Şedinţa publică din data de 28 martie 2024
Deliberând asupra recursului dedus judecăţii, reţine următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Cererile de recuzare
Prin cererea depusă la 15 noiembrie 2022, în dosarul nr. x/2022, petentul A. a formulat cerere de recuzare a doamnei judecător B., invocând dispoziţiile art. 21 alin. (3) din Constituţia României, art. 42 alin. (13) şi art. 50 alin. (1) C. proc. civ.
Prin cererea depusă la 24 aprilie 2023, în acelaşi dosar, petentul A. a formulat cerere de recuzare a doamnei judecător B. pe motiv că ar fi mason.
2. Încheierile pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă
Prin încheierea din 18 ianuarie 2023, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, în dosarul nr. x/2022, a fost respinsă cerere de recuzare formulată de petentul A., ca neîntemeiată.
Prin încheierea din 28 aprilie 2023, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, în dosarul nr. x/2022, a fost respinsă cerere de recuzare formulată de petentul A., ca neîntemeiată.
3. Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva încheierii din 18 ianuarie 2023, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, în dosarul nr. x/2022, a declarat recurs, întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., petentul A..
Prin cererea de recurs, petentul invocă dispoziţiile art. 21 alin. (3), art. 16 şi art. 124 alin. (2) din Constituţie şi îşi exprimă nemulţumirea faţă de modalitatea de soluţionare a cererii sale, susţinând, în esenţă, că motivarea respingerii cererii de recuzare nu are legătură cu motivele acesteia.
Împotriva încheierii din 28 aprilie 2023, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, în dosarul nr. x/2022, a declarat recurs, întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., petentul A., susţinând că instanţa care a soluţionat cererea de recuzare nu a vrut să judece corect şi nu a solicitat magistratului recuzat să depună declaraţia de interese.
4. Apărările formulate în cauză
În cauză nu a fost depusă întâmpinare.
5. Procedura derulată în faţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Prin rezoluţia din 9 ianuarie 2024 a fost fixat termen de judecată la data de 28 martie 2024, în şedinţă publică, cu citarea părţilor, pentru soluţionarea recursului.
II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Analizând recursurile din perspectiva excepţiei de netimbrare şi excepţiei de nulitate, invocate din oficiu, Înalta Curte constată următoarele:
Recursul declarat împotriva încheierii din 18 ianuarie 2023, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, în dosarul nr. x/2022
Dispoziţiile imperative înscrise în art. 486 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ. prevăd că cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază, precum şi dezvoltarea lor, iar dispoziţiile art. 488 alin. (1), punctele 1-8 din acelaşi act normativ reglementează, limitativ, motivele pentru care se poate cere casarea unei hotărâri.
Dat fiind că recursul este o cale extraordinară de atac ce nu are caracter devolutiv, verificarea legalităţii hotărârii atacate se face numai în raport cu motivele prevăzute de art. 488 din C. proc. civ.
Conform prevederilor art. 489 alin. (1) din C. proc. civ., recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepţia motivelor de ordine publică ce pot fi invocate şi din oficiu de instanţa de recurs, iar potrivit alin. (2) al aceluiaşi articol, sancţiunea nulităţii intervine şi în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 din C. proc. civ.
Aşadar, în măsura în care recursul nu este motivat ori atunci când aspectele învederate în cuprinsul cererii de recurs nu pot fi încadrate în motivele de nelegalitate menţionate în art. 488 din C. proc. civ., recursul este lovit de nulitate.
În cuprinsul memoriului de recurs, întemeiat în drept pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., recurentul A. îşi exprimă nemulţumirea faţă de modalitatea de soluţionare a cererii sale, susţinând, în esenţă, că motivarea respingerii de recuzare nu are legătură cu motivele acesteia.
Înalta Curte reţine că prin cererea de recurs nu au fost formulate critici concrete asupra raţionamentului curţii de apel care a determinat soluţia de respingere, ca nîntemeiată, a cererii de recuzare a doameni judecător B. şi care să tindă a demonstra nelegalitatea încheierii recurate.
Pentru declanşarea mecanismului de exercitare a recursului este necesar a fi indicate motivele pentru care titularul cererii de recurs apreciază că dezlegarea dată de instanţa care a pronunţat hotărârea atacată nu este conformă cu prevederile legale invocate.
Pentru a putea conduce la casarea hotărârii, recursul nu se poate limita la invocarea formală a motivelor de recurs, în speţă, a nemotivării hotărârii întrucât condiţia legală a dezvoltării motivelor de recurs implică determinarea greşelilor imputate instanţei.
Se reţine că în cuprinsul cererii de recurs nu se regăsesc critici referitoare la lipsa motivelor pe care se întemeiază hotărârea sau existenţa unor motive contradictorii ori străine de natura cauzei.
Prin urmare, având în vedere că susţinerile formulate de recurent nu reprezintă veritabile critici de nelegalitate a hotărârii atacate, susceptibile de a fi încadrate în vreunul dintre motivele de casare reglementate de art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ., acestea nu pot face obiectul analizei în calea de atac a recursului, care, potrivit art. 483 alin. (3) C. proc. civ., urmăreşte să supună instanţei examinarea, în condiţiile legii, a conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile.
Pentru aceste considerente, având în vedere că motivele enunţate de recurent nu se încadrează în niciunul din cazurile de casare prevăzute de art. 488 din C. proc. civ. şi nici nu se pot reţine motive de ordine publică ce pot fi invocate din oficiu, conform alin. (3) al art. 489 din C. proc. civ., în temeiul prevederilor art. 489 alin. (2) din acelaşi act normativ, Înalta Curte va anula recursul declarat de petentul A. împotriva încheierii din 18 ianuarie 2023, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV a civilă, în dosarul nr. x/2022.
Recursul declarat împotriva încheierii din 28 aprilie 2023, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, în dosarul nr. x/2022
Potrivit art. 1 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, acţiunile şi cererile introduse la instanţele judecătoreşti, precum şi cererile adresate Ministerului Justiţiei şi Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute în prezenta ordonanţă de urgenţă.
Dispoziţiile art. 33 alin. (1) din actul normativ mai sus menţionat prevăd că taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, iar pentru situaţia în care cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, reclamantului i se pune în vedere, în condiţiile art. 200 alin. (2) teza I din C. proc. civ., obligaţia de a timbra cererea în cuantumul stabilit de instanţă şi de a transmite instanţei dovada achitării taxei judiciare de timbru, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării instanţei.
Art. 486 alin. (2) C. proc. civ. prevede că la cererea de recurs se va ataşa dovada achitării taxei de timbru, conform legii. Potrivit alin. (3) al aceluiaşi articol, neîndeplinirea acestei cerinţe este sancţionată cu nulitatea.
În cauza pendinte, prin rezoluţia din 18 septembrie 2023, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, a stabilit în sarcina recurentului obligaţia de plată a taxei judiciare de timbru, în cuantum de 100 RON, conform art. 24 alin. (2) teza a doua din O.U.G. nr. 80/2013, sub sancţiunea anulării recursului, ca netimbrat.
Prin adresa comunicată la 28 septembrie 2023, a fost adus la cunoştinţa recurentului cuantumul taxei judiciare de timbru datorate, precum şi faptul că are obligaţia depunerii acesteia, sub sancţiunea anulării recursului, ca netimbrat.
Prin încheierea din 31 octombrie 2023, pronunţată în dosaul nr. x/2022/a3.2 a fost respinsă cererea de reexaminare împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, formulată de petentul A., în dosarul nr. x/2022.
Ulterior comunicării acestei încheieri, recurentul nu a depus la dosar dovada îndeplinirii obligaţiei legale privind taxa judiciară de timbru.
Neplata taxei judiciare de timbru a fost apreciată de către legiuitor ca reprezentând o cauză de nulitate extrinsecă actului de procedură, astfel cum reiese din conţinutul art. 174 alin. (1) din C. proc. civ., potrivit căruia Nulitatea este sancţiunea care lipseşte total sau parţial de efecte actul de procedură efectuat cu nerespectarea cerinţelor legale, de fond sau de formă.
Înalta Curte, reţinând că nu a fost făcută dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantumul stabilit de instanţă, va anula, ca netimbrat, recursul declarat de petentul A. împotriva împotriva încheierii din 26 aprilie 2023, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, în dosarul nr. x/2022.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează recursurile declarate de petentul A. împotriva încheierii din 18 ianuarie 2023 şi a încheierii din 26 aprilie 2023, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, în dosarul nr. x/2022.
Definitivă.
Pronunţată astăzi, 28 martie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor, prin mijlocirea grefei, conform dispoziţiilor art. 402 din C. proc. civ.