Şedinţa publică din data de 9 aprilie 2024
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Circumstanţele cauzei
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată sub nr. x/2022 pe rolul Tribunalului Sibiu, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal la data de 22 iunie 2022, reclamantul A. a chemat în judecată pârâţii Inspectoratul de Poliţie Judeţean Alba, Inspectoratul General al Poliţiei Române şi Ministerul Afacerilor Interne, solicitând instanţei să dispună:
1. anularea adreselor nr. x/29.04.2022 şi nr. y/19.04.2022 emise de pârâţii Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Alba şi Inspectoratul General al Poliţiei Române;
2. obligarea pârâţilor Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Alba şi Inspectoratul General al Poliţiei Române la recunoaşterea dreptului privind deplasarea la şi de la locul de muncă cu autoturismul personal şi decontarea cheltuielilor de transport şi obligarea pârâţilor să deconteze cheltuielile de transport ale reclamantului, la şi de la locul de muncă, cu mijlocul de transport deţinut legal, conform art. 6 lit. f) din H.G. nr. 1292/2003 începând cu luna noiembrie 2021 şi până la momentul încetării îndeplinirii condiţiilor legale pentru acordarea acestui drept;
3. anularea prevederilor pct. 19 din Ordinul MAI nr. 136/13.02.2004, în măsura în care se apreciază că aceste dispoziţii legale sunt aplicabile situaţiei reclamantului;
4. acordarea cheltuielilor de judecată generate de prezentul litigiu.
2. Soluţia instanţei de fond
Prin sentinţa civilă nr. 11/F-CONT din 27 ianuarie 2023, Curtea de Apel Piteşti, secţia a II -a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Inspectoratului de Poliţie Judeţean Alba.
Pe fond, a respins cererea ca neîntemeiată.
3. Cererea de recurs
Împotriva sentinţei civile nr. 11/F-CONT din 27 ianuarie 2023 a Curţii de Apel Piteşti, secţia a II -a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a declarat recurs reclamantul A., invocând motivele de casare prevăzute de art. 488 pct. 5 şi 6 C. proc. civ.
În motivarea căii de atac exercitate, recurentul a arătat că instanţa de fond a fost învestită în prezentul dosar exclusive cu petitul de anulare a prevederilor pct. 19 din Ordinul MAI nr. 136/13.02.2004, celelalte petite deduse judecăţii rămânând in competenţa Trihunalului Argeş în dosarul nr. x/2022 (petite care vizau anularea adreselor nr. x/29.04.2022 şi nr. y/19.04.2022, obligarea pârâţilor la recunoaşterea dreptului privind deplasarea la de la locul de muncă cu autoturismul personal decontarea cheltuielilor de transport obligarea pârâlilor sä deconteze cheltuielile de transport ale subsemnatului, la de la locul de muncä, cu mijlocul de transport delinut legal, conform art. 6 lit. f) din H.G. nr. 1292/2003 începând cu luna noiembrie 2021 până la momentul încetării îndeplinirii condiţiilor legale pentru acordarea acestui drept).
Or, astfel cum reiese din considerentele sentinşei recurate, instanta s-a investit în prezenta cauză şi cu celelalte două petite, analizând în considerente situaţia de fapt privind recunoaşterea dreptului privind deplasarea la şi de la locul de muncă cu autoturismul personal decontarea cheltuielilor de transport obligarea pârâţilor să deconteze cheltuielile sale de transport, la de la locul de muncă şi dând dezlegare acestor petite, fără a se pronunţa asupra petitului cu care a fost de fapt învestită şi fără a analiza argumentele formulate din perspectiva acestuia.
Toate considerentele sentinţei atacate analizează starea de fapt şi prevederile legale din perspectiva petitelor din dosarul nr. x/2022 al Tribunalului Argeş, fără însă ca instanţa să analizeze în mod efectiv cele două motive de nelegalitate pe care a înleles să le invoce în cererea de chemare în iudecată în susţinerea petitului de anulare a prevederilor pct. 19 din Ordinul MAI nr. 136/13.02.2004.
Analiza pe care instanţa de fond o realizează din perspectiva petitului de anulare a prevederilor pct. 19 din Ordinul MAI nr. 136/13.02.2004 este una generică, prin care îi impută faptul că nu fi indicat nicio dispoziţie legală cu forţă juridică superioară în temeiul şi executarea căreia a fost emis ordinul contestat parţial, în condiţiile în care a indicat şi analizat în mod explicit în cuprinsul cererii de chemare în judecată prevederile art. 28 alin. (1) lit. j) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului şi ale art. 6 din H.G. nr. 1292/2003.
4. Apărările formulate în cauză
Prin întâmpinările formulate, intimaţii - pârâţi Inspectoratul General al Poliţiei Române şi Ministerul Afacerilor Interne au solicitat respingerea recursului ca nefondat.
5. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi asupra recursului
Analizând sentinţa atacată, prin prisma criticilor formulate de recurent, a cadrului normativ aplicabil şi a probatoriului administrat în cauză, Înalta Curte constată că recursul este fondat, potrivit considerentelor ce vor fi expuse în continuare.
Prin sentinţa nr. 514 din 09 noiembrie 2022, Tribunalul Sibiu, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei materiale a acestui tribunal în soluţionarea petitului 3 al cererii de chemare în judecata formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâţiii IPJ Alba, IGPR şi Ministerul Afacerilor Interne şi, în consecinţă, a declinat competenţa de soluţionare a petitului nr. 3 al cererii de chemare în judecată, având ca obiect anulare prevederi Ordin MAI nr. 136/2004, în favoarea Curţii de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.
Prin urmare, în cauza de faţă, Curtea de Apel a fost învestită cu soluţionarea cererii având ca obiect anularea prevederilor pct. 19 din Ordinul MAI nr. 136/13.02.2004.
Înalta Curte constată că hotărârea recurată în prezenta cale de atac este nelegală, fiind afectată de motivul de nelegalitate prevăzut de art. 488 pct. 5 C. proc. civ., potrivit căruia, casarea hotărârii se poate cere când, prin hotărârea dată, instanţa a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancţiunea nulităţii.
Din considerentele sentinţei recurate, rezultă că instanţa de fond a analizat legalitatea adreselor nr. x/29.04.2022 şi nr. y/19.04.2022 privind recunoaşterea dreptului de deplasare la şi de la locul de muncă cu autoturismul personal şi decontarea cheltuielilor de transport şi obligarea pârâţilor să deconteze cheltuielile de transport ale recurentului reclamant, la şi de la locul de muncă, competenţa de soluţionare a acestor capete de cerere fiind declinată în favoarea Tribunalului Arges prin sentinţa nr. 513/08.11.2022, pronunţată de Tribunalul Sibiu, în dosarul nr. x
În cauza de faţă prima instanţă a nesocotit limitele învestirii sale, procedând la analizarea capetelor de cerere ce fac obiectul dosarului nr. x/2022 al Tribunalului Argeş, fără a se pronunţa asupra legalităţii prevederilor art. 19 din Ordinul MAI nr. 136/2024, cu care a fost învestită.
Art. 22 alin. (6) şi art. 397 alin. (1) din C. proc. civ. obligă instanţa de fond să se pronunţe doar asupra a ceea ce s-a cerut, fără a depăşi limitele învestirii.
În concluzie, se constată că recursul este fondat, iar pentru respectarea principiului dublului grad de jurisdicţie şi asigurarea tuturor garanţiilor procesuale, pe care judecata în primă instanţă le conferă părţilor, apreciază că se impune casarea sentinţei atacate şi trimiterea cauzei spre rejudecare.
Faţă de aceste considerente, constatând fondat motivul de casare prevăzut de art. 488 pct. 5 C. proc. civ., Înalta Curte nu va mai analiza celelalte motive de casare, incidenţa prevederilor art. 488 pct. 5 C. proc. civ. conducând la casarea hotărârii şi trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanţe, cu luarea în considerare a cadrului procesual aşa cum a fost stabilit prin sentinţa de declinare nr. 514/09.11.2022 de către Tribunalul Sibiu.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de reclamantul A. împotriva sentinţei nr. 11/F-CONT din 27 ianuarie 2023 a Curţii de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.
Casează sentinţa recurată şi trimite cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă.
Definitivă.
Pronunţată astăzi, 9 aprilie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.