Şedinţa publică din data de 5 iunie 2024
Asupra conflictului negativ de competenţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei.
1. Obiectul acţiunii deduse judecăţii
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Argeş la data de 07.06.2023 contestatorul A., în contradictoriu cu intimatul Ministerul Apărării Naţionale - Unitatea Militară 01042 Curtea de Argeş, a solicitat în principal, anularea Ordinului nr. MP. 16/09.05.2023, obligarea intimatului la plata, către contestator, a drepturilor salariale cuvenite şi neacordate, aferente perioadei aprilie 2023 - până la pronunţarea sentinţei de către instanţa de judecată, actualizate cu indicele de inflaţie la data plăţii efective şi obligarea intimatului la reintegrarea pe postul deţinut anterior, cu cheltuieli de judecată.
2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă.
2.1. Prin sentinţa civilă nr. 580 din data de 21 februarie 2024, Tribunalul Argeş, secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale a admis excepţia de necompetenţă materială şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamantul A. şi pârâtul Ministerul Apărării Naţionale -Unitatea Militară 01042 Curtea de Argeş, în favoarea Curţii de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.
Pentru a pronunţa această soluţie, tribunalul a avut în vedere dispoziţiile art. 57 alin. (1) din O.U.G. nr. 57/2019, precum şi dispoziţiile art. 1 alin. (1) şi art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, reţinând că în prezenta cauză se contestă Ordinul nr. MP 16/09.05.2023 emis de Ministerul Apărării Naţionale.
2.2. Prin sentinţa civilă nr. 85 din data de 11 aprilie 2024, Curtea de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei materiale, invocate din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Argeş, secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale. A constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal pentru soluţionarea conflictului negativ de competenţă.
În esenţă, Curtea de Apel Piteşti, făcând referire la dispoziţiile art. 536 şi art. 382 lit. h) din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul Administrativ a reţinut că, în urma modificărilor legislative survenite, personalului militar nu i se mai aplică prevederile privind funcţionarii publici şi pe cale de consecinţă, nici dispoziţiile Legii nr. 188/1999 ce a fost abrogată înmod expres prin dispoziţiile art. 597 alin. (2) lit. b) din Codul administrativ.
A apreciat ca fiind relevante dispoziţiile art. 35 indice 11 şi art. 35 indice 12 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, potrivit cărora acestea pot contesta la instanţa de contencios administrativ competentă deciziile de sancţionare disciplinară, însă acest text de lege nu poate fi extins în privinţa celorlalte litigii privind raportul de serviciu al militarilor, întrucât nu se mai completează cu prevederile Codului Administrativ, ca şi legislaţie de drept comun, ci cu prevederile legislaţiei muncii.
Reţinând că ordinul contestat în prezenta cauză nu face parte din cele la care se referă art. 35 indice 11 şi art. 35 indice 12 din Legea nr. 80/1995 şi că răspunderea disciplinară a reclamantului, angajată în perioada anterioară trecerii în rezervă, a fost dispusă printr-un alt act, diferit de cel contestat, Curtea de Apel Piteşti a apreciat că litigiul de faţă reprezintă un conflict individual de muncă, astfel cum este definit de prevederile art. 231 din Codul Muncii, fiind competent să soluţioneze cauza tribunalul, secţia specializată în materia conflictelor de muncă.
II. Decizia Înaltei Curţi pronunţată în regulator de competenţă.
Înalta Curte, constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 133 pct. 2, art. 134 şi art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., urmează să pronunţe regulatorul de competenţă în raport cu obiectul cauzei şi dispoziţiile legale incidente pricinii, reţinând că este vorba despre un conflict negativ de competenţă tipic.
Obiectul demersului judiciar iniţiat de reclamantul A. vizează anularea Ordinului nr. MP 16/09.05.2023 şi obligarea pârâtului Ministerul Apărării Naţionale- Unitatea Militară 01042 Curtea de Argeş la plata drepturilor salariale cuvenite şi neacordate aferente perioadei aprilie 2023 şi până la pronunţarea sentinţei de către instanţa de judecat, actualizate cu indicele de inflaţie la data plăţii efective, precum şi obligarea pârâtului la reintegrarea pe postul deţinut anterior, de subofiţer de administraţie în cadrul compartimentului financiar contabil din cadrul Unităţii militare 01042 Curtea de Argeş.
Aspectul care a generat conflictul negativ de competenţă îl constituie problema instanţei competente din punct de vedere material să soluţioneze cauza, în raport de obiectul acţiunii, de calitatea părţilor şi de prevederile legale incidente în materie.
Tribunalul Argeş, prima instanţă sesizată, a apreciat că, în condiţiile în care petitul principal al cererii constă în verificarea legalităţii unui act administrativ individual emis de o autoritate publică centrală, respectiv de către Ministerul Apărării Naţionale, în cauză sunt aplicabile dispoziţiile art. 10 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, competenţa de soluţionare a cauzei revenind curţii de apel în a cărei circumscripţie se află domiciliul reclamantului.
În schimb, Curtea de Apel Argeş a apreciat că în prezenta cauză competenţa de soluţionare a cererii reclamantului se stabileşte în raport de prevederile art. 536 din Codul administrativ, potrivit cărora: " Cauzele care au ca obiect raportul de serviciu al funcţionarului public sunt de competenţa secţiei de contencios administrativ şi fiscal a tribunalului, cu excepţia situaţiilor pentru care este stabilită expres prin lege competenţa altor instanţe".
Instanţele aflate în conflict de competenţă au apreciat diferit asupra incidenţei modificărilor legislative produse prin adoptarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ prin raportare la obiectul acţiunii deduse judecăţii şi la calitatea reclamantului.
Din modalitatea în care reclamantul a formulat acţiunea introductivă, rezultă că acesta a înţeles să critice, în principal, emiterea Ordinului de trecere în rezervă, acesta fiind actul administrativ ce a produs efecte în privinţa reclamantului, în accepţiunea dispoziţiilor art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004, dat fiind faptul că a condus la stingerea raportului juridic dintre părţi.
Întrucât reclamantul este cadru militar, aspect necontestat de părţi, Înalta Curte reţine că raportului juridic dedus judecăţii îi sunt aplicabile prevederile Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare. Raportat la obiectul dedus judecăţii, respectiv anularea unui ordin de trecere în rezervă, acest act normativ nu cuprinde dispoziţii speciale referitoare la instanţa competentă material şi teritorial să soluţioneze litigiile având ca obiect raporturile de serviciu ale cadrelor militare. Singura referire în materie de competenţă este cuprinsă la art. 3511 alin. (3), în sensul că legiuitorul a făcut trimitere la instanţa de contencios administrativ competentă, potrivit legii speciale în materie, să soluţioneze contestaţia formulată împotriva deciziei emise la finalizarea procedurii de cercetare disciplinară, însă această situaţie nu este incidentă în cauză.
În acelaşi timp, se observă că articolul 536 din O.U.G. nr. 57/2019 prevede următoarele: "Cauzele care au ca obiect raportul de serviciu al funcţionarului public sunt de competenţa secţiei de contencios administrativ şi fiscal a tribunalului, cu excepţia situaţiilor pentru care este stabilită expres prin lege competenţa altor instanţe", iar articolul 382 din acelaşi act normativ stipulează că dispoziţiile Titlului II-Statutul funcţionarilor publici nu se aplică mai multor categorii de personal bugetar, la lit. h) fiind menţionat personalul militar.
În raport de toate aceste prevederi legale şi în condiţiile în care Legea nr. 80/1995 nu cuprinde dispoziţii speciale referitoare la instanţa competentă material şi teritorial să soluţioneze litigiile având ca obiect raporturile de serviciu ale cadrelor militare, Înalta Curte reţine că demersul judiciar al reclamantului se circumscrie prevederilor art. 1 alin. (1) şi art. 8 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, competenţa materială de soluţionare a cauzei urmând să fie stabilită prin raportare la dispoziţiile art. 10 din acest act normativ.
Verificând înscrisurile ataşate la dosar, Înalta Curte observă că, din cuprinsul adresei ataşate la fila x emise de M.Ap. N.-Unitatea Militară 01042 şi al întâmpinării formulate de către acesta, rezultă că Ordinul MP 16/09.05.2023, contestat în prezenta cauză, a fost emis de Ministrul Apărării Naţionale.
Pe cale de consecinţă, ţinând cont de faptul că, în cauza de faţă, se atacă un act administrativ, iar emitentul ordinului contestat este o autoritate publică centrală, Înalta Curte va da eficienţă dispoziţiilor art. 10 alin. (1) teza a II-a, în aplicarea cărora va stabili competenţa de soluţionare a prezentei cauze, în primă instanţă, în favoarea secţiei de contencios administrativ a curţii de apel.
În raport şi de dispoziţiile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, care prevăd că reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul său, Înalta Curte reţine, potrivit înscrisurilor din dosar, că reclamantul are domiciliul în circumscripţia teritorială a Curţii de Apel Piteşti, motiv pentru care constată că această instanţă este competentă material şi teritorial să soluţioneze cauza în fond.
Faţă de considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (4) din C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei, în primă instanţă, în favoarea Curţii de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamantul A. şi pârâtul Ministerul Apărării Naţionale -Unitatea Militară 01042 Curtea de Argeş, în favoarea Curţii de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.
Definitivă.
Pronunţată astăzi, 5 iunie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin intermediul grefei instanţei.