Şedinţa publică din data de 10 aprilie 2024
Asupra recursurilor de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Acţiunea judiciară
Prin acţiunea înregistrată la data de 18.05.2020, pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a, contencios administrativ şi fiscal, dosar nr. x/2020, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâţii Ministerul Educaţiei şi Cercetării (MEC), Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU) şi Academia Naţională de Informaţii "Mihai Viteazul" (ANIMV), solicitând instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa în cauză să dispună anularea Ordinului MEN nr. 4458/11.07.2019, anularea deciziei Consiliului General CNATDCU nr. 16876/15.03.2019, anularea răspunsului ANIMV nr. 269029/13.09.2019 şi a Hotărârii Comisiei de etică ANIMV nr. 590134/28.11.2018.
2. Soluţia instanţei de fond
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a, contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa civilă nr. 605 din 28.03.2022:
- a respins cererea de anulare a răspunsului ANIMV nr. 269029/13.09.2019, ca inadmisibilă;
- a admis în parte acţiunea reclamantului;
- a anulat Ordinul MEN nr. 4458/11.07.2019, Decizia Consiliului General CNATDCU nr. 16876/15.03.2019 şi Hotărârea Comisiei de Etică ANIMV nr. 590134/28.11.2018.
3. Calea de atac exercitată
Împotriva sentinţei au declarat recurs pârâţii Ministerul Educaţiei (fost Ministerul Educaţiei şi Cercetării) şi Serviciul Român de Informaţii - Academia Naţională de Informaţii "Mihai Viteazul", care au solicitat casarea acesteia şi, în rejudecare, respingerea acţiunii reclamantului, ca neîntemeiată.
3.1. Recurentul Ministerul Educaţiei a invocat motivele de casare prevăzute de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 5 şi 8 C. proc. civ., criticile de nelegalitate ale hotărârii judecătoreşti contestate subsumate acestora fiind prezentate la dosar.
3.2. Recurentul Serviciul Român de Informaţii - Academia Naţională de Informaţii "Mihai Viteazul" a invocat motivele de casare reglementate de prevederile art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ., criticile de nelegalitate ale sentinţei atacate subsumate acestora fiind menţionate la dosar.
4. Apărările formulate în cauză
4.1. Intimatul A. a formulat note scrise în care a solicitat respingerea recursurilor ca nefondate, pentru apărările prezentate la dosar.
4.2. Recurentul Serviciul Român de Informaţii - Academia Naţională de Informaţii "Mihai Viteazul" a depus note scrise .
5. Soluţia instanţei de recurs
5.1. Consideraţii generale
Aşa cum s-a precizat la pct. 1 al deciziei de faţă, intimatul A. a supus controlului instanţei de contencios administrativ legalitatea Ordinului MEN nr. 4458/11.07.2019, Deciziei Consiliului General CNATDCU nr. 16876/15.03.2019, răspunsului ANIMV nr. 269029/13.09.2019 şi a Hotărârii Comisiei de etică ANIMV nr. 590134/28.11.2018.
După cum s-a menţionat la pct. 2 al aceleaşi decizii, prima instanţă a admis în parte acţiunea intimatului şi, în consecinţă:
- a respins cererea de anulare a răspunsului ANIMV nr. 269029/13.09.2019, ca inadmisibilă;
- a admis în parte acţiunea reclamantului;
- a anulat Ordinul MEN nr. 4458/11.07.2019, Decizia Consiliului General CNATDCU nr. 16876/15.03.2019 şi Hotărârea Comisiei de Etică ANIMV nr. 590134/28.11.2018.
Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa a reţinut, în esenţă, următoarea situaţie de fapt şi de drept:
Prin Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 4458/11.07.2019 (ordinul MEN nr. 4458/2019) a fost retras titlul de doctor în domeniul ştiinţe militare şi informaţii acordat reclamantului A. de către Academia Naţională de Informaţii Mihai Viteazul din Bucureşti, titlu atribuit prin Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 5581/03.12.2013. (verso dosar, vol. I)
În motivarea ordinului MEN nr. 4458/2019 au fost reţinute: sesizarea înregistrată la UEFISCDI nr. 2545/17.10.2018, analiza sesizării la nivelul CNATDCU şi raportul comisiei de lucru validat de Consiliul General al CNATDCU în şedinţa din 28.02.2019, Decizia CNATDCU nr. 16876/15.03.2019 prin care Consiliul General al CNATDCU a validat prin vot rezoluţia de retragere a titlului de doctor în domeniul ştiinţe militare şi informaţii pentru domnul A., precum şi dispoziţiile art. 170 alin. (1) lit. b) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, art. 69 alin. (6) din Anexa la H.G. nr. 681/2011 privind aprobarea Codului studiilor universitare de doctorat, art. 25 din Anexa nr. 2 la Regulamentul de organizare şi funcţionare al CNATDCU.
Prin Decizia nr. 16876/15.03.2019 emisă de Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare s-a validat rezoluţia de retragere a titlului ştiinţific de doctor în Ştiinţe militare şi informaţii şi de admitere a sesizării depuse la UEFISCDI nr. 2545 din 17.10.2018 pe numele domnului A. pentru teza de doctorat cu titlul "Studiu strategic privind Asia Centrală în contextul securităţii naţionale" şi conferit prin Ordinul ministrului nr. 5581MD/03.12.2013. (verso dosar, vol. I)
Prin Hotărârea nr. 590134/28.11.2018 a Comisiei de Etică Universitară a Academiei Naţionale de Informaţii Mihai Viteazul s-a aprobat raportul de analiză nr. 589972/16.11.2018 prin care se confirmă suspiciunea de plagiat, reţinându-se că s-a conchis de Comisia de analiză că există preluări integrale sau parţiale din textul sursă, fără citarea acesteia şi fără menţionarea autorului, fie în teză, fie în bibliografie.
Prima instanţă a reţinut că au existat vicii de legalitate în desfăşurarea procedurii administrative ce au compromis posibilitatea titularului tezei de doctorat în aş susţine apărările pe care le considera necesare în scopul contestării faptelor ce îi erau imputate şi care trebuiau să fie cunoscute de specialiştii CNATDCU.
Curtea de Apel a făcut referire la existenţa viciilor de informare a intimatului de către Academia Naţională de Informaţii Mihai Viteazul, cu consecinţa nelegalităţii Hotărârii Comisiei de etică ANIMV nr. 590134/28.11.2018, cât şi la analiza formală efectuată la nivelul CNATDCU în raport de conţinutul concret al actelor emise de această autoritate publică, având consecinţa nelegalităţii Deciziei CNATDCU nr. 16876/15.03.2019. Ca atare, concluzia instanţei a fost aceea că, din moment ce aceste două categorii de operaţiuni administrative provenind de la pârâta ANIMV şi pârâtul CNATDCU sunt viciate legal, Ordinul MEN nr. 4458/11.07.2019 este afectat de nulitate, lipsind baza emiterii sale în condiţii de legalitate.
Înalta Curte apreciază că prima instanţă a analizat în mod detaliat şi judicios dispoziţiile normative incidente pe subiectul analizat, susţinerile părţilor litigante, precum şi întregul probatoriu administrat în cauză, iar concluzia la care a ajuns este corectă.
Analizând sentinţa atacată, prin prisma criticilor de nelegalitate formulate de recurenţi, subsumate motivelor de casare prevăzute de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 5, 6 şi 8 C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:
5.2. Motivul prevăzut în art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.: ("când, prin hotărârea dată, instanţa a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancţiunea nulităţii"),
Motivul de casare în discuţie are în vedere neregularităţi procedurale, precum şi nerespectarea unor principii fundamentale care guvernează desfăşurarea procesului, în speţă, principiul dreptului la apărare şi principiul dreptului la un proces echitabil.
Recurentul Ministerul Educaţiei invocă încălcarea dreptului său la apărare de către prima instanţă, neregularitate care antrenează nulitatea hotărârii judecătoreşti contestate, conform prevederilor art. 174 C. proc. civ.
În concret, partea arată că a formulat note scrise prin intermediul cărora şi-a exprimat poziţia procesuală, însă instanţa de fond nu le-a nominalizat şi nici nu le-a analizat în cuprinsul sentinţei.
Înalta Curte apreciază că motivul de casare analizat este nefondat.
Într-adevăr, la termenul de judecată din data de 01.04.2021, recurentul a depus la dosar documentaţia care a stat la baza emiterii ordinului contestat în cauză, precum şi note scrise. Însă, contrar susţinerilor acestuia, prima instanţă le-a analizat şi s-a pronunţat motivat asupra acestora.
5.3. Motivul prevăzut în art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ.: ("când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei")
Recurentul Serviciul Român de Informaţii - Academia Naţională de Informaţii "Mihai Viteazul" menţionează că sentinţa atacată este, pe de o parte, sumar motivată, iar, pe de altă parte, cuprinde considerente contradictorii.
Înalta Curte apreciază că motivul de casare analizat este nefondat.
Potrivit prevederile art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., în considerentele hotărârii "se vor arăta obiectul cererii şi susţinerile pe scurt ale părţilor, expunerea situaţiei de fapt reţinută de instanţă pe baza probelor administrate, motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază soluţia, arătându-se atât motivele pentru care s-au admis, cât şi cele pentru care s-au înlăturat cererile părţilor."
Ipotezele legale în care se poate reţine nemotivarea unei hotărâri judecătoreşti, conform motivului de casare analizat, sunt: existenţa unei contrarietăţi între considerentele hotărârii, contrarietatea evidentă între dispozitiv şi considerente, omisiunea motivării soluţiei din dispozitiv, precum şi prezentarea în exclusivitate a unor motive străine de natura pricinii.
În urma verificării conţinutului hotărârii recurate, instanţa de control judiciar apreciază că niciuna dintre ipotezele legale subsumate motivului de casare analizat nu se regăsesc în cauza de faţă. Prima instanţă a expus în mod clar şi logic argumentele care au fundamentat soluţia adoptată, sentinţa nu cuprinde considerente contradictorii, nu există contradicţii între considerentele reţinute în aceasta şi soluţia pronunţată care să conducă la concluzia că nu se poate analiza raţionamentul logico-juridic în baza căruia a fost pronunţată. Sumarizând, se poate afirma faptul că hotărârea judecătorească analizată răspunde cerinţelor impuse de prevederile art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., în contextul în care, în cuprinsul acesteia se regăsesc prezentate situaţia de fapt dedusă judecăţii, motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază soluţia, precum şi arătarea argumentelor pentru care s-au admis, cât şi cele pentru care s-au respins cererile părţilor.
În fine, trebuie menţionat şi faptul că o parte dintre criticile de nelegalitate prezentate de recurent în dezvoltarea acestui motiv de casare se subsumează, în realitate, motivului de recurs nominalizat de prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., urmând a fi analizate de instanţa de control judiciar în cadrul acestuia din urmă.
5.4. Motivul de recurs prevăzut de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.: ("când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material")
Cu titlu prealabil, Înalta Curte, având în vedere similitudinea criticilor de nelegalitate invocate de recurenţi în dezvoltarea acestui motiv de casare, va proceda la prezentarea şi la analizarea acestora în mod grupat.
5.4.1. Prima critică de nelegalitate formulată de recurenţi vizează concluzia greşită a instanţei de fond în privinţa încălcării dreptului la apărare al intimatului A..
În concret, recurenţii susţin faptul că intimatul a fost informat la data de 13.11.2018 de către Academia Naţională de Informaţii "Mihai Viteazul" de depunerea sesizării privind existenţa unei situaţii de plagiat, iar acesta a fost invitat să formuleze o poziţie cu privire la faptele imputate până la data de 20.11.2018. Intimatul nu a comunicat niciun punct de vedere până la data indicată, motiv pentru care a fost informat din nou la data de 28.11.2018 asupra faptului că urmează să fie analizată în acea zi sesizarea care îl priveşte şi are posibilitatea de a prezenta punctul său de vedere. În atare condiţii, în raport de poziţia pe care a înţeles să o adopte, intimatul nu poate invoca cu temei încălcarea dreptului său la apărare.
Înalta Curte apreciază că este nefondată critica de nelegalitate analizată.
OMENCS nr. 3482/2006 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare al Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (în vigoare în perioada de referinţă), în Anexa nr. 2, prevede, la art. 11, faptul că:
"MENCŞ transmite sesizarea în formă anonimizată către instituţia de învăţământ superior sau, după caz, Academia Română şi solicită un punct de vedere cu valoare consultativă, care trebuie formulat şi transmis în termen de 30 de zile de la înregistrarea sesizării.".
În plus, art. 13 din aceeaşi reglementare menţionează faptul că:
"IOSUD informează oficial titularul diplomei de doctor despre existenţa unei sesizări privind teza de doctorat elaborată de acesta.".
Totodată, la art. 14 se arată că:
"(1) În termen de 30 de zile de la data înregistrării sesizării, IOSUD transmite către CNATDCU, prin adresă înregistrată oficial la MENCŞ, punctul de vedere cu privire la soluţionarea sesizării. (2) Punctul de vedere al IOSUD va cuprinde următoarele: a) propunerea de menţinere/retragere a titlului de doctor, semnată de rector sau, după caz, de preşedintele Academiei Române; b) documentele şi reglementările interne, în vigoare la data înmatriculării la doctorat a autorului tezei de doctorat şi aplicabile la data susţinerii publice, care au fundamentat această propunere, în principal hotărârea Comisiei de etică universitară, avizată juridic; c) o informare asupra altor măsuri interne stabilite în cazul în care s-a constatat încălcarea eticii universitare. ...".
Din analiza dispoziţiilor normative anterior citate, rezultă faptul că prima informare a titularului diplomei de doctor despre existenţa unei sesizări privind teza de doctorat elaborată de acesta se efectuează de către IOSUD (instituţia care a organizat programul de doctorat, în cauza de faţă fiind vorba despre Academia Naţională de Informaţii Mihai Viteazul).
Prin adresa nr. x/09.11.2018 emisă de Academia Naţională de Informaţii Mihai Viteazul către dl. A., transmisă prin poştă şi recepţionată la 13.11.2018, i s-a indicat intimantului faptul că i-a fost reproşată plagierea tezei de doctorat, context în care a fost invitat să formuleze o poziţie cu privire la faptele imputate până la data de 20.11.2018.
Înalta Curte apreciază că este corectă observaţia primei instanţe în sensul că din conţinutul informării emise de IOSUD nu rezultă că i s-ar fi indicat intimatului - titular al tezei de doctorat - în ce constă acea suspiciune de plagiat, lipsind orice indiciu sau informaţie vizând ceea ce fundamenta în concret suspiciunea respectivă de plagiat.
În acelaşi sens, prin adresa nr. x/22.11.2018, IOSUD i-a indicat intimatului A. că în urma analizei tehnice a tezei de doctorat s-a constatat existenţa unor situaţii de similitudine, iar acesta a fost invitat să formuleze un punct de vedere până la data de 28.11.2018; adresa menţionată a fost transmisă prin poştă, rezultând a fi fost recepţionată de parte la data de 28.11.2018, când sesizarea a fost analizată de autoritatea competentă.
În raport de conţinutul informărilor, în mod justificat instanţa de fond a raţionat în sensul că IOSUD şi-a îndeplinit doar formal obligaţia de informare a titularului tezei de doctorat analizate cu privire la suspiciunea de plagiat ce a fost formulată. În condiţiile în care partea nu a cunoscut datele din cuprinsul sesizării nu a putut fi în măsură să prezinte apărări pertinente cu privire la aspectele referitoare la plagiat. În mod indiscutabil, o astfel de modalitate de îndeplinire a obligaţiei de informare a fost în măsură să lezeze dreptul la apărare al titularului tezei de doctorat analizate, întrucât acesta nu a fost în măsură să prezinte un punct de vedere argumentat pe aspectele ce îi erau imputate înainte de deliberarea Comisiei de etică universitară şi adoptarea de către această Comisie a Hotărârii nr. 589972/16.11.2018.
5.4.2. A doua critică de nelegalitate formulată de recurenţi vizează concluzia greşită a instanţei de fond în privinţa analizei formale efectuate de CNATDCU, cu consecinţa reţinerii nelegalităţii Hotărârii CNATDCU nr. 16876/15.03.2019
Prima instanţă a concluzionat în sensul că CNATDCU nu a realizat în mod direct o verificare asupra tezei de doctorat litigioase, ci o verificare mediată, din moment ce nu se identifică niciun raport de verificare întocmit la nivelul CNATDCU sau dispus de acesta, ci doar analize asupra raportului de verificare efectuat în cadrul Academiei Naţionale de Informaţii "Mihai Viteazul".
De asemenea, instanţa a apreciat că CNATDCU trebuia să manifeste o diligenţă mai accentuată, spre a se asigura că titularul sesizării nr. 2545/17.10.2018 este diferit de entitatea de la care emană raportul de analiză pe baza căruia se fundamentează în mod esenţial concluziile deciziei litigioase nr. 16876/2019, câtă vreme probele administrate nu indică o informare legală a titularului tezei de doctorat cu privire la sesizarea formulată împotriva sa.
Înalta Curte apreciază că este nefondată critica de nelegalitate analizată.
OMENCS nr. 3482/2006 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare al Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare, în Anexa nr. 2, Capitolul IV intitulat "Analiza sesizării la nivelul CNATDCU", prevede, la art. 17 alin. (1) şi (2), faptul că:
"(1) Din data constituirii comisiei de lucru, membrii acesteia analizează independent sesizarea şi documentele încărcate pe platforma naţională şi formulează un punct de vedere scris cu privire la sesizare, apoi convin în cadrul unei reuniuni de lucru, care poate fi organizată şi electronic, asupra unui raport comun.
(2) Raportul va cuprinde şi o propunere motivată de menţinere sau, după caz, de retragere a titlului de doctor."
Contrar susţinerilor recurenţilor, este pertinentă observaţia făcută de instanţa de fond în sensul că procesele-verbale din data de 08.02.2019 întocmite la nivelul Comisiei de analiză de către cei doi membri ai acesteia nu conţin vreo argumentare mai amplă asupra existenţei plagiatului imputat tezei de doctorat elaborate de intimat, ci motivarea extrem de succintă implică trimiteri la raportul comisiei de analiză nr. 589972/16.11.2018 şi hotărârea Comisiei de etică universitară nr. 590134/28.11.2018, deci operaţiuni realizate la nivelul Academiei Naţionale de Informaţii Mihai Viteazul. . Un raport de analiză aparent mai detaliat a fost întocmit de către al treilea membru al Comisiei CNATDCU, prof. univ. dr. B., care a formulat constatări pe baza raportului de verificare a tezei de doctorat.
5.4.2. A treia critică de nelegalitate formulată de recurenţi vizează nesancţionarea intimatului de către prima instanţă pentru nerespectarea termenului de contestare a Hotărârii CNATDCU nr. 16876/15.03.2019
Înalta Curte reţine faptul că hotărârea anterior nominalizată a fost comunicată intimatului prin adresa nr. x/18.03.2019, recepţionată la 21.03.2019 .
Nici decizia CNATDCU nr. 16876/15.03.2019 şi nici adresa de comunicare nr. x/18.03.2019 emisă de CNATDCU nu indică dreptul şi obligaţia persoanei interesate de contestare a respectivei decizii, ci doar indică rezoluţia de retragere a titlului de doctor conferit intimatului. Nominalizarea în preambulul acestei decizii a OMENCS nr. 3482/2006 nu este suficientă pentru a complini lipsa menţiunii aflate în discuţie.
Cu alte cuvinte, recurenţii nu pot invoca propria culpă pentru a susţine cu temei faptul că intimatul nu a contestat decizia CNATDCU nr. 16876/15.03.2019 în termenul de 10 zile prevăzut de art. 24 din Anexa nr. 2 la OMENCS nr. 3482/2006.
5.4.3. Faţă de cele ce preced, instanţa de control judiciar apreciază că nu este fondat motivul de casare reglementat de prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.
6. Temeiul legal al soluţiei instanţei de recurs
Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 20 şi art. 28 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, raportat la art. 496 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursurile, ca nefondate.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursurile declarate de Serviciul Român de Informaţii - Academia Naţională de Informaţii Mihai Viteazul şi de Ministerul Educaţiei împotriva sentinţei civile nr. 605 din data de 28 martie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondate.
Definitivă.
Soluţia va fi pusă la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.
Pronunţată astăzi, 10 aprilie 2024.