Şedinţa publică din data de 16 octombrie 2024
Deliberând, asupra conflictului negativ de competenţă, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Râmnicu Vâlcea la data de 23.04.2021 sub nr. x/2021, reclamanţii A. şi B., C. şi D., E. şi F., G. şi H., I. şi J., K., L. şi M., în contradictoriu cu pârâta S.C. N. S.R.L., au solicitat obligarea pârâtei la înlăturarea viciilor ascunse constând în defecte de construcţie privind hidroizolaţia orizontală, verticală, cât şi alte defecte tehnice ale blocului de locuinţe situat în Râmnicu Vâlcea, Int. Crizantemelor nr. 7, judeţul Vâlcea, la efectuarea lucrărilor de reparaţii necesare aducerii la starea normală de confort şi calitate a apartamentelor reclamanţilor şi a spaţiilor aflate în proprietatea comună (casa scării), finalizarea lucrărilor de construcţie, respectiv montarea unei uşi la ieşire pe terasa blocului de locuinţe, împrejmuirea terenului aferent blocului de locuinţe, cât şi predarea documentaţiei (cartea tehnică a construcţiei etc.), obligarea pârâtei la plata daunelor morale în sumă de 50.000 de RON, iar în caz de refuz, să fie autorizaţi să efectueze lucrările pe cheltuiala pârâtei. S-a solicitat şi obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.
Prin sentinţa civilă nr. 805 din 24 februarie 2022, Judecătoria Râmnicu Vâlcea a admis, în parte, cererea şi a obligat-o pe pârâtă la înlăturarea viciilor aduse imobilului bloc de locuinţe situat în Râmnicu Vâlcea, Int. Crizantemelor nr. 7, judeţul Vâlcea, şi la repararea prejudiciului creat de aceste vicii, respectiv înlocuirea glafului de gresie montat la aticul acoperişului, cu un glaf prevăzut cu picurător pe ambele feţe ale aticului, atât spre exterior, cât şi spre interiorul acoperişului terasă; montarea glafurilor cu picurător la baza ferestrelor, la exteriorul acestora şi repararea fisurilor şi a crăpăturilor la faţadă; executarea termoizolaţiei şi a hidroizolaţiei la acoperişul casei scării; refacerea parţială a pardoselii din gresie şi corectarea pantei acesteia la balconul apartamentului 9; refacerea zugrăvelii cu aplicare de soluţii antimucegai pe zonele unde au fost afectate în apartamentele reclamanţilor şi în spaţiile comune; termoizolarea feţelor laterale şi a intradosului grinzilor la planşeul peste demisol, zona de parcare, iar în caz de refuz autorizează reclamanţii să le efectueze pe cheltuiala pârâtei, conform devizului întocmit de expert.
Totodată, a obligat-o pe pârâta la plata sumei de 1000 de RON către reclamanţii A. şi B., 1000 de RON către reclamanţii C. şi D., 1000 de RON către reclamanţii E. şi F., 1000 de RON către reclamanţii G. şi H., 1000 de RON către reclamanţii I. şi J., 1000 de RON către reclamantul K., 1000 de RON către reclamanţii L. şi M..
A respins ca neîntemeiat capătul de cerere întemeiat pe răspunderea contractuală având ca obiect obligarea pârâtei la montarea unei uşi la ieşire pe terasa blocului de locuinţe, împrejmuirea terenului aferent blocului de locuinţe, cât şi predarea documentaţiei şi a obligat pârâta la plata către reclamanţi, în solidar, a sumei de 4030 de RON, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Prin decizia civilă nr. 502 din 12 iunie 2023, Tribunalul Vâlcea, secţia I civilă, a respins ca nefondate apelurile formulate de părţi.
Împotriva deciziei nr. 1502 din 12 iunie 2023 a Tribunalului Vâlcea, secţia I civilă a formulat recurs pârâta S.C. N. S.R.L., înregistrat pe rolul Curţii de Apel, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.
Prin încheierea din data de 27 februarie 2024, pronunţată în dosarul nr. x/2021, Curtea de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a declinat competenţa materială funcţională de soluţionare a recursului către secţia I Civilă din cadrul Curţii de Apel Piteşti.
Pentru a hotărî astfel, Curtea de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a avut în vedere Decizia nr. 4/2023 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în soluţionarea recursului în interesul legii, prin care s-a statuat în sensul că:
"În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 129 alin. (2) pct. 2, art. 130 alin. (2), art. 131 alin. (1), art. 133 şi art. 136 din C. proc. civ., competenţa materială procesuală a instanţei de control judiciar se va determina:
- cu respectarea specializării primei instanţe (complet/secţie), care se va aplica în mod corespunzător şi în calea de atac;
- în considerarea obiectului şi naturii litigiului, astfel cum au fost acestea stabilite de instanţa de fond, în cazul soluţionării în prim grad de jurisdicţie a litigiului de către o instanţă care nu cuprinde structuri specializate (secţii/completuri)."
A reţinut, în aplicarea primei ipoteze din dispozitivul deciziei RIL nr. 4/2023, că apelurile declarate de părţi împotriva sentinţei pronunţate de Judecătoria Râmnicu Vâlcea au fost soluţionate de secţia I Civilă a Tribunalului Vâlcea, astfel că, faţă de considerentele anterior expuse, recursul declarat împotriva deciziei civile nr. 502 din 12.06.2023 este de competenţa secţiei I Civile a Curţii de Apel Piteşti.
Învestită cu soluţionarea cauzei după declinare, Curtea de Apel Piteşti, secţia I civilă, prin încheierea din 12 septembrie 2024, pronunţată în dosarul nr. x/2021, a declinat competenţa materială procesuală de soluţionare a recursului în favoarea secţiei a II-a Civile de contencios administrativ şi fiscal din cadrul Curţii de Apel Piteşti, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru a soluţiona acest conflict.
În luarea hotărârii de declinare a reţinut că în structura Curţii de Apel Piteşti funcţionează două secţii civile, în baza art. 7 alin. (1) lit. g) şi h) din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, aprobat prin Hotărârea Consiliul Superior al Magistraturii nr. 3243/2022, prin decizia nr. 31/2023, preşedintele Curţii de Apel Piteşti stabilind înfiinţarea de completuri specializate pentru cauze civile izvorând din exploatarea unei întreprinderi în cadrul secţiei a II-a Civile şi de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Piteşti.
În raport cu dezlegările Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie din decizia RIL nr. 4/2023, instanţa a avut în vedere că, astfel cum reiese din actele dosarului, la nivelul Tribunalului Vâlcea, ca de altfel şi la nivelul Judecătoriei Râmnicu Vâlcea, nu au existat completuri specializate pentru cauze civile izvorând din exploatarea unei întreprinderi (litigiile cu profesionişti).
Astfel, s-a avut în vedere hotărârea Colegiului de conducere a Tribunalului Vâlcea nr. 7/06.03.2013, potrivit căreia litigiile cu profesioniştii, aşa cum a fost înregistrată această cauză la data de 13.04.2022, se soluţionau de secţia I Civilă a Tribunalului Vâlcea. De asemenea, nici prin hotărârile ulterioare ale Colegiului de conducere al Tribunalului Vâlcea, nr. 16/2021, nr. 5/2022 şi nr. 14/2022, nu s-au înfiinţat completuri specializate în materia litigiilor cu profeşionişti. Astfel de cauze erau repartizate pe rolul secţiei I Civile a Tribunalului Vâlcea, aceasta instanţă având în structură, în materie non-penală, încă o secţie, secţia a II-a civilă şi de contencios administrativ şi Fiscal, ce soluţiona cauzele civile întemeiate pe dispoziţii din legi speciale: litigii în materie de insolvenţă şi înfiinţare de societăţi comerciale, litigii în materie de contencios administrativ şi fiscal.
Prin urmare, a constatat, contrar reţinerilor din hotărârea de declinare, că în prezenta cauză, în concordanţă cu teza a II-a a dispozitivului invocatei decizii de unificare a practicii, nr. 4/2023, competenţa materială procesuală a instanţei de control judiciar se determină în considerarea obiectului şi naturii litigiului, astfel cum au fost acestea stabilite de instanţa de fond, în cazul soluţionării în prim grad de jurisdicţie a litigiului de către o instanţă care nu cuprinde structuri specializate în materia respectivă (secţii/completuri).
Fiind depăşit momentul verificării competenţei materiale prin raportare la natura, obiectul şi valoarea pricinii, astfel cum este acesta determinat de prevederile art. 130 alin. (2) şi art. 131 alin. (1) din C. proc. civ., apreciază că instanţa de control judiciar nu avea posibilitatea de a cenzura, cu ocazia analizei propriei competenţe materiale procesuale în soluţionarea căii de atac, modul în care instanţa de fond s-a declarat competentă material în soluţionarea pricinii.
Aşadar, dat fiind că, în speţă, actele şi faptele deduse judecăţii au fost calificate corect de instanţele de fond, reţinându-se că prezentul litigiu este unul civil izvorând din exploatarea unei întreprinderi, secţia a II-a civilă şi de contencios administrativ şi Fiscal a Curţii de Apel Piteşti nu putea proceda la recalificarea acestora din oficiu.
II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Examinând conflictul negativ de competenţă cu a cărui judecată a fost legal sesizată, în temeiul dispoziţiilor art. 133 pct. 2 coroborate cu cele ale art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:
Obiectul prezentului demers judiciar îl reprezintă cererea reclamanţilor A. şi B., C. şi D., E. şi F., G. şi H., I. şi J., K., L. şi M., prin care au solicitat instanţei obligarea pârâtei S.C. N. S.R.L. la înlăturarea viciilor ascunse constând în defecte de construcţie privind hidroizolaţia orizontală, verticală, cât şi alte defecte tehnice ale blocului de locuinţe situat în Râmnicu Vâlcea, Int. Crizantemelor nr. 7, judeţul Vâlcea, la efectuarea lucrărilor de reparaţii necesare aducerii la starea normală de confort şi calitate a apartamentelor reclamanţilor şi a spaţiilor aflate în proprietatea comună (casa scării), finalizarea lucrărilor de construcţie, respectiv montarea unei uşi la ieşire pe terasa blocului de locuinţe, împrejmuirea terenului aferent blocului de locuinţe, cât şi predarea documentaţiei (cartea tehnică a construcţiei etc.), obligarea pârâtei la plata daunelor morale în sumă de 50.000 de RON, iar în caz de refuz, să fie autorizaţi să efectueze lucrările pe cheltuiala pârâtei.
În drept, acţiunea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 1707 şi urm., art. 1527-1528, art. 1357 şi urm. din C. civ., Legea nr. 10/1995.
Cererea de chemare în judecată a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Râmnicu Vâlcea, secţia civilă, iar calea de atac a apelului exercitată împotriva sentinţei pronunţate de judecătorie a fost soluţionată de Tribunalul Vâlcea, secţia I civilă.
Dispoziţiile art. 133 pct. 2 C. proc. civ. prevăd că există conflict negativ de competenţă atunci când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces sau, în cazul declinărilor succesive, dacă ultima instanţă învestită îşi declină la rândul său competenţa în favoarea uneia dintre instanţele care anterior s-au declarat necompetente.
Potrivit art. 136 alin. (1) C. proc. civ., "dispoziţiile prezentei secţiuni privitoare la excepţia de necompetenţă şi la conflictul de competenţă se aplică prin asemănare şi în cazul secţiilor specializate ale aceleiaşi instanţe judecătoreşti, care se pronunţă prin încheiere".
În cauză, condiţiile prevăzute de textul de lege anterior menţionat sunt îndeplinite având în vedere că dezînvestirea reciprocă a operat între două secţii ale Curţii de Apel Piteşti, respectiv între secţia a II-a civilă şi de contencios administrativ şi fiscal, şi secţia I civilă, instanţa în faţa căreia s-a ivit conflictul.
Conflictul negativ de competenţă a fost generat de aplicarea Deciziei nr. 4 din 24 aprilie 2023 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii, prin care s-a stabilit:
"În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 129 alin. (2) pct. 2, art. 130 alin. (2), art. 131 alin. (1), art. 133 şi art. 136 din C. proc. civ., competenţa materială procesuală a instanţei de control judiciar se va determina:
- cu respectarea specializării primei instanţe (complet/secţie), care se va aplica în mod corespunzător şi în calea de atac;
- în considerarea obiectului şi naturii litigiului, astfel cum au fost acestea stabilite de instanţa de fond, în cazul soluţionării în prim grad de jurisdicţie a litigiului de către o instanţă care nu cuprinde structuri specializate (secţii/completuri)".
Primul criteriu de determinare a competenţei materiale procesuale a instanţei de control judiciar, prevăzut în decizia pronunţată în interesul legii, nu poate fi aplicat în speţă, deoarece la nivelul primei instanţe, respectiv Judecătoria Rîmnicu Vâlcea, funcţionează doar două secţii, civilă şi penală, fără a se fi constituit formaţiuni de judecată specializate în cadrul secţiei civile.
În aplicarea celui de-al doilea criteriu, care impune determinarea competenţei materiale procesuale de soluţionare a căii de atac prin raportare la obiectul şi natura cauzei deduse judecăţii, astfel cum acestea au fost stabilite în primă instanţă, se reţin următoarele:
În cursul anului 2022, în cadrul secţiei I Civile a Tribunalului Vâlcea - instanţă care a soluţionat cauza înregistrată în apel la data de 29.04.2022- au funcţionat complete de apel specializate pentru soluţionarea litigiilor civile, de fond funciar, respectiv de minori şi familie.
Totodată, în acelaşi interval de timp, şi la nivelul secţiei a II -a civilă, de contencios administrativ şi fiscal din cadrul Tribunalului Vâlcea, au existat complete specializate, însă în materie contravenţională, în materie fiscală şi insolvenţă persoane fizice.
Aşa cum reiese din adresa nr. x/07.12.2023 emisă de Tribunalul Vâlcea, aflată la dosarul Curţii de Apel Piteşti, secţia I civilă, prin Hotărârea nr. 3/06.03.2013 a Colegiului de Conducere al Tribunalului Vâlcea s-a stabilit ca toate litigiile cu profesionişti să fie soluţionate de către secţia I civilă, mai puţin litigiile întemeiate pe dispoziţii din legi speciale, respectiv litigii în materie de contencios administrativ şi fiscal, litigii în materie de insolvenţă şi litigii privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea societăţilor comerciale.
Totodată, s-a menţionat că nici prin Hotărârile de colegiu ulterioare, nr. 16/23.12.2021, 5/30.05.2022 şi nr. 14/20.10.2022 nu au fost constituite completuri specializate în materia litigii cu profesionişti.
În acelaşi timp, în cadrul Curţii de Apel Piteşti, instanţa învestită cu soluţionarea recursului, secţia a II-a civilă soluţionează toate litigiile cu profesionişti, indiferent de instanţa care a soluţionat dosarul pe fond, astfel cum s-a dispus prin Hotărârea nr. 5 din 10 martie 2016 emisă de Colegiul de Conducere al Curţii de Apel Piteşti.
Se reţine, de asemenea, că una dintre instanţele aflate în conflict a făcut referire la Decizia nr. 18/2016 pronunţată de completul de recurs în interesul legii, prin care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a statuat, în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 226 alin. (1) şi 228 alin. (2) din Legea nr. 71/2011, referitoare la reorganizarea unor secţii sau complete specializate pentru soluţionarea anumitor categorii de litigii în cadrul secţiilor civile, că pentru determinarea competenţei materiale procesuale a tribunalelor/secţiilor specializate, se va ţine seama de criteriile legale referitoare la obiectul sau natura litigiilor, de genul celor avute în vedere cu titlu exemplificativ de art. 226 alin. (1) din Legea nr. 71/2011, iar nu de calitatea de profesionist a uneia dintre părţi, criteriu ce nu are acoperire în dreptul pozitiv.
Înalta Curte constată, în aplicarea deciziei pronunţate în mecanismul de unificare jurisprudenţială, că simpla calitate de profesionist a pârâtei din prezentul litigiu nu interesează în delimitarea competenţei între cele două secţii civile din cadrul Curţii de Apel Piteşti.
În acest sens, este relevantă materia căreia îi aparţine litigiul, anume domeniul de drept supus unei reglementări specifice şi care, prin întinderea cunoştinţelor şi numărul cauzelor, impune o anumită specializare a judecătorului, precum şi valorificarea acesteia în cadrul unor secţii (sau complete) distincte.
În prezenta cauză, acţiunea cumpărătorilor prin care se solicită atragerea răspunderii vânzătorului pentru viciile apartamentelor achiziţionate de la acesta nu relevă o anumită materie specializată, distinctă de materia civilă propriu - zisă. Acţiunea este întemeiată pe dispoziţiile C. civ. şi se soluţionează potrivit aceloraşi reguli de drept civil în cazul oricărui pârât, indiferent dacă acesta este o persoană fizică sau un profesionist în sensul art. 3 din C. civ. şi al art. 8 din Legea nr. 71/2011.
Faţă de caracteristicile litigiului, includerea acestuia în categoria litigiilor cu profesionişti pe care le soluţionează exclusiv una dintre secţiile Curţii de Apel Piteşti ar echivala cu determinarea naturii litigiului în raport cu calitatea de profesionist a pârâtului, ceea ce nu este posibil, faţă de statuările din Decizia nr. 18/2016 pronunţată în interesul legii.
Prin urmare, în cauză nu există elemente care să asigure încadrarea litigiului în materiile prevăzute exemplificativ în art. 226 alin. (1) din Legea nr. 71/2011, care să atragă competenţa specializată a secţiei a II-a Civile din cadrul Curţii de Apel Piteşti.
În aceste condiţii, având în vedere natura civilă a litigiului - ţinând cont, totodată, de faptul că niciuna dintre instanţele care s-au dezînvestit reciproc nu a făcut referire la un fond de dosare comun celor două secţii civile ale Curţii de Apel, care se repartizează aleatoriu între cele două secţii şi din care ar face parte dosarul de faţă (situaţie în care ar fi contat exclusiv prima înregistrare pe rolul Curţii de Apel, la secţia a II-a Civilă), Înalta Curte constată că aparţine secţiei I Civile competenţa de soluţionare a cauzei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Piteşti, secţia I civilă.
Definitivă.
Pronunţată astăzi, 16 octombrie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei.