Ședințe de judecată: Iunie | | 2025
Sunteți aici: Pagina de început » Detalii jurisprudență

R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal

Decizia nr. 3050/2024

Decizia nr. 3050

Şedinţa publică din data de 4 iunie 2024

Asupra conflictului negativ de competenţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei

Obiectul acţiunii deduse judecăţii

Prin acţiunea înregistrată sub dosar nr. x/2023, pe rolul Tribunalului Argeş, secţia Cvilă, reclamanta S.C. A. S.R.L. a chemat în judecată pe pârâta Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Jidvei, solicitând obligarea pârâtei-debitoare la plata sumei de 38.300,21 RON reprezentând contravaloare majorări de întârziere aferente facturii emisă si neachitată seria x nr. x/06.05.2020, calculate pana la data de 05.05.2023 şi în continuare până la data plăţii efective.

2. Hotărârile care au generat conflictul de competenţă

Prin sentinţa civilă nr. 403/2023 pronunţată de Tribunalul Argeş, secţia civilă în dosar nr. x/2023 instanţa a admis excepţia de necompetenţă materială a Tribunalului Argeş, excepţie invocată de pârât prin întâmpinare, s-a declinat competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanta S.C. A. S.R.L. şi pârâta Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Jidvei, în favoarea Tribunalului Alba.

Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa a reţinut că izvorul acţiunii este reprezentat de contractul de servicii privind atribuirea contractelor de achiziţii publice, nr. 8748/21.11.2019, existent la dosarul cauzei la filele x şi care, în preambulul, are menţiunea "în temeiul Legii nr. 98/2016 privind achiziţiile publice.".

Tribunalul a constatat că respectivul contract invocat este guvernat de Legea nr. 98/2016, astfel cum rezultă din lecturarea acestuia.

Pe cale de consecinţă, devin incidente dispoziţiile din Legea nr. 101/2016 privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, forma în vigoare la data depunerii cererii de chemare în judecată respectiv 15 mai 2023, astfel cum a fost modificată prin Legea numărul 208/2022 şi care la articolul 53 prevede competenta instanţelor astfel: "alin. (1) - Procesele şi cererile privind acordarea despăgubirilor pentru repararea prejudiciilor cauzate în cadrul procedurii de atribuire, precum şi cele privind executarea, anularea, nulitatea, rezoluţiunea, rezilierea sau denunţarea unilaterală a contractelor se soluţionează în primă instanţă, de urgenţă şi cu precădere, de către secţia de contencios administrativ şi fiscal a tribunalului în circumscripţia căruia se află sediul autorităţii contractante sau în circumscripţia căruia are sediul social/domiciliul reclamantul, prin completuri specializate în achiziţii publice, în termen de 45 de zile. Alin 11 Litigiile şi cererile care decurg din executarea contractelor administrative şi cele care decurg din rezilierea, rezoluţiunea, denunţarea unilaterală sau încetarea anticipată a contractelor de achiziţie publică din motive independente de autoritatea contractantă se soluţionează în primă instanţă, de urgenţă şi cu precădere, de către secţia civilă a tribunalului în circumscripţia căruia se află sediul autorităţii contractante sau în circumscripţia în care îşi are sediul social/domiciliul reclamantul."

Tribunalul a reţinut şi incidenţa dispoziţiilor articolului 107 din C. proc. civ. care stabilesc că cererea de chemare în judecată se introduce la instanţa în a cărei circumscripţie domiciliază sau îşi are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel

Prin sentinţa civilă nr. 31 din data de 24 aprilie 2024, Tribunalul Alba, secţia a II -a civilă, de contencios administrativ, fiscal şi de insolvenţă a admis excepţia necompetenţei teritoriale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Argeş.

Totodată, a constat ivit conflictul negativ de competenţă şi a suspendat judecata cauzei.

Pentru a hotărî astfel, Tribunalul Alba a reţinut că în vederea stabilirea competenţei de soluţionare a acţiunii sunt relevante prevederile art. 53 alin. (11) din Legea nr. 101/2016.

Prin art. 53 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 şi art. 111 C. proc. civ. s-a instituit o competenţă teritorială alternativă, iar în această situaţie, în conformitate cu prevederile art. 116 C. proc. civ., alegerea între mai multe instanţe deopotrivă competente îi aparţine reclamantului.

În speţă, UAT Com. Jidvei are calitatea de pârât, iar reclamanta a optat pentru instanţa de la sediul său, aşa încât competenţa teritorială trebuie să se raporteze la sediul societăţii reclamante, care este situat în Piteşti, jud. Argeş.

Tribunalul a constatat că în cazul acţiunii deduse judecăţii este vorba de o competenţă alternativă, iar prin depunerea cererii de chemare în judecată la Tribunalul Argeş, reclamanta, în baza art. 116 C. proc. civ., şi-a exercitat dreptul de a alege între instanţele deopotrivă competente, stabilindu-se competenţa teritorială în favoarea instanţei de la sediul său.

3. Soluţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Analizând prezentul conflict negativ de competenţă, în raport de hotărârile pronunţate şi de înscrisurile aflate la dosarul cauzei, Înalta Curte constată că instanţa competentă să soluţioneze cauza este Tribunalul Argeş, secţia civilă, pentru următoarele considerente:

Din perspectiva determinării cadrului analizei deferite soluţionării în prezentul regulator de competenţă, Înalta Curte observă că aspectul care a generat conflictul negativ de competenţă între cele două instanţe care şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces (Tribunalul Argeş şi Tribunalul Alba) îl constituie norma de drept aplicabilă situaţiei deduse judecăţii, din perspectiva competenţei teritoriale de soluţionare a cauzei.

Din examinarea cererii de chemare în judecată şi a înscrisurilor doveditoare, se constată că obiectul litigiului de faţă vizează obligarea pârâtei la plata unor sume de bani cu titlu de majorări de întârziere calculate în baza contractului de prestări servicii nr. x/21.11.2019 încheiat între părţi, pretenţiile reclamantei fiind fundamentate în drept pe dispoziţiile Legii nr. 98/2016.

Însă, atât timp cât Legea nr. 98/2016 nu reglementează competenţa instanţelor judecătoreşti de soluţionare a litigiilor având ca obiect executarea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune/contractelor de prestări servicii, această competenţă fiind consacrată legislativ prin Legea nr. 101/2016 din 19 mai 2016 privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, instanţa competentă urmează a se determina prin aplicarea acestui din urmă act normativ.

Prin urmanre, Înalta Curte reţine incidenţa, în cauza pendinte, în privinţa determinării instanţei competente, a prevederilor art. 53 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, în forma modificată prin art. IV din Legea nr. 208/2022.

Conform acestui text normativ:

"(1) Procesele şi cererile privind acordarea despăgubirilor pentru repararea prejudiciilor cauzate în cadrul procedurii de atribuire, precum şi cele privind executarea, anularea, nulitatea, rezoluţiunea, rezilierea sau denunţarea unilaterală a contractelor se soluţionează în primă instanţă, de urgenţă şi cu precădere, de către secţia de contencios administrativ şi fiscal a tribunalului în circumscripţia căruia se află sediul autorităţii contractante sau în circumscripţia căruia are sediul social/domiciliul reclamantul, prin completuri specializate în achiziţii publice, în termen de 45 de zile."

În egală măsură, Înalta Curte are în vedere şi dispoziţiile art. 116 din C. proc. civ., reţinute şi de către cea de-a doua instanţă aflată în conflict, conform cărora: "Reclamantul are alegerea între mai multe instanţe deopotrivă competente."

Pe cale de consecinţă, reclamanta avea deschisă opţiunea alegerii oricăreia dintre cele două instanţe deopotrivă competente teritorial, opţiune pe care aceasta a exercitat-o în condiţiile art. 116 C. proc. civ., învestind cu soluţionarea prezentei cauze instanţa în circumscripţia căreia se află sediul său social, mai precis Tribunalul Argeş.

Pentru considerentele expuse şi în conformitate cu dispoziţiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei, în primă instanţă, în favoarea Tribunalului Argeş, secţia civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa soluţionării cauzei privind pe reclamanta S.C. A. S.R.L. şi pârâta U.A.T. Comuna Jidvei prin Primar B. în favoarea Tribunalului Argeş, secţia Civilă.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 4 iunie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.