Şedinţa publică din data de 28 mai 2024
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Obiectul litigiului
Prin acţiunea înregistrată la data de 24.07.2023, pe rolul Tribunalului Argeş, reclamanta A. a chemat în judecată pe pârâta Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială Dolj, solicitând anularea Deciziei de stabilire a cuantumului indemnizaţiei emise de către pârâtă în baza sentinţei nr. 2101/03.10.2018 a Tribunalului Dolj - definitivă, în ceea ce priveşte cuantumul indemnizaţiei; obligarea pârâtei la emiterea unei noi Decizii prin care să se stabilească în mod corect cuantumul indemnizaţiei, prin recalcularea acesteia având în vedere toate documentele ataşate; obligarea pârâtei la plata indemnizaţiei calculate retroactiv având în vedere diferenţele de drepturi salariale aferente lunilor mai 2015 - februarie 2016, mai 2016- noiembrie 2016; obligarea pârâtei la plata dobânzii legale calculate la sumele solicitate şi datorate de către pârâtă, dobândă calculată începând cu data exigibilităţii sumelor solicitate, respectiv 09.06.2023 şi până la plata efectivă a sumelor datorate; obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă
2.1. Prin sentinţa civilă nr. 7/11.01.2024, Tribunalul Argeş, secţia civilă a admis excepţia necompetenţei teritoriale exclusive a Tribunalului Argeş, invocată din oficiu, şi a declinat soluţionarea cauzei privind pe reclamanta A., şi pe pârâta Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială Dolj, în favoarea Tribunalului Dolj.
Pentru a pronunţa această hotărâre, Tribunalul Argeş a reţinut că, potrivit dispoziţiilor art. 10 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, în cazul în care reclamantul este o persoană fizică sau juridică de drept privat, competenţa teritorială revine exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul său; necompetenţa teritorială instituită de acest articol fiind exclusivă, nu se poate deroga de la aceasta şi nici adăuga la lege.
Or, cum din actele dosarului a rezultat că reclamanta A. are domiciliul pe raza Municipiului Craiova, acţiunea în contencios administrativ promovată de aceasta se află, conform art. 10 alin. (3) teza I din Legea nr. 554/2004, în competenţa de soluţionare a instanţei din circumscripţia teritorială a localităţii de domiciliu, ce, în prezenta cauză, este Tribunalul Dolj.
2.2. Prin sentinţa nr. 354/2024 din 1 martie 2024, Tribunalul Dolj, secţia contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei teritoriale a acestei instanţe şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Argeş.
Constatând ivit conflictul negativ de competenţă, a suspendat din oficiu judecata cauzei şi a trimis dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru soluţionarea conflictului de competenţă.
Pentru a pronunţa această hotărâre, Tribunalul Dolj a reţinut că reclamanta era, la data formulării acţiunii, judecător în cadrul Tribunalului Dolj, iar începând cu data de 17.12.2023 a fost transferată în cadrul Curţii de Apel Craiova, în cauză fiind aplicabile cu prioritate dispoziţiile art. 127 alin. (1) din C. proc. civ.
Prin raportare la art. 28 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ, conform cărora dispoziţiile prezentei legi se completează cu prevederile C. civ. şi cu cele ale C. proc. civ., în măsura în care nu sunt incompatibile cu specificul raporturilor de putere dintre autorităţile publice, pe de o parte, şi persoanele vătămate în drepturile sau interesele lor legitime, pe de altă parte, tribunalul a apreciat că instanţa competentă teritorial este cea indicată de reclamantă în cererea de chemare în judecată, Tribunalul Argeş, instanţă de acelaşi grad aflată în circumscripţia Curţii de Apel Piteşti şi care este învecinată cu Curtea de Apel Craiova în a cărei circumscripţie se afla instanţa la care îşi desfăşura activitatea reclamanta la momentul formulării cererii de chemare în judecată (în prezent reclamanta fiind judecător în cadrul Curţii de Apel Craiova).
II. Considerentele Înaltei Curţi asupra conflictului negativ de competenţă.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, sesizată cu stabilirea regulatorului de competenţă, în conformitate cu dispoziţiile art. 135 din C. proc. civ., republicat, analizând obiectul cauzei deduse judecăţii şi dispoziţiile legale incidente, va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Argeş, secţia Civilă.
Din perspectiva determinării cadrului analizei deferite soluţionării în prezentul regulator de competenţă, Înalta Curte observă că aspectul care a generat conflictul negativ între cele două instanţe care şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces (Tribunalul Argeş, secţia civilă şi Tribunalul Dolj, secţia de contencios administrativ şi fiscal) îl constituie, în esenţă, chestiunea competenţei teritoriale.
Potrivit dispoziţiilor art. 10 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, actualizată:
"Reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul său. Reclamantul autoritate publică, instituţie publică sau asimilată acestora se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul pârâtului".
Ambele instanţe aflate în conflict de competenţă au concluzionat că aceste dispoziţii legale reglementează o competenţă teritorială exclusivă, de la care părţile nu pot deroga, instanţa competentă teritorial, în materia contenciosului administrativ, fiind instanţa de la domiciliul sau sediul reclamantului, atunci când calitatea de reclamant aparţine unei persoane fizice sau juridice, respectiv instanţa de la domiciliul sau sediul pârâtului, atunci când calitatea de reclamant aparţine unei autorităţi publice.
Din actele dosarului rezultă că domiciliul reclamantei se află în Municipiul Craiova, jud. Dolj, astfel încât acţiunea ce face obiectul dosarului pendinte s-ar afla, conform art. 10 alin. (3) teza I din Legea nr. 554/2004, în competenţa de soluţionare a instanţei din circumscripţia teritorială a localităţii de domiciliu, mai precis a Tribunalului Dolj.
Cu toate acestea, Înalta Curte constată că, dată fiind calitatea reclamantei de judecător în cadrul Tribunalului Dolj, la momentul formulării cererii de chemare în judecată (în prezent, aceasta fiind judecător în cadrul Curţii de Apel Craiova), în cauză devin incidente prevederile art. 127 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cărora va fi sesizată una dintre instanţele judecătoreşti de acelaşi grad aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripţie îşi desfăşoară activitatea reclamanta, iar dintre circumscripţiile învecinate, reclamanta a optat, prin cererea de chemare în judecată, pentru Tribunalul Argeş.
În raport de considerentele expuse şi în conformitate cu dispoziţiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanta A. în contradictoriu cu pârâta Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială Dolj în favoarea Tribunalului Argeş, secţia civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanta A. în contradictoriu cu pârâta Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială Dolj în favoarea Tribunalului Argeş, secţia civilă.
Definitivă.
Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 28 mai 2024.