Contestaţie împotriva deciziei emise de Biroul Electoral Central. Natura juridică a actului emis de B.E.C. Exercitarea unor atribuţii asimilate celor unei autorităţi publice centrale. Litigiu circumscris contenciosului administrativ. Competenţa materială şi teritorială
Cuprins pe materii: Drept procesual civil. Competenţa instanţelor judecătoreşti
Index alfabetic: conflict negativ
- decizie emisă de Biroul Electoral Central
- contestaţie
- act administrativ
- autoritate publică centrală
Legea nr. 554/2004, art. 2 alin. 1 lit. e, art. 10
Legea nr. 208/2015, art. 19
Potrivit celor statuate prin Decizia nr. 16/2017, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în soluţionarea recursului în interesul legii, birourile electorale sunt organisme administrativ-electorale cu prerogative temporare de putere publică, iar actele lor sunt acte administrative sau administrativ-jurisdicţionale, care aparţin materiei contenciosului electoral.
În considerentele aceleiaşi decizii s-a reţinut că, atunci când legea organică stabileşte o procedură specială de cenzură a actelor administrative se aplică această procedură, iar ori de câte ori în legile electorale nu se prevede o procedură specială de contestare a actelor emise de structurile electorale, dreptul de acces la justiţie este recunoscut potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, ca jurisdicţie cu caracter general în materia actelor administrative.
Astfel, decizia emisă de Biroul Electoral Central, în temeiul art. 19 alin. 2 din Legea nr. 208/2015, prin care a fost soluţionată contestaţia formulată împotriva procesului-verbal încheiat de un birou electoral de circumscripţie judeţeană, are natura juridică a unui act administrativ, în sensul dispoziţiilor Legii nr. 554/2004, iar activitatea Biroului Electoral Central poate fi asimilată celei a unei autorităţi publice centrale, atribuţia pe care o exercită în soluţionarea sesizărilor, plângerilor, contestaţiilor, întâmpinărilor ce-i sunt adresate, fiind circumscrisă unei „jurisdicţii administrative speciale”, astfel cum este ea definită de dispoziţiile art. 2 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 554/2004.
Prin urmare, competenţa materială şi teritorială de soluţionare a contestaţiei formulate împotriva deciziei emise de Biroul Electoral Central, în raport de criteriul rangului autorităţii emitente a actului contestat, aparţine secţiei de contencios administrativ şi fiscal a curţii de apel în a cărei circumscripţie teritorială se află sediul contestatoarei conform art. 10 alin. (1) şi (3) teza I din Legea nr. 554/2004, modificată.
I.C.C.J., Secţia I civilă decizia nr. 2660 din 25 noiembrie 2024
I. Circumstanţele cauzei
1. Obiectul cererii deduse judecăţii
Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, Contestaţii Electorale la data de 1.11.2024, astfel cum a fost precizată, contestatoarea Asociaţia A., în contradictoriu cu intimaţii Biroul Electoral Central şi Biroul Electoral de Circumscripţie Judeţeană X Sibiu, a solicitat anularea deciziei nr. 158D din data de 30.10.2024 de soluţionare a contestaţiei formulate împotriva procesului-verbal nr. 32 din data de 25.10.2024 încheiat de Biroul Electoral de Circumscripţie Judeţeană X Sibiu, emise de Biroul Electoral Central şi anularea procesului-verbal nr. 32 din data de 25.10.2024 încheiat de Biroul Electoral de Circumscripţie Judeţeană X Sibiu.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 19 alin. (2) din Legea nr. 208/2015 şi pe cele ale art. 20 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ.
2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă
2.1. Prin sentinţa civilă nr. 9 din data de 5.11.2024, Curtea de Apel București, Contestaţii Electorale a admis excepţia necompetenţei materiale, invocată din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Sibiu.
În fundamentarea acestei soluţii, instanța de judecată a reţinut, în baza art. 2 alin. (1) lit. b) coroborat cu art. 10 alin (1) și (3) teza a II-a din Legea nr. 554/2004, că, în prezenta cauză, competenţa de soluţionare se stabileşte în funcţie de criteriul rangului autorităţii emitente a actului contestat, întrucât procesul verbal nr. 32/2024 emis de Biroul Electoral de Circumscripţie Judeţeană X Sibiu nu are ca obiect taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora.
A apreciat că determinant pentru stabilirea competenţei este actul principal, care produce efecte juridice prin el însuşi, de sine stătător, în speţă, acesta fiind procesul verbal nr. 32/2024 emis de Biroul Electoral de Circumscripţie Judeţeană X Sibiu, iar actul emis de intimatul Biroul Electoral Central în soluţionarea contestaţiei formulate de reclamantă nu reprezintă decât expresia parcurgerii procedurii prevăzute de art. 19 alin. (1) din Legea nr. 208/2015 raportat la art. 6 din Legea nr. 554/2004.
2.2. Învestit cu soluţionarea cauzei prin declinare de competenţă Tribunalul Sibiu, Secția I civilă, prin sentința civilă nr. 897 din data de 14.11.2024, a admis excepţia necompetenţei materiale şi teritoriale a Tribunalului Sibiu şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal, a constatat existenţa conflictului negativ de competenţă între cele două instanțe, a dispus suspendarea judecăţii cauzei şi înaintarea dosarului la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru soluţionarea conflictului de competenţă.
Pentru a hotărî astfel, Tribunalul Sibiu, Secţia I civilă, în raport cu obiectul cauzei, a constat că legea specială – Legea nr. 208/2015 – nu cuprinde prevederi care să acorde unei anumite instanţe competenţa de a soluţiona contestaţiile formulate împotriva hotărârilor Biroului Electoral Central prin care se dispun astfel de măsuri, motiv pentru care determinarea instanţei învestită să soluţioneze pricina în fond se face conform art. 10 alin. (1) și alin. (3) teza I din Legea nr. 554/2004.
Ca atare, reţinând că se contestă un act emis de Biroul Electoral Central, care reprezintă o autoritate publică centrală, Tribunalul Sibiu, Secţia I civilă a stabilit, în cauză, competenţa materială de soluţionare a contestaţiei revine secţiei de contencios administrativ şi fiscal a curţii de apel, iar competența teritorială revine instanței de la sediul reclamantei care se află în Bucureşti, respectiv în circumscripţia teritorială a Curţii de Apel Bucureşti.
II. Înalta Curte, competentă să soluţioneze conflictul în conformitate cu dispoziţiile art. 135 alin. (1) din Codul de procedură civilă, urmează a stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curții de Apel București, Secţie de contencios administrativ şi fiscale, în considerarea argumentelor ce succed:
Pe calea prezentului demers judiciar contestatoarea Asociaţia A. a formulat contestaţie împotriva deciziei nr. 158D din data de 30.10.2024, emise de Biroul Electoral Central, pentru alegerea
Senatului și a Camerei Deputaților din anul 2024.
Curtea de Apel București, Contestaţii Electorale și Tribunalul Sibiu, Secţia I civilă și-au declinat reciproc competența de soluționare a cauzei, conflictul negativ de competenţă fiind generat de constatările diferite ale celor două instanţe cu privire la actul care produce efecte juridice din perspectiva competenţei materiale şi referitoare la dispoziţiile legale aplicabile în speţă, pentru stabilirea competenţei teritoriale.
Înalta Curte constată că potrivit Deciziei nr. 16 din data de 18 septembrie 2017, pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în soluţionarea recursului în interesul legii, s-a reţinut că birourile electorale sunt organisme administrativ-electorale cu prerogative temporare de putere publică, iar actele lor sunt acte administrative sau administrativ-jurisdicţionale, care aparţin materiei contenciosului electoral (paragraful 58), remarcându-se existenţa a trei categorii de acte determinate de competenţele legale. Astfel, birourile electorale: soluţionează conflictele apărute în perioada electorală (atribuţii de contencios electoral - acte administrativ-jurisdicţionale); hotărăsc în legătură cu unele operaţiuni electorale (acte administrative); emit acte de legiferare şi interpretare unitară a dispoziţiilor electorale cu obligativitate pentru toate celelalte structuri electorale (atribuţii care intră doar în competenţa Biroului Electoral Central) (paragraful 57).
În aceleaşi considerente se arată că, atunci când legea organică stabileşte o procedură specială de cenzură a actelor administrative se aplică această procedură, iar ori de câte ori în legile electorale nu se prevede o procedură specială de contestare a actelor emise de structurile electorale, în jurisprudenţă s-a recunoscut dreptul de acces la justiţie potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, ca jurisdicţie cu caracter general în materia actelor administrative (paragraful 68).
Totodată, Curtea Constituţională, în Decizia nr. 325 din data de 14 septembrie 2004, a reţinut că hotărârile pentru care nu se prevede o cale de contestare specială, pot fi atacate în condiţiile legii de contencios administrativ.
Din conţinutul înscrisului contestat rezultă faptul că aceasta are natura juridică a unui act administrativ, în sensul dispoziţiilor Legii nr. 554/2004, act emis de Biroul Electoral Central, care este încadrat în categoria autorităţilor publice centrale.
Chiar şi în circumstanţe de imprecizie terminologică a legii speciale, este cert că activitatea Biroului Electoral Central poate fi asimilată celei a unei autorităţi publice centrale, iar atribuţia pe care o exercită în soluţionarea sesizărilor, plângerilor, contestaţiilor, întâmpinărilor ce-i sunt adresate, se circumscrie unei „jurisdicţii administrative speciale”, astfel cum este ea definită de dispoziţiile art. 2 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 554/2004.
În cauză, contestația formulată împotriva procesului-verbal nr. 32 din data de 25.10.2024 încheiat de Biroul Electoral de Circumscripţie Judeţeană X Sibiu a fost soluționată de Biroul Electoral Central prin decizia 158D din data de 30.10.2024 în baza dispozițiilor art. 19 alin. (2) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, motiv pentru care obiectul contestației judiciare este reprezentat de decizia emisă de Biroul Electoral Central.
Prin urmare, competenţa de soluţionare se stabileşte în funcţie de criteriul rangului autorităţii emitente a actului contestat, reținându-se că, în speță, Biroul Electoral Central a emis decizia nr. 158D din data de 30.10.2024 ce face obiectul prezentei contestații.
În raport cu dispoziţiile legale anterior menţionate, care cuprind norme de competenţă de ordine publică, de obiectul cererii de chemare în judecată, precum şi în raport de calitatea intimatului Biroului Electoral Central competenţa aparţine secţiei de contencios administrativ şi fiscal a curţii de apel în a cărei circumscripţie teritorială se află sediul contestatoarei conform art. 10 alin. (1) şi (3) teza I din Legea nr. 554/2004, modificată.
Aşa fiind, Înalta Curte constată că, din punct de vedere formal, contestaţia formulată în cauza de faţă este supusă cadrului procedural special prevăzut de Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, instanţa competentă din punct de vedere material fiind, potrivit art. 10 alin. (1) din lege, curtea de apel, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca instanţă competentă în privinţa litigiilor având ca obiect acte administrative emise de autorităţile publice centrale, în speţă fiind incident criteriul rangului autorităţii emitente a actului administrativ contestat, iar din punct de vedere teritorial, conform art. 10 alin. (3) teza I din Legea contenciosului administrativ, având în vedere sediul contestatorului din municipiul Bucureşti, competenţa de soluţionare a cauzei aparţine Curţii de Apel Bucureşti.
În contextul în care s-ar fi avut în vedere dispoziţiile art. 10 alin. (3) ultima teză din Legea contenciosului administrativ competenţa de soluţionare ar fi revenit tot Curții de Apel București, având în vedere că, potrivit deciziei contestate, sediul Biroului Electoral Central pentru alegerile pentru Senat și Camera Deputaților din anul 2024 este situat în București.
Prin urmare, Înalta Curte a constatat că instanţa competentă din punct de vedere material și teritorial să soluţioneze prezenta cauză, este Curtea de Apel București, Secție de contencios administrativ și fiscal.
Notă: În acelaşi sens, a se vedea si deciziile nr. 2586/2024, nr. 2595/2024, nr. 2769/2024 şi nr. 2772/2024, pronunţate de Secţia I civilă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie