Şedinţa publică din data de 28 mai 2024
Asupra recursurilor de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Obiectul cererii de chemare în judecată
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, la data de 22 aprilie 2024, sub nr. x/2024, reclamanţii A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N. şi O. în contradictoriu cu autoritatea publică pârâtă Biroul Electoral Central, au formulat acţiune în contenciosul administrativ împotriva Hotărârii nr. 34/H/19 aprilie 2024, solicitând:
- în principal, anularea acestei hotărâri şi, în consecinţă, să se menţină ca temeinic şi legal Procesul-verbal nr. x din 15 aprilie 2024 privind constituirea circumscripţiilor electorale municipale, orăşeneşti şi comunale din Judeţul Alba;
- în subsidiar, anularea în parte a hotărârii, cu privire la admiterea contestaţiei formulate împotriva aceluiaşi proces-verbal, privind constituirea circumscripţiilor electorale municipale, orăşeneşti şi comunale din Judeţul Aba, apreciindu-se că, faţă de această contestaţie, pârâtul şi-a depăşit competenţa, dispoziţiile art. 41 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 stabilind că sunt de competenţa Birourilor electorale de circumscripţie judeţene;
- într-un secund subsidiar, şi anume doar în măsura în care instanţa învestită cu prezenta cerere apreciază că au aplicabilitate în cauză prevederile pct. 57 din Anexa la H.G. nr. 199/2024, s-a invocat şi excepţia de nelegalitate având ca obiect aceste prevederi, care conferă caracter definitiv hotărârilor Biroului Electoral Central.
Au solicitat reclamanţii, prin cererea de chemare în judecată, şi suspendarea executării actului atacat.
2. Soluţia instanţei de fond
Prin sentinţa nr. 106/F-cont din 29 aprilie 2024, Curtea de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a respins, ca rămasă fără interes, cererea de suspendare a Hotărârii nr. 34/H/19 aprilie 2024, emise de Biroul Electoral Central; a respins, ca neîntemeiată, cererea în anularea aceleiaşi hotărâri, formulată de aceiaşi reclamanţi, în contradictoriu cu acelaşi pârât.
3. Căile de atac exercitate în cauză
Împotriva sentinţei de mai sus au declarat recursuri distincte reclamanţii A., B., C., D., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O. şi reclamanta E..
3.1. Recursul formulat de reclamanţii C., G., H., D., J., L., B., M., A., F., I., K., N., O.
Reclamanţii mai sus menţionaţi, judecători în funcţie în cadrul Curţii de Alba Iulia au formulat recurs împotriva aceleiaşi sentinţe, prin care au solicitat în principal admiterea acestuia, casarea sentinţei atacate şi în rejudecare, admiterea contestaţiei, anularea Hotărârii nr. 34/H 19.04.2024 emise de Biroul Electoral Central şi menţinerea procesului-verbal nr. x/IIA/39/15.04.2024 privind constituirea circumscripţiilor electorale municipale, orăşeneşti şi comunale din Judeţul Alba; în subsidiar, anularea în parte a Hotărârii nr. 34/H 19.04.2024 emise de Biroul Electoral Central cu privire la admiterea contestaţiei formulate împotriva Procesului-verbal nr. x/IIA/39/15.04.2024 privind constituirea circumscripţiilor electorale municipale, orăşeneşti şi comunale din Judeţul Alba, apreciind că faţă de această contestaţie în temeiul art. 41 alin. (2) din Legea nr. 115/2015, pârâtul şi-a depăşit competenţa.
În motivarea cererii de recurs, s-au arătat următoarele:
3.1.1. Recurenţii au criticat soluţia de respingere a cererii de suspendare a Hotărârii nr. 34H/19 aprilie 2024, ca rămasă fără interes.
Cu titlu prealabil, au arătat că prin procesul-verbal de tragere la sorţi nr. x/IIA/39/15.04.2024 întocmit de Preşedintele Tribunalului Alba privind desemnarea preşedinţilor birourilor electorale de circumscripţie şi a locţiitorilor acestora din Judeţul Alba la alegerile din data de 09 iunie 2024, recurenţii, în calitate de magistraţi - judecători în exerciţiu la Curtea de Apel Alba Iulia, au fost desemnaţi în calitate de preşedinţi/locţiitori ai unor birouri electorale de circumscripţie din cadrul Judeţului Alba.
Prin hotărârea nr. 34H/19.04.2024 a Biroului Electoral Central, a fost desfiinţat procesul-verbal nr. x/IIA/39/15.04.2024, întocmit de Preşedintele Tribunalului Alba privind constituirea Biroului Electoral de Circumscripţie Judeţeană nr. 1 Alba şi a birourilor de circumscripţie municipale, orăşeneşti şi comunale din judeţul Alba şi s-a dispus reluarea operaţiunii de desemnare a preşedinţilor Biroului Electoral de Circumscripţie Judeţeană nr. 1 Alba şi ai birourilor electorale de circumscripţie comunală, orăşenească şi municipală din judeţul Alba, precum şi a locţiitorilor acestora, cu respectarea dispoziţiilor art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 1 alin. (2) din Legea nr. 303/2022, privind statutul judecătorilor şi procurorilor, cu modificările şi completările ulterioare.
În Hotărârea nr. 34/H/19.04.2024 a Biroului Electoral Central, s-a prevăzut că lista întocmită de către preşedintele Tribunalului Alba va cuprinde doar judecătorii în exerciţiu la respectivul tribunal şi procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Alba. S-a mai arătat că, numai în ipoteza în care, în urma alcătuirii listei cu categoriile de magistraţi prevăzute Ia alin. (2) - judecătorii în exerciţiu la respectivul tribunal şi procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Alba, se constată că numărul de judecători şi procurori este insuficient pentru acoperirea necesarului de preşedinţi ai birourilor electorale de circumscripţie şi de locţiitori ai acestora care urmează să fie desemnaţi în judeţul Alba, în lista magistraţilor care participa la tragerea la sorti întocmită de către preşedintele tribunalului în cauză pot fi înscrişi judecători în exerciţiu ai judecătoriilor aflate în circumscripţia Tribunalului Alba, respectiv procurori ai parchetelor de pe lângă acestea.
Aliniatul 4 al hotărârii prevede că, ulterior tragerii la sorţi a persoanelor desemnate din lista întocmită de către preşedintele Tribunalului Alba şi a juriştilor înscrişi în Corpul experţilor electorali care au o vechime în specialitate de cel puţin 5 ani, întâi pentru preşedinţi şi apoi pentru locţiitori, se va proceda la repartizarea acestor persoane pe baza criteriului apropierii domiciliului sau reşedinţei de localitatea sau subdiviziunea administrativ-teritorială în care va funcţiona biroul electoral de circumscripţie.
Prin adresa nr. x, se precizează că tragerile la sorţi pentru desemnarea membrilor B.E.C. se va desfăşura în trei etape şi anume prima oară vor fi desemnaţi judecători procurori de la tribunale, în faza a doua experţi electorali şi în a treia fază procurori şi judecători de la judecătorii (ceea ce în opinia recurenţilor, este o adăugare la lege şi este în vădită contradicţie cu punctul 3 din dispozitivul Hotărârii 34H/19.04.2024 al B.E.C. prin care se arăta că în prima fază birourile electoral de circumscripţie se completează cu judecători şi procurori de la tribunale, iar in a doua fază cu judecători şi procurori de la judecătorii).
Este real că, urmare a Hotărârii nr. 34/H/19.04.2024 a Biroului Electoral Central, la data de 22.04.2024, a avut loc o nouă tragere la sorţi pentru desemnarea preşedinţilor birourilor electorale de circumscripţie şi a locţiitorilor acestora din judeţul Alba, în temeiul unor liste întocmite conform indicaţiilor Biroului Electoral Central, cu excluderea magistraţilor în funcţie la Curtea de Apel Alba Iulia, care îşi exprimaseră anterior opţiunea de a fi desemnaţi preşedinte/locţiitor la un birou electoral de circumscripţie din Judeţul Alba. Procesul-verbal menţionat a fost întocmit prin luarea în considerare a etapelor de desemnare stabilite prin adresa nr. xC/BEC2024, lista magistraţilor din care s-a efectuat tragerea la sorţi a fost compusă în mod exclusiv din judecătorii în exerciţiu la Tribunalul Alba şi procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Alba, restul persoanelor desemnate în calitate de preşedinţi şi locţiitori fiind din extrase din rândul juriştilor înscrişi în Corpul experţilor electorali.
Împotriva noului proces-verbal de tragere la sorţi nr. x/JI/A/39 din data de 22 aprilie 2024 întocmit de Preşedintele Tribunalului Alba, recurenţii au formulat contestaţie, soluţionată de Biroul Electoral Central prin Hotărârea nr. 58H/24.04.2024, în sensul respingerii ei; împotriva acestei hotărâri au formulat contestaţie, aflată în prezent pe rolul Curţii de Apel Cluj - dosar nr. x/2024, cu termen de judecată la 08.05.2024.
În acest context factual, demersul judiciar care vizează anularea hotărârii nr. 34/H 19.04.2024 a Biroului Electoral Central, este admisibil, iar recurenţii justifică un interes actual şi legitim, inclusiv sub aspectul cererii de suspendare a efectelor Hotărârii nr. 34H/19.04.2024.
În mod eronat prima instanţă a considerat că efectele actului administrativ s-au produs uno ictu, întrucât această hotărâre a fost executată în întregime de către Tribunalul Alba prin efectuarea noii trageri la sorţi, astfel că oprirea efectelor sale nu mai poate fi realizată, iar interesul nu mai este actual. Recurenţii urmăresc repunerea în situaţia anterioară emiterii actului administrativ considerat nelegal, ale cărui efecte se produc în continuare, procesul electoral nefiind finalizat. Până la data alegerilor din 09.06.2024, interesul de a face parte din birourile electorale de circumscripţie în calitate de preşedinţi/locţiitori, este şi rămâne unul legitim, actual.
3.1.2. Pe fondul cererii de suspendare, recurenţii au arătat că sunt îndeplinite, în mod cumulativ, condiţiile de suspendare impuse de art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, respectiv existenţa unor cazuri bine justificate şi a pagubei iminente, condiţii care nu au mai fost analizate de instanţa de fond, ca urmare a reţinerii lipsei de interes a cererii de suspendare.
Noţiunea de "cazuri bine justificate" este definită de art. 2 alin. (1) lit. t) din Legea nr. 554/2004, actualizată, ca reprezentând "împrejurările legate de starea de fapt şi de drept, care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă in privinţa legalităţii actului administrativ."
"Paguba iminentă" este definită de art. 2 alin. (1) lit. ş) din Legea nr. 554/2004, actualizată, ca fiind "prejudiciul material viitor şi previzibil sau, după caz, perturbarea previzibilă gravă a funcţionării unei autorităţi publice sau a unui serviciu public."
Pornind de la definiţia legală care se regăseşte la art. 2 alin. (1) lit. t) din Legea nr. 554/2004, actualizată, existenţa unui caz bine justificat poate fi reţinută dacă din împrejurările legate de starea de fapt şi de drept rezultă o îndoială puternică şi evidentă asupra prezumţiei de legalitate, care constituie unul dintre fundamentele caracterului executoriu al actului administrativ.
În cauza de faţă, s-a dovedit că există o astfel de îndoială serioasă şi evidentă asupra legalităţii Hotărârii Biroului Electoral Central nr. 34H/19.04.2024, în privinţa desemnării preşedinţilor birourilor electorale de circumscripţie comunală, orăşenească şi municipală din judeţul Alba, precum şi a locţiitorilor acestora.
Din simpla examinare a conţinutului Hotărârii nr. 34H/19.04.2024 prin raportare la dispoziţiile art. 41 alin. (2) din Legea nr. 115/2015, prin care legiuitorul a instituit norme de competenţă pentru soluţionarea contestaţiilor asupra modului de organizare şi asupra componenţei birourilor electorale, rezultă cu evidenţă că prezumţia de legalitate a Hotărârii Biroului Electoral Central nr. 34H/19.04.2024 este în mod vădit şi grav afectată, în privinţa desemnării preşedinţilor birourilor electorale de circumscripţie comunală, orăşenească şi municipală din judeţul Alba, precum şi a locţiitorilor acestora, ca urmare a emiterii sale prin soluţionarea unor contestaţii de competenţa biroului electoral de circumscripţie judeţeană,
Aşadar, cazul bine justificat rezultă din încălcarea de către Biroul Electoral Central a competenţei de soluţionare a contestaţiilor, asumându-şi fără temei legal aptitudinea de a soluţiona plângerile împotriva modului de desemnare a preşedinţilor şi locţiitorilor de circumscripţii.
În cauza de faţă este îndeplinită şi condiţia pagubei iminente, perturbarea previzibilă gravă a organizării şi funcţionării birourilor electorale de circumscripţie comunală, orăşenească şi municipală din judeţul Alba, ar fi impus, prin raportare la etapele din calendarul electoral, luarea de îndată a măsurii suspendării executării Hotărârii Biroului Electoral Centrai nr. 34H/19.04.2024, în privinţa desemnării preşedinţilor birourilor electorate de circumscripţie comunală, orăşenească şi municipală din judeţul Alba, precum şi a locţiitorilor acestora.
3.1.3. Sub aspectul soluţionării fondului cauzei, s-a arătat că, in ipoteza in care Biroul Electoral Central ar fi apreciat ca este investit cu soluţionarea unei contestaţii in ceea ce priveşte birourile electorale de circumscripţie comunală, orăşenească sau municipal, avea obligaţia de a inaînta contestaţiile spre competenta soluţionare către Biroul Electoral Judeţean Alba, a cărui competenţă exclusiva sub acest aspect este expres prevăzuta tocmai de articolul menţionat de Biroul Electoral Central in motivarea hotărârii atacate. Singurul aspect asupra căruia putea dispune ii reprezenta, potrivit aceluiaşi articol, contestaţia privitoare Ia biroul electoral de circumscripţie judeţeană sau a municipiului Bucureşti.
Însă, asa cum reiese din descrierea obiectului contestaţiilor soluţionate prin hotărârea atacata, acestea nu se regăsesc intre cele prevăzute de art. 41 alin. (2) din Legea 115/2015.
Astfel, procedura de întocmire a listei magistraţilor care participa la tragerea la sorti pentru desemnarea preşedintelui biroului electoral de circumscripţie si a locţiitorului acestuia, a tragerii la sorti, a desemnării preşedinţilor si locţiitorilor acestora este prevăzuta de art. 26 alin. (5)-(11) din Legea nr. 115/2015, aceasta lege speciala neprevăzând posibilitatea contestării acestei proceduri, a modalităţii de întocmire a listei magistraţilor sau a procesului-verbal intocmit de preşedintele tribunalului in baza prevederilor legii speciale si, in consecinţa, nu conferă competente de cenzurare Biroului Electoral Centralin.
Atribuţiile BEC sunt doar cele strict prevăzute de art. 39 alin. (1) lit. d) din lege. BEC, in exercitarea atribuţiilor sale, poate soluţiona doar contestaţiile referitoare la modul de constituire, componenţa şi activitatea birourilor electorale de circumscripţie judeţeană şi a municipiului Bucureşti, nicidecum a celor municipale, orăşeneşti sau comunale, care intra sub jurisdicţia birourilor electorale judeţene, precum si contestaţiile referitoare la organizarea si desfăşurarea alegerilor.
In consecinţa, soluţionarea contestaţiilor referitoare la procedura de întocmire a listei magistraţilor care participă la tragerea la sorti pentru desemnarea preşedintelui biroului electoral de circumscripţie si a locţiitorului acestuia, a operaţiunii de tragere la sorti a preşedinţilor birourilor electorale de circumscripţie constituite la nivelul judeţului Alba si a locţiitorilor acestora, inclusiv a modalităţii de întocmire a procesului-verbal ce constituie act de investitură, exced competentelor speciale ale BEC, hotărârea fiind pronunţata prin încălcarea competentei materiale exclusive a instanţelor de judecata.
In egala măsura, analizarea contestatiitor referitoare la modul de constituire si/sau compunerea birourilor electorale de circumscripţie comunală, orăşenească sau municipal a fost făcuta cu încălcarea flagranta a competentei BEJ Alba, iar soluţia instanţei de fond, care validează modalitatea în care a procedat Biroul Electoral Central, este pronunţată cu încălcarea dispoziţiilor art. 41 alin. (2) din Legea nr. 115/2015.
Sub un alt aspect, cu privire la interpretarea art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015, recurenţii au arătat că acest articol este clar şi nu suscită interpretări astfel cum procedează instanţa de fond, în acord cu cele dispuse de Biroul Electoral Central prin Hotărârea nr. 34H/19.04.2024.
În ceea ce-i priveşte pe magistraţi, nominalizarea acestora în lista pentru desemnarea preşedintelui biroului electoral de circumscripţie şi a locţiitorului se face cu prioritate din lista magistraţilor.
Legiuitorul, în cuprinsul art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015, a folosit termenul generic de "magistrat" care, conform Legii nr. 303/2022, se referă la judecători şi procurori, fără a distinge în funcţie de nivelul instanţei unde îşi desfăşoară activitatea (judecătorie, tribunal sau curte de apel din raza circumscripţiei electorale judeţene), or unde legiuitorul nu distinge, nici interpretul nu trebuie să distingă.
Această interpretare este cu atât mai evidentă dacă ea se coroborează cu cea sistematică şi teleologică a prevederilor din acelaşi act normativ privitoare la anumite situaţii concrete în care legiuitorul, atunci când a dorit, a indicat expres nivelul instanţelor de la care trebuie să provină judecătorii competenţi, respectiv Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru constituirea Biroului Electoral Central, judecătoriile de sector ale Mun. Bucureşti la alegerile locate pentru sectoare sau judecătorii de tribunale pentru alegerile parţiale locale, când se impune organizarea acestora.
Aşadar, din textul de lege citat mai sus, nu rezultă nicio menţiune privitoare la instituţia la care magistraţii îşi exercită efectiv activitatea profesională, singurul criteriu imperativ ce rezultă din textul de lege pentru a fi desemnat pe lista privind preşedinţii şi locţiitorii pentru Birourile electorale de circumscripţie locală fiind calitatea de magistrat. Prin urmare, este lipsita de fundament juridic statuarea potrivit căreia din birouri nu pot face parte decât magistraţi de la tribunale.
Astfel, adăugarea altor condiţii si excluderea unor magistraţi pe baza unor criterii inexistente reprezintă o adăugare nepermisa la lege si o încălcare grava a legii si drepturilor beneficiarilor normei.
Deşi în cuprinsul contestaţiei, au arătat că textul art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015 utilizează termenul de "magistrat" fără nicio altă menţiune, în aplicarea principiului de drept ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus, rezultă că definiţia noţiunii de magistrat nu poate fi decât cea reglementată de dispoziţiile art. 1 din Legea nr. 303/2022, potrivit cărora - "Magistratura este activitatea judiciară desfăşurată de judecători în scopul înfăptuirii justiţiei şi de procurori în scopul apărării intereselor generale ale societăţii, a ordinii de drept, precum şi a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor. (2) Judecătorii şi procurorii au calitatea de magistraţi".
Indiferent de instanţa sau parchetul unde îşi desfăşoară activitatea, judecătorul şi procurorul sunt şi rămân magistraţi, iar faptul că dispoziţiile art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015, cu modificările şi completările ulterioare, plasează operaţiunile de întocmire a listei magistraţilor şi, implicit, de organizare a şedinţei publice pentru desemnarea preşedintelui biroului electoral de circumscripţie şi a locţiitorului acestuia în competenţa preşedinţilor tribunalelor, nu poate fi în niciun caz interpretat în sensul ca magistrat nu este decât judecătorul în exerciţiu la tribunal sau procurorul în exerciţiu la parchetul de pe lângă tribunal (indiferent de modul în care substantivul a fost articulat cu articolul hotărât sau a rămas nearticulat).
De altfel, o astfel de interpretare creează o diferenţiere nejustificată între magistraţi (judecători şi procurori indiferent de instanţa sau parchetul unde îşi desfăşoară activitatea), incompatibilă cu prevederile art. 16 şi ale art. 133 alin. (3) din Constituţia României. În acest sens a statuat şi Curtea Constituţională în decizia pronunţată la data de 10 aprilie 2024, în cadrul controlului de constituţionalitate a posteriori, prin care, cu unanimitate de voturi, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art. 67 alin. (3)1 lit. a)-c) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii (care impuneau condiţia ca judecătorii şi procurorii membri ai comisiei pentru numirea în funcţie a inspectorului-şef al Inspecţiei Judiciare să fi funcţionat cel puţin la tribunal) sunt neconstituţionale.
În esenţă, Curtea a reţinut că, de vreme ce prevederile art. 67 alin. (3)1 Iita) şi b) din Legea nr. 317/2004 impun inspectorului-şef al Inspecţiei Judiciare să fi funcţionat cel puţin la tribunal, rezultă că este blocată posibilitatea legală de a fi desemnaţi în componenţa comisiei de concurs menţionate atât pentru judecătorii/procurorii care sunt membri ai Consiliului Superior al Magistraturii şi au rang de judecătorie/parchet de pe lângă judecătorie, cât şi pentru cei care au rang de tribunal sau curte de apel, dar nu au funcţionat efectiv la acele instanţe. Se creează aşadar o diferenţiere nejustificată între membrii Consiliului Superior al Magistraturii, incompatibilă cu prevederile ari. 16 şi ale art. 133 alin. (S) din Legea fundamentală.
Similar, interpretarea dată dispoziţiilor art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015 cu modificările şi completările ulterioare, creează o astfel de diferenţiere între magistraţii care funcţionează Ia nivel de tribunal/parchet de pe lângă tribunal şi celelalte categorii de magistraţi (judecători la judecătorii sau curţi de apel/procurori Ia parchetele de pe lângă aceste instanţe), în condiţiile în care textul legal nici nu face o atare diferenţiere, unica cerinţă fiind acea a calităţii de magistrat.
Aşadar, se consideră că este nelegală concluzia instanţei de fond, în sensul că, prin articolul hotărât ataşat substantivului analizat ("magistraţii"), legiuitorul a vrut să limiteze sfera acestora la acei magistraţi care se află în exerciţiu la tribunalul care efectuează operaţiunea de tragere la sorţi şi de desemnare sau la unitatea de parchet de pe lângă această instanţă.
În ceea ce priveşte interpretarea sistematică a textelor de lege, legiuitorul a indicat expres instanţele de la care trebuie să provină magistraţii, atunci când a dorit să facă astfel de distincţii, însă în situaţia alegerilor locale, conform art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015, o atare diferenţiere nu este realizată, fiind utilizat termenul generic de magistraţi.
Cu toate acestea, instanţa face trimitere la dispoziţiile art. 26 alin. (8) şi ale art. 30 alin. (2) din Legea nr. 115/2015, precum şi la art. 13 alin. (2) din Legea nr. 208/2015, concluzionând că legiuitorul a avut în vedere judecătorii în exerciţiu ai tribunalului care efectuează operaţiunile de tragere la sorţi şi de desemnare. Art. 26 alin. (8) din Legea nr. 115/2015 nu este însă aplicabil în cauză, deoarece nu se află în situaţia prevăzută de textul de lege, în care numărul magistraţilor şi al celorlalţi jurişti este insuficient, astfel încât să fie necesară completarea listei prin aplicarea dispoziţiilor art. 30 alin. (2), care se referă la desemnarea preşedinţilor birourilor electorale ale secţiilor de votare şi a locţiitorilor acestora.
Dimpotrivă, din procesul-verbal nr. x/1IA/39/15.04.2024 privind constituirea circumscripţiilor electorale municipale, orăşeneşti şi comunale din Judeţul Alba rezultă că tragerea la sorţi s-a efectuat exclusiv din lista cu magistraţi întocmită de preşedintele Tribunalului Alba şi din listele cu persoane înscrise în Corpul experţilor electorali întocmită de Autoritatea Electorală Permanentă, în conformitate cu dispoziţiile art. 26 al, 5, alin. (5)1 şi alin. (7) din Legea nr. 115/2015, listele menţionate conţinând un număr suficient de persoane pentru a fi desemnate în calitate de preşedinţi/locţiitori ai birourilor de circumscripţie, fără a se apela la procedura reglementată de art. 26 alin. (8) din Legea nr. 115/2015.
În consecinţă, referirea instanţei de fond la norma de trimitere din cuprinsul art. 26 alin. (8) coroborat cu art. 30 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 este neavenită, iar concluzia instanţei, în sensul că lista magistraţilor care participă la tragerea la sorţi, întocmită de către preşedintele tribunalului, trebuie alcătuită cu respectarea dispoziţiilor Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, este lipsită de temei legal, instanţa de fond ajungând să creeze o lex tertia, pentru a justifica excluderea celorlalţi magistraţi de la desemnarea în calitate de preşedinţi/locţiitori la nivelul circumscripţiilor electorale.
Nici referirea la dispoziţiile art. 33 alin. (1) din Legea nr. 115/2015 nu prezintă relevanţă, acestea având în vedere o altă procedură, de asemenea neaplicabilă în cauză, cea a organizării alegerilor locale parţiale.
Recurenţii au mai invocat faptul că hotărârea atacata este profund discriminatorie, fără ca discriminarea astfel săvârşită sa fie justificată legal; in anii anteriori, magistraţi care activau la judecătorie/curte de apel au participat la alegeri, deţinând funcţia de preşedinte sau locţiitor. De altfel, chiar in prezent, la nivelul circumscripţiilor judeţene unde nu au fost formulate contestaţii continuă sa îşi desfăşoare activitatea magistraţi aflaţi in situaţie identica cu recurenţii.
Or, aplicarea si interpretarea legii trebuie sa fie previzibila si egala in cadrul aceleiaşi categorii, in caz contrar fiind încălcat principiul constituţional al egalităţii in fata legii (art. 14 din CEDO; cauza Marks contra Belgiei; cauza Driha contra României; art. 2 alin. (3) din O.G. nr. 137/2000; Protocolul 12 la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, art. 25 alin. (1) din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, art. 26 din Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice; Cauza Von D. Kamann c. M. Nord S-E. 14/83.
În ceea ce priveşte adresele de îndrumare la care Biroul Electoral Central face referire şi prin care oferă o interpretare proprie faţă de textul de lege prevăzut la art. 26 alin. (5) din Legea nr. 215/2015, acestea nu pot reprezenta un temei de drept valid faţă de prevederile art. 39 alin. (5) din Legea nr. 115/2015. Aşadar, Biroul Electoral Central, în susţinerea poziţiei sale, prin care a admis contestaţia formulată împotriva Procesului-verbal nr. x/11 A/39/15.04.2024 invocă o recomandare prin care dă o interpretare a legislaţiei electorale.
In lumina textului de lege mai sus invocat, Biroul Electoral Central are obligaţia legală ca în interpretarea legii electorale să emită o hotărâre pe care să o publice în Monitorul Oficial; or, în lipsa existenţei unei astfel de hotărâri care să fi fost publicate în Monitorul Oficial, recomandarea prin care Biroul Electoral Central exclusiv prin preşedintele său oferă o interpretare art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015 nu are un caracter legal şi nu poate fi aplicabilă, printr-o astfel de procedură. Şi sub acest aspect, hotărârea primei instanţe, care validează Hotărârea nr. 34H/19.04.2024 a Biroului Electoral Central, a fost dată cu interpretarea greşită a legii şi cu ignorarea faptului că nu a existat o hotărâre prealabilă a Biroului Electoral Central, prin care să se statueze asupra modului de interpretare a dispoziţiilor art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015.
În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.
3.2. Recursul formulat de reclamanta E.
Reclamanta E. a formulat recurs împotriva sentinţei de mai sus, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea sentinţei recurate şi în rejudecare, admiterea acţiunii, astfel cum a fost formulată.
În motivarea cererii de recurs, s-au arătat următoarele:
Din întreaga motivare a sentinţei recurate, rezultă încălcarea şi aplicarea greşită a normelor de drept material, motiv de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.
Cu privire la aptitudinea sa de a face parte dintre magistraţii îndreptaţi să fie desemnaţi preşedinţi/locţiitori la birourile de circumscripţie judeţeană, art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015 nu face nicio distincţie.
Nicăieri nu poate fi identificat un argument legal care să susţină interpretarea oferită de judecătorul fondului, potrivit căreia folosirea substantivului articulat cu articol hotărât vizează doar o categorie de magistraţi, anume judecătorii cu grad de tribunal în exerciţiu la tribunal, aceasta fiind o interpretare proprie, care adaugă la lege şi care este de natură să creeze situaţii discriminatorii fără existenţa unui temei legal.
Sub acest aspect prezintă relevanţă faptul că, deja în două cicluri electorale anterioare, alegerile electorale locale din 2016 şi alegerile electorale locale din 2020, art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015 a fost aplicat în litera lui şi nu a necesitat o interpretare nici sistematică şi nici teleologică, în ceea ce-i priveşte pe magistraţi, fiind desemnaţi ca preşedinţi şi locţiitori de preşedinţi toţi magistraţii ale căror domicilii erau arondate în circumscripţia tribunalului care efectua repartizarea.
Trimiterile judecătorului fondului la prevederile art. 26 alin. (8) şi art. 30 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 sunt neavenite, primul dintre ele neavând legătură cu soluţionarea cauzei, iar cel de-al doilea vizând desemnarea preşedinţilor birourilor electorale ale secţiilor de votare şi a locţiitorilor acestora.
În ceea ce priveşte îndreptăţirea BEC de a interpreta legea, aceasta există, în mod evident, însă trebuie să se facă cu respectarea art. 39 alin. (5) din Legea nr. 115/2015 care prevede ca:
"Hotărârile Biroului Electoral Central prin care se dau interpretări unor prevederi ale prezentei legi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I".
Adresele de îndrumare la care instanţa de fond face referire în finalul hotărârii recurate şi prin care oferă o interpretare proprie faţă de textul de lege prevăzut la art. 26 alin. (5) din Legea nr. 215/2015 nu pot reprezenta un temei de drept valid, întrucât sunt hotărâri simple, nepublicate în Monitorul Oficial şi prin urmare neobligatorii. Fiind de forţă juridică inferioară, nu pot genera o altă interpretare decât cea care rezulta în mod vădit din prevederile art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015. De altfel, actele emise de BEC sunt cel puţin într-o situaţie contradictorii: astfel, adresa nr. x, prin care se precizează că tragerile la sorţi pentru desemnarea membrilor B.E.C. se va desfăşura în trei etape şi anume prima oară vor fi desemnaţi judecători procurori de la tribunale, în faza a doua experţi electorali şi în a treia fază procurori şi judecători de la judecătorii, este în vădită contradicţie cu punctul 3 din dispozitivul Hotărârii 4/2024 al B.E.C. prin care se arăta că în prima fază birourile electoral de circumscripţie se completează cu judecători şi procurori de la tribunale, iar in a doua fază cu judecători şi procurori de la judecătorii, practic la o zi distanţă Biroul Electoral Central emiţând decizii diferite.
În ceea ce priveşte competenţa BEC de a se pronunţa asupra contestaţiei care a generat adoptarea hotărârii atacate, instanţa de fond a dat o interpretare eronată dispoziţiilor art. 39 alin. (1) lit. c)-e) din Legea 115/2015. Astfel, nu se poate reţine o competenţă extinsă a BEC, în condiţiile în care art. 39 alin. (1) lit. e) prevede expres că acest birou primeşte şi soluţionează orice contestaţie cu privire la organizarea şi desfăşurarea alegerii autorităţilor administraţiei publice locale, altele decât cele care, prin prezenta lege, sunt date în competenţa birourilor electorale de circumscripţie sau a instanţelor judecătoreşti.
În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.
4. Apărările formulate în cauză
Intimatul-pârât Biroul Electoral Central nu a depus întâmpinare la cele două recursuri, deşi acestea i-au fost comunicate.
5. Soluţia şi considerentele instanţei de recurs
Examinând sentinţa recurată prin prisma criticilor invocate prin cererile de recurs şi a dispoziţiilor legale incidente în materia supusă verificării, Înalta Curte constată că recursurile sunt fondate, pentru considerentele expuse în continuare.
5.1. Elemente de fapt relevante reţinute de prima instanţă
Prin procesul-verbal de tragere la sorţi nr. x/IIA/39/15.04.2024 întocmit de Preşedintele Tribunalului Alba privind desemnarea preşedinţilor birourilor electorale de circumscripţie şi a locţiitorilor acestora din Judeţul Alba la alegerile din data de 09 iunie 2024, recurenţii, în calitate de magistraţi - judecători în exerciţiu la Curtea de Apel Alba Iulia, au fost desemnaţi în calitate de preşedinţi/locţiitori ai unor birouri electorale de circumscripţie din cadrul Judeţului Alba.
Prin hotărârea nr. 34H/19.04.2024 a Biroului Electoral Central, ca urmare a formulării de contestaţii, a fost desfiinţat procesul-verbal de mai sus şi s-a dispus reluarea operaţiunii de desemnare a preşedinţilor Biroului Electoral de Circumscripţie Judeţeană nr. 1 Alba şi ai birourilor electorale de circumscripţie comunală, orăşenească şi municipală din judeţul Alba, precum şi a locţiitorilor acestora, cu respectarea dispoziţiilor art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 1 alin. (2) din Legea nr. 303/2022, privind statutul judecătorilor şi procurorilor, cu modificările şi completările ulterioare.
În Hotărârea nr. 34/H/19.04.2024 a Biroului Electoral Central, s-a prevăzut că lista întocmită de către preşedintele Tribunalului Alba va cuprinde doar judecătorii în exerciţiu la respectivul tribunal şi procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Alba. S-a mai arătat că, numai în ipoteza în care, în urma alcătuirii listei cu categoriile de magistraţi prevăzute Ia alin. (2) - judecătorii în exerciţiu la respectivul tribunal şi procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Alba, se constată că numărul de judecători şi procurori este insuficient pentru acoperirea necesarului de preşedinţi ai birourilor electorale de circumscripţie şi de locţiitori ai acestora care urmează să fie desemnaţi în judeţul Alba, în lista magistraţilor care participa la tragerea ta sorti întocmită de către preşedintele tribunalului în cauză pot fi înscrişi judecători în exerciţiu ai judecătoriilor aflate în circumscripţia Tribunalului Alba, respectiv procurori ai parchetelor de pe lângă acestea. Aliniatul 4 al hotărârii prevede că, ulterior tragerii la sorţi a persoanelor desemnate din lista întocmită de către preşedintele Tribunalului Alba şi a juriştilor înscrişi în Corpul experţilor electorali care au o vechime în specialitate de cel puţin 5 ani, întâi pentru preşedinţi şi apoi pentru locţiitori, se va proceda la repartizarea acestor persoane pe baza criteriului apropierii domiciliului sau reşedinţei de localitatea sau subdiviziunea administrativ-teritorială în care va funcţiona biroul electoral de circumscripţie
Prin adresa nr. x, se precizează că tragerile la sorţi pentru desemnarea membrilor B.E.C. se vor desfăşura în trei etape şi anume prima oară vor fi desemnaţi judecători/procurori de la tribunale, în faza a doua experţi electorali şi în a treia fază procurori şi judecători de la judecătorii.
Ca urmare a Hotărârii nr. 34/H/19.04.2024 a Biroului Electoral Central, la data de 22.04.2024, a avut loc o nouă tragere la sorţi (proces-verbal de tragere la sorţi nr. x/JI/A/39 din data de 22 aprilie 2024 întocmit de Preşedintele Tribunalului Alba) pentru desemnarea preşedinţilor birourilor electorale de circumscripţie şi a locţiitorilor acestora din judeţul Alba, în temeiul unor liste întocmite conform indicaţiilor Biroului Electoral Central, cu excluderea magistraţilor în funcţie la Curtea de Apel Alba Iulia, care îşi exprimaseră anterior opţiunea de a fi desemnaţi preşedinte/locţiitor la un birou electoral de circumscripţie din Judeţul Alba.
Procesul-verbal menţionat a fost întocmit prin luarea în considerare a etapelor de desemnare stabilite prin adresa nr. xC/BEC2024, lista magistraţilor din care s-a efectuat tragerea la sorţi a fost compusă în mod exclusiv din judecătorii în exerciţiu la Tribunalul Alba şi procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Alba, restul persoanelor desemnate în calitate de preşedinţi şi locţiitori fiind din extrase din rândul juriştilor înscrişi în Corpul experţilor electorali.
Împotriva noului proces-verbal de tragere la sorţi, recurenţii au formulat contestaţie, soluţionată de Biroul Electoral Central prin Hotărârea nr. 58H/24.04.2024, în sensul respingerii ei; împotriva acestei hotărâri, recurenţii au formulat contestaţie, aflată în prezent pe rolul Curţii de Apel Cluj - dosar nr. x/2024, cu termen de judecată la 08.05.2024.
Actul atacat în prezenta cauză este Hotărârea nr. 34/H/19 aprilie 2024, adoptată de Biroul Electoral Central în procedura de soluţionare a contestaţiilor formulate împotriva Procesului-verbal nr. x/11A/39/15 aprilie 2024, încheiat de Tribunalul Alba, prin preşedintele său, prin care s-au desemnat preşedinţii şi locţiitorii acestora pentru circumscripţiile electorale stabilite pentru Judeţul Alba pentru alegerile din 9 iunie 2024.
5.2. Motivul de recurs referitor la greşita respingere a cererii de suspendare ca lipsită de interes
Prin primul motiv de recurs invocat de recurenţi se critică soluţia de respingere a cererii de suspendare a Hotărârii nr. 34H/19 aprilie 2024, ca rămasă fără interes, arătându-se că în mod eronat prima instanţă a considerat că această hotărâre a fost executată în întregime de către Tribunalul Alba prin efectuarea noii trageri la sorţi, astfel că oprirea efectelor sale nu mai poate fi realizată, deoarece recurenţii urmăresc repunerea în situaţia anterioară emiterii actului administrativ considerat nelegal, ale cărui efecte se produc în continuare, procesul electoral nefiind finalizat; până la data alegerilor din 09.06.2024, interesul de a face parte din birourile electorale de circumscripţie în calitate de preşedinţi/locţiitori, este şi rămâne unul legitim, actual.
Înalta Curte constată că acest motiv de casare (încadrabil în cel prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ.) este nefondat.
Astfel, în mod corect a reţinut prima instanţă faptul că cererea de suspendare a executării a Hotărârii nr. 34/H/19 aprilie 2024, emise de Biroul Electoral Central, a rămas fără interes, întrucât această hotărâre, având conţinutul redat, a fost executată în întregime de către Tribunalul Alba, astfel cum rezultă din Comunicatul de presă afişat pe portalul acestei instanţe; la data şi ora precizată în comunicat, s-a procedat la reluarea procedurii anulate de Biroul Electoral Central, astfel că efectele Hotărârii nr. 34/H/19 aprilie 2024 s-au produs uno ictu, în întregime, la momentul punerii în executare a acestei hotărâri.
Cum prin suspendarea executării unui act administrativ se urmăreşte temporizarea, în sensul opririi producerii efectelor sale, iar în cauză s-au produs deja toate efectele acestui act (constând în efectuarea unei noi trageri la sorţi), este evident că acest interes nu mai poate fi realizat.
De altfel, argumentul recurenţilor în sensul reînvierii efectelor procesului-verbal de tragere la sorţi anterior, ce fusese anulat prin hotărârea a cărei suspendare se solicită, este lipsit de fundament juridic; anularea unui act administrativ care a înlocuit un act anterior nu conduce, ca principiu, la "renaşterea" actului anterior, recurenţii neindicând un temei legal al aceste construcţii juridice. De aceea, solicitarea recurenţilor de menţinere a procesului-verbal nr. x/IIA/39/15.04.2024 privind constituirea circumscripţiilor electorale municipale, orăşeneşti şi comunale din Judeţul Alba nu poate fi primită.
În concluzie, se constată caracterul nefondat al criticii din recurs referitoare la greşita respingere a cererii de suspendare ca lipsită de interes.
5.3. Criticile privind condiţiile admiterii cererii de suspendare
În ceea ce priveşte motivele de recurs referitoare la condiţiile cererii de suspendare, cât timp s-a reţinut corecta respingere a acestei cereri pe cale de excepţie, nu vor mai fi analizate, soluţia dată cererii de suspendare în sensul respingerii ca lipsită de interes având caracter definitiv.
5.4. În ceea ce priveşte criticile din recurs referitoare la greşita respingere de către prima instanţă a motivului de nulitate constând în necompetenţa Biroului Electoral Central de a soluţiona contestaţiile electorale formulate în cauză
Înalta Curte constată că şi acest motiv de casare se încadrează în cel prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ.
Recurenţii, prin cele două recursuri, au susţinut că Biroul Electoral Central avea obligaţia de a înainta contestaţiile cu privire la birourile electorale de circumscripţie comunală, orăşenească sau municipale spre competenta soluţionare către Biroul Electoral Judeţean Alba, BEC fiind competent doar cu privire la contestaţia referitoare la biroul electoral de circumscripţie judeţeană, faţă de prevederile art. 41 alin. (2) din Legea nr. 115/2015.
Prima instanţă a reţinut că Biroul Electoral Central a avut competenţa de a se pronunţa asupra contestaţiei formulate împotriva procesului-verbal de constituire, câtă vreme în cadrul lui s-a consemnat rezultatul unei singure operaţiuni de tragere la sorţi, ce a stat la baza unei operaţiuni unitare de desemnare a preşedinţilor birourilor electorale de circumscripţie din Judeţul Alba şi a locţiitorilor acestora, neputându-se disocia desemnarea preşedinţilor şi locţiitorilor pentru birourile electorale de circumscripţie municipală, orăşenească şi comunală de desemnarea preşedintelui şi locţiitorului acestuia pentru biroul electoral de circumscripţie judeţeană. Caracterul unitar al operaţiunii de desemnare şi caracterul aleatoriu a tragerii la sorţi au impus, aşadar, competenţa de soluţionare unitară a contestaţiei formulate împotriva procesului-verbal în care s-a consemnat întregul rezultat al tragerii la sorţi în discuţie, nefiind de conceput desfiinţarea în parte a acestui proces-verbal, întrucât o astfel de soluţie ar fi anihilat caracterul aleatoriu al desemnării, o nouă tragere la sorţi neputându-se face doar cu privire la o parte dintre cei înscrişi pe listele la care se referă art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015. Complementar, trebuie admis şi că biroul de circumscripţie judeţeană nu ar putea soluţiona o contestaţie privind desemnarea preşedinţilor şi locţiitorilor pentru birourile electorale din circumscripţia sa, câtă vreme învestirea tuturor s-a făcut printr-un proces-verbal unic. De aceea, hotărârea Biroului Electoral de Circumscripţie Judeţeană nr. 1 Alba, la care se referă reclamanţii, învederând că prin aceasta s-a soluţionat o contestaţie împotriva aceluiaşi proces-verbal în sensul respingerii ei şi al menţinerii procesului-verbal contestat, nu poate conduce la o altă concluzie decât cea reţinută, cu atât mai puţin cu cât, în aprecierea acestei instanţe, în etapa iniţială de constituire, biroul nu poate lucra legal, fiind necesară completarea lui, etapizat, în acord cu Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2024. În fine, se constată că Legea nr. 115/2015 conferă Biroului Electoral Central o competenţă extinsă, conform art. 39 alin. (1) lit. c)-e) din lege, anterior redat.
Înalta Curte apreciază că este nefondată critica de nelegalitate.
Potrivit prevederilor art. 41 alin. (2) din Legea nr. 115/2015:
"Contestaţiile se soluţionează de biroul electoral de circumscripţie comunală, orăşenească, municipală sau de sector al municipiului Bucureşti, dacă privesc biroul electoral al secţiei de votare, de biroul electoral de circumscripţie judeţeană sau a municipiului Bucureşti, dacă privesc biroul electoral de circumscripţie comunală, orăşenească sau municipală, respectiv de sector al municipiului Bucureşti, de Biroul Electoral Central, dacă privesc biroul electoral de circumscripţie judeţeană sau a municipiului Bucureşti, şi de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, dacă privesc Biroul Electoral Central, în termen de două zile de la înregistrarea contestaţiilor."
Dincolo de motivele reţinute de prima instanţă, care se menţin prin prezenta decizie, instanţa de control judiciar reţine că, în realitate, s-a contestat modalitatea de întocmire a listelor pentru desemnarea preşedintelui şi a locţiitorului acestuia în birourile electorale mai sus arătate, modalitate care este unică, adică prin aplicarea aceloraşi criterii de desemnare nominalizate în legislaţia incidentă în materie.
De asemenea, relevant este şi faptul că, în aplicarea prevederilor art. 26 alin. (5) teza I din Legea nr. 115/2015, operaţiunea de tragere la sorţi efectuată de preşedintele tribunalului este unică.
În plus de aceasta, recurenţii invocă aceleaşi motive de nelegalitate în privinţa tragerii la sorţi pentru desemnarea preşedinţilor şi locţiitorilor tuturor birourilor electorale de circumscripţie.
În consecinţă, în contextul în care s-a criticat întreaga operaţiune materială a tragerii la sorţi, nu poate fi primită afirmaţia recurenţilor potrivit căreia contestaţiile formulate şi soluţionate de Biroul Electoral Central prin hotărârea atacată nu erau în competenţa acestui organ administrativ.
5.5. Critica referitoare la pronunţarea sentinţei atacate cu încălcarea prevederilor art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015, cu modificările şi completările ulterioare
Recurenţii, prin cele două recursuri, au invocat faptul că modul în care prima instanţă a interpretat şi aplicat dispoziţiile art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015, este eronat, prin concluzia în sensul că prin "magistraţii" prevăzuţi de acest text legal se înţeleg magistraţii în exerciţiu la tribunalul competent să efectueze desemnarea acestora şi la parchetul de pe lângă acest tribunal.
Apreciază recurenţii ca fiind greşită această interpretare, subliniindu-se că legea nu distinge între magistraţi după criteriul instituţiei în cadrul căreia îşi desfăşoară activitatea, singurele criterii cu care ar trebui să se opereze fiind calitatea de magistrat şi domiciliul în Judeţul Alba, criterii ce sunt îndeplinite în cauză.
În drept, potrivit art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015:
"Desemnarea preşedintelui biroului electoral de circumscripţie şi a locţiitorului acestuia se face în şedinţă publică de către preşedintele tribunalului, în termen de 20 de zile de la stabilirea datei alegerilor. Desemnarea se face, prin tragere la sorţi, dintre magistraţii şi ceilalţi jurişti care îndeplinesc condiţiile prevăzute de alin. (5^1) pe baza criteriului apropierii domiciliului sau reşedinţei de localitatea sau subdiviziunea administrativ-teritorială în care va funcţiona biroul electoral de circumscripţie. Tragerea la sorţi se face cu prioritate din lista magistraţilor, întâi pentru preşedinţi şi apoi pentru locţiitori. Lista magistraţilor care participă la tragerea la sorţi se întocmeşte de către preşedintele tribunalului, iar cea a celorlalţi jurişti care îndeplinesc condiţiile prevăzute de alin. (5^1) de către Autoritatea Electorală Permanentă. Listele trebuie să cuprindă un număr de persoane mai mare de 10% decât cel necesar. Magistraţii şi ceilalţi jurişti din listă care îndeplinesc condiţiile prevăzute de alin. (5^1) care nu sunt desemnaţi preşedinţi sau locţiitori ai acestora rămân la dispoziţia preşedintelui tribunalului, pentru înlocuirea, în cazuri deosebite, a titularilor. Lista trebuie să cuprindă: numele, prenumele, codurile numerice personale, domiciliile, reşedinţele, locurile de muncă, telefoanele, adresele de e-mail şi semnăturile de luare la cunoştinţă ale persoanelor propuse. Prin jurist se înţelege persoana licenţiată în ştiinţe juridice".
Înalta Curte reţine că interpretarea pe care o dă prima instanţă prevederilor art. 26 din Legea nr. 115/2015 nu poate fi primită; deşi, în cadrul acestui articol, nu se precizează faptul că tragerea la sorţi a preşedinţilor şi vicepreşedinţilor birourilor electorale de circumscripţie se face doar dintre judecătorii tribunalului şi procurorii de la parchetul de pe lângă tribunal, în mod greşit s-a apreciat că norma trebuie astfel interpretată în considerarea altor prevederi în care o astfel de distincţie a fost făcută de legiuitor şi în considerarea faptului că tragerea la sorţi este realizată de preşedintele tribunalului.
Or, Înalta Curte constată că normele legale invocate în sprijinul interpretării propuse de intimat se referă la situaţii total diferite, fiind vorba de alte categorii de alegeri sau de modalitatea de constituire a unor formaţiuni electorale în a căror componenţă intră, în mod obligatoriu, un număr determinat de judecători. Raţiunea legiuitorului fiind diferită, soluţia legislativă din respectivele norme nu poate fi extinsă la situaţia ce face obiectul prezentului litigiu.
Prevederile invocate susţin interpretarea recurenţilor, rezultând că, atunci când a dorit, legiuitorul a precizat, în mod expres, ce categorii de magistraţi pot fi desemnate să facă parte din birourile electorale.
Lipsa unei proceduri distincte de înscriere pe listă a magistraţilor de la alte instanţe nu poate avea semnificaţia invocată de intimat, în condiţiile în care Legea nr. 115/2015 nu conţine, în fapt, nicio reglementare referitoare la modalitatea de întocmire a respectivelor liste. Componenţa acestor liste ar trebui să decurgă din condiţiile reglementate de lege pentru desemnarea, în funcţia de preşedinte sau vicepreşedinte al biroului electoral de circumscripţie, a magistraţilor (judecători sau procurori), fiind relevantă, din acest punct de vedere, constatarea instanţei de fond potrivit căreia legiuitorul nu face nicio distincţie sub acest aspect. Lipsa unei distincţii nu poate determina legalitatea interpretării restrictive oferite de prima instanţă.
În ceea ce priveşte argumentul legat de faptul că tragerea la sorţi este realizată de preşedintele tribunalului, Înalta Curte constată că nu se poate conferi acestui fapt semnificaţia dată de recurent, competenţa de realizare a tragerii la sorţi neavând nicio legătură cu modalitatea de constituire a listei magistraţilor care pot fi desemnaţi ca preşedinţi sau vicepreşedinţi ai birourilor electorale. De altfel, şi în ceea ce priveşte acest argument, recurentul nu arată motivele pentru care apreciază că această competenţă de organizare a tragerii la sorţi nu împiedică includerea pe listă a procurorilor de la parchetele de pe lângă tribunal, în condiţiile în care preşedintele tribunalului nu are nicio atribuţie în ceea ce priveşte conducerea parchetelor.
Din cuprinsul dispoziţiile art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015 nu rezultă că lista magistraţilor care participă la tragerea la sorţi şi care se întocmeşte, în cazul dat, de către preşedintele tribunalului, trebuie să cuprindă doar magistraţii care îndeplinesc condiţiile de la art. 3 alin. (2) şi (3) din hotărârea atacată.
Criteriile impuse de pârâtul Biroul Electoral Central pentru întocmirea listei magistraţilor şi validate de instanţa de fond nu pot fi primite de către Înalta Curte, din moment ce condiţia de a fi magistraţi în exerciţiu la tribunalul respectiv şi la parchetul de pe lângă acest tribunal şi, după caz, la judecătoriile aflate în circumscripţia tribunalului şi la parchetele de pe lângă acestea, nu este prevăzută nici explicit şi nici implicit de art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015.
Raportat la conţinutul acestor dispoziţii legale, Înalta Curte reţine că, pentru întocmirea listei magistraţilor care participă la tragerea la sorţi, legiuitorul nu a impus nicio condiţie în privinţa locului unde îşi desfăşoară activitatea judecătorii şi procurorii şi nici în privinţa domiciliului/reşedinţei acestora.
Sub acest aspect al listei magistraţilor întocmită de preşedintele tribunalului, se observă că legiuitorul a prevăzut în mod clar şi expres în cadrul art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015 că:
"Lista magistraţilor care participă la tragerea la sorţi se întocmeşte de către preşedintele tribunalului, iar cea a celorlalţi jurişti care îndeplinesc condiţiile prevăzute de alin. (5^1) de către Autoritatea Electorală Permanentă."
Întocmirea de către preşedintele tribunalului a listei magistraţilor (judecători şi procurori) care participă la tragerea la sorţi reprezintă prima etapă din întreaga procedură care se aplică pentru desemnarea, prin tragere la sorţi, a preşedinţilor biroului electoral de circumscripţie şi a locţiitorilor acestora, iar pentru această etapă nu este prevăzută nicio altă condiţie, fiind suficientă calitatea de magistrat, respectiv de judecător şi procuror.
Cât priveşte problema importanţei condiţiei privind apropierea domiciliului, Înalta Curte constată că acest criteriu de desemnare nu a avut nicio relevanţă în prezenta speţă, excluderea de pe listă a magistraţilor care nu erau judecători de tribunal sau procurori la parchetul de pe lângă tribunal nefăcându-se în considerarea acestui criteriu. În consecinţă, existenţa acestei condiţii nu putea să conducă la o altă soluţie, problema litigioasă fiind strict legată de posibilitatea de desemnare, în cadrul birourilor de circumscripţie, a unor magistraţi care funcţionează la alte instanţe decât la tribunal sau la parchetul de pe lângă tribunal.
Criteriul "apropierii domiciliului sau reşedinţei de localitatea sau subdiviziunea administrativ-teritorială în care va funcţiona biroul electoral de circumscripţie", prin modul în care a fost prevăzut în conţinutul textului art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015, se referă în mod exclusiv la etapa desemnării, prin tragere la sorţi, dintre magistraţii cuprinşi în listă. Această etapă a desemnării este distinctă şi ulterioară etapei întocmirii de către preşedintele tribunalului a listei magistraţilor care participă la tragerea la sorţi.
De altfel, se observă că pârâtul Biroul Electoral Central a stabilit la art. 3 alin. (4) din hotărârea atacată că acest criteriu al apropierii domiciliului sau reşedinţei de localitatea sau subdiviziunea administrativ-teritorială în care va funcţiona biroul electoral de circumscripţie se aplică ulterior tragerii la sorţi a persoanelor desemnate din lista întocmită de preşedintele tribunalului şi a juriştilor înscrişi în Corpul experţilor electorali care au o vechime în specialitate de cel puţin 5 ani, în vederea repartizării acestor persoane. Aşadar, în cazul magistraţilor, criteriul "apropierii domiciliului sau reşedinţei de localitatea sau subdiviziunea administrativ-teritorială în care va funcţiona biroul electoral de circumscripţie" se aplică doar pentru repartizarea magistraţilor ce au fost deja traşi la sorţi, iar nu pentru întocmirea listei magistraţilor care participă la tragerea la sorţi.
Argumentul instanţei de fond, potrivit căruia legalitatea hotărârii BEC contestate în cauză este susţinută prin raportare la coroborarea dispoziţiilor articolului 26 alin. (5) cu cele ale articolului 26 alin. (8) şi 30 alin. (2) din acelaşi act normativ, respectiv Legea nr. 115/2015, nu este îmbrăţişat de Înalta Curte.
Dispoziţiile citate vizează o cu totul altă situaţie-premisă şi anume aceea în care numărul magistraţilor şi al celorlalţi jurişti înscrişi pe liste este insuficient şi trebuie completat, completare care se face potrivit dispoziţiilor anterior citate, fără ca aceasta să presupună că lista iniţială se întocmeşte numai cu judecători ai tribunalului sau procurori de la nivel similar.
Astfel, potrivit art. 26 alin. (8) "În cazul în care numărul magistraţilor şi al celorlalţi jurişti este insuficient, lista este completată prin aplicarea în mod corespunzător a prevederilor art. 30 alin. (2)" care, la rândul său cuprinde o normă de trimitere potrivit căreia "desemnarea preşedinţilor birourilor electorale ale secţiilor de votare şi a locţiitorilor acestora se efectuează potrivit Legii nr. 208/2015, cu modificările şi completările ulterioare".
Înalta Curte constată, în aceste condiţii că prima instanţă a adăugat la lege, aplicând criterii desemnate de legiuitor pentru alte situaţii decât cea care face obiectul contestaţiei.
Prin urmare, Înalta Curte constată că instanţa de fond, validând raţionamentul pârâtului Biroul Electoral Central, a interpretat şi a aplicat în mod greşit dispoziţiile art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015, considerând, fără temei legal, că lista magistraţilor care participă la tragerea la sorţi trebuie să cuprindă doar magistraţii (judecători şi procurori) în exerciţiu la Tribunalul Alba şi la Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba.
Dispoziţiile art. 33 alin. (1) din Legea nr. 115/2015 se referă la situaţii de excepţie, care pot să apară doar în caz de alegeri locale parţiale. În aceste situaţii de excepţie sunt desemnaţi doar 2 judecători, nefiind aşadar necesară participarea unui număr ridicat de magistraţi pentru desemnarea ca preşedinţi şi locţiitori ai preşedinţilor la birourile electorale, cum este în cazul alegerilor locale generale. Astfel, dispoziţiile art. 33 alin. (1) din Legea nr. 115/2015 se referă la biroul electoral judeţean constituit în caz de alegeri locale parţiale (organizate în cel puţin două circumscripţii electorale comunale, orăşeneşti sau municipale), aşadar nu la biroul electoral de circumscripţie municipală, orăşenească sau comunală şi nici la alegerile locale generale (organizate în întreaga ţară).
Nici din interpretarea acestor dispoziţii din Legea nr. 115/2015 nu rezultă concluzia reţinută de instanţă. Modul particular de desemnare în situaţiile de excepţie prevăzute de Legea nr. 115/2015, respectiv în cazul unor alegeri locale parţiale, nu are nicio legătură cu dispoziţiile art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015.
Aceste dispoziţii de la art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015 nu prevăd nicio condiţie pentru întocmirea listei magistraţilor, tocmai pentru a nu limita posibilitatea desemnării magistraţilor în birourile electorale, din moment ce aceleaşi dispoziţii impun ca tragerea la sorţi să se facă cu prioritate din lista magistraţilor, întâi pentru preşedinţi şi apoi pentru locţiitori.
Dispoziţiile art. 38 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 reglementează desemnarea judecătorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în Biroul Electoral Central, neavând aşadar nicio legătură cu dispoziţiile art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015.
Prin urmare, instanţa de fond a interpretat în mod eronat dispoziţiile din Legea nr. 115/2015; astfel, la art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015 nu se regăsesc prevăzute criteriile impuse de pârât prin Hotărârea nr. 29 H/19.04.2024 pentru întocmirea listei magistraţilor.
Deşi interpretarea gramaticală nu este suficientă pentru lămurirea unui text de lege lacunar sau neclar, completarea acestei metode de interpretare juridică cu cea sistematică şi teleologică presupune cumularea raţiunilor legale avute în vedere de legiuitor pentru reglementarea aceleiaşi situaţii juridice, iar nu cu raţiuni/ipoteze legale diferite, deoarece se ajunge în mod nepermis la completarea cu norme juridice neavute în vedere de legiuitor la edictarea normei acuzate de neclaritate.
5.6. Temeiul procesual al soluţiei date recursurilor
Prin urmare, constatând greşita aplicare a legii de către prima instanţă din perspectiva modului de interpretare a prevederilor art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015, Înalta Curte, în temeiul prevederilor art. 20 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (2) C. proc. civ., va admite recursul, va casa în parte sentinţa recurată şi în rejudecare, va admite în parte acţiunea; va anula Hotărârea nr. 34H din 19.04.2024 emisă de Biroul Electoral Central şi va menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei recurate (referitoare la respingerea cererii de suspendare şi la respingerea solicitării de menţinere a procesului-verbal nr. x/IIA/39/15.04.2024 privind constituirea circumscripţiilor electorale municipale, orăşeneşti şi comunale din Judeţul Alba.)
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursurile formulate de recurenţii-reclamanţi A., B., C., D., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O. şi E. împotriva sentinţei nr. 106/F-cont din 29 aprilie 2024 pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.
Casează în parte sentinţa recurată şi, rejudecând:
Admite în parte acţiunea.
Anulează Hotărârea nr. 34H din 19.04.2024 emisă de Biroul Electoral Central.
Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei recurate.
Definitivă.
Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 28 mai 2024.