Şedinţa publică din data de 18 septembrie 2024
asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Obiectul cauzei
La data de 15.11.2022, a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Craiova, sub nr. x/2022, cererea formulată de petentul A. prin care s-a solicitat, în temeiul art. 140 alin. (2) C. proc. civ., strămutarea dosarului nr. x/2017 aflat pe rolul Judecătoriei Corabia.
2. Decizia pronunţată de către Curtea de Apel Craiova
Prin sentinţa nr. 5 din 21 septembrie 2023, Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă a admis excepţia perimării cererii de strămutare, invocată din oficiu şi a constatat perimată cererea de strămutare formulată de către petentul A. privind dosarul nr. x/2017 al Judecătoriei Corabia şi s-a dispus amendarea petentului A. cu 1.000 RON, în temeiul prevederilor art. 187 alin. (1) lit. a) C. proc. civ.
Prin încheierea din 7 decembrie 2022 s-a dispus suspendarea judecarea cererii de strămutare a dosarului nr. x/2017, în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.
Prin încheierea nr. 80 din 5 septembrie 2023, a fost admisă cererea de acordare a ajutorului public judiciar formulată de către petentul A., sub forma scutirii acestuia de obligaţia achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 100 RON aferentă cererii de recuzare; a fost respinsă cererea de recuzare a doamnei judecător B., ca neîntemeiată; s-a dispus amendarea petentului cu 1.000 RON în temeiul dispoziţiilor art. 187 alin. (1) pct. b) C. proc. civ.
Prin încheierea din 7 septembrie 2023 a fost amânată pronunţarea asupra strămutării dosarului nr. x/2017 al Judecătoriei Corabia, la data de 21.09.2023.
Prin încheierea nr. 100 din 18 septembrie 2023 a fost respinsă cererea de recuzare formulată de către petentul A., ca neîntemeiată.
3. Calea de atac a recursului exercitată în cauză
Împotriva sentinţei nr. 5 din 21 septembrie 2023, încheierii din 7 septembrie 2023, încheierii din 7 decembrie 2022, încheierii nr. 80 din 5 septembrie 2023 şi încheierii nr. 100 din 18 septembrie 2023 a declarat recurs petentul A., întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 1, pct. 5 şi pct. 6 C. proc. civ.
Prin cererea de recurs formulată la data de 27.09.2023 recurentul a indicat motivele de casare reglementate de prevederile art. 488 alin. (1) pct. 5 şi pct. 6 C. proc. civ. şi a învederat că îşi rezervă dreptul de a dezvolta motivele de recurs printr-un memoriu separat, după comunicarea sentinţei nr. 5 din 21 septembrie 2023 şi a copiei dosarului de strămutare.
Prin memoriul depus la 16.10.2023, recurentul susţine că încheierea din 7.12.2022 a fost pronunţată cu încălcarea prevederilor legale întrucât instanţa nu i-a adus la cunoştinţă cuantumul taxei de timbru, conform prevederilor art. 33 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013, iar la dosar nu există o dovadă în sensul că partea ar fi luat la cunoştinţă obligaţia de a achita taxa aferentă cererii de strămutare pentru termenul din 7.12.2022.
Recurentul învederează că instanţa a reţinut eronat că la termenul din 7.12.2022 procedura de citare era legal îndeplinită (deşi nu-i fusese comunicat cuantumul taxei de timbru) şi că nu ar fi achitat taxa de timbru (deşi nu i-a fost comunicată obligaţia), sens în care a dispus suspendarea judecării cauzei.
Prin cererea de repunere pe rol din 7.06.2023 a formulat şi o cerere de ajutor public judiciar privind taxa de timbru în cuantum de 100 RON aferentă cererii de strămutare -despre care a aflat din cuprinsul încheierii de suspendare-, căreia i-a ataşat un înscris. Cererea de ajutor public judiciar nu a fost pusă în discuţie/soluţionată până în septembrie 2023, cererea de strămutare nefiind timbrată, iar instanţa nu a fost legal sesizată. Pe cale de consecinţă, hotărârea recurată este nulă, fiind emisă cu încălcarea legii de o instanţă nelegal sesizată.
Prin încheierea din 5.09.2023 instanţa a admis cererea de ajutor public judiciar doar pentru a se pronunţa asupra cererii de recuzare care nu era motivată explicit la acel termen întrucât partea cunoştea faptul că nu fusese tranşat aspectul taxei de timbru. Recurentul pretinde că cererea de ajutor public judiciar a fost admisă doar pentru a se aplica părţii o amendă în cuantum de 1.000 RON, fără a se argumenta în ce constă reaua credinţă privind recuzarea judecătorului de la fond. Motivele de recuzare au fost doar amânate, argumentele fiind reluate şi expuse în noua cerere de recuzare, ulterior rezolvării chestiunii timbrajului.
Completul de judecată a soluţionat la acelaşi termen atât cererea de ajutor public judiciar, cât şi cererea de recuzare, fără a afişa pe portalul ECRIS, în avans, termenul de soluţionare a cererii de recuzare, încălcând timpul minim cerut pentru asigurarea apărării şi dreptul la un proces echitabil prevăzut de dispoziţiilor art. 6 par. 1 din Convenţia CEDO.
Cererea de admitere a ajutorului public judiciar de 100 RON este contrazisă de aplicarea simultană a unei amenzi judiciare de 1.000 RON.
Susţine recurentul că încheierea din 05.09.2023 este nulă de drept întrucât instanţa nu a fost legal sesizată cu cererea de strămutare.
Subsumat motivului de casare reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., recurentul pretinde că a fost încălcat principiul repartizării aleatorii, completul care a soluţionat cererea de recuzare la termenul din 05.09.2023 fiind alocat prin repartizare în temeiul HCSM nr. 3423/2022, astfel că încheierea este nulă de drept. Şi a doua cerere de recuzare a fost alocată aceluiaşi complet, care se pronunţase deja asupra recuzării judecătorului de la fond. Precizează recurentul că la dosar nu există o dovadă a repartizării aleatorii a dosarului de la fond.
Încheierea de la termenul din 7.09.2023 este nulă de drept, iar instanţa a comis grave încălcări ale legii în formă concurentă, sens în care recurentul expune considerentele din care reiese că instanţa a admis că cererea de strămutare s-a judecat fără sesizarea legală a instanţei.
Susţine recurentul că sunt eronate argumentele care au stat la baza respingerii cererii de repunere pe rol şi a cererii privitoare la ajutorul public.
Încheierea de la termenul de judecata din 18.09.2023 prin care s-a respins noua cerere de recuzare a judecătorului de la fond este netemeinică şi nelegală, judecătorul care a soluţionat cauza fiind magistratul care soluţionase precedenta cerere de recuzare, iar motivarea instanţei este netemeinică şi nelegală.
Recurentul învederează că cererea de strămutare a fost pusă în discuţie pe tot parcursul procesului cu încălcarea sesizării legale a instanţei - s-a dispus soluţionarea strămutării fără soluţionarea legală a aspectului privind timbrajul- astfel că încheierea de la termenul din 18.09.2023 a fost pronunţată cu încălcarea normelor de procedura, cu argumente eronate.
Arată recurentul că la 16.10.2023 a intrat în posesia copiei integrale a dosarului nr. x/2023 din care lipseşte încheierea de la termenul din data pronunţării, anume 21.09.2023, astfel că instanţa a încălcat prevederile art. 232 C. proc. civ. care impuneau obligaţia de a redacta încheierea în termen de 3 zile.
Recurentul susţine că sentinţa pronunţata la data de 21.09.2023 este lovită de nulitate absolută întrucât pârâtul C. era decedat din data 18.08.2023, situaţie adusă la cunoştinţa instanţei, însă ignorată.
Astfel prin cererea din 20.09.2023 recurentul a învederat instanţei că a aflat că pârâtul C. decedase în urmă cu aproximativ o lună şi a solicitat, în temeiul art. 412 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., un termen rezonabil pentru suspendarea cauzei în vederea dezbaterii succesiunii defunctului, introducerii în cauză a moştenitorilor şi continuării judecăţii.
Cu toate acestea, cu încălcarea prevederilor art. 400 C. proc. civ., instanţa a invocat prevederile art. 394 alin. (3) C. proc. civ., deşi decesul pârâtului C. reprezenta o situaţie de forţă majoră şi instanţa trebuia să o analizeze.
4. Apărările formulate în cauză
În cauză nu a fost formulată întâmpinare.
5. Procedura de filtru
Raportul întocmit în cauză, în condiţiile art. 493 alin. (2) şi alin. (3) C. proc. civ., a fost analizat în completul filtru, fiind comunicat părţilor la 30.05.2024 (conform dovezilor de înmânare aflate la filele x).
La data de 14.06.2024, recurentul a formulat punct de vedere la raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului, prin care arată că menţine argumentele din memoriul de recurs şi solicită respingerea concluziilor din raport.
Constatându-se încheiată procedura prealabilă, în condiţiile art. 493 alin. (5) din C. proc. civ., s-a fixat termen pentru soluţionarea recursului la data de 18 septembrie 2024, în complet de filtru, fără citarea părţilor.
II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
În raport de prevederile art. 248 alin. (1) coroborate cu cele ale art. 493 alin. (5) din C. proc. civ., Înalta Curte urmează a analiza, cu prioritate, excepţia netimbrării recursului, reţinând următoarele:
Accesul la justiţie presupune respectarea cerinţelor formale în legătură cu promovarea unei acţiuni sau căi de atac, dar şi respectarea dispoziţiilor imperative vizând plata taxelor judiciare de timbru fără de care nu se poate trece la analiza cererilor formulate în faţa instanţei, aceasta nefiind legal învestită.
Prin art. 1 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele de timbru, a fost statuat principiul potrivit căruia acţiunile şi cererile adresate instanţelor judecătoreşti sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute de actul normativ menţionat, taxe datorate, atât de persoanele fizice cât şi de persoanele juridice, care se plătesc anticipat, sau, în mod excepţional, până la termenul stabilit de instanţă, de regulă primul termen de judecată.
Prevederile art. 486 alin. (2) C. proc. civ. arată că:
"la cererea de recurs se va ataşa dovada achitării taxei de timbru, conform legii...".
Corelativ alin. (3) al aceluiaşi articol stipulează că neîndeplinirea acestei cerinţe este sancţionată cu nulitatea.
Dispoziţiile art. 32 din O.U.G. nr. 80/2013 prevăd că taxele judiciare de timbru se datorează atât pentru judecata în prima instanţă, cât şi pentru exercitarea căilor de atac, în condiţiile prevăzute de lege.
Dispoziţiile art. 33 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 stipulează că taxele judiciare de timbru de plătesc anticipat, iar pentru situaţia în care cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, reclamantului i se pune în vedere, în condiţiile art. 200 alin. (2) teza I C. proc. civ., obligaţia de a timbra cererea în cuantumul stabilit de instanţă şi de a transmite instanţei dovada achitării taxei judiciare de timbru, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării instanţei.
În speţă, prin rezoluţie, s-a stabilit că recurentul datorează taxa de timbru în cuantum total de 320 RON, calculată astfel: (i) taxa judiciară de timbru de 100 RON, conform dispoziţiilor art. 24 alin. (2) teza a II-a din O.U.G. nr. 80/2013 pentru recursul declarat împotriva sentinţei nr. 5 din 21 septembrie 2023 şi împotriva încheierii din 7 septembrie 2023; (ii) taxa judiciară de timbru de 20 RON, potrivit dispoziţiilor art. 25 alin. (1) lit. b) din O.U.G. nr. 80/2013 pentru recursul declarant împotriva încheierii din 7 decembrie 2022; (iii) taxa judiciară de timbru de 100 RON, conform dispoziţiilor art. 24 alin. (2) teza a II-a din O.U.G. nr. 80/2013 pentru recursul declarat împotriva încheierii nr. 80 din 5 septembrie 2023; (iv) taxa judiciară de timbru de 100 RON, conform dispoziţiilor art. 24 alin. (2) teza a II-a din O.U.G. nr. 80/2013 pentru recursul declarat împotriva încheierii nr. 100 din 18 septembrie 2023.
Această obligaţie procesuală a fost comunicată recurentului la data de 21.11.2023 prin adresa depusă la cutia poştală, astfel cum rezultă din procesul-verbal aflat la dosar.
Prin încheierea din data de 18.01.2024, pronunţată în dosarul nr. x/2022, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă a respins cererea de reexaminare împotriva modului de stabilire a taxei de timbru în cuantum de 320 RON, formulată de petentul A..
Prin încheierea din data de 28.02.2024, pronunţată în dosarul nr. x/2022, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă a respins cererea formulată de petentul A. privind acordarea ajutorului public judiciar sub forma scutirii de la plata taxei judiciare de timbru în cuantum de 320 RON, stabilită în prezenta cauză.
Prin încheierea din data de 11.04.2024, pronunţată în dosarul nr. x/2022.1 (comunicată petentului la 23.04.2024- dosar), Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă a respins cererea de reexaminare formulată de petentul A. împotriva încheierii de şedinţă din data de 28.02.2024, pronunţată în dosarul nr. x/2022 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă.
În acest context, se reţine că în cuprinsul raportului privind admisibilitatea în principiu a recursului- comunicat recurentului la data de 30.05.2024, confom dovezii aflate la fila x, s-a menţionat că recurentul nu s-a conformat dispoziţiei instanţei de a achita taxa judiciară de timbru în cuantum de 320 RON.
Cu toate acestea, recurentul nu a depus, până la termenul de judecată stabilit în cauză, 18 septembrie 2024, dovada achitării taxei judiciare de timbru datorate, în cuantum de 320 RON.
Faţă de aceste împrejurări, Înalta Curte, reţinând că cererea de recurs nu îndeplineşte cerinţa legală prevăzută de art. 486 alin. (2) C. proc. civ., în temeiul dispoziţiilor art. 486 alin. (3) coroborate cu cele ale art. 493 alin. (5) C. proc. civ., va anula, ca netimbrat, recursul declarat de petentul A. împotriva sentinţei nr. 5 din 21 septembrie 2023, încheierii din 7 decembrie 2022, încheierii nr. 80 din 5 septembrie 2023, încheierii din 7 septembrie 2023, încheierii nr. 100 din 18 septembrie 2023, pronunţate de Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează, ca netimbrat, recursul declarat de petentul A. împotriva sentinţei nr. 5 din 21 septembrie 2023, încheierii din 7 decembrie 2022, încheierii nr. 80 din 5 septembrie 2023, încheierii din 7 septembrie 2023, încheierii nr. 100 din 18 septembrie 2023, pronunţate de Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă.
Fără cale de atac.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 18 septembrie 2024.