Şedinţa publică din data de 5 iunie 2024
Asupra conflictului negativ de competenţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Circumstanţele cauzei
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Iaşi, secţia I civilă sub nr. x/2023 la data de 04.01.2023, reclamantul A. a solicitat în contradictoriu cu pârâta Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apararii Nationale:
- constatarea vătămării drepturilor şi intereselor legitime prin măsura reglementată de art. XXIV pct. 12 şi 13 din O.U.G. nr. 130/2021, respectiv prin modificarea Codul fiscal în sensul aplicării unei cote de contribuţie la sistemul de sănătate de 10% în cazul pensiilor care depăşesc suma lunară de 4000 RON şi
- obligarea pârâtului să restituie sumele reţinute din pensie cu titlu de CAS începând cu luna ianuarie 2022 şi până la momentul încetării reţinerii, sume actualizate cu indicele de inflaţie şi a plăţii dobânzii legale penalizatoare prevăzute de O.G. nr. 13/2011.
2. Hotărârile care au generat conflictul de competenţă
2.1 Prin sentinta civilă nr. 1294 din 7.06.2023 a fost admisă excepţia necompetenţei materiale a Tribunalului Iaşi sectia I civilă - completul specializat în litigii de muncă şi asigurări sociale şi pe cale de consecinţă şi s-a dispus declinarea competenţei materiale de soluţionare a cererii formulate de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naţionale în favoarea Curţii de Apel Iaşi, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
S-a reţinut incidenţa dispoziţiilor art. 9 din Legea nr. 554/2004, respectiv constatarea vătămării drepturilor reclamantului prin măsura reglementată de art. XXIV din O.U.G. nr. 130/2021, litigiul vizând astfel materia fiscală iar nu de asigurări de sănătate.
Întrucât Ordonanţa Guvernului reprezintă un act emise de o autoritate publică centrală, în temeiul art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, competenţa revine Curţii de Apel, secţia contencios administrativ şi fiscal.
2.2. Prin sentinta civilă nr. 251 din 12.10.2023 Curtea de Apel Iaşi, secţia de contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei materiale a Curţii de Apel Iaşi şi a declinat competenţa de solutionare a cauzei în favoarea Tribunalului Iaşi, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Pentru a pronunţa această soluţie, curtea de apel a reţinut că dosarul are ca obiect restituirea unei creanţe cu titlu de despăgubire, fiind incident criteriul valoric aplicabil prin raportare la obiectul acţiunii în despăgubiri, respectiv, dispoziţiile art. 10 alin. (1) teza a II a din Legea nr. 554/2004.
Cum contribuţia reţinută pentru cele 12 luni indicate in cererea de chemare în judecată se situează sub pragul valoric de 3.000.000 RON prevăzut de art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, competenţa de soluţionare aparţine tribunalului, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
3.1. Prin sentinţa civilă nr. 209 din data de 20 martie 2024 pronuţată de Tribunalul Iaşi, secţia a II a civilă, de contencios administrativ şi fiscal s-a admis excepţia necompetenţei materiale şi s-a declinat competenţa de soluţionare a cererii formulate de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâta Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naţionale în favoarea Curţii de Apel Iaşi, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
S-a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi s-a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării acestuia.
A reţinut tribunalul că art. 9 din Legea nr. 554/2004 reprezintă o procedură specială care completează cadrul general determinat de natura specifică a actelor adoptate de Guvern pe calea delegării legislative prevăzute de art. 115 din Constituţie, iar soluţia legislativă apare ca fiind justificată şi rezonabilă, întrucât, în materia contenciosului administrativ, soluţia pronunţată de Curtea Constituţională, în urma efectuării unui control de constituţionalitate asupra ordonanţelor Guvernului, constituie o condiţie de admisibilitate a acţiunii.
Astfel, având în vedere rangul central al autorităţii pârâte faţă de care reclamantul a solicitat acordarea de despăgubiri, s-a reţinut că revine curţii de apel competenţa de soluţionare a cauzei, conform dispoziţiilor art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.
3. Soluţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
3.1. Analizând prezentul conflict negativ de competenţă, în raport de hotărârile pronunţate şi de înscrisurile aflate la dosarul cauzei, Înalta Curte constată că instanţa competentă să soluţioneze cauza este Tribunalul Iaşi, secţia a II a Civilă - contencios administrativ şi fiscal, pentru următoarele considerente:
Din perspectiva determinării cadrului analizei deferite soluţionării în prezentul regulator de competenţă, Înalta Curte observă că aspectul care a generat conflictul negativ de competenţă între instanţe care şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces îl constituie problema identificării obiectului cauzei deduse soluţionării şi a criteriului de determinare a competenţei aplicabil cauzei, în raport de prevederile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.
Cu titlu prealabil, Înalta Curte reţine că, în cauza pendinte, raportul juridic litigios nu este cel privitor la dreptul la pensie, în sine, nefiind puse în discuţie nici aspecte privind stabilirea unui astfel de drept şi nici neîndeplinirea, în fapt, de către pârâtă, a unei obligaţii de achitare a pensiei.
Ceea ce reclamantul a solicitat prin cererea de chemare în judecată a fost acordarea diferenţelor băneşti reţinute greşit de pârâta Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naţionale, actualizate cu indicele de inflaţie şi dobânda legală.
Observă Înalta Curte că nu sunt incidente dispoziţiile art. 9 din Legea nr. 554/2004, întrucât acestea nu reprezintă temeiul acţiunii, astfel cum se poate observa din parcurgerea cererii de chemare în judecată, aceste prevederi speciale reţinute din oficiu de Tribunalul Iaşi, secţia a II a civilă, de contencios administrativ şi fiscal neputând fi extinse prin analogie la orice litigii introduse ca urmare a adoptării O.U.G. nr. 160/2021, cu atât mai mult cu cât acţiunea reclamantului vizează un raport juridic ivit cu pârâta Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naţionale, subsecvent ordonanţei Guvernului.
Înalta Curte constată că prin cererea de chemare în judecată nu s-a solicitat anularea unor acte administrative emise în baza ordonanţei de guvern sau motiv pentru care nu poate fi reţinută incidenţa criteriului subiectiv de stabilire a competenţei, reglementat de art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, privind rangul autorităţii emitente a actului.
În raport, însă, de dispoziţiile art. 1 pct. 11 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, coroborate cu cele ale Titlului V din Codul fiscal, conform cărora reprezintă creanţă fiscală principală dreptul la perceperea impozitelor, taxelor şi contribuţiilor sociale, precum şi dreptul contribuabilului la restituirea sumelor plătite fără a fi datorate şi la rambursarea sumelor cuvenite, în situaţiile şi condiţiile prevăzute de lege, Înalta Curte consideră că, în cauza pendinte, fiind vorba de un litigiu ce priveşte despăgubiri sub forma restituirii unor sume plătite cu titlu de contribuţie socială, este incident criteriul obiectiv/valoric de stabilire a competenţei, reglementat de art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.
Întrucât din actele dosarului nu rezultă că valoarea sumelor vizate de cererea de chemare în judecată ar depăşi valoarea prag de 3.000.000 de RON stabilită de sus indicatul text normativ, instanţa învestită cu regulatorul de competenţă reţine că revine tribunalului administrativ-fiscal competenţa de a soluţiona o cauză precum cea pendinte, în litigiul de faţă, în raport de prevederile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, competent fiind tribunalul, secţia sau completul specializat în materie de contencios administrativ.
3.2. Temeiul legal al soluţiei adoptate asupra conflictului de competenţă
Pentru considerentele expuse şi în conformitate cu dispoziţiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în primă instanţă, în favoarea Tribunalului Iaşi, secţia a II a Civilă - contencios administrativ şi fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamantul A. şi pe pârâta Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naţionale, în favoarea Tribunalului Iaşi, secţia a II a Civilă - contencios administrativ şi fiscal.
Definitivă.
Pronunţată astăzi, 5 iunie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.