzei.

Din coroborarea mijloacelor materiale de probă administrate a rezultat că inculpatul A. a deținut şi cunoscut faptul că deţine fotografii şi filmări cu persoane minore în ipostaze pornografice, în sensul că le-a transferat de pe o unitate de calculator cu denumirea „Y.”, asociat contului de utilizator Windows „Z.” pe HDD-ul X. seria (...) - 1 Tb, utilizat de către acesta, inculpatul accesând ultima oară conţinutul acestui hard disk la data de 07.02.2020, ora 19.45:12.

Curtea a mai arătat că, fără a contesta situația de fapt, inculpatul nu a recunoscut infracțiunea, apărarea sa grefându-se, pe de o parte, pe lipsa vinovăției, cu referire la  necunoașterea împrejurării care a condus la apariția acelui folder în calculatorul său și, deopotrivă, la necunoașterea existenței folder-ului în calculator la momentul percheziției (deși acesta a fost șters) și, pe de altă parte, pe absența elementelor de tipicitate ale infracțiunii de pornografie infantilă, cu trimitere la modificările legislative suferite de norma de incriminare a art. 374  alin. (1) și (2) C. pen., în intervalul de timp de la data accesării inițiale a folder-ului (18.01.2011), moment la care infracțiunea era sancționată de art. 18 din Legea nr. 678/2001, care condiționa deţinerea de materiale pornografice de scopul răspândirii și data descoperirii folder-ului (12.02.2020), moment în care infracțiunea era pedepsită de art. 374 C. pen., care sancționează doar simpla deținere, necalificată prin scop.

Referitor la împrejurările în care a apărut folder-ul în calculatorul său, susținerile inculpatului, în sensul că nu-și mai amintește nici data, nici persoana din anturajul său care ar fi putut crea sau copia folder-ul, prima instanţă a arătat că acestea nu pot fi reținute atâta timp cât nicio probă administrată nu a dovedit că altcineva a avut acces la acel calculator, afirmațiile singulare ale inculpatului neputând răsturna prezumția că o altă persoană decât proprietarul (care era și posesor) putea manevra acel computer, în absența științei și voinței acestuia.

Inculpatul a afirmat că a observat la un moment dat existența folder-ului și conținutul acestuia, accesându-l la data de 18.01.2011, aspect care rezultă din raportul de exploatare a datelor care confirmă că la data de 18.01.2011, ora 00:40:41, utilizatorul cu numele „Z.” a accesat fișierul video cu denumirea „(...).divx”, iar la data de 18.01.2011, ora 00:43:57 a accesat fișierul video cu denumirea „(...).mpeg”.

Inculpatul a menționat că, chiar de la acea dată a șters din calculator acel folder, însă prima instanţă a susţinut că această afirmație nu dovedește mai mult decât ceea ce exprimă și nu poate răsturna prezumția sus arătată, deoarece probatoriul nu evidențiază vreun argument rațional pentru care (în pofida ștergerii conținutului, conform susținerilor sale) la data efectuării percheziției informatice acesta încă exista.

Cu atât mai mult, Curtea nu a putut reţine această apărare, având în vedere că exploatarea datelor HDD-ului marca X. seria (...) - 1 Tb a relevat, pe de o parte, că acesta a fost instalat sau i s-a generat ultimul update al sistemului de operare - Windows XP anterior, la data de 09.01.2011, ora 23:26:23, fiind conectat la o unitate de calculator cu denumirea „Y.”, adică al inculpatului (aspect necontestat).

Ulterior acestei date, pe HDD-ul marca X. seria (...) - 1 Tb au fost copiate mai multe fișiere, printre care şi fotocopia unei înștiințări de plată nr. 17439 din 09.09.2010, dintre S.C. B. 5/4 şi Cabinet de Avocat C., document cu denumirea (...).pdf, cu dimensiunea de 0.10 MB, copiat la data de 10.01.2011, ora 12:52:49, aspecte care, deopotrivă, evidențiază accesarea de către inculpat a folder-ului de mai multe ori anterior datei de 18.01.2011.

Mai mult decât atât, la data de 10.01.2011, intervalul orar 16:23:58 - 16:24:06, au fost copiate în folder-ul cu denumirea „pedo”, având calea „C\(...)\”, cele 31 fișiere, distincte fiind 15 fişiere tip „video” şi 11 fişiere tip „imagine”, fişiere ce reprezintă materialele pornografice cu minori, accesul fiind făcut de pe același cont, al inculpatului.

S-a mai constatat de către prima instanţă că, anterior datei menționate de inculpat ca fiind momentul ștergerii, acesta l-a accesat de mai multe ori și, mai mult decât atât, prin copierea acestuia a urmărit securizarea folder-ului pentru
a-și crea posibilitatea accesării ulterioare.

Nu în ultimul rând, inculpatul nu a putut oferi nici o explicație rezonabilă față de împrejurarea că data ultimei accesări a HDD-ului a fost 07.02.2020, ora 19:45.12, numele contului de utilizator Windows conectat de la instalare fiind „Z.”.

Așadar, s-a apreciat că toate aceste manevre care au fost relevate și atestate de explorarea datelor confirmă, pe de o parte, faptul că inculpatul a cunoscut conținutul folder-ului și, știind exact ce cuprinde, a copiat fișierele și le-a accesat în final la data de 07.02.2020, ora 19:45.12.

Față de aceste elemente factuale de necontestat, Curtea a susţinut că afirmațiile inculpatului, în sensul că nu a mai  accesat fișierele sau că acestea poate s-au regăsit și menținut printre alte documente din calculator fără să-și dea seama, la datele când copia documente de pe un hard pe altul, nu rămân decât simple afirmații fără suport probator.

Numele acestor fișiere erau explicite, cu trimitere directă la ceea ce ele cuprindeau, toate conținând cel puțin o sintagmă specifică materialelor pornografice cu minori, astfel că nu puteau fi deschise decât cu intenția de a fi văzute efectiv, în niciun caz din eroare (numărul accesărilor confirmă, de altfel, că nu a fost o greșeală).

În ceea ce privește susținerile referitoare la modalitatea de sancționare a infracțiunii, Curtea a notat că, anterior intrării în vigoare a noului Cod penal, infracțiunea de pornografie infantilă era sancționată de art. 18 din Legea nr. 678/2001, care incrimina fapta de a expune, a vinde sau de a răspândi, a închiria, a distribui, a confecționa ori de a produce în alt mod, a transmite, a oferi sau a pune la dispoziţie ori de a deţine în vederea răspândirii de obiecte, filme, fotografii, diapozitive, embleme sau alte suporturi vizuale, care reprezintă poziții ori acte sexuale cu caracter pornografic, ce prezintă sau implică minori care nu au împlinit vârsta de 18 ani, constituie infracţiunea de pornografie infantilă

Potrivit art. 374 alin. (1) C. pen., în vigoare după data de 01.02.2014, constituia infracțiunea de pornografie infantilă producerea, deţinerea în vederea expunerii sau distribuirii, achiziționarea, stocarea, expunerea, promovarea, distribuirea, precum şi punerea la dispoziţie, în orice mod, de materiale pornografice cu minori, iar alin. (2) sancționa mai aspru dacă faptele prevăzute în alin. (1) au fost săvârșite printr-un sistem informatic sau alt mijloc de stocare a datelor informatice.

Această incriminare a fost modificată prin O.U.G. nr. 18/2016, publicată în Monitorul Oficial nr. 389 din 23 mai 2016, dată de la care infracțiunea de pornografie infantilă sancționează producerea, deținerea, procurarea, stocarea, expunerea, promovarea, distribuirea, precum și punerea la dispoziție, în orice mod, de materiale pornografice cu minori art. 374 în alin. (1) alin. (2) sancționând mai aspru faptele sus arătate dacă au fost săvârșite printr-un sistem informatic sau alt mijloc de stocare a datelor informatice.

Curtea a reţinut că reglementarea substanțial penală, incidentă anterior datei de 23.05.2016, incrimina fapta în ipoteza în care deținerea de astfel de materiale pornografice cu minori era condiționată de scopul răspândirii, susținerea inculpatului fiind întemeiată sub acest aspect.

S-a notat, totodată, că, în actuala codificare penală, incriminarea are o structură diferită, modalitatea comiterii faptei în forma deținerii nemaifiind condiționată de răspândirea, distribuirea sau expunerea materialelor pornografice.

O atare distincţie, invocată de inculpat are doar o valoare teoretică, fiind irelevantă în speţa de faţă, în care fapta săvârșită de inculpat, în conţinutul său concret, continuă să fie incriminată de legea nouă, în vigoare la data ultimei accesări a folder-ului în discuție, respectiv 07.02.2020.

S-a mai reţinut că infracțiunea pentru care a fost trimis în judecată inculpatul este una continuă, care implică, prin specificul ei, o anume prelungire în timp în mod natural. Specificul acestei infracțiuni este că pe parcursul realizării elementului material de durată pot apărea și momente firești, de întrerupere, de pauză, dictate de specificul  activității desfășurate, însă în cauza de față, deținerea este în esență, prin firescul ei, o activitate continuă.

Așadar, chiar dacă anterior modificărilor aduse de O.U.G. nr. 18/2016 (reținând că nici prin intrarea în vigoare a Codului penal la 01.02.2014 nu s-a modificat substanțial modalitatea deținerii de materiale pornografice) inculpatul a desfășurat o activitate de deținere a materialelor pornografice fără scopul răspândirii sau al distribuirii lor, ceea ce este esențial în raport de forma infracțiunii este că activitatea inculpatului a continuat (limitându-se la aceeași modalitate a deținerii fără vreun scop) și s-a desfășurat până la momentul întreruperii sale printr-o intervenție forțată - percheziția din data de 12.02.2020.

Cu alte cuvinte, s-a precizat că activitatea infracțională a fost finalizată sub imperiul Codului penal în forma sa de la data epuizării infracțiunii, care sancționa și sancționează și în prezent infracțiunea și în modalitatea simplei dețineri, astfel încât nu se poate pune problema  aplicării unei alte legi penale (mai favorabile inculpatului).

Judecătorul fondului a mai arătat că susținerile inculpatului, în sensul că odată cu noua incriminare a faptei intrată în vigoare în anul 2016, ar fi trebuit să existe o nouă rezoluţie infracţională pentru a putea fi reținută infracțiunea, nu țin seama de natura specifică a infracțiunii continue - astfel cum a fost anterior relevat, iar apărarea conform căreia a dispărut intenția comiterii faptei și ca atare, vinovăția, de vreme ce inculpatul știa că putea deține astfel de materiale anterior anului 2016 (când simpla deținere nu era incriminată) nu face decât să confirme că inculpatul cunoștea atât existența, cât și conținutul fișierelor. Această apărare, potrivit căreia inculpatul nu a cunoscut că fapta comisă – care nu era sancționată penal la momentul debutului – a devenit ulterior, pe parcursul continuării sale, infracțiune, nu este permisă,  neputându-se invoca necunoașterea legii în dreptul public, cu atât mai mult din partea unui profesionist al dreptului, cum este inculpatul.

S-a apreciat că acesta este doar un artificiu al apărării, menit să circumstanțieze fapta în raport de modificările aduse formelor de incriminare ale infracțiunii de pornografie infantilă, însă nu constituie argumente care să dovedească lipsa de vinovăție a inculpatului.

În concluzie, Curtea a constatat că probatoriul administrat dovedește, cu certitudinea impusă de art. 103 alin. (2) teza finală C. proc. pen., că fapta inculpatului A., constând în aceea că la data de 12.02.2020 a deținut HDD X. seria (...) - 1 Tb utilizat de acesta, ridicat şi sigilat cu ocazia percheziției domiciliare din data de 12.02.2020, la adresa situată în mun. București, strada (...), Sector 1, pe care erau stocate un număr de 31 fişiere, distincte fiind 15 fişiere tip „video” şi 11 fişiere tip „imagine”, conținând fotografii şi filmări cu persoane minore având un comportament sexual explicit şi care reprezentau organele genitale ale unui copil, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de pornografie infantilă, prevăzută de art. 374 alin. (1) şi (2) C. pen.

Referitor la individualizarea judiciară a pedepsei, Curtea a avut în vedere că funcțiile de constrângere şi de reeducare, precum şi scopul preventiv al pedepsei pot fi realizate printr-o corectă dozare a acesteia, ținând seama şi de persoana căreia îi este destinată, în vederea reintegrării sale în societate.

 La stabilirea pedepsei s-a ţinut seama de criteriile generale de individualizare a pedepsei, prevăzute de art. 74 C. pen., respectiv gravitatea infracţiunii săvârșite şi periculozitatea infractorului, care se evaluează în funcţie de împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi de mijloacele folosite, natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracţiunii, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit, natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedentele penale ale infractorului, conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal, nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială, precum si incidenţa circumstanţelor atenuante sau agravante.

S-a arătat că pedeapsa stabilită de lege pentru săvârşirea infracţiunii de pornografie infantilă, prevăzută de art. 374 alin. (1) şi alin. (2) C. pen., este închisoarea de la 2 la 7 ani.

Referitor la împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi mijloacele folosite, prima instanţă a reţinut că fapta săvârșită de inculpat prezintă un grad de pericol social  mediu, amintind că inculpatul a deținut acele materiale pe o perioadă îndelungată, dar datele de exploatare nu relevă o accesare frecventă, că acestea nu au fost destinate să fie distribuite sau expuse, ci doar pentru propriul acces, că urmările infracțiunii nu sunt unele grave, dat fiind că aceste materiale nu au fost răspândite, iar consecințele negative se reflectă mai degrabă spre persoana inculpatului.

Cu privire la circumstanțele personale ale inculpatului, s-a reţinut că acesta are vârsta de 44 de ani, este căsătorit, are studii superioare, fiind  avocat în cadrul Baroului București, are doi copii în întreținere.

În opinia instanţei de fond, conduita procesuală manifestată de inculpat, opțiunea sa de a nu detalia elementele factuale utile lămuririi cauzei şi, ulterior, de a fi judecat în procedură  obișnuită alături însă de datele personale favorabile (inculpatul fiind integrat social şi familial şi aflându-se la primul contact cu legea penală) pun în lumină o periculozitate socială mai redusă a persoanei inculpatului şi justifică aplicarea unei pedepse principale cu închisoarea echivalentă minimului special legal, de 2 ani.

Curtea a mai susţinut că atitudinea de nerecunoaștere constituie expresia dreptului la apărare de care beneficiază inculpatul şi nu poate fi folosită în defavoarea sa (neputând fi valorificată nici în beneficiul inculpatului, în sensul reducerii cuantumului pedepsei) și a apreciat că nu poate fi reținută ca o împiedicare sau zădărnicire a aflării adevărului.

S-a mai avut în vedere că de la data săvârșirii infracțiunii și până în prezent a trecut o perioadă importantă (mai mult de 3 ani), perioadă de natură a diminua intensitatea sancțiunii ce se impune a fi luată față de inculpat.

Ținând seama de toate acestea, Curtea a considerat că scopul sancțiunii poate fi atins și fără executarea pedepsei de 2 ani în regim de detenție, condițiile aplicării suspendării sub supraveghere prevăzute de art. 91 C. pen. fiind îndeplinite. Deopotrivă, prima instanţă a exprimat convingerea că prin supravegherea activității inculpatului de către Serviciul de Probațiune, cu garanțiile oferite de măsurile de supraveghere și obligațiile impuse, acesta se va conforma, pe viitor, ordinii de drept și își va schimba atitudinea în raport de valorile sociale încălcate, apreciind că pronunţarea condamnării în sine constituie un avertisment care îl va determina să conștientizeze gravitatea acţiunilor sale, îl va responsabiliza în sensul respectării prevederilor legale.

Evaluând aplicarea pedepselor complementare, Curtea a constatat că această sancțiune nu este obligatorie, însă particularitățile obiective ale cauzei, natura faptei comise impun concluzia existenţei unei nedemnități în exercitarea drepturilor de a fi ales autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorității de stat, pe o durată de 2 ani, în cauză fiind aplicată și pedeapsa accesorie a interzicerii acelorași drepturi.

Ținând seama că HDD X. seria (...) - 1 Tb a fost folosit la săvârşirea infracţiunii, în temeiul art. 112 alin. (1) lit. b) C. pen., prima instanţă a dispus confiscarea sa.

*

Împotriva sentinţei penale nr. 173/F din 13 noiembrie 2023, pronunţate de Curea de Apel Bucureşti, Secţia I penală a formulat apel inculpatul A., care a solicitat, în temeiul dispoziţiilor art. 421 alin. (1) pct. 2 lit. a) C. proc. pen., admiterea apelului, desfiinţarea sentinţei apelate şi, în rejudecare, pronunţarea unei soluţii de achitare, în temeiul dispoziţiilor art. 396 alin. (5), rap. la art. 16 alin. (1) lit. b) teza a II-a C. proc. pen., pentru săvârşirea infracţiunii de pornografie infantilă, prevăzută de art. 374 alin. (1) şi (2) C. pen., întrucât fapta nu a fost săvârşită cu vinovăţia prevăzută de lege.

În dezvoltarea motivelor de apel, inculpatul a susţinut că nu a accesat materialele pornografice în februarie 2020, ci hard-disk-ul a fost accesat în scopuri licite, de către acesta sau membrii familiei sale. Contrar celor reţinute de prima instanţă, inculpatul a susţinut că nu au fost dovedite accesări multiple ale folder-ului incriminat, în cauză fiind dovedit prin constatări tehnice de specialitate că folder-ul a fost accesat doar în data de 18.01.2011, ocazie cu care au fost accesate doar două fișiere din cele 28 stocate.

În opinia apelantului, motivarea instanţei de fond cu privire la vinovăţia sa şi cu privire la situaţia de fapt, porneşte de la o confuzie fundamentală între accesarea HDD-ului în scopuri licite şi uzuale şi accesarea folder-ului ce conţine materiale pornografice. Aceasta confuzie a condus la concluzia că au existat accesări multiple (deşi în realitate a existat doar o singură accesare în data de 18.01.2011), copierea unei înștiințări de plată în „folder” la data de 10.01.2011, accesări în cunoştinţă de cauză la data de 07.02.2020. Toate aceste accesări, reţinute de instanţa de fond ca fiind ale folder-ului incriminat, sunt de fapt accesări uzuale, în scopuri licite ale HDD.

A mai susţinut inculpatul că în urma cercetărilor efectuare de organele de urmărire penală a rezultat faptul că ultimul update făcut asupra HDD-ului ridicat cu ocazia percheziției şi care conţine fișierele incriminate a avut loc la data de 09.01.2011, ora 23:26, cu cinci ani înainte de incriminarea faptei şi cu nouă ani înainte de data pretinsei comiteri a acestei fapte reţinute prin actul de inculpare, iar în ceea ce priveşte accesarea materialelor pornografice, procurorul a reţinut că au avut loc doar două accesări, în data de 18.01.2011, la orele 00:40 şi 00:43.

O altă apărare formulată de inculpat constă în aceea că a descoperit materialele pornografice cu minori la nivelul anilor 2005-2006 pe un HDD mai vechi, moment în care le-a șters, dar nu cunoaşte dacă a șters folderele în integralitate sau doar pe unele, crezând că acolo sunt toate materialele incriminate. Având, însă, convingerea că materialele pornografice au fost șterse, inculpatul a precizat că nu s-a mai interesat de acestea, existând în cauză un dubiu cu privire la faptul că ar fi cunoscut că mai deținea în continuare astfel de materiale, în lipsa altor indicii cu privire la un interese pe care l-ar fi manifestat pentru subiectul prohibit de lege.

Sintetizând, apelantul inculpat a susţinut că în urma cercetărilor efectuate asupra HDD-ului în discuţie nu s-a concluzionat că la nivelul lunii februarie 2020 ar fi accesat folder-ul conținând materialele pornografice, ci că a accesat doar HDD-ul, care conținea mai multe foldere aferente activităţii profesionale.

/*/

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Secţia penală la data de 22.11.2023, sub numărul x/2/2023, fiind repartizată aleatoriul Completului nr. x, cu prim termen de judecată la data de 17.01.2024.

La termenul din 17.01.2024, cauza a fost amânată la solicitarea apelantului-inculpat, care din motive obiective, nu s-a putut prezenta în faţa instanţei de apel;

La termenul din 28.02.2024 a fost încuviințată proba cu audierea martorilor D. şi E., solicitată de inculpat;

La termenul din 10.04.2024 au fost audiaţi martorii D. şi E. La acelaşi termen, Înalta Curte a constatat finalizată cercetarea judecătorească şi a acordat cuvântul în dezbateri asupra apelului formulat în cauză.

Martorii audiaţi de instanţa de apel au declarat următoarele:

            Martorul E.: „sunt în relații de prietenie cu inculpatul. Mă cunosc cu acesta din anul 2008. Știu despre ce este vorba în cauza în care sunt ascultat ca martor

             Întrebări formulate de apărătorul inculpatului A.:

1. Dacă în perioada anilor anteriori anului 2011 se afla în cercul de prieteni ai inculpatului A.?

Răspuns: Da, m-am aflat în cercul de prieteni ai inculpatului.

2. Exista un obicei sau o preocupare în acest grup de prieteni de a viziona filme împreună?

Răspuns: Da, exista acest obicei, ne mai adunam serile grupul de prieteni și ne mai uitam la filme.

3. Aveau acces membrii acestui grup la calculatorul domnului A.?

Răspuns: În acea perioadă, ca și în ziua de azi filmele circulau pe CD-uri, carduri de memorie sau stick-uri de memorie și fiecare venea în serile respective cu ce filme mai copiau, dar nu numai filme, ci și muzică sau jocuri. Aceste suporturi optice erau introduse de către noi, oricine, în calculatorul domnului A., calculatorul acestuia fiind deschis tot timpul și fără parolă, astfel încât puteam introducem suportul optic. 

4. Exista posibilitatea ca vreunul dintre invitați să salveze fișiere în calculator?

Răspuns: Da, exista această posibilitate și, uneori, chiar erai nevoit când erau fișiere de dimensiuni mai mari, calculatorul neputând să îl citească direct pentru a-l reda de pe mediul de stocare și trebuia copiat întâi pentru a fi redat.

5. Ați avut vreodată indicii în sensul că dl. A. ar fi avut preferințe, curiozități sau preocupări legate de orice aspecte ce ar reprezenta deviații din punct de vedere sexual?

Răspuns: Nu am avut niciodată astfel de indicii, eu îl cunosc pe A. ca pe un om cu valori familiale puternice și foarte sănătoase, ca pe un om care respectă lege și un om de onoare.

Întrebări formulate de Ministerul Public:

1. Care era conținutul acestor filme, dacă erau și materiale pornografice de orice natură?

Răspuns: era vorba de filme artistice sau documentare, nu de materiale pornografice.

2. Cât timp petreceați la inculpat în casă cu ocazia vizitelor și care era  frecvența acestor vizite?

Răspuns: Petreceam câteva ore chiar 4-5, de regulă în weekend, uneori până seara târziu. Uneori ne vedeam în fiecare weekend, alteori ne vedeam o dată la 2-3 weekend-uri în funcție de programul fiecăruia.”

            Martorul D.: „Întrebări formulate de apărătorul inculpatului A.:

1. De când sunteți prieten cu inculpatul și cât de des vă vedeați anterior anului 2011 și cât timp petreceați împreună?

Răspuns: Mă cunoscu cu dl. A. din anul 1996, anul în care m-am transferat din Focșani în București, am fost colegi de clasă la Colegiul Național XX. până în anul 1998, după fiecare am făcut facultatea de drept în altă parte și am reluat prietenia de prin anul 2004. Înainte de anul 2011 ne vedeam cel puțin o dată pe săptămână. Când ne vedeam petreceam împreună aproximativ 6-8 ore, poate și mai mult, ne vedeam în general vineri seara sau sâmbăta. Vizionam filme sau concerte înregistrate, aproape tot timpul la dl A. acasă. A., în acea perioadă locuia în XY. la bloc, într-un apartament de 2 camere, imediat cum se intra era un hol, în față era bucătăria, în stânga baia și dormitorul și în dreapta se afla sufrageria. Această locuință avea aproximativ 55 mp. Nucleul era de 5-6-7 prieteni, dar fiecare mai venea cu câte un prieten sau o prietenă. Din ce cunosc, la acel moment dl A. locuia singur.

2. La ce vizionați filmele respective, de unde proveneau filmele și cum circulau acestea?

Răspuns: În sufragerie, pe partea stângă cum se intra, era un televizor și undeva, în partea dreaptă, lângă zona de stat era un birou cu un calculator, se trăgea un cablu de la calculator la televizor, așa încât să vedem toți. Fiecare dintre prieteni venea cu stick-uri, dvd-uri, harduri.

3. Acești musafiri care intrau în locuința dlui A. aveau acces la calculator, calculatorul era parolat și dacă musafirii puteau introduce medii de stocare în calculator sau dacă puteau copia chiar fișiere pe hardul calculatorului?

Răspuns: Nu îmi amintesc să fi fost vreodată parolat calculatorul respectiv și eu l-am folosit de câteva ori, la fel ca mine cred că toți ceilalți musafiri l-au folosit, am verificat e-mail-uri, am cătat pe internet. Nu a fost niciodată un acces îngrădit la calculatorul inculpatului. Ca să rulăm un film cel mai simplu era să copiem filmul în calculator și să rulăm de pe hardul calculatorului. Cu privire la acces țin minte că una din tablele laterale ale unității centrale era mereu scoasă, în felul acesta aveam acces direct să instalăm un hard care nu era alimentat extern. Personal nu am folosit calculatorul să copiez documente, să stochez documente sau altceva.

            Îmi amintesc că o persoană apropiată grupului, soția dlui E., martor în cauză, folosea acest calculator pentru proiectele sale de televiziune. Emisiunea pentru care aceasta lucra se difuza pe XZ. sau pe YX. și se numea YY., cred, era legată de motociclete și întâlniri de motocicliști.

4. Dacă de când îl cunoașteți pe dl A. ați sesizat la acesta vreun indiciu din care să rezulte că ar avea preocupări sau curiozități legat de orice poate fi considerat comportament deviant din punct de vedere sexual?

Răspuns: Nu, îl cunosc pe dl A. din 1996, în anul 2010 l-am recomandat angajatorului meu de la data respectivă să reprezinte interesele sale în instanță. Dacă aș fi bănuit măcar asemenea preocupări nu mi-aș fi riscat reputația și nu am fi rămas prieteni în situația respectivă. În nicio discuție, nici măcar când eram sub influența alcoolului nu s-a ajuns nici măcar în apropierea acestui subiect. 

5. Au existat și momente în care au circulat fișiere sau materiale pornografice în interiorul grupului?

Răspuns: Nu, niciodată. Preocupările noastre erau mai degrabă către alcool, concerte, filme, în plus aveam cam 25-26 de ani și, pentru mine cel puțin, pornografia era exclusă. Eram un nucleu de prieteni și cred cu tărie că împărtășeam aceleași convingeri și nu am partajat astfel de fișiere.

            Relația noastră de prietenie a continuat până în anul 2009, când m-am căsătorit și am început și cursele de motociclism viteză pe circuit. Era cam greu să beau vineri seara până la ora 01:00-02:00 noaptea în același grup de prieteni și să fiu capabil de efort fizic sâmbătă dimineața la ora 08:00.

            Din anul 2010 am intrat și într-o relație profesională și de colaborare cu dL A., adică eu eram conducătorul departamentului juridic la o casă de expediții internaționale și l-am propus pe dl A. ca avocat pentru partea de instanță. De prin anul 2012 am reluat și prietenia, mult mai strânsă. În continuare ne vedem o dată pe săptămână cel puțin în casa dlui A. Acesta este și un familist convins, are doi copii și casa este frecventată continuu de alți copii cu părinți sau fără părinți uneori”.

            Examinând apelul de faţă, prin prisma motivelor invocate şi a probatoriului administrat în cauză, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată următoarele:

            Texte legale incidente:

            Art. 374 alin. (1) C. pen., producerea, deţinerea, procurarea, stocarea, expunerea, promovarea, distribuirea, precum şi punerea la dispoziţie, în orice mod, de materiale pornografice cu minori se pedepsesc cu închisoarea de la 3 la 10 ani.

            Alin. (2): Dacă faptele prevăzute la alin. (1) au fost săvârșite printr-un sistem informatic sau alt mijloc de stocare a datelor informatice, pedeapsa este închisoarea de la 5 la 12 ani.

            Varianta incriminată la alin. (2) al art. 374 C. pen., constă în aceea că autorul comite una dintre modalitățile prevăzute de art. 374 alin. (1) C. pen., utilizând un sistem informatic ori un mijloc de stocare a datelor informatice (e.g. un card de memorie, un hard disk extern, un CD ori DVD, etc).

            Sintagma „deținere” vizează posesia materială a unui anumit bun, iar în cazul deținerii de materiale pornografice cu minori sub forma de date informatice (imagini foto sau imagini video în format electronic) este esențial ca autorul să aibă un control asupra respectivelor date informatice.

Acuzaţia:

În sarcina inculpatului A. s-a reţinut că, în data de 12.02.2020 a deținut HDD X. seria (...) - 1 Tb, utilizat de acesta, pe care erau stocate un număr de 31 de fișiere, distincte fiind 15 fișiere tip „video” şi 11 fișiere tip „imagine”, conținând fotografii şi filmări cu persoane minore având un comportament sexual explicit şi care reprezentau organele genitale ale unui copil cu scop sexual.

Prima instanţă – Curtea de Apel Bucureşti a reţinut că inculpatul A. a deținut şi cunoscut faptul că deţine fotografii şi filmări cu persoane minore în ipostaze pornografice, în sensul că le-a transferat de pe o unitate de calculator cu denumirea „Y.”, asociat contului de utilizator Windows „Z.” pe HDD-ul X. seria (...) - 1 Tb, utilizat de către acesta, inculpatul accesând ultima oară conţinutul acestui hard-disk la data de 07.02.2020, ora 19.45:12. S-a mai arătat de către judecătorul primei instanţe că, explorarea datelor din cauză confirmă faptul că inculpatul a cunoscut conținutul folder-ului și știind exact ce cuprinde a copiat fișierele și le-a accesat în final la data de 07.02.2020, ora 19:45.12.

Motive de apel. Apărări:

Inculpatul A., prin motivele de apel, a susţinut că ar fi șters imaginile pornografice cu minori încă din anul 2005-2006, nu cunoștea de existenţa acestora pe HDD-ul X. seria (...), iar accesarea acestui suport de stocare în cursul anului 2020 nu echivalează cu accesarea materialelor pornografice care se aflau în alte sub-foldere. Ca atare, a susţinut că faptei îi lipseşte forma de vinovăție prevăzută de lege, solicitând achitarea, în temeiul art. 16 alin. (1) lit. b) teza a II-a C. proc. pen.

Situaţia de fapt:

Înalta Curte, examinând conţinutul probelor administrate în cauză, cu accent pe procesul-verbal de percheziție informatică, declaraţia inculpatului dată în faţa primei instanţe, declaraţiile martorilor audiaţi în faţa instanţei de apel, reţine următoarea situaţie de fapt:

La data de 12.02.2020, în urma unei percheziții domiciliare efectuate
într-o altă cauză, instrumentată de Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (ce a format obiectul dosarului nr. x/D/P/2019), la adresa din mun. București, strada (...), Sector 1, unde locuia inculpatul A., a fost identificat, printre altele, HDD X. seria (...) - 1 Tb utilizat de acesta, care a fost ridicat şi sigilat, iar, ulterior, în urma percheziției informatice, s-a descoperit că acesta conținea un număr de 31 fișiere, printre care 15 fișiere tip „video” şi 11 fişiere tip „imagine”, conținând fotografii şi filmări cu persoane minore în ipostaze sau având un comportament sexual explicit.

În faţa primei instanţe inculpatul A. a declarat că: în jurul anilor 2004-2005 (...), verificând anumite fișiere din calculatorul meu, am dat de aceste fișiere cu denumirea menţionată, ocazie cu care le-am șters, eu nefiind consumator de asemenea materiale. La o dată ulterioară, am găsit acelaşi fişier cu aceeaşi denumire într-o altă locaţie, pe un alt hard-disk şi din nou le-am șters. Eu când îmi cumpăr un alt hard-disk sau făceam backup copiam integral hard-disk-ul, inclusiv programul de operare şi există posibilitatea ca între momentul în care eu am văzut aceste fişiere şi momentul în care le-am şters, să se fi făcut un backup cu privire la aceste fişiere şi conţinutul acela să fi apărut în mai multe locuri. Nu îmi amintesc să fi accesat aceste materiale în anul 2011, este posibil să le fi accesat şi să fi prezumat că le-am şters, dar de fiecare dată când am găsit conţinutul acestui folder îl ștergeam pentru că eu nu consum aşa ceva. Este posibil să se fi întâmplat vreun eveniment fix la momentul accesării celor 2 fișiere care mi-a captat atenția şi din neglijență să nu fi şters acel folder. Dar din anul 2011 acele fișiere nu au mai fost accesate. Am accesat hard-disk-ul, folosindu-l uzual în alte scopuri.

(...) În 18.01.2011, la ora 01:00, mai exact la ora 00:40, probabil eu am fost cel care am accesat fișierele în cauză, dar nu îmi explic de ce nu le-am șters, deşi le-am șters de fiecare dată când le-am constatat (declaraţie inculpat 16.10.2023, f.20, dosar Curte).

Împrejurările relatate de inculpat sunt confirmate, parţial, de procesul-verbal de percheziție informatică realizat în cauză, la data de 14.11.2022.

Astfel, în urma percheziției informatice s-a constatat că HDD X. seria (...) - 1 Tb a fost instalat sau i s-a generat ultima actualizare a sistemului de operare la data de 09.01.2011, ora 23:26:23.

Ulterior, în data de 10.01.2011, în intervalul orar 16:23:58-16:24:06, au fost copiate în folder-ul cu denumirea „pedo”, având calea „C/(...)” un număr de 31 fişiere, printre care se disting cu interes pentru cauză, 15 fişiere tip „video” şi 11 fişiere tip „imagine”, ce reprezintă materiale pornografice cu minori.

În urma aceleiași percheziţii informatice a mai rezultat faptul că utilizatorul cu numele „Z.”, la data de 18.01.2011, ora 00:40:41, respectiv la ora 00:43:57 a accesat două fişiere video ce se aflau în folder-ul denumit „pedo”.

În fine, s-a mai constatat, în urma analizei mediului de stocare, că data ultimei accesări a HDD-ului a avut loc în data de 07.02.2020, ora 19:45:12.

Pe baza probatoriului redat anterior, Înalta Curte nu poate reţine aceeaşi situaţie de fapt avută în vedere de prima instanţă, conform căreia inculpatul „a accesat fișierele la data de 07.02.2020 ora 19:45.12”.

Datele de exploatare a HDD X. seria (...) - 1 Tb  au demonstrat că, în data de 07.02.2020, ora 19:45:12, inculpatul a accesat HDD-ul, însă nu au relevat că acesta ar fi accesat şi fișierele incriminatoare, care presupuneau o succesiune de accesări, respectiv accesarea sub-folderu-lui „Filme” - apoi accesarea sub-folder-ului „Naşpete” – apoi accesarea sub-folder-ului „pedo” şi, în final, accesarea fișierelor ce conțineau materiale pornografice cu minori. Spre exemplu, în urma exploatării HDD-ului s-a descoperit că inculpatul ar fi accesat două fişiere în data de 18.01.2011 - două fişiere tip „video”, cu conținut pornografic cu minori, la ora 00:40:41 şi la ora 00:43:57. Or, o accesare similară nu a fost prezentată de către organele de cercetare penală ca având loc în cursul lunii februarie 2020.

Prin urmare, în contextul în care fișierele conținând materiale pornografice cu minori se aflau încă de la începutul anului 2011[1] pe HDD-ul deținut şi utilizat de inculpat în mod uzual, există un dubiu cu privire la împrejurarea că inculpatul cunoștea de existenţa acestor fişiere în cursul anului 2020, când au fost descoperite de organele de urmărire penală. Faptul că în anul 2020 inculpatul ar fi accesat HDD-ul, însă nu şi sub-folderele în care se aflau fișierele conținând materiale pornografice, nu înlătură acest dubiu.

Deţinerea materialelor pornografice presupune conștientizarea de către inculpat a faptului că le avea la dispoziţie şi le putea accesa. Însă cum aceste fişiere nu au fost accesate timp de nouă ani (din ianuarie 2011 până în februarie 2020, când au fost descoperite de organele de urmărire penală), nu se poate susţine că inculpatul le-a deținut în sensul prevăzut de legea penală. Mai mult, din declaraţia inculpatului, cât şi din cele relatate de cei doi martori audiaţi nemijlocit de instanţa de apel, nu au rezultat informaţii apte a conduce indubitabil către concluzia utilizării unor astfel de materiale de către inculpat.

În consecinţă, instanţa de control judiciar apreciază că probele administrate în cauză nu dovedesc, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că inculpatul A. ar fi cunoscut că deţine pe HDD X. seria (...) - 1 Tb materiale pornografice cu minori, condiţii în care este întemeiat apelul său, urmând ca în cauză să fie dispusă o soluţie de achitare, în temeiul art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 374 alin. (1) şi alin. (2) C. pen..

Restituirea lucrurilor. Măsuri de siguranţă:

            Faţă de soluţia ce urmează a fi pronunţată pe fondul acţiunii penale, Înalta Curte va dispune, în conformitate cu art. 162 alin. (5) C. proc. pen., restituirea HDD X. seria (...) - 1 Tb către inculpatul A., ridicat cu ocazia percheziției domiciliare, având în vedere că pe acest suport de stocare se află înscrisuri şi documente personale ale inculpatului, precum şi înscrisuri pe care le deţine în virtutea calității de avocat. Sub acest din urmă aspect, Înalta Curte are în vedere şi dispoziţiile art. 34 alin. (2) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, potrivit cărora: „sunt exceptate de la măsura ridicării de înscrisuri şi de la măsura confiscării:

a) înscrisurile care conţin comunicări între avocat şi clientul său;

b) înscrisurile care conţin consemnări efectuate de către avocat cu privire la aspecte referitoare la apărarea unui client”.

În ceea ce priveşte cele 15 fişiere de tip „video” şi 11 fişiere de tip „imagine”, conținând materiale pornografice cu minori, instanţa de apel reţine că în cazul acestora sunt incidente dispoziţiile art. 112 alin. (1) lit. f) C. pen.

Măsurile de siguranţă au ca scop înlăturarea unei stări de pericol şi preîntâmpinare faptelor prevăzute de legea penală. Specie a noțiunii generale de sancțiuni de drept penal, măsurile de siguranţă se deosebesc esențial faţă de pedepse prin faptul că ele urmăresc nu atât sancționarea făptuitorului, cât prevenirea săvârşirii de noi infracţiuni ori înlăturarea stării de pericol deja existente, după caz.

Confiscarea specială este consacrată în literatura de specialitate ca fiind o măsură de siguranţă cu caracter patrimonial, constând în confiscarea unor bunuri determinate, aflate în legătură cu fapta comisă, făcând parte din această categorie şi bunurile a căror deținere este interzisă de lege.

 În ceea ce priveşte noţiunea de bunuri, conform dreptului comun, acestea sunt lucrurile, corporale sau necorporale, care constituie obiectul unui drept patrimonial – art. 535 C. civ.

Pornind de la acestă definiție, principalul criteriu de clasificare al bunurilor ar fi acela între bunuri corporale – bunuri necorporale/incorporale. Apoi, prevederile art. 536 C. civ. clasifică bunurile între mobile şi imobile, legiuitorul prevăzând că bunurile pe care legea nu le consideră imobile sunt bunuri mobile.

 Având în vedere caracterul eclectic şi total neomogen al categoriei bunurilor incorporale, acestea nu sunt enumerate, cu titlul exhaustiv, într-o normă generală cuprinsă în Codul civil. Astfel, varianta aleasă de legiuitor este de a lăsa deschis domeniul de reglementare al bunurilor incorporale, acestora fiindu-le aplicabile regulile specifice cuprinse în legislaţia specială (e.g. legislaţia care reglementează drepturile de autor, brevetele, desenele, mărcile, proprietatea industrială, respectiv legislaţia care reglementează piaţa de capital în cazul valorilor mobiliare, o eventuală lege care să guverneze criptomonedele etc.).

Raportat la categoriile de bunuri instituite de Codul civil, Înalta Curte apreciază că în cauză fișierele de tip „foto/video”, ce conțin imagini cu caracter pornografic cu minori, sunt bunuri (incorporale-mobile) în sensul prevăzut de legiuitor şi pot fi supuse confiscării speciale, întrucât sunt bunuri a căror deținere nu este autorizată de lege. Simpla deținere de către inculpat a acestor fişiere pe HDD-ul ce urmează a-i fi restituit va constitui o nouă faptă ilicită, sancționată penal de art. 374 C. pen.

Prin urmare, în baza art. 112 alin. (1) lit. f) C. pen., coroborat cu art. 574 lit. d) C. proc. pen., se va dispune, similar confiscării bunurilor corporale în vederea distrugerii, confiscarea în vedere distrugerii prin ștergere a celor 15 fişiere tip „video” şi celor 11 fişiere tip „imagine”, aflate pe HDD X. seria (...) - 1 Tb, în folder-ul cu denumirea „pedo”, având calea „C\(...)\”, fişiere ce reprezintă materiale pornografice cu minori.

Cheltuieli judiciare:

Văzând soluţia de achitare a inculpatului, în baza art. 421 alin. (1) pct. 2 lit. a), coroborat cu art. 275 alin. (3) C. proc. pen., va înlătura dispoziţia privind obligarea inculpatului la plata sumei de 3.000 lei, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat, din care suma de 2.000 lei aferentă fazei de urmărire penală, din cuprinsul sentinţei apelate.

În baza art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare ocazionate de soluţionarea apelului vor rămâne în sarcina statului.

În baza art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, până la prezentarea apărătorului ales, în cuantum de 250 lei, va rămâne în sarcina statului.

 

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

 

Admite apelul formulat de inculpatul A. împotriva sentinţei penale nr. 173/F din 13  noiembrie 2023 pronunţate de Curea de Apel Bucureşti, Secţia I penală.

Desființează sentinţa penală apelată şi, rejudecând:

În temeiul art. 396 alin. (5), raportat la art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., achită pe inculpatul A. pentru săvârşirea infracţiunii de pornografie infantilă, prevăzută de art. 374 alin. (1) şi (2) C. pen.

În baza art. 112 alin. (1) lit. f) C. pen., coroborat cu art. 574 lit. d) C. proc. pen. dispune confiscarea în vederea distrugerii prin ștergere a celor 15 fişiere tip „video”, în folder-ul cu denumirea „pedo”, având calea „C\(...)”, fişiere ce reprezintă materiale pornografice cu minori, aflate pe HDD X. seria (...) - 1 Tb:

            1. Nume fişier: 3_(...).jpg_160xl20

Calea completa: C\(...)\160xl20\3_(...).jpg_160xl20

            2. Nume fişier: 2 (...).mpg

Calea completa: C\(...)\2 (...).mpg

            3. Nume fişier: 4 (...).mpg

Calea completa: C\(...)\4 (...).mpg

            4. Nume fişier: (...).avi

Calea completa: C\(...)\(...).avi

            5. Nume fişier: (...).wmv

Calea completa: C\(...)\(...).wmv

            6. Nume fişier: (...).wmv

Calea completa: C\(...)\(...).wmv

            7. Nume fişier: (...).avi

Calea completa: C\(...)\(...).avi

            8. Nume fişier: (...).mpeg

Calea completa: C\(...)\(...).mpeg

9. Nume fişier: (...).mpg

Calea completa: C\(...)\(...).mpg

            10. Nume fişier: (...).wmv

Calea completa: C\(...)\(...).wmv

            11. Nume fişier: (...).avi

Calea completa: C\(...)\(...).avi

            12. Nume fişier: (...).wmv

Calea completa: C\(...)\(...).wmv

            13. Nume fişier: (...).mpg

Calea completa: C\(...)\(...).mpg

            14. Nume fişier: (...).avi

Calea completa: C\(...)\(...).avi

            15. Nume fişier: (...).mpg

Calea completa: C\(...)\(...).mpg

În baza art. 112 alin. (1) lit. f) C. pen., coroborat cu art. 574 lit. d) C. proc. pen., dispune confiscarea în vederea distrugerii prin ştergere a celor 11 fişiere tip „imagine”, în folder-ul cu denumirea „pedo”, având calea „C\(...)\”, fişiere ce reprezintă materiale pornografice cu minori, aflate pe HDD X. seria (...) - 1 Tb, respectiv:

            1. Nume fişier: 3_(...).jpg_160x120

Calea completa: C\(...)_(...)_(...).jpg_160x120

            2. Nume fişier: 3_(...).jpg_380x280

Calea completa: C\(...)_(...)_(...).jpg_380x280

            3. Nume fişier: 3_(...).jpg_80x60

Calea completa: C\(...)\80x60\3_(...).jpg_80x60

            4. Nume fişier: 3_(...).jpg

Calea completa: C\(...)\3_(...).jpg

            5. Nume fişier: (...).jpg_160xl20

Calea completa: C\(...)\160xl20\(...).jpg_160xl20

            6. Nume fişier: (...).jpg_380x280

Calea completa: C\(...)\380x280\(...).jpg_380x280

            7. Nume fişier: (...).jpg_80x60

Calea completa: C\(...)\80x60\(...).jpg_80x60

            8. Nume fişier: (...).jpg_160x120

Calea completa: C\(...)\380x280\(...).jpg_160x120

            9. Nume fişier: (...).jpg_380x280

Calea   completa: C\(...)\80x60\(...).jpg_380x280

            10. Nume fişier: (...).jpg_80x60

Calea completa: C\(...)\(...).jpg_80x60

11. Nume fişier: (...).jpg

Calea completa: C\(...)\(...).jpg

În baza art. 162 alin. (5) C. proc. pen., dispune restituirea HDD X. seria (...) - 1 Tb către inculpatul A., ridicat cu ocazia percheziției domiciliare.

Înlătură dispoziţia privind obligarea inculpatului la plata sumei de 3.000 lei, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat, din care suma de 2.000 lei aferentă fazei de urmărire penală, din cuprinsul sentinţei apelate.

Cheltuielile judiciare ocazionate de soluţionarea apelului rămân în sarcina statului.

Onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, până la prezentarea apărătorului ales, în cuantum de 250 lei, rămâne în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată prin punerea la dispoziţia părţii şi a procurorului, prin mijlocirea grefei instanței, astăzi, data de 09 octombrie 2024.

 

 


[1]  În anul 2011 simpla deținere a materialelor pornografice cu minori nu era incriminată, fiind condiţionată de existenţa unui scop - cel al expunerii sau distribuirii de astfel de material. Norma de incriminare a fost modificată prin art. I pct. 15 din O.U.G. nr. 18/2016 publicată în M.Of. nr. 389/2016