Şedinţa publică din data de 10 aprilie 2024
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Obiectul cererii de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX a contencios administrativ şi fiscal, la data de 17.10.2022, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâta Inspecţia Judiciară, solicitând instanţei ca, prin hotărârea ce o va pronunţa, să dispună anularea rezoluţiei de clasare nr. 1340/15.07.2022 emisă de Inspecţia Judiciară.
2. Hotărârea primei instanţe
Prin decizia civilă nr. 1321 din data de 8 septembrie 2023, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia inadmisibilităţii cererii invocată de către pârâtă şi pe cale de consecinţă, a respins cererea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Inspecţia Judiciară, ca inadmisibilă.
3. Calea de atac exercitată
Împotriva deciziei civile nr. 1321 din data de 8 septembrie 2023 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a declarat recurs reclamantul A., precizând că nu a luat cunoştinţă de motivarea soluţiei pronunţate şi de termenul de exercitare a căii de atac, întrucât hotărârea primei instanţei nu i-a fost comunicată, prin email, astfel cum a solicitat.
4. Apărările formulate în cauză
Prin întâmpinarea înregistrată la dosarul cauzei, intimata-pârâtă Inspecţia Judiciară a invocat excepţia nulităţii recursului declarat de reclamantul A., pentru nemotivare şi neîncadrare în niciunul dintre motivele de casare prevăzute de art. 488 din C. proc. civ.
5. Răspunsul la întâmpinare
Faţă de întâmpinarea formulată de pârâta Inspecţia Judiciară, recurentul-reclamant a formulat răspuns la întâmpinare în cuprinsul căruia a arătat că îşi întemeiează recursul pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ., întrucât în cuprinsul deciziei recurate există un motiv contradictoriu. A mai susţinut faptul că, doamna procuror B. a direcţionat cererea sa către Inspecţia Judiciară, ca urmare a unei sesizări adresate Consiliului Superior al Magistraturii. Conform unei înţelegeri telefonice, reclamantul s-a deplasat la data de 18 mai 2022 la sediul instituţiei pentru indicarea datelor de identificare conform legilor în vigoare. După legitimarea de către ofiţerul de serviciu, a prezentat cazul său doamnei procuror Dinu, care l-a sfătuit să printeze emailul la un centru şi să-l semneze în faţa dumneaei, însă acesta nu a avut emailul în cauză, fiind direcţionat către Inspecţia Judiciară, de către doamna procuror Dinu. Recurentul-reclamant a fost doar informat cu privire la decizia Consiliului Superior al Magistraturii.
6. Procedura de soluţionare a recursului
În cauză, a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs şi de efectuare a comunicării actelor de procedură între părţile litigante, prevăzută de art. 494 C. proc. civ., coroborat cu art. 475 alin. (2) şi art. 201 C. proc. civ., iar prin rezoluţia din data de 14.11.2023, s-a fixat termen de judecată la data de 10.04.2024, în şedinţă publică, cu citarea părţilor.
II. Soluţia Înaltei Curţi asupra cererii de recurs
II.1. În ceea ce priveşte excepţia nulităţii recursului
Analizând cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1) C. proc. civ., excepţia nulităţii recursului, invocată de intimata-pârâtă Inspecţia Judiciară, prin întâmpinarea depusă în cauză, Înalta Curte constată că este neîntemeiată şi urmează să o respingă, întrucât, în raport cu dispoziţiile art. 486 alin. (1) lit. d) cu referire la art. 488 din C. proc. civ., prin răspunsul la întâmpinare ataşat la dosar, recurentul-reclamant a indicat în mod expres, ca temei drept al cererii de recurs, motivul de casare reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 6 din Codul de procedură, apreciind că decizia recurată cuprinde un motiv contradictoriu.
Trebuie subliniat că nu se poate reţine tardivitatea acestei dezvoltări a motivelor de recurs depuse de către recurentul-reclamant, având în vedere faptul că decizia recurată nu i-a fost comunicată prin email, astfel cum a solicitat, ci prin poştă la data de 27 septembrie 2023, fiind depusă în cutia poştală. Aşadar, câtă vreme recurentul-reclamant a solicitat comunicarea actelor de procedură prin email şi a indicat datele corespunzătoare în acest scop, iar procedura de comunicare nu a fost efectuată în conformitate cu dispoziţiile art. 154 alin. (6) din C. proc. civ., nu se poate considera ca fiind valabilă comunicarea prin poştă, recurentul-reclamant neputând lua cunoştinţă, în aceste condiţii, de motivarea hotărârii judecătoreşti pronunţate.
II.2. În ceea ce priveşte fondul recursului
Analizând actele şi lucrările dosarului, precum şi sentinţa recurată, în raport de motivul de casare invocat, Înalta Curte constată următoarele:
În susţinerea motivului de recurs întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ., recurentul-reclamant a invocat existenţa unui motiv contradictoriu în cuprinsul deciziei recurate, fără a indica, în concret, în ce constă acesta şi a prezentat aspecte ce vizează situaţia de fapt.
Cu titlu prealabilă, instanţa supremă va înlătura argumentele recurentului-reclamant referitoare la situaţia de fapt, întrucât acestea nu vizează soluţia de respingere, ca inadmisibilă, a cererii de chemare în judecată, pronunţată de către instanţa de fond şi nu pot face obiectul controlului de legalitate, exercitat de către instanţa de recurs.
Procedând la soluţionarea prezentei căi de atac, Înalta Curte reţine că, din perspectivă teoretică, motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ. vizează ipoteza în care sentinţa recurată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei.
Trebuie subliniat că obligaţia de motivare a unei hotărâri judecătoreşti, conform prevederilor art. 425 C. proc. civ., se referă la prezentarea argumentelor părţilor, stabilirea în considerentele hotărârii a situaţiei de fapt expuse în detaliu, încadrarea în drept, expunerea unui raţionament propriu pentru care s-a ajuns la adoptarea soluţiei date în cauză, or, toate aceste elemente se regăsesc în cuprinsul hotărârii supuse recursului în prezenta cauză.
Astfel, Înalta Curte, verificând sentinţa recurată, constată că prima instanţă a prezentat motivele de fapt şi de drept, precum şi silogismul logico-juridic care au condus la soluţia pronunţată, fiind astfel respectate prevederile art. 425 C. proc. civ.. În concret, instanţa de fond, analizând cu prioritate excepţia inadmisibilităţii cererii de chemare în judecată, conform art. 248 din C. proc. civ., a constatat că, în speţă, reclamantul nu a formulat plângere administrativă împotriva rezoluţiei de clasare nr. 1340/15.07.2022 emisă de Inspecţia Judiciară, astfel cum impun dispoziţiile art. 45 indice 1 din Legea nr. 317/2004, cu modificările aduse prin Legea nr. 234/2018. Reţinând că procedura prealabilă reglementată de acest text de lege este obligatorie şi că, potrivit art. 193 alin. (1) din C. proc. civ., sesizarea instanţei de judecată se poate face numai după parcurgerea acestei etape, în lipsa existenţei unei plângeri prealabile formulate de către reclamant împotriva rezoluţiei de clasare, prima instanţă a respins ca inadmisibilă acţiunea introductivă.
Înalta Curte observă că judecătorul fondului a expus în mod clar şi logic argumentele care au fundamentat soluţia adoptată, fiind respectate exingenţele art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., precum şi garanţiile unui proces echitabil şi ale dreptului la apărare, astfel cum acestea sunt ocrotite prin prisma dispoziţiilor art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. Considerentele reţinute în fundamentarea soluţiei de respingere a cererii de chemare în judecată, ca inadmisibilă, au fost dezvoltate şi clar explicate, fără a lăsa loc de confuzii cu privire la silogismul logico-juridic reţinut, Înalta Curte neidentificând niciun element de contradictorialitate în cuprinsul acestora.
Conchizând, instanţa supremă reţine că cerinţa existenţei unei motivări clare şi concise, care nu are elemente de contradictorialitate, este îndeplinită, fiind respectate garanţiile unui proces echitabil şi ale dreptului la apărare, motiv pentru care va respinge ca nefondat motivul de recurs întemeiat pe dispoziţiile 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., invocat de către recurentul-reclamant.
II.3. Temeiul legal al soluţiei instanţei de recurs
Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 20 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat de reclamantul A., ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge excepţia nulităţii recursului invocată de intimata-pârâtă Inspecţia Judiciară.
Respinge recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei civile nr. 1321 din data de 8 septembrie 2023, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunţată astăzi, 10 aprilie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin intermediul grefei instanţei.