Şedinţa publică din data de 31 mai 2024
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Circumstanţele cauzei
1.1. Obiectul cererii de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti la data de 29.01.2021, sub nr. x/2021, reclamanta A. a formulat plângere în baza art. 47 din Legea 317/2004 cu privire la maniera în care au fost soluţionate dosarele x şi y, respectiv w şi z de către Inspecţia Judiciară şi Inspectorul şef al acesteia, solicitând instanţei să dispună activarea respectivelor dosare, dosare care se referă la soluţionarea dosarelor nr. x/2011 (devenit între timp 5305/P/2018) al PJ Cluj-Napoca, nr. 1418/P/2017 al PTCJ şi nr. 924/P/2019 SIIJ.
1.2. Soluţia instanţei de fond
Prin încheierea din 18 ianuarie 2022, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a respins, ca inadmisibilă, cererea de încuviinţare în principiu a cererii de chemare în judecată a altei persoane care ar putea pretinde aceleaşi drepturi ca şi reclamanta, respectiv Ministerul Justiţiei.
Prin sentinţa civilă nr. 264 din 15 februarie 2022, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a respins cererea formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâta Inspecţia Judiciară, ca neîntemeiată
1.3 Calea de atac exercitată
Împotriva încheierii din 18 ianuarie 2022 şi sentinţei civile nr. 264 din 15 februarie 2022, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, a declarat recurs reclamanta A., solicitând, în temeiul art. 488 alin. (1) pct. 5, 6 şi 8 C. proc. civ., admiterea recursului, casarea hotărârii atacate şi trimiterea cauzei spre rejudecare.
În ceea ce priveşte încheierea din 18 ianuarie 2022, recurenta susţine că hotărârea atacată a reţinut elemente străine cauzei, iar interpretarea judecătorului potrivit căreia Ministerul de Justiţie nu poate fi parte în dosar pe baza principiului disponibilităţii constituie o încălcare a normelor de drept material şi procedural.
În ceea ce priveşte sentinţa civilă nr. 264 din 15 februarie 2022, recurenta susţine că, din perspectiva pct. 5 al art. 488, prin hotărârea dată, instanţa a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancţiunea nulităţii, inclusiv neregularităţile în legătură cu administrarea probelor şi drepturile părţilor, din perspectiva pct. 6 arată că argumentarea motivaţiei este contradictorie şi nu are legătură cu cauza, iar din perspectiva pct. 8 al art. 488 invocă faptul că hotărârea recurată a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material în ceea ce priveşte calculul termenelor judiciare.
1.4. Apărările formulate în cauză
Intimata-pârâtă Inspecţia Judiciară a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.
1.5. Răspunsul la întâmpinare
Recurenta-reclamantă a depus răspuns la întâmpinare, prin care a reiterat succint aspectele din cererea de recurs.
II. Soluţia instanţei de recurs
Analizând, cu prioritate, conform art. 248 C. proc. civ., excepţia tardivităţii recursului invocată de instanţă din oficiu, în condiţiile art. 499 C. proc. civ., Înalta Curte, în raport cu actele şi lucrările dosarului, constată că recurenta-reclamantă nu a exercitat calea de atac în termenul prevăzut de lege.
1. Argumente de fapt şi de drept relevante
Potrivit art. 483 alin. (1) C. proc. civ. "Hotărârile date în apel, cele date, potrivit legii, fără drept de apel, precum şi alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege sunt supuse recursului.", iar potrivit art. 20 din Legea nr. 554/2004 "Hotărârea pronunţată în primă instanţă poate fi atacată cu recurs, în termen de 15 zile de la comunicare."
Analizând actele şi lucrările dosarului, Înalta Curte constată că atât încheierea din 18 ianuarie 2022, cât şi sentinţa civilă nr. 264 din 15 februarie 2022, atacate cu recurs, au fost comunicate reclamantei la data de 24.10.2022, respectiv 31.10.2022, conform proceselor-verbale de înmânare aflate la fila x, respectiv 52, a dosarului Curţii de Apel Bucureşti.
Astfel, având în vedere că la dosarul de fond se regăseşte dovada comunicării către reclamantă a hotărârilor atacate, instanţa de control nu poate primi susţinerile recurentei în sensul că hotărârile atacate nu i-au fost comunicate şi că recursul a fost formulat în termenul legal.
Mai mult decât atât, reţine Înalta Curte că recurenta-reclamantă a depus la instanţa de fond cerere prin care a indicat domiciliul procesual ales la 05 ianuarie 2023, ulterior datei comunicării hotărârilor atacate, iar la data de 18.01.2022, când s-a rămas în pronunţare, reclamanta a fost prezentă şi nu a înţeles să indice un domiciliu procesual ales, altul decât cel indicat în cererea de chemare în judecată, la care să îi fie comunicate actele de procedură.
Potrivit art. 185 alin. (1) C. proc. civ., "Când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel. Actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate."
În speţa de faţă, în raport cu data comunicării hotărârilor atacate cu recurs, termenul de 15 zile de recurs, prevăzut de art. 20 din Legea nr. 554/2004, s-a împlinit la data de 16.11.2022, ora 24:00, aceasta fiind ultima zi de declarare a căii de atac.
Or, cererea de recurs formulată de reclamanta A. a fost transmisă prin e-mail la data de 03.11.2023, potrivit antetului e-mailului listat şi ataşat dosarului de recurs la fila x, cu depăşirea termenului stabilit de lege pentru exercitarea căii de atac.
În aceste condiţii, Înalta Curte apreciază că reclamanta A., care a înregistrat calea de atac la data de 03.11.2023, a acţionat cu încălcarea dispoziţiilor legale ce reglementează termenul imperativ pentru exercitarea căii de atac a recursului, context în care se impune a fi sancţionat cu respingerea acestuia ca tardiv.
2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs
Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul art. 185 C. proc. civ. coroborat cu art. 489 alin. (1) C. proc. civ., republicat, va respinge recursul, ca tardiv formulat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite excepţia tardivităţii, invocată din oficiu.
Respinge recursul declarat de recurenta - reclamantă A. împotriva încheierii din 18 ianuarie 2022 şi împotriva sentinţei civile nr. 264 din 15 februarie 2022, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, ca tardiv formulat.
Definitivă.
Pronunţată astăzi, 31 mai 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.