Şedinţa publică din data de 17 septembrie 2024
Asupra conflictului negativ, constată următoarele:
I. Cererea de revizuire
Prin cererea înregistrată la 3 ianuarie 2023 pe rolul Curţii de Apel Constanţa, revizuentul A. a solicitat revizuirea sentinţei civile nr. 438/24.02.2022 pronunţată de Judecătoria Tulcea în dosarul nr. x/2020, invocând motivul de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.
II. Hotărârea Curţii de Apel Constanţa:
Prin încheierea nr. 81 C din 15 martie 2023 pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, a fost admisă excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu, şi a fost declinată competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Tulcea.
Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa a reţinut că prin cererea de revizuire întemeiată pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. s-a solicitat revizuirea sentinţei civile nr. 438/24.02.2022 pronunţată de Judecătoria Tulcea în dosarul nr. x/2020, astfel încât, în temeiul dispoziţiilor art. 510 alin. (1) C. proc. civ., a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Tulcea.
III. Hotărârea Judecătoriei Tulcea:
Învestită prin declinare, Judecătoria Tulcea a pronunţat sentinţa civilă nr. 1/R din 29 mai 2024, prin care a admis excepţia necompetenţei teritoriale, a declinat competenţa de soluţionare a pricinii în favoarea Curţii de Apel Constanţa şi, constatând ivit conflictul negativ de competenţă, a dispus înaintarea dosarului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în vederea pronunţării regulatorului de competenţă.
În motivare, instanţa a reţinut că, în conformitate cu dispoziţiile art. 510 alin. (2) pct. 8 teza I C. proc. civ., cererea de revizuire se va îndrepta la instanţa mai mare în grad faţă de instanţa care a dat prima hotărâre.
În cauză, prima hotărâre pronunţată este sentinţa civilă nr. 130 din 01.10.2019 a Tribunalului Tulcea, astfel că, în acord cu dispoziţiile art. 510 alin. (2) teza I C. proc. civ., instanţa mai mare în grad este Curtea de Apel Constanţa, căreia îi revine competenţa de soluţionare a cererii de revizuire.
IV. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie:
Cu privire la conflictul negativ de competenţă, cu a cărui judecată a fost legal sesizată, în temeiul dispoziţiilor art. 133 pct. 2 coroborate cu cele ale art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:
Conflictul negativ de competenţă ivit între Judecătoria Tulcea şi Curtea de Apel Constanţa a fost determinat de reţinerea diferită a instanţelor aflate în conflict cu privire la normele de competenţă aplicabile cererii de revizuire întemeiate pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.. Astfel, Judecătoria Tulcea a aplicat art. 510 alin. (2) pct. 8 teza I C. proc. civ., ce conferă competenţa de soluţionare a revizuirii instanţei mai mare în grad faţă de instanţa care a pronunţat prima hotărâre, pe când Curtea de Apel Constanţa a reţinut aplicabilitatea art. 510 alin. (1) C. proc. civ. ce dispune că revizuirea se îndreaptă la instanţa care a pronunţat hotărârea a cărei revizuire se cere.
Prezentul conflict de competenţă vizează cererea disjunsă (prin încheierea nr. 80/C din 15 martie 2023 pronunţată de Curtea de Apel Constanţa), ce are ca obiect revizuirea, în temeiul dispoziţiilor art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., a sentinţei civile nr. 438/24.02.2022 pronunţate de Judecătoria Tulcea în dosarul nr. x/2020.
Examinând actele dosarului, Înalta Curte constată că prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Constanţa, revizuentul A. a solicitat revizuirea sentinţei civile nr. 438/24.02.2022 pronunţate de Judecătoria Tulcea în dosarul nr. x/2020, invocând dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.
În expunerea motivelor cererii, revizuentul a susţinut că deţine un titlu executoriu reprezentat de sentinţa civilă nr. 130 din 1 octombrie 2019 a Tribunalului Tulcea, prin care s-a stabilit în sarcina intimatei obligaţia de a-i comunica situaţia juridică a terenurilor aparţinând comunei Nufăru, jud. Constanţa, care nu au făcut obiectul constituirii sau reconstituirii dreptului de proprietate. Cum obligaţia stabilită prin titlul executoriu nu a fost îndeplinită benevol de către intimată, revizuentul a arătat că a pus în executare sentinţa civilă nr. 130 din 1 octombrie 2019 a Tribunalului Tulcea, executarea silită făcând obiectul dosarului nr. x/2020 al Biroului Executorului Judecătoresc B..
Contestaţia la executare formulată de contestatoarea Comuna Nufăru prin primar împotriva actelor de executare întocmite de organul de executare în dosarul nr. x/2020 a fost admisă prin sentinţa civilă nr. 438 din 24 februarie 2022 a Judecătoriei Tulcea pronunţată în dosarul nr. x/2020, iar apelul formulat de revizuent împotriva acesteia a fost respins prin decizia nr. 968 din 11 noiembrie 2022 a Tribunalului Tulcea, pronunţată în acelaşi dosar.
Prin răspunsul la întâmpinarea intimatei, revizuentul a arătat că a fost încălcată autoritatea de lucru judecat a sentinţei civile nr. 130 din 1 octombrie 2019 pronunţată de Tribunalul Tulcea în dosarul nr. x/2018, astfel încât hotărârile a căror contradictorialitate o invocă sunt sentinţa anterior menţionată şi sentinţa nr. 438/24.02.2022 pronunţată de Judecătoria Tulcea în dosarul nr. x/2020.
Conform art. 510 alin. (2) pct. 8 teza I C. proc. civ., "în cazul dispoziţiilor art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., cererea de revizuire se va îndrepta la instanţa mai mare în grad faţă de instanţa care a dat prima hotărâre."
În cauză, prima hotărâre pronunţată este sentinţa civilă nr. 130 din 1 octombrie 2019 pronunţată de Tribunalul Tulcea în dosarul nr. x/2018, astfel că, în sensul dispoziţiilor art. 510 alin. (2) teza I C. proc. civ., instanţa mai mare în grad este Curtea de Apel Constanţa, căreia îi revine competenţa de soluţionare a cererii de revizuire.
Pentru considerentele expuse, în temeiul dispoziţiilor art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cererii de revizuire în favoarea Curţii de Apel Constanţa.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Constanţa.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 17 septembrie 2024.