Şedinţa publică din data de 10 aprilie 2024
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Obiectul cererii de chemare în judecată
Prin cererea de chemare în judecată formulată la data 06.05.2022 şi înregistrată pe rolul Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, sub nr. x/2022, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Justiţiei şi Curtea de Apel Bucureşti, a solicitat:
1. obligarea Ministerului Justiţiei la emiterea unui ordin privind stabilirea drepturilor salariale, în care indemnizaţia de încadrare şi sporurile cuvenite să fie stabilite, începând cu data de 01.04.2015 si în continuare, raportat la un coeficient de multiplicare 19,000, în vederea realizării unei salarizări la nivelul maxim aflat în plată;
2. obligarea Ministerului Justiţiei la emiterea unui ordin de încadrare, în care indemnizaţia de încadrare şi sporurile cuvenite să fie stabilite, începând cu data de 01.08.2016 şi în continuare, raportat la o valoare de referinţă sectorială de 605,225 RON, în vederea realizării unei salarizări la nivelul maxim aflat în plată;
3. obligarea Ministerului Justiţiei la emiterea unui ordin de încadrare, în care indemnizaţia de încadrare şi sporurile cuvenite să fie stabilite, conform capetelor de cerere 1 şi 2, fără aplicarea plafonării instituite conform prevederilor art. 38 alin. (6) din Legea nr. 153/2017, pentru perioada anterioară datei de 01.01.2018;
4. obligarea Ministerului Justiţiei la emiterea unui ordin de încadrare, în care indemnizaţia de încadrare şi sporurile cuvenite să fie stabilite, începând cu data de 01.01.2018 cu aplicarea modului de calcul prevăzut de anexa nr. V capitolul I lit. A) şi de) art. 4 şi art. 5 din anexa nr. V, capitolul VIII, secţiunea I din Legea nr. 153/2017, respectiv prin acordarea sporului pentru condiţii de muncă grele, vătămătoare sau periculoase de 15% (anexa nr. V, capitolul VIII, secţiunea I, art. 4), sporului pentru risc şi suprasolicitare neuropsihică de 25%, sporului pentru păstrarea confidenţialităţii de 5%, aplicate la salariul de bază lunar, respectiv la indemnizaţia lunară de încadrare (anexa nr. V, capitolul VIII, secţiunea I, art. 5);
5. obligarea pârâtei Curtea de Apel Bucureşti la plata către reclamantă a diferenţei dintre veniturile efectiv plătite şi cele recalculate conform hotărârii ce va fi pronunţată, creanţă ce urmează a fi actualizată cu indicele de inflaţie; obligarea pârâtei Curtea de Apel Bucureşti la plata dobânzii legale penalizatoare aferentă drepturilor salariale rezultate, calculată de la scadenţa fiecărui drept salarial până la data plăţii efective;
6. anularea Ordinului nr. 401/C din 7.02.2022 al Ministrului Justiţiei.
2. Hotărârea primei instanţe
Prin sentinţa civilă nr. 11 din data de 17 ianuarie 2023, Curtea de Apel Craiova, secţia contencios administrativ si fiscal a decis următoarele:
(i) a admis excepţia prescripţiei dreptului la acţiune pentru perioada 01.04.2015 - 06.11.2016 invocată de pârâţii Ministerul Justiţiei şi Curtea de Apel Bucureşti în ce priveşte recalcularea drepturilor salariale raportat la coeficientul 19,00 stabilit în anexa la O.U.G. nr. 27/2006 lit. A) pct. 13 şi pentru perioada 01.08.2016 - 12.03.2017 în ce priveşte recalcularea drepturilor salariale raportat la valoarea sectorială de 605,225 şi a respins acţiunea ca fiind prescrisă pentru aceste perioade;
(ii) a respins celelalte excepţii invocate de pârâtul Ministerul Justiţiei;
(iii) a admis în parte acţiunea formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Justiţiei şi Curtea De Apel Bucureşti;
(iv) a anulat în parte Ordinul Ministerului Justiţiei nr. 401/C/07.02.2022 în ce priveşte art. 1, referitor la reclamantă;
(v) a obligat pârâta Curtea de Apel Bucureşti la plata diferenţelor dintre veniturile stabilite conform prezentei hotărâri şi cele efectiv plătite, diferenţe actualizate cu indicele de inflaţie şi dobânda legală calculată de la scadenţă până la plata efectivă;
(vi) a respins în rest acţiunea.
3. Calea de atac exercitată
3.1. Împotriva sentinţei civile menţionate anterior, a declarat recurs Ministerul Justiţiei, întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 4 şi 8 din C. proc. civ., solicitând casarea sentinţei recurate şi rejudecarea cauzei, cu consecinţa respingerii cererii de chemare în judecată, ca neîntemeiată.
3.2. Recursul a fost continuat şi completat de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în calitate de succesor în drepturi şi obligaţii al Ministerului Justiţiei, conform dispoziţiilor art. 142 alin. (2) şi (8) din Legea nr. 304/2022 şi art. 38 din C. proc. civ.
4. Apărările formulate în cauză
La dosarul cauzei nu au fost înregistrate întâmpinări faţă de recursul dedus judecăţii.
5. Cererea de renunţare la judecată
La data de 03 iulie 2023, intimata-reclamantă a comunicat instanţei de recurs, prin intermediul poştei electronice, o cerere, prin care a învederat că renunţă la judecata, în dosarul civil nr. x/2022 şi solicită anularea în tot a sentinţei civile nr. 11 din 17 ianuarie 2023 pronunţate de Curtea de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal, în temeiul dispoziţiilor art. 406 alin. (5) şi (6) din C. proc. civ.
II. Soluţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu privire la cererea de renunţare la judecata
Potrivit art. 406 alin. (1) din C. proc. civ.:
"Reclamantul poate să renunţe oricând la judecată, în tot sau în parte, fie verbal în şedinţă, fie prin cerere scrisă".
Dispoziţiile art. 406 alin. (5) şi alin. (6) din C. proc. civ. cuprind reglementări privitoare la situaţia formulării cererii de renunţare la judecată în căile de atac:
"(5) Când renunţarea la judecată se face în apel sau în căile extraordinare de atac, instanţa va lua act de renunţare şi va dispune şi anularea, în tot sau în parte, a hotărârii sau, după caz, a hotărârilor pronunţate în cauză.
(6) Renunţarea la judecată se constată prin hotărâre supusă recursului, care va fi judecat de instanţa ierarhic superioară celei care a luat act de renunţare. Când renunţarea are loc în faţa unei secţii a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, hotărârea este definitivă."
Înalta Curte, având în vedere momentul formulării cererii de renunţare la judecată, respectiv ulterior primului termen stabilit în cauză, constată că sunt îndeplinite cerinţele prevăzute de art. 406 alin. (4) din C. proc. civ., reţinând acordul tacit al celorlalte părţi, ca urmare a lipsei unui răspuns cu privire la renunţare, până la termenul de judecată acordat.
Drept urmare, având în vedere împrejurarea că manifestarea de voinţă, în sensul renunţării la judecată, reprezintă o desistare, un act de dispoziţie al reclamantei, care nu este supus cenzurii instanţei de judecată, conform principiului disponibilităţii care guvernează procesul civil, Înalta Curte, în temeiul dispoziţiilor art. 406 alin. (6) C. proc. civ., va lua act de cererea de renunţare la judecată, formulată de intimata-reclamantă A..
Întrucât cererea de renunţare la judecată a fost formulată în calea extraordinară de atac a recursului, Înalta Curte va face aplicarea art. 406 alin. (5) şi alin. (6) din C. proc. civ., republicat, şi va anula sentinţa civilă nr. 11 din data de 17 ianuarie 2023, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia contencios administrativ si fiscal, în dosarul nr. x/2022.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Ia act de renunţarea reclamantei A. la judecarea cererii de chemare în judecată, în contradictoriu cu Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (în calitate de succesor în drepturi şi obligaţii al Ministerului Justiţiei) şi Curtea de Apel Bucureşti.
Anulează sentinţa civilă nr. 11 din data de 17 ianuarie 2023, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia contencios administrativ si fiscal, în dosarul nr. x/2022.
Definitivă.
Pronunţată astăzi, 10 aprilie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin intermediul grefei instanţei.