Şedinţa publică din data de 20 iunie 2024
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Cadrul procesual
Prin sentinţa civilă nr. 394 pronunţată la data de 17 martie 2022 în dosarul nr. x/2021, Judecătoria Roşiori de Vede a respins, ca neîntemeiată, plângerea contravenţională formulată de petenţii A. şi B., împotriva proceselor-verbale de contravenţie nr. x/17.05.2021 şi nr. x/17.05.2021, în contradictoriu cu intimata SECŢIA REGIONALĂ DE POLIŢIA TRANSPORTURI BUCUREŞTI; a respins cererea petenţilor privind obligarea intimatei la plata daunelor morale; a luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Împotriva sentinţei civile mai sus-menţionate au declarat apel, în termen legal, petenţii B. ŞI A., care au invocat netemeinicia hotărârii apelate.
Prin decizia civilă nr. 599/28.11.2022 pronunţată de Tribunalul Teleorman, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale şi contencios administrativ Fiscal în dosarul nr. x/2021, astfel cum a fost îndreptată prin încheierea pronunţată în şedinţa camerei de consiliu din 29.12.2022, s-a admis apelul declarat de apelanţii - petenţi A., B., împotriva sentinţei civile nr. 394 pronunţată de Judecătoria Roşiori de Vede la data de 17.03.2021 în dosarul numărul x/2021, în contradictoriu cu intimatul secţia Regională de Politia Transporturi Bucureşti; a fost schimbată, în parte, sentinţa civilă apelată, şi rejudecând, s-a admis, în parte, plângerea contravenţională, în sensul că s-a înlocuit sancţiunea amenzii aplicată petenţilor cu sancţiunea avertismentului.
Împotriva deciziei civile nr. 599/28.11.2022 au formulat recurs reclamanţii A. şi B., arătând că este neconstituţională, nelegală, dată cu încălcarea normelor de drept material şi procesual, contrară deciziei CCR nr. 50/15.02.2022; instanţa de apel a avut la dispoziţie 4 sentinţe civile prin care procesele-verbale de contravenţie şi amenzile au fost anulate în baza deciziei CCR nr. 50/2022; solicită, în mod expres, ca instanţa de recurs să admită probele cu expertize medicale solicitate în fond şi recurs; să oblige Preşedintele României şi Guvernul să răspundă la punctele arătate în cererea de recurs.
Prin decizia civilă nr. 2456 din data de 02 noiembrie 2023, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a-VIII-a contencios administrativ şi fiscal a dispus următoarele: Respinge cererea recurentului-petent având ca obiect sesizarea Curţii Constituţionale a României, ca inadmisibilă. Cu recurs în termen de 48 ore de la pronunţare în privinţa cererii recurentului privind sesizarea Curţii Constituţionale a României.
Admite excepţia inadmisibilităţii recursului.
Respinge recursul formulat de recurenţii - reclamanţi A., cu domiciliul în judeţul Dolj şi B., cu domiciliul în judeţul Dolj, împotriva deciziei civile nr. 599/28.11.2022 pronunţată de Tribunalul Teleorman, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale şi contencios administrativ Fiscal în dosarul nr. x/2021, în contradictoriu cu intimata - pârâtă SECŢIA REGIONALĂ DE POLIŢIA TRANSPORTURI BUCUREŞTI, cu sediul în sector 1, Bucureşti, Calea x - 4, ca inadmisibil.
2. Cererea de recurs
Împotriva deciziei civile nr. 2456 din data de 02 noiembrie 2023, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a-VIII-a contencios administrativ şi fiscal au formulat recurs A. şi B., întemeiat pe motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 1, 4, 5, 6, 7 şi 8, art. 483 alin. (3) şi (4), art. 509 alin. (1) pct. 1, 8 şi 11, art. 513 alin. (4), art. 457 coroborate cu art. 3 şi urm., art. 9, art. 12 şi art. 187 din C. proc. civ. şi art. 1, art. 6, art. 13 -14 şi art. 17-18 din CEDO, arătând că instanţa a încălcat Decizia Curţii Constituţionale nr. 50/15.02.2022 prin care s-a declarat neconstituţională O.U.G. nr. 192/2020 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 55/2020.
Recurenţii expun pe larg motivele pentru care solicită casarea deciziei atacate şi acordarea de daune materiale în cuantum de 4000 RON.
3. Apărările intimatei
Intimatul-pârât Inspectoratul General al Poliţiei Române, secţia Regională de Poliţie Transporturi Bucureşti, a formulat întâmpinare, prin care a invocat, excepţia tardivităţii introducerii recursului, în raport de art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47 din 1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale şi excepţia inadmisibilităţii recursului pentru neîncadrarea în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ.
Recurenţii au formulat răspuns la întâmpinare prin care au reluat apărările invocate în cererea de recurs.
4. Alte aspecte
În urma solicitării de lămuriri cu privire la limitele învestirii Înaltei Curţi, prin cererea de recurs, solicitate în procedura regularizării, recurenţii au depus precizări prin care au arătat că înţeleg să declare recurs împotriva deciziei civile nr. 2456 pronunţată la 2 noiembrie 2023 de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
II. Soluţia instanţei de recurs
În temeiul art. 248 C. proc. civ., analizând cu prioritate excepţia tardivităţii recursului exercitat împotriva soluţiei de respingere a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale Înalta Curte constată următoarele:
Referitor la excepţia tardivităţii recursului exercitat împotriva soluţiei de respingere a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale, invocată de intimată, Înalta Curte o va respinge, ca neîntemeiată, reţinând că cererea de recurs formulată împotriva deciziei civile nr. 2456 pronunţată în data de 02 noiembrie 2023 a fost transmisă Curţii de Apel Bucureşti, prin e-mail, în data de 6 noiembrie 2023, ora 4:41 p.m, în interiorul termenului de 48 de ore prevăzut de art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47 din 1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale.
În ce priveşte recursul exercitat împotriva soluţiei de respingere a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale, Înalta Curte constată că obiectul cererii de chemare în judecată a vizat procesele-verbale de contravenţie seria x nr. x/17.05.2021 şi nr. x/17.05.2021 emise de intimata secţia Regională de Poliţie Transporturi Bucureşti prin care petenţii A. şi B. au fost sancţionaţi contravenţional cu amendă în cuantum de 1.000 RON şi respectiv 500 RON, pentru fapta prevăzută de art. 65 lit. h) şi sancţionată de art. 66 lit. a) din Legea 55/2020, reţinându-se în sarcina acestora că, în data de 17.05.2021, au fost depistaţi în trenul IR 1691, pe raza staţiei C.F. Rădoieşti, fără a purta masca de protecţie, nerespectând măsurile impuse pentru prevenirea şi răspândirea virusului Covid 19.
Potrivit art. 68 alin. (1) din Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19 "Contravenţiilor prevăzute de prezenta lege le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare."
Căile de atac împotriva hotărârilor prin care s-au soluţionat plângerile contravenţionale sunt reglementate de dispoziţiile art. 34 alin. (2) din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, potrivit cărora "(2) Dacă prin lege nu se prevede altfel, hotărârea prin care s-a soluţionat plângerea poate fi atacată numai cu apel."
Recurenţii au exercitat calea de atac a recursului împotriva deciziei civile nr. 2456 pronunţată în data de 02 noiembrie 2023 prin care a fost soluţionată cererea de recurs împotriva deciziei civile nr. 599/28.11.2022 pronunţată de Tribunalul Teleorman, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale şi contencios administrativ Fiscal, în soluţionarea căii de atac a apelului formulat de aceştia.
Înalta Curte reaminteşte că prin C. proc. civ. sunt reglementate hotărârile susceptibile de a fi supuse examinării, căile de atac care pot fi exercitate împotriva acestora, termenele de declarare şi motivele pentru care se poate cere reformarea hotărârilor.
Aşadar, căile de atac fac parte din mijloacele procesuale care apără părţile în proces. Obiectul căilor de atac este format din hotărârea judecătorească dată de către instanţă şi trebuie să se respecte principiul legalităţii căii de atac.
Legalitatea căilor de atac presupune faptul că o hotărâre judecătorească nu poate fi supusă decât căilor de atac prevăzute de lege, astfel că nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obţine reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătoreşti.
Recunoaşterea unei căi de atac în alte situaţii decât cele prevăzute de legea procesuală ori extinderea competenţei atribuite prin lege, constituie o încălcare a principiului legalităţii căilor de atac, prevăzut de art. 457 alin. (1) din C. proc. civ., potrivit căruia "(1) Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta, indiferent de menţiunile din dispozitivul ei".
Dispoziţiile art. 457 alin. (1) din C. proc. civ., instituie o regulă cu valoare de principiu constituţional care decurge din prevederile art. 126 şi 129 din Constituţie, potrivit cărora competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege, iar împotriva hotărârilor judecătoreşti, părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condiţiile legii. Principiul legalităţii căii de atac nu face altceva decât să stabilească expres că legea este cea care recunoaşte sau nu dreptul la exercitarea unei căi de atac, iar nu judecătorul sau părţile dintr-un proces (Decizia Curţii Constituţionale nr. 41/2017, parg. 13).
Inadmisibilitatea reprezintă o sancţiune procedurală care intervine atunci când părţile implicate în proces efectuează un act pe care legea nu îl prevede sau îl exclude, precum şi în situaţia când se încearcă exercitarea unui drept epuizat pe o altă cale procesuală.
În cauză, Înalta Curte reţine că recursul împotriva deciziei civile nr. 2456 pronunţate la 2 noiembrie 2023 de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a fost exercitat cu încălcarea art. 483 alin. (2) C. proc. civ., potrivit căruia "...nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanţele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanţă sunt supuse numai apelului." şi cu încălcarea principiului legalităţii căilor de atac reglementat de art. 457 C. proc. civ., motiv pentru care constată că este inadmisibil.
Prin urmare, prin hotărârea dată, Curtea de Apel Bucureşti a reţinut în mod corect inadmisibilitatea cererii, având ca obiect sesizarea Curţii Constituţionale a României cu excepţia de neconstituţionalitate a Legii nr. 55/2020, dat fiind faptul inexistenţei cadrului procesual pentru formularea unei astfel de cereri.
În ce priveşte excepţia inadmisibilităţii recursului declarat împotriva soluţiei de respingere a recursului ca inadmisibil, invocată din oficiu, aceasta urmează a fi analizată sub aspectul admisibilităţii căii de atac a recursului în cauzele având ca obiect plângeri contravenţionale.
Aşa cum s-a arătat mai sus, reclamanţii au formulat plângere contravenţională împotriva proceselor-verbale de contravenţie seria x nr. x/17.05.2021 şi nr. x/17.05.2021 emise de intimata secţia Regională de Poliţie Transporturi Bucureşti prin au fost sancţionaţi contravenţional cu amendă pentru fapta prevăzută de art. 65 lit. h) şi sancţionată de art. 66 lit. a) din Legea 55/2020.
Potrivit dispoziţiilor art. 34 alin. (2) din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, hotărârea prin care s-a soluţionat plângerea contravenţională poate fi atacată numai cu apel.
Întrucât recurenţii au exercitat calea de atac a recursului împotriva deciziei civile nr. 2456 pronunţată în data de 02 noiembrie 2023 prin care a fost soluţionată cererea de recurs împotriva deciziei civile nr. 599/28.11.2022 pronunţată de Tribunalul Teleorman, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale şi contencios administrativ Fiscal, în soluţionarea căii de atac a apelului formulat de aceştia Înalta Curte constată că recursul este inadmisibil, în raport de dispoziţiile art. 34 alin. (2) din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor.
2.2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge excepţia tardivităţii recursului declarat de recurenţii-contestatori B. şi A., împotriva deciziei civile nr. 2456 pronunţate la 2 noiembrie 2023 de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal cu referire la cererea de sesizare a Curţii Constituţionale, va respinge recursul formulat de recurenţii-contestatori, împotriva deciziei civile nr. 2456 pronunţate la 2 noiembrie 2023 de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, cu referire la cererea de sesizare a Curţii Constituţionale, ca nefondat, va admite excepţia inadmisibilităţii recursului, invocată din oficiu şi va respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurenţii-contestatori B. şi A., împotriva deciziei civile nr. 2456 pronunţate la 2 noiembrie 2023 de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a-VIII-a contencios administrativ şi fiscal cu privire la soluţionarea excepţiei inadmisibilităţii recursului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge excepţia tardivităţii recursului declarat de recurenţii-contestatori B. şi A., împotriva deciziei civile nr. 2456 pronunţate la 2 noiembrie 2023 de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal cu referire la cererea de sesizare a Curţii Constituţionale.
Respinge recursul formulat de recurenţii-contestatori B. şi A., împotriva deciziei civile nr. 2456 pronunţate la 2 noiembrie 2023 de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, cu referire la cererea de sesizare a Curţii Constituţionale, ca nefondat.
Admite excepţia inadmisibilităţii recursului, invocată din oficiu.
Respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurenţii-contestatori B. şi A., împotriva deciziei civile nr. 2456 pronunţate la 2 noiembrie 2023 de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a-VIII-a contencios administrativ şi fiscal cu privire la soluţionarea excepţiei inadmisibilităţii recursului.
Definitivă.
Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 20 iunie 2024.