Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei:
I.1. Obiectul cererii de chemare în judecată:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Galaţi, la data de 07 mai 2020, sub nr. x/2020, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtul B., a solicitat instanţei ca, prin hotărârea ce o va pronunţa, să oblige pârâtul la plata sumei de 1.796,03 RON reprezentând cote de întreţinere pentru perioada mai 2017- decembrie 2019 şi a sumei de 856,43 RON reprezentând penalităţi de întârziere pentru debitul restant, cu cheltuieli de judecată.
În drept, a invocat dispoziţiile Legii nr. 196/2018.
I.2. Sentinţa pronunţată de Judecătoria Galaţi, în primă instanţă:
Prin sentinţa civilă nr. 4925 din 13 mai 2021, Judecătoria Galaţi a admis acţiunea; a obligat pârâtul să plătească reclamantei suma de 1.796,03 RON reprezentând cheltuieli de întreţinere neachitate pentru perioada mai 2017- decembrie 2019, suma de 856,43 RON cu titlu de penalităţi de întârziere calculate pentru neplata la scadenţă a cheltuielilor de întreţinere aferente perioadei mai 2017- decembrie 2019 şi suma de 300 de RON cu titlu de cheltuieli de judecată.
I.3. Decizia pronunţată de Tribunalul Galaţi, în apel:
Prin decizia nr. 683 din 03 iunie 2022, Tribunalul Galaţi, secţia I civilă a admis apelul declarat de reclamanta A. Galaţi împotriva sentinţei civile nr. 4925 din 13 mai 2021, pronunţate de Judecătoria Galaţi, pe care a schimbat-o în parte şi, în consecinţă, a obligat pârâtul să plătească reclamantei suma de 500 RON în loc de 300 RON cu titlu de cheltuieli de judecată; a respins, ca nefondat, apelul declarat de pârâtul B. împotriva aceleiaşi decizii.
I.4. Încheierile pronunţate de Curtea de Apel Galaţi, în recurs:
Prin încheierea de şedinţă din 16 noiembrie 2022, Curtea de Apel Galaţi, secţia I civilă a dispus suspendarea judecăţii recursului formulat de recurentul-pârât B. împotriva deciziei civile nr. 683 din 03 iunie 2022, pronunţate de Tribunalul Galaţi, în contradictoriu cu intimata-reclamantă A. Galaţi, conform art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.
Prin încheierea de şedinţă din 22 februarie 2023, Curtea de Apel Galaţi, secţia I civilă a anulat, ca netimbrată, cererea de repunere pe rol formulată de recurentul B.; a menţinut suspendarea dispusă prin încheierea de şedinţă din 16 noiembrie 2022.
II. Calea de atac exercitată în cauză:
Împotriva încheierilor de şedinţă din 16 noiembrie 2022 şi din 22 februarie 2023, pronunţate de Curtea de Apel Galaţi, secţia I civilă în dosarul nr. x/2020, a declarat recurs pârâtul B..
Calea de atac a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, la data de 07 aprilie 2023, sub nr. x/2020/a1, fiind repartizată computerizat aleatoriu, spre soluţionare, completului filtru nr. 2, care, prin rezoluţia din 24 aprilie 2024, a dispus efectuarea procedurilor de comunicare, astfel cum acestea sunt reglementate de dispoziţiile art. 490 alin. (2) C. proc. civ., stabilind în cadrul verificărilor privind îndeplinirea cerinţelor de formă prevăzute de art. 486 alin. (1) lit. a), c)-e) C. proc. civ. că cererea de recurs cuprinde menţiunile privind numele şi prenumele, indicarea hotărârii care se atacă, semnătura; în ceea ce priveşte cerinţa impusă de lit. d) al aceluiaşi articol, s-a constatat că recurentul-petent a procedat la încadrarea criticilor formulate în motivele de casare reglementate de art. 488 alin. (1) pct. 5, 6 şi 8 C. proc. civ. s-a reţinut că recurentul datorează taxa judiciară de timbru în cuantum de 20 RON, în temeiul dispoziţiilor art. 25 alin. (1) lit. b) din O.U.G. nt. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, sub sancţiunea anulării recursului ca netimbrat.
La data de 15 mai 2023, prin poştă, recurentul-pârât a depus chitanţa nr. x din 15 mai 2023, eliberată de Oficiul Poştal, Galaţi reprezentând dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 20 RON .
II.1. Motive de recurs:
Recurentul-pârât a solicitat admiterea recursului, cu cheltuieli de judecată.
În dezvoltarea motivelor de recurs, invocând incidenţa art. 488 alin. (1) pct. 5, 6 şi 8 C. proc. civ., a susţinut că, în mod nelegal, instanţa a dispus, la data de 22 februarie 2023, anularea cererii de repunere pe rol a cauzei şi menţinerea suspendării cauzei, cu neobservarea faptului că la data de 21 martie 2024 a depus chitanţa nr. ITX 885/5, care atestă achitarea taxei judiciare de timbru în cuantum de 50 RON.
II.3. Apărările formulate în cauză:
Intimata nu au depus întâmpinare.
II.4. Procedura derulată în faţa Înaltei Curţi:
Reţinând incidenţa dispoziţiilor art. 24 C. proc. civ., potrivit cărora:
"Dispoziţiile legii noi de procedură civilă se aplică numai proceselor şi executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare", se constată că recursul nu a parcurs procedura de filtru, prevăzută de art. 493 C. proc. civ., având în vedere că cererea de chemare în judecată a fost înregistrată la data de 07 mai 2020, ulterior datei de 21 decembrie 2018, când a intrat în vigoare Legea nr. 310/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, prin care a fost abrogat art. 493 C. proc. civ.
În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs şi de efectuare a comunicării actelor de procedură între părţile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., cu aplicare şi a dispoziţiilor O.U.G. nr. 80/2013.
În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 4711 alin. (6) C. proc. civ., prin rezoluţia din data de 07 iunie 2023, s-a fixat termen de judecată la data de 10 octombrie 2023, în şedinţă publică, cu citarea părţilor, pentru soluţionarea recursului declarat în cauză.
Prin încheierea de şedinţă din 10 octombrie 2023, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, în temeiul dispoziţiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., a dispus suspendarea judecăţii recursului declarat de pârâtul B. împotriva încheierilor de şedinţă din 16 noiembrie 2022 şi din 22 februarie 2023, pronunţate de Curtea de Apel Galaţi, secţia I civilă în dosarul nr. x/2020, având în vedere că părţile, care au fost legal citate pentru termenul de judecată din 10 octombrie 2023, nu s-au înfăţişat la strigarea pricinii şi nici nu au solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Prin rezoluţia din 23 aprilie 2024, s-a fixat termen de judecată la 21 mai 2024, în şedinţă publică, cu citarea părţilor, în vederea repunerii cauzei pe rol şi discutării excepţiei perimării recursului.
II.5. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie:
Examinând cu prioritate excepţia perimării recursului, invocată din oficiu, în raport de dispoziţiile art. 248 alin. (1), coroborat cu cele ale art. 416 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte constată că este întemeiată, pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 416 C. proc. civ.:
"(1) Orice cerere de chemare în judecată, contestaţie, apel, recurs, revizuire şi orice altă cerere de reformare sau de retractare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din motive imputabile părţii, timp de 6 luni. (2) Termenul de perimare curge de la ultimul act de procedură îndeplinit de părţi sau de instanţă."
Aşadar, în cazul nerespectării cerinţei de a exista continuitate între actele de procedură, intervine perimarea, care are o natură juridică mixtă, în sensul că reprezintă o sancţiune procedurală de aplicaţie generală, care operează în ipoteza nerespectării termenului prevăzut de lege, cât şi o prezumţie de desistare, dedusă din faptul nestăruinţei vreeme îndelungată în judecată.
Reglementată ca o excepţie de procedură, în strânsă legătură cu respectarea regulilor privind judecata, excepţia de perimare este peremptorie, întrucât scopul admiterii acesteia este stingerea litigiului în etapa în care acesta se află şi este absolută, întrucât este reglementată de norme imperative, fiind prevăzută în interesul părţilor, dar în în interesul unei bune administrării a actului de justiţie.
Şi Curtea Constituţională, în jurisprudenţa sa, a statuat că "perimarea reprezintă o cauză de stingere a procesului aflat pe rolul unei instanţe judecătoreşti, care intervine în situaţia în care acesta este lăsat în nelucrare un interval de timp apreciat de legiuitor ca semnificativ pentru a releva lipsa de interes în continuarea acestuia de către părţile implicate. În lipsa efectuării vreunui act de procedură util soluţionării cauzei, din motive imputabile părţii care, în mod raţional, ar trebui să fie interesată în finalizarea procesului, menţinerea acestuia pe rolul instanţei apare ca nejustificată. Perimarea este, din această perspectivă, o sancţiune procedurală aplicabilă părţii care a neglijat obligaţiile procesuale impuse de legiuitor pentru desfăşurarea unui proces, stabilite prin reguli edictate în scopul instituirii unei succesiuni de acte procesuale care să asigure, pe de o parte, soluţionarea într-un termen rezonabil a procesului şi, pe de altă parte, buna administrare a justiţiei." (a se vedea decizia nr. 644 din noiembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 35 din 12 ianuarie 2017, par. 14).
Dispoziţiile art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ. reglementează suspendarea voluntară a cauzei, care intervine atunci când niciuna dintre părţi, deşi legal citate, nu se înfăţişează la strigarea cauzei şi, totodată, niciuna dintre acestea nu solicit în scris judecarea în lipsă.
Într-o asemenea situaţie, perimarea este justificată de inactivitatea părţilor, reflectată în neprezentarea în urma citării legale şi ignorarea posibilităţii de a menţine pricina în stare de judecată prin formularea uneri cererii de judecare în lipsă.
Termenul de perimare începe să curgă, aşadar, de la data ultimului act de procedură, care nu a mai fost urmat, din vina părţii, de alte acte de procedură, în scopul continuării judecării cauzei, acest moment fiind reprezentat de data încheierii prin care s-a dispus suspendarea judecăţii cauzei.
Aceasta este situaţia şi în speţă, unde, după suspendarea judecăţii recursului declarat de pârâtul B. împotriva încheierilor de şedinţă din 16 noiembrie 2022 şi din 22 februarie 2023, pronunţate de Curtea de Apel Galaţi, secţia I civilă în dosarul nr. x/2020, în temeiul dispoziţiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., măsură dispusă la termenul din 10 octombrie 2023, părţile au lăsat să treacă un interval de timp mai mare de 6 luni fără să fi săvârşit vreun act de procedură în vederea realizării judecăţii cauzei.
Astfel, de la momentul suspendării şi până la momentul împlinirii termenului de 6 luni, respectiv 10 aprilie 2024, calculat conform art. 181 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ., părţile nu au efectuat vreun demers pentru redeschiderea procesului în condiţiile art. 415 pct. 1 C. proc. civ. şi nici nu au făcut dovada existenţei vreunei cauze de întrerupere sau de suspendare a cursului perimării, potrivit prevederilor art. 417-418 C. proc. civ.. De asemenea, în speţă, nu subzistă vreunul din cazurile în care actul de procedură trebuia înfăptuit din oficiu de către instanţa de judecată.
În consecinţă, faţă de lipsa de diligenţă a părţilor, care a condus la rămânerea cauzei în nelucrare pentru o perioadă mai mare de 6 luni, în temeiul art. 416 şi urm. C. proc. civ., Înalta Curte constată intervenită sancţiunea perimării recursului declarat de pârâtul B. împotriva încheierilor de şedinţă din 16 noiembrie 2022 şi din 22 februarie 2023, pronunţate de Curtea de Apel Galaţi, secţia I civilă în dosarul nr. x/2020.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată perimat recursul declarat de pârâtul B. împotriva încheierilor de şedinţă din 16 noiembrie 2022 şi din 22 februarie 2023, pronunţate de Curtea de Apel Galaţi, secţia I civilă în dosarul nr. x/2020.
Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la pronunţare, la Completul de 5 judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 21 mai 2024.