Şedinţa publică din data de 10 aprilie 2024
Asupra contestaţiei de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Hotărârea contestată
Prin Hotărârea nr. 1336/24.10.2023 a secţiei pentru Procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, s-a respins cererea de continuare a activităţii domnului procuror A., procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Rădăuţi, la încetarea mandatului de prim procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Suceava, pe o funcţie de execuţie la această unitate de parchet.
În considerentele hotărârii s-au reţinut aspectele menţionate în Nota nr. x/2023 a Direcţiei resurse umane şi organizare - Serviciul resurse umane pentru parchete a Consiliului Superior al Magistraturii, precum şi dispoziţiile art. 173 alin. (2) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi art. 4 alin. (11) din Regulamentul de ordine interioară al parchetelor, aprobat prin Hotărârea nr. 1106/31.08.2023 a secţiei pentru procurori a CSM.
S-a mai reţinut că secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a adoptat Hotărârea de principiu nr. 136/05.03.2019, completată prin Hotărârea nr. 627/01.07.2021, potrivit căreia pentru situaţia în care procurorul provine de la o altă unitate de parchet decât cea la care ocupă o funcţie de conducere şi optează, la încetarea mandatului de conducere, să îşi continue activitatea, pe o funcţie de execuţie, la parchetul pe care l-a condus, secţia pentru procurori dispune pe baza unei analize privitoare la posturile de execuţie vacante, încărcătura unităţilor de parchet implicate, precum şi ale criterii obiective, urmând să decidă continuarea activităţii la unitatea de parchet la care procurorul a deţinut funcţia de conducere ori, după caz, la unitatea de parchet de la care provine.
La Parchetul de pe lângă Judecătoria Suceava, unitate de parchet la care domnul procuror ocupă funcţia de prim-procuror, dintre cele 11 posturi de procuror prevăzute în schemă (2 de conducere şi 9 de execuţie), sunt vacante 2 posturi de execuţie, ambele indisponibilizate pentru concursul de admitere în magistratură. În semestrul I al anului 2023, la această unitate de parchet s-a înregistrat un volum de activitate de 3068 lucrări/2019 dosare de soluţionat pe procuror, respectiv 1673 lucrări/1101 dosare pe schemă, comparativ cu media naţională de 2106 lucrări/1494 dosare pe procuror, respectiv 1414 lucrări/1003 dosare pe schemă.
La Parchetul de pe lângă Judecătoria Rădăuţi, unitate de la care provine domnul procuror, dintre cele 8 posturi de procuror prevăzute în schemă (1 de conducere şi 7 de execuţie), sunt vacante 1 post de conducere şi 4 posturi de execuţie (cele 4 posturi de execuţie fiind indisponibilizate pentru concursul de admitere în magistratură). Volumul de activitate înregistrat în semestrul I al anului 2023 la Parchetul de pe lângă Judecătoria Rădăuţi a fost de 3847 lucrări/3017 dosare de soluţionat pe procuror, respectiv 1923 lucrări/1509 dosare pe schemă, comparativ cu media naţională de 2106 lucrări/1494 dosare pe procuror, respectiv 1414 lucrări/1003 dosare pe schemă.
În raport cu situaţia posturilor de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Suceava, unde singurele posturi de execuţie vacante sunt indisponibilizate pentru concursul de admitere în magistratură, secţia pentru procurori a dispus respingerea cererea contestatorului de continuare a activităţii pe o funcţie de execuţie în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Suceava, la încetarea mandatului de prim-procuror.
2. Contestaţia formulată
Împotriva Hotărârii secţiei pentru Procurori a Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1336/24.10.2023 a formulat contestaţie contestatorul A., întemeiată pe art. 29 alin. (6) şi (7), raportat la art. 29 alin. (5) din Legea nr. 305/2022, solicitând constatarea suspendării de drept a Hotărârii 1336/24.10.2023, iar în subsidiar, suspendarea executării Hotărârii 1336/24.10.2023, prin care s-a dispus respingerea dreptului său de opţiune prevăzut de art. 173 alin. (2) din Legea nr. 303/2022, ca la încetarea mandatului de prim-procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Suceava, după data de 31.12.2023 să îşi continue activitatea pe o funcţie de execuţie în cadrul acestui Parchet.
A mai solicitat anularea Hotărârilor nr. 1336/2023, nr. 136/2019 şi nr. 627/2021 ale secţiei pentru Procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, precum şi anularea, ca nelegale, a prevederilor art. 14 alin. (12) din Regulamentul de Ordine Interioară al Parchetelor, adoptat prin Hotărârea secţiei pentru Procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1106/2023.
De asemenea, a solicitat obligarea Consiliului Superior al Magistraturii de a lua act, conform art. 173 alin. (2) din Legea nr. 303/2022, de opţiunea sa, în condiţiile în care la această unitate de parchet un post se vacanta la data de 01.01.2024.
În motivarea contestaţiei susţine că prin hotărârea atacată, cererea sa a fost calificată ca fiind o cerere de continuare a activităţii pe o funcţie de execuţie în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Suceava, sens în care invocă dispoziţiile art. 4 alin. (11) din Regulamentul de Ordine Interioară al Parchetelor, adoptat prin Hotărârea secţiei pentru Procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1106/2023.
Cu privire la anularea prevederilor art. 14 alin. (12) din Regulamentul, arată că acestea instituie o decădere neprevăzută de Legea nr. 303/2022 şi că nu îndeplinesc condiţiile de claritate şi de previzibilitate, în sensul că nu precizează dacă vizează opţiunea formulată cu depăşirea termenului de 6 luni sau lipsa comunicării cererii către Direcţia Resurse Umane.
Mai arată că Hotărârea nr. 136/2019 nu exista la data începerii primului său mandat, iar Hotărârea nr. 627/2021 şi Regulamentul de Ordine Interioară al Parchetelor, adoptat prin Hotărârea secţiei pentru Procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1106/2023, nu existau la data începerii celui de-al doilea mandat de prim-procuror.
Susţine că, deşi art. 29 alin. (5) din Legea nr. 305/2022 prevede obligativitatea secţiei de a-i comunica Hotărârea nr. 1336/24.10.2023 prin care s-a dispus respingerea dreptului său de opţiune, nu a putut lua cunoştinţă de conţinutul şi motivele acesteia decât în momentul comunicării hotărârii prin e-mail, la data de 06.12.2023, ca urmare a cererii sale.
Consideră că toate hotărârile atacate sunt nelegale, întrucât încalcă dreptul său de opţiune prevăzut de art. 173 alin. (2) din Legea nr. 303/2022, transformând un drept prevăzut de lege într-o aşa-zisă solicitare, care să stea la aprecierea secţiei pentru Procurori a CSM.
De asemenea, consideră nelegale prevederile art. 4 alin. (12) din Regulamentul de ordine interioară al Parchetelor adoptat prin Hotărârea nr. 1106/2023 a secţiei pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, conform cărora:
"Cu cel puţin şase luni înainte de încetarea mandatului funcţiei de conducere, procurorii care ocupă aceste funcţii trebuie să comunice Direcţiei resurse umane şi organizare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii opţiunea cu privire la parchetul la care doresc să funcţioneze. În cazul în care această opţiune nu este exprimată, procurorii revin la parchetele de unde provin, în condiţiile legii", întrucât instituie o sancţiune a decăderii neprevăzută de Legea nr. 303/2022.
Consideră că efectele Hotărârii nr. 1336/24.10.2023 a secţiei pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii sunt similare cu efectele sancţiunii disciplinare prevăzute de art. 273 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 303/2022 privind mutarea disciplinară.
Precizează că Legea nr. 303/2022, în exercitarea dreptului de a opta prevăzut de art. 173 alin. (2), nu prevede sancţiunea decăderii ori posibilitatea schimbării titularului acestei opţiuni şi nici analiza politicii de personal de la un moment anume.
3. Apărările formulate în cauză
Intimatul Consiliul Superior al Magistraturii a formulat întâmpinare, prin care invocă excepţia inadmisibilităţii capetelor de cerere având ca obiect anularea Hotărârilor nr. 136/05.03.2019 şi nr. 627/01.07.2021, emise de secţia pentru Procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, precum şi anularea prevederilor art. 4 alin. (12) din Regulamentul de ordine interioară al parchetelor, aprobat prin Hotărârea nr. 1106/2023, emisă de secţia pentru Procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii pentru lipsa plângerii prealabile.
De asemenea, invocă excepţia lipsei de interes în susţinerea prezentei contestaţii, precum şi în susţinerea cererii de suspendare a executării Hotărârii secţiei pentru Procurori nr 1336/24.10.2023;
Pe fond, solicită respingerea ca neîntemeiată a cererii de chemare în judecată formulate de reclamantul A., având ca obiect suspendarea executării şi anularea Hotărârii nr. 1336/24.10.2023, emise de secţia pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, anularea Hotărârilor secţiei pentru Procurori nr. 136/05.03.2019 şi nr. 627/01.07.2021, precum şi anularea prevederilor art. 4 alin. (12) din Regulamentul de ordine interioară al parchetelor, aprobat prin Hotărârea nr. 1106/2023 a secţiei pentru Procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.
Intimatul susţine în esenţă, că la emiterea Hotărârii nr. 1336/24.10.2023 a secţiei pentru procurori au fost avute în vedere Hotărârea de principiu nr. 136/05.03.2019 emisă de secţia pentru Procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, prin care s-a hotărât:
"Constatarea continuării activităţii procurorului într-o funcţie de execuţie în cadrul parchetului de unde a provenit, la încetarea mandatului funcţiei de conducere, ca urmare a expirării perioadei, printr-un act administrativ intern de către Direcţia resurse umane - Serviciul de resurse umane pentru parchete, iar în celelalte ipoteze prevăzute de art. 51 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, sesizarea secţiei pentru Procurori a Consiliului Superior al Magistraturii pentru a dispune în consecinţă."
Prin Hotărârea nr. 627/01.07.2021 s-a dispus completarea Hotărârii nr. 136/05.03.2019, în sensul:
"Constatarea continuării activităţii procurorului într-o funcţie de execuţie în cadrul parchetului de unde a provenit, la încetarea mandatului funcţiei de conducere ca urmare a expirării perioadei, printr-un act administrativ intern de către Direcţia resurse umane - Serviciul de resurse umane pentru parchete, iar, în celelalte ipoteze prevăzute de art. 51 alin. (1) respectiv art. 56 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, sesizarea secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii pentru a dispune în consecinţă."
Totodată, în motivarea Hotărârii nr. 1336/24.10.2023 au fost avute în vedere şi dispoziţiile art. 4 alin. (12) din Regulamentul de ordine interioară al parchetelor, aprobat prin Hotărârea nr. 1106/2023.
Referitor la excepţia inadmisibilităţii pentru lipsa parcurgerii procedurii prealabile, invocă dispoziţiile art. 7 alin. (1) şi art. 8 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, precum şi pe cele ale art. 193 alin. (1) din C. proc. civ., precizând că din evidenţele Consiliului Superior al Magistraturii nu rezultă că reclamantul ar fi formulat plângere prealabilă împotriva Hotărârilor nr. 136/05.03.2019 şi nr. 627/01.07.2021, emise de secţia pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii şi nici împotriva Regulamentului de ordine interioară al parchetelor,.
Cu privire la excepţia lipsei de interes în susţinerea contestaţiei şi a cererii de suspendare a executării Hotărârii secţiei pentru Procurori nr. 1336/24.10.2023, arată că ulterior emiterii Hotărârii secţiei pentru Procurori nr. 1336 din 24.10.2023, a fost admisă cererea de transfer formulată de contestator de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Rădăuţi la Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava, astfel că acesta nu mai justifică vreun interes în susţinerea prezentei acţiuni.
Referitor la solicitarea de anulare a Hotărârilor nr. 136 din data de 05.03.2019 şi nr. 627 din 01.07.2021 emise de secţia pentru Procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, precum şi a prevederilor art. 4 alin. (12) din Regulamentul de ordine interioară al parchetelor, susţine că acestea sunt acte administrative normative, fiind necesar ca reclamantul să justifice un interes personal în cererea de anulare a acestora, în sensul existenţei unui act administrativ vătămător.
Pe fond, solicită respingerea contestaţiei contestatorului, având în vedere că la respingerea cererii acestuia au fost reţinute în mod corect aspectele privind situaţia posturilor vacante şi volumul de activitate, astfel că secţia pentru Procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii nu a emis Hotărârea nr. 1336 din data de 24.10.2023 cu exces de putere.
4. Procedura derulată
În temeiul art. 13 din Legea nr. 554/2004, la dosarul cauzei s-au ataşat actele administrative atacate şi documentaţia aferentă.
5. Considerentele Înaltei Curţi asupra contestaţiei
Examinând contestaţia formulată, în raport de actele şi lucrările dosarului şi de dispoziţiile legale aplicabile, constată şi reţine cele ce succed.
Înalta Curte a fost învestită cu o contestaţie formulată în temeiul art. 173 alin. (2) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, potrivit cărora:
"(2) La încetarea mandatului funcţiei de conducere, din orice motiv, judecătorii sau procurorii pot ocupa, în condiţiile prevăzute de prezenta lege, o altă funcţie de conducere la aceeaşi instanţă sau acelaşi parchet ori pot ocupa o funcţie de execuţie la instanţele sau parchetele în cadrul cărora au deţinut funcţia de conducere sau unde au funcţionat anterior numirii în funcţii de conducere".
În ceea ce priveşte excepţia inadmisibilităţii, invocată de intimatul Consiliul Superior al Magistraturii, pentru motivul că nu a fost parcursă procedura prealabilă, Înalta Curte costată că este neîntemeiată.
Astfel, din ansamblul acţiunii rezultă că motivaţia, respectiv scopul contestării Hotărârilor secţiei pentru Procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii nr. 136/05.03.2019 şi nr. 627/01.07.2021, precum şi a prevederilor art. 4 alin. (12) din Regulamentul de ordine interioară al parchetelor, aprobat prin Hotărârea nr. 1106/2023 a secţiei pentru Procurori a Consiliului Superior al Magistraturii nu a constat în anularea acestor dispoziţii, ci criticile au fost formulate strict din perspectiva anulării Hotărârii nr. 1336/24.10.2023, adoptate de secţia pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, prin care s-a respins cererea contestatorului de continuare a activităţii pe un post de execuţie la aceeaşi unitate de parchet la încetarea mandatului de prim procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Suceava.
Din această perspectivă, reiese că în fapt criticile ce vizează Hotărârile secţiei pentru Procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii nr. 136/05.03.2019 şi nr. 627/01.07.2021 şi dispoziţiile art. 4 alin. (12) din Regulamentul de ordine interioară al parchetelor, aprobat prin Hotărârea nr. 1106/2023 a secţiei pentru Procurori a Consiliului Superior al Magistraturii au natura concretă a unei excepţii de nelegalitate, ceea ce exclude parcurgerea procedurii plângerii prealabile.
Astfel, cu privire la excepţia de nelegalitate nu este necesară formularea unei plângeri prealabile.
Înalta Curte constată că în raport cu modalitatea de formulare a contestaţiei şi cu aspectele pe care contestatorul a înţeles să le conteste prin prezentul demers judiciar, în cauză nu era necesară parcurgerea procedurii prealabile, motiv pentru care se impune respingerea excepţiei inadmisibilităţii, invocate de către intimatul Consiliul Superior al Magistraturii, ca neîntemeiate.
În ceea ce priveşte excepţia lipsei de interes invocată de intimatul Consiliul Superior al Magistraturii prin întâmpinare, Înalta Curte constată că în şedinţa secţiei pentru Procurori a Consiliului Superior al Magistraturii din 23 ianuarie 2024, s-a admis cererea de transfer formulată de către contestator şi s-a dispus transferul acestuia de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Rădăuţi la Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava.
În aceste condiţii, având în vedere că în speţă contestatorul a obţinut transferul la o unitate de parchet din localitatea în care dorea să îşi continue activitatea, ca urmare a propriei cereri, obţinând folosul practic pe care l-a urmărit, cererea sa a rămas fără interes.
De asemenea, Înalta Curte reţine sub acest aspect, şi faptul că în speţă, contestatorul nu a invocat alte vătămări,
În consecinţă, întrucât contestatorul nu mai poate obţine un folos practic prin soluţionarea prezentei contestaţii, cererea acestuia se impune a fi respinsă ca rămasă fără interes.
Conform dispoziţiilor art. 32 alin. (1) lit. d) şi art. 33 din C. proc. civ., una dintre cele patru condiţii de exercitare a acţiunii civile rezidă în justificarea unui interes, iar interesul de a acţiona trebuie să fie determinat, legitim, personal, născut şi actual.
Interesul reprezintă folosul practic, material sau moral, pe care îl urmăreşte cel ce învesteşte o instanţă de judecată cu o cerere (acţiune sau cale de atac), acesta trebuind să fie determinat, legitim, personal, născut şi actual. Prin urmare, interesul reprezintă o condiţie generală ce trebuie îndeplinită în cadrul oricărui proces civil, pe tot parcursul soluţionării unei cauze, nu doar cu prilejul promovării acţiunii sau formulării căii de atac.
Având în vedere că cererea contestatorului formulată împotriva Hotărârii secţiei pentru Procurori a Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1336/24.10.2023 a rămas fără interes, cererea de suspendare a executării aceleiaşi hotărâri a rămas fără obiect, întrucât nu se poate dispune suspendarea executării unui act cu privire la care contestatorul nu mai are interes să îl atace, dat fiind faptul că suspendarea executării presupune cu necesitate existenţa sau cel puţin posibilitatea formulării unei acţiuni în anularea respectivului act. Or, în speţă, contestaţia a rămas fără interes.
Înalta Curte are în vedere şi prevederile art. 29 şi art. 32 din C. proc. civ., reţinând că unul dintre elementele acţiunii civile este, alături de părţi şi cauză, obiectul cererii, respectiv pretenţia concretă a reclamantului, condiţie generală care vizează orice cerere în justiţie şi care se impune a fi îndeplinită în cadrul oricărui proces civil, pe tot parcursul soluţionării cauzei, atât la momentul introducerii cererii de chemare în judecată, cât şi la momentul exercitării şi soluţionării căilor de atac.
Pentru considerentele anterior expuse, Înalta Curte va respinge excepţia inadmisibilităţii contestaţiei, ca neîntemeiată; va admite excepţia rămânerii fără interes şi va respinge, ca rămasă fără interes, contestaţia formulată de contestatorul A.; va respinge cererea de suspendare a Hotărârii secţiei pentru Procurori a Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1336/24.10.2023, ca rămasă fără obiect.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge excepţia inadmisibilităţii contestaţiei, ca neîntemeiată.
Admite excepţia rămânerii fără interes.
Respinge, ca rămasă fără interes, contestaţia formulată de contestatorul A..
Respinge cererea de suspendare a Hotărârii secţiei pentru Procurori a Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1336/24.10.2023, ca rămasă fără obiect.
Definitivă.
Pronunţată astăzi, 10 aprilie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.