Ședințe de judecată: Decembrie | | 2025
Sunteți aici: Pagina de început » Detalii jurisprudență

Revizuire întemeiată pe dispoziţiile art. 509 pct. 8 C.proc.civ. exercitată împotriva unei hotărâri date asupra unei cereri de strămutare. Neîndeplinirea condiţiilor de admisibilitate

 

Cuprins pe materii: Drept procesual civil. Căile extraordinare de atac. Revizuirea

Index alfabetic: strămutare

  • autoritate de lucru judecat

 

C.proc.civ., art. 144, art. 439, art. 431, art. 508 alin. (1) pct. 8, art. 513 alin. (3)

 

Efectul pozitiv al autorităţii de lucru judecat este ataşat considerentelor, iar hotărârea pronunţată asupra unei cereri de strămutare se da fără motivare, potrivit art. 144 alin. (2) C.proc.civ., din conţinutul acesteia lipsind considerentele.

Prin urmare, cum hotărârile pretins potrivnice au fost pronunţate în soluţionarea unor cereri de strămutare, nu sunt îndeplinite condiţiile de admisibilitate prevăzute de art.509 alin. (1) pct. 8 C.proc.civ., cererea de revizuire fiind inadmisibilă.

 

I.C.C.J., Secţia I civilă, decizia nr. 1701 din 19 iunie 2024

 

            I. Circumstanţele cauzei

            1. Hotărârea pronunțată de Curtea de Apel Pitești

            Prin încheierea din 7.05.2024, pronunţată de Curtea de Apel Piteşti – Secţia I civilă,  a fost respinsă, ca  neîntemeiată, cererea de strămutare a dosarului nr. x/288/2023 aflat pe rolul Judecătoriei Curtea de Argeş, formulată de petentul A. în contradictoriu cu intimata B.

            2. Cererea de revizuire

            Împotriva încheierii din 7.05.2024 a formulat cerere de revizuire A., cale de atac cu a cărei

soluționare a fost învestită Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția I civilă.

Prin cererea de revizuire, întemeiată pe dispozițiile art. 508 alin. (1) pct. 8 C.proc.civ., revizuentul a solicitat revizuirea încheierii din camera de consiliu din 7.05.2024 pronunţată de Curtea de Apel Piteşti - Secția I civilă în dosarul nr. x/46/2024, susținând că este potrivnică încheierii din 12.01.2024 pronunțată de Curtea de Apel Pitești în dosarul nr. x/46/2023 și încheierii din 05.04.2024 pronunțată de Curtea de Apel Pitești în dosarul nr. y/46/2024.

Astfel, revizuentul a solicitat anularea celei din urmă hotărâri și trimiterea cauzei spre rejudecare.

În motivare, a arătat că în urma nerespectării mai multor hotărâri judecătoreşti, intimata a fost penalizată în două dosare, dosarul nr. x/216/2021, care a fost strămutat la Judecătoria Râmnicu Vâlcea şi dosarul nr. x/216/2022 care a fost strămutat la Judecătoria Brezoi.

3. Apărările formulate în cauză

Prin întâmpinarea depusă de intimată în 13.06.2024, aceasta a solicitat respingerea cererii de revizuire, ca inadmisibilă, arătând că împrejurarea că în unele dosare s-a admis cererea de strămutare, iar în altele s-a respins, nu reprezintă o contradictorialitate a hotărârilor judecătoreşti având în vedere că este vorba despre dosare diferite. De asemenea, a solicitat amendarea revizuentului, având în vedere că acesta a promovat cererea de revizuire cu rea-credinţă, pe rolul instanţelor judecătoreşti fiind alte 10 dosare.

            II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

            Examinând cererea de revizuire, în raport cu dispoziţiile legale incidente, Înalta Curte constată următoarele:

            Cu titlu preliminar, se reţine că în cadrul dezbaterilor asupra cererii de revizuire, în şedinţa publică din 19 iunie 2024, revizuentul a invocat, suplimentar faţă de ceea ce a prezentat în scris în cuprinsul cererii de revizuire, că susţine autoritatea de lucru judecat a unei noi hotărâri pronunţate în dosarul nr. z/46/2024 al Curţii de Apel Piteşti.

Cu privire la această nouă cerere, instanţa a reţinut, în şedinţă publică, că urmează a analiza dacă este formulată cu respectarea termenului legal prevăzut de art. 511 C.proc.civ..

Conform dispoziţiilor art. 511 alin. (1) pct. 8 C.proc.civ., termenul de revizuire este de o lună şi se va socoti, în cazul prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8, de la data rămânerii definitive a ultimei hotărâri.

În speță, revizuentul a solicitat, suplimentar, revizuirea încheierii din 07.05.2024, pronunţată de Curtea de Apel Piteşti – Secţia I civilă, în dosarul nr. x/46/2024, ca fiind potrivnică cu încheierea din 25.05.2024, pronunţată de Curtea de Apel Piteşti – Secţia I civilă, în dosarul nr. z/46/2024.

Ultima hotărâre, în sensul dispoziţiilor legale anterior redate, este încheierea din 25.05.2024, astfel încât, în conformitate cu art. 181 alin. (1) pct. 3 C.proc.civ., termenul de o lună prevăzut de art. 511 alin. (1) pct. 8 C.proc.civ. pentru formularea cererii de revizuire, în cazul reglementat de art. 509 pct. 8 C.proc.civ., s-a împlinit în data de 25.06.2024, astfel că cererea de revizuire formulată suplimentar în şedinţa publică din 19.06.2024 respectă termenul prevăzut de art. 511 C.proc.civ..

În ceea ce priveşte, însă, admisibilitatea acestei cereri de revizuire formulate suplimentar, întemeiate pe dispoziţiile art. 508 alin. (1) pct. 8 C.proc.civ., se reţine că acest caz de revizuire există doar dacă hotărârea ulterioară încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri pronunţate, în acest caz soluţia fiind, conform art.513 alin.(4) C.proc.civ., anularea celei din urmă hotărâri şi, după caz, trimiterea cauzei spre rejudecare atunci când s-a încălcat efectul pozitiv al autorităţii de lucru judecat.

Or, revizuentul a solicitat anularea primei hotărâri pronunţate, respectiv a încheierii din 7.05.2024, pronunţată de Curtea de Apel Piteşti în dosarul nr. x/46/2024, pentru considerentul că ar contrazice o hotărâre judecătorească pronunţată ulterior, respectiv încheierea din 24.05.2024, pronunţată de Curtea de Apel Piteşti în dosarul nr. z/46/2024.

În atare situaţie, raportat la dispoziţiile art. 513 alin. (4) C.proc.civ., având în vedere că

revizuentul nu solicită anularea celei din urmă hotărâri, ci a celei dintâi pronunţate, Înalta Curte constată că nu sunt îndeplinite condiţiile de admisibilitate a revizuirii, întemeiate pe art.509 alin.(1) pct.8 C.proc.civ., privind încheierea din 7.05.2024 raportat la încheierea din 24.05.2024.

Analizând, în continuare, cererea de revizuire, întemeiată pe art. 509 alin. (1) pct. 8 C.proc.civ., privind încheierea din 07.05.2024, pronunţată de Curtea de Apel Piteşti – Secţia I civilă, în dosarul nr. x/46/2024, considerată ca fiind potrivnică încheierii din 12.01.2024, pronunţată de Curtea de Apel Piteşti – Secţia I civilă, în dosarul nr. x/46/2023 şi încheierii din 5.04.2024, pronunţată de Curtea de Apel Piteşti în dosarul nr. y/46/2024, se constată următoarele:

 Potrivit art. 513 alin. (3) C.proc.civ., „Dezbaterile sunt limitate la admisibilitatea revizuirii și la faptele pe care se întemeiază”.

Potrivit art. 509 alin. (1) pct. 8 C.proc.civ., revizuirea unei hotărâri pronunţate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă există hotărâri definitive potrivnice, date de instanţe de acelaşi grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri.

Autoritatea de lucru judecat este reglementată prin dispoziţiile art. 430 C.proc.civ. care stabilesc că: „(1) Hotărârea judecătorească ce soluţionează, în tot sau în parte, fondul procesului sau statuează asupra unei excepţii procesuale ori asupra oricărui alt incident are, de la pronunţare, autoritate de lucru judecat cu privire la chestiunea tranşată. (2) Autoritatea de lucru judecat priveşte dispozitivul, precum şi considerentele pe care acesta se sprijină, inclusiv cele prin care s-a rezolvat o chestiune litigioasă. (3) Hotărârea judecătorească prin care se ia o măsură provizorie nu are autoritate de lucru judecat asupra fondului. (4) Când hotărârea este supusă apelului sau recursului, autoritatea de lucru judecat este provizorie. (5) Hotărârea atacată cu contestaţia în anulare sau revizuire îşi păstrează autoritatea de lucru judecat până ce va fi înlocuită cu o altă hotărâre.”

Efectele lucrului judecat sunt reglementate la art. 431 C.proc.civ., potrivit căruia: „(1) Nimeni nu poate fi chemat în judecată de două ori în aceeaşi calitate, în temeiul aceleiaşi cauze şi pentru acelaşi obiect. (2) Oricare dintre părţi poate opune lucrul anterior judecat într-un alt litigiu, dacă are legătură cu soluţionarea acestuia din urmă”.

Raţiunea reglementării revizuirii prevăzute de art. 509 alin. (1) pct. 8 C.proc.civ., se găseşte în necesitatea de a se înlătura încălcarea principiului autorităţii de lucru judecat, când instanţele au dat soluţii contrare în dosare diferite, dar având acelaşi obiect, aceeaşi cauză şi aceleaşi părţi.

În doctrină şi în jurisprudenţă s-a apreciat în mod constant că, pentru a putea fi invocat motivul de revizuire pentru contrarietate de hotărâri, trebuie îndeplinite cumulativ următoarele condiţii: să fie vorba de hotărâri definitive contradictorii, chiar dacă prin ele nu s-a rezolvat fondul cauzei, deoarece motivul este aplicabil şi în cazul hotărârilor care nu vizează fondul cauzei; să fie vorba de hotărâri pronunţate în acelaşi litigiu, adică să fi existat tripla identitate de elemente: părţi, obiect şi cauză; hotărârile contradictorii să nu fi fost pronunţate în acelaşi proces (dosar), ci în procese (dosare) diferite; în cel de-al doilea proces, să nu se fi invocat excepţia autorităţii de lucru judecat sau, dacă a fost ridicată, aceasta să nu fi fost discutată; să se ceară anularea celei de-a doua hotărâri care s-a pronunţat cu încălcarea autorităţii de lucru judecat.

În ceea ce priveşte condiţia triplei identităţi, de părţi, obiect şi cauză, Înalta Curte reţine că aceasta reprezintă o cerinţă care valorifică doar efectul negativ al autorităţii de lucru judecat, şi anume interzicerea reluării aceleiaşi judecăţi, în condiţiile identităţii de elemente reglementate prin art. 431 alin. (1) C.proc.civ..

Revizuirea pentru contrarietate de hotărâri poate fi invocată şi atunci când în cel de-al doilea proces a fost nesocotit efectul pozitiv al autorităţii de lucru judecat a hotărârii pronunţate în primul proces, urmând a fi avute în vedere atât considerentele decisive cât şi cele decizorii din hotărârea pronunţată în primul proces.

În cauză, prin cererea de revizuire întemeiată pe dispoziţiile art. 509 alin.(1) pct. 8 C.proc.civ., revizuentul a pretins că încheierea din 07.05.2024, pronunţată de Curtea de Apel Piteşti – Secţia I civilă, în dosarul nr. x/46/2024 este potrivnică încheierii din 12.01.2024, pronunţată de Curtea de Apel Piteşti – Secţia I civilă, în dosarul nr. x/46/2023 şi încheierii din 5.04.2024, pronunţată de Curtea de Apel Piteşti  în dosarul nr. y/46/2024.

Astfel, prin încheierea din 12.01.2024, pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, în dosarul nr. x/46/2023, a fost admisă cererea de strămutare a dosarului nr. x/288/2023 al Judecătoriei Curtea de Argeş, fiind strămutată cauza la Judecătoria Râmnicu Vâlcea.

Prin încheierea din 5.04.2024, pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, în dosarul nr. y/46/2024, a fost admisă cererea de strămutare a dosarului nr. x/198/2023 al Judecătoriei Curtea de Argeş, fiind strămutată cauza la Judecătoria Brezoi.

Prin încheierea din 7.05.2024, pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, în dosarul nr. x/46/2024, a fost respinsă cererea de strămutare a dosarului nr. x/288/2023 al Judecătoriei Curtea de Argeş.

Analizând comparativ hotărârile pretins potrivnice, Înalta Curte constată că încheierea din 7.05.2024 pronunţată în dosarul nr. x/46/2022 nu încalcă efectul negativ al autorităţii de lucru judecat a hotărârilor pronunţate în dosarele nr. x/46/2023 şi nr. y/46/2024, întrucât nu există identitate de obiect între aceste litigii, în condiţiile în care cererile de strămutare privesc dosare diferite de pe rolul Judecătoriei Curtea de Argeş.

În ceea ce priveşte efectul pozitiv al autorităţii de lucru judecat, Înalta Curte reţine că acesta este ataşat considerentelor, iar hotărârea pronunţată asupra unei cereri de strămutare se da fără motivare, potrivit art. 144 alin. (2) C.proc.civ., din conţinutul acesteia lipsind considerentele.

Prin urmare, cum hotărârile pretins potrivnice au fost date în soluţionarea unor cereri de strămutare, se constată că în cauză nu poate fi verificată incidenţa motivului invocat, sub acest aspect revizuirea nefiind admisibilă. Aceasta, întrucât este de neconceput o revizuire întemeiată pe motivul prevăzut de art. 509 alin.(1) pct. 8 C.proc.civ. constând în contrarietatea considerentelor unor hotărâri care, potrivit legii, se dau fără motivare şi cărora le lipsesc în mod real considerentele.

Pentru aceste argumente, reţinând că în cauză nu sunt îndeplinite condiţiile de admisibilitate prevăzute de art.509 alin. (1) pct. 8 C.proc.civ., Înalta Curte, în temeiul art. 513 C.proc.civ., a respins cererea de revizuire, ca inadmisibilă.