Şedinţa publică din data de 20 iunie 2024
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Cadrul procesual
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Oradea, la data 17.11.2022, sub nr. x/2022, reclamantul Liceul A. din Oradea, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Educaţiei, a solicitat anularea Ordinului nr. 5379/2022, pentru aprobarea criteriilor generale de acordare a burselor elevilor din învăţământul preuniversitar, emis de către pârât;
2. Soluţia instanţei de fond
Prin sentinţa nr. 80/CA/din data de 28.03.2023, Curtea de Apel Oradea a respins, ca neîntemeiată, cererea de chemare în judecată formulată de reclamant.
3. Cererea de recurs
Împotriva sentinţei de fond a declarat recurs reclamantul Liceul A. din Oradea prin care solicită casarea în tot a sentinţei recurate, motivele fiind încadrate în cele prevăzute de art. 488 alin. (6) şi (8) noul C. proc. civ., recurentul invocând interpretarea greşită a art. 82 alin. (1), a art. 104 şi a art. 105 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 1/2011 - legea educaţiei naţionale.
În motivarea recursului, recurenta-reclamantă arată că, prin Ordinul nr. MEC 5647/14.11.2006, unitatea de învăţământ Liceul A. din Oradea a fost acreditată ca fiind persoană juridică de drept privat şi interes public, parte a sistemului naţional de învăţământ care beneficiază de toate drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege.
Apreciază recurenta-reclamantă că instanţa de fond a interpretat greşit art. 82 alin. (1) din Legea nr. 1/2011 - Legea educaţiei naţionale prin raportare la art. 105 alin. (1) şi (2) din aceeaşi lege considerând că sursa de finanţare complementară din care se acordă bursele pentru elevi ar fi exclusiv pentru învăţământul preuniversitar de stat cu excluderea celui privat, chiar dacă este declarat de interes public.
Consideră că normele legale care reglementează acordarea burselor şcolare au fost interpretate greşit creând situaţii discriminatorii între elevii din învăţământul de stat şi cel privat.
Arată că, în România învăţământul este serviciu de interes public şi se desfăşoară, în condiţiile Legii nr. 1/2011, în limba română, precum şi în limbile minorităţilor naţionale şi în limbi de circulaţie internaţională, sub autoritatea statului (art. 1 din Legea nr. 1/2011).
În legătură cu asigurarea finanţării pentru realizarea serviciilor de învăţământ preuniversitar, competenţele sunt partajate între stat şi autorităţile administraţiei publice locale sau judeţene, după caz, iar alocarea acestor resurse financiare se face pe baza costului standard per elev/preşcolar aprobat prin hotărâre a Guvernului, precum şi prin finanţarea complementară. Din finanţarea complementară se asigură, printre altele, şi cheltuielile cu bursele elevilor.
Recurenta-reclamantă susţine că art. 105 alin. (2) din Legea nr. 1/2011 nu face o distincţie între unităţile de învăţământ private sau de stat, acesta nefăcând o trimitere expresă la unităţile de învăţământ de stat. Trimiterea este către unităţile administrative teritoriale de care aparţin unităţile de învăţământ preuniversitar cu referire la acele cheltuieli care sunt asociate procesului de învăţământ de stat care reprezintă cadrul general al cheltuielilor pentru care există finanţarea complementară.
Prin intermediul cererii de recurs, recurenta-reclamantă a formulat o cerere de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 82 alin. (1), ale art. 104 şi art. 105 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 1/2011 - Legea educaţiei naţionale, prin raportare la art. 32, art. 49 alin. (2) şi art. 53 din Constituţia României, pentru care s-a format dosarul asociat nr. x/2022
4. Apărările intimatei
Intimatul-pârât a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepţia nulităţii recursului solicitând, în principal, respingerea recursului ca fiind nul iar pe fondul acestuia respingerea recursului ca nefondat.
În motivare, intimatul-pârât învederează faptul că recurentul-reclamant nu aduce critici asupra hotărârii atacate, cererea de recurs necuprinzând motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor ci, în fapt, invocă o excepţie de neconstituţionalitate, cerere ce a fost formulată şi în dosarul cu nr. x/2022 având ca obiect suspendarea ordinului atacat, respinsă de către instanţă ca inadmisibilă.
II. Soluţia instanţei de recurs
Analizând actele şi lucrările dosarului, sentinţa recurată în raport cu motivele de casare invocate, Înalta Curte constată că recursul este nefondat.
2.1. Argumentele de fapt şi de drept relevante.
Prealabil, este de precizat că excepţia nulităţii recursului a fost soluţionată în şedinţa din data de 20 iunie 2024, aceasta fiind respinsă, aşa cum rezultă din preambulul prezentei decizii.
Înalta Curte reţine că recurenta-reclamantă a formulat o cerere de anulare a actului administrativ normativ prin care a invocat nelegalitatea Ordinului nr. 5379/2022 pentru aprobarea criteriilor generale de acordare a burselor elevilor din învăţământul preuniversitar, emis de pârâtul Ministerul Educaţiei, sub aspectul că acesta prevede acordarea burselor de merit, a burselor de studiu, respectiv a burselor de ajutor social, doar elevilor din cadrul învăţământului preuniversitar de stat, nu şi celor din învăţământul particular, prin încălcarea dispoziţiilor Legii nr. 1/2011, ale Constituţiei şi ale jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului.
Instanţa de fond a respins cererea reclamantului Liceul A. din Oradea reţinând, în esenţă, că Ordinul contestat a fost întocmit şi emis în conformitate cu Legea nr. 1/2011, în temeiul art. 82 din lege.
Din aceste prevederi legale, rezultă că legiuitorul a prevăzut expres că elevii de la învăţământul preuniversitar de stat beneficiază lunar de burse de performanţă, de burse de merit, de burse de studiu şi de burse de ajutor social, iar pe de altă parte, la alin. (1)3al articolului citat, se reglementează o normă juridică dispozitivă permisivă în sensul că "pot să beneficieze" de bursa de performanţă şi elevii de la învăţământul preuniversitar particular.
Instanţa de fond arată că, în situaţia anulării Ordinului nr. 5379/07.09.2022, acest fapt nu ar avea ca şi efect acordarea burselor de merit, de studiu sau/şi de ajutor social, elevilor din învăţământul preuniversitar particular, în condiţiile în care această situaţie juridică este reglementată şi de art. 82 din Legea nr. 1/2011 iar ordinul contestat este un act normativ emis cu respectarea şi în executarea legii.
Nu a fost reţinută nici existenţa vreunei discriminări între elevii ce urmează învăţământul preuniversitar particular faţă de cei de la învăţământul de stat, în condiţiile în care, în vederea acordării burselor, instituţia reclamantă nu este limitată la dispoziţiile ordinului atacat, apreciind că, în sistemul particular, acordarea de burse se face prin hotărâri ale consiliilor de administraţie al fondatorilor acestor entităţi şi nu din fonduri alocate de la bugetul de stat sau local.
Elevii acestor unităţi nu primesc burse din bugetul de stat sau local, cu excepţia burselor de performanţă, conform alin. (1)^3, iar legea nu restricţionează dreptul instituţiilor de învăţământ preuniversitar particular să acorde burse elevilor.
Sub aspectul finanţării, instanţa de fond a reţinut că finanţarea de bază, conform art. 104 alin. (2) din Legea nr. 1/2011, se asigură din bugetul de stat şi are legătură cu cheltuielile instituţiei de învăţământ, fără a include şi bursele elevilor, acestea din urmă fiind finanţate dintr-o categorie diferită de finanţare, conform art. 105 din Legea nr. 1/2011, respectiv din categoria de finanţare complementară.
Recurenta-reclamantă precizează, în cuprinsul recursului, că invocă motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (6) şi (8) C. proc. civ.
Referitor la motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., Înalta Curte constată că a fost invocat în mod formal, recurenta nedezvoltând motivele pentru care apreciază că este incident acest motiv de reformare a hotărârii instanţei de fond.
Potrivit dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., casarea se poate cere atunci când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei.
Viciile motivării unei hotărâri pot fi încadrate în trei categorii: lipsa motivării, motivarea inexactă şi motivarea insuficientă, casarea intervenind, de regulă, în cazul în care există contradicţie între considerente şi dispozitiv, când hotărârea cuprinde considerente contradictorii, precum şi în cazul în care lipseşte motivarea soluţiei din dispozitiv sau în cazul în care motivarea este superficială sau cuprinde numai considerente străine de natura cauzei.
Motivarea trebuie să fie clară, precisă şi necontradictorie, aceste cerinţe înlăturând arbitrariul şi făcând posibil controlul judiciar, precum şi exercitarea căilor de atac de retractare.
Raportat la aceste considerente teoretice, Înalta Curte reţine că analiza instanţei de fond este coerentă, fiind expuse cu acurateţe juridică considerentele în raport de care a apreciat că cererea privind anularea ordinului nr. 5379/07.09.2022 nu este întemeiată.
În ce priveşte criticile subsumate motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte constată că sunt nefondate, pentru următoarele considerente:
Recurenta-reclamantă invocă interpretarea greşită a dispoziţiilor art. 82 alin. (1), ale art. 104 şi ale art. 105 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 1/2011 - legea educaţiei naţionale.
Apreciază că, interpretând greşit dispoziţiile art. 82 alin. (1) din Legea nr. 1/2011 prin raportare la art. 105 alin. (1) şi (2) din aceeaşi lege, instanţa de fond nu a înlăturat o situaţie discriminatorie între elevii din învăţământul de stat şi cel privat.
Înalta Curte reţine că, potrivit menţiunilor din preambulul Ordinului nr. 5379/2022, pentru aprobarea criteriilor generale de acordare a burselor elevilor din învăţământul preuniversitar, acesta a fost emis în temeiul art. 82 alin. (3) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare.
Categoriile de burse la care au dreptul elevii din învăţământul preuniversitar şi categoriile de elevi beneficiari ai acestora sunt reglementate de art. 82 din Legea nr. 1/2011 astfel:
Art. 82 (1) Elevii de la cursurile cu frecvenţă [...]din învăţământul preuniversitar de stat beneficiază lunar de burse [...]de performanţă, de burse de merit, de burse de studiu şi de burse de ajutor social.
(11) Cuantumul minim al bursei de performanţă, al bursei de merit, [...]al bursei de studiu şi al bursei de ajutor social se stabileşte anual prin hotărâre a Guvernului[...].
(12) Bursa de ajutor social se poate cumula cu bursa de performanţă, cu bursa de merit sau cu bursa de studiu.
(13) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), de bursa de performanţă pot să beneficieze şi elevii de la cursurile cu frecvenţă din învăţământul preuniversitar particular.
Analizând Ordinului nr. 5379/2022, pentru aprobarea criteriilor generale de acordare a burselor elevilor din învăţământul preuniversitar, contestat de recurenta-reclamantă pentru nelegalitate, se constată că acesta reia conţinutul normei legale enumerând, la art. 1, aceleaşi categorii de burse şi categorii de elevi beneficiari ai acestora. Art. 1 - (1) Elevii înscrişi la cursurile cu frecvenţă din învăţământul preuniversitar de stat, nivel gimnazial, liceal şi profesional, beneficiază lunar de burse de performanţă, burse de merit, burse de studiu şi burse de ajutor social, denumite în continuare burse.
(2) Elevii înscrişi la cursurile cu frecvenţă din învăţământul preuniversitar de stat, nivel primar, beneficiază de burse de performanţă şi burse de ajutor social.
(3) Prin excepţie de la prevederile alin. (1) şi (2), de bursa de performanţă pot să beneficieze şi elevii de la cursurile cu frecvenţă din învăţământul preuniversitar particular.
Ordinului nr. 5379/2022 este un act normativ de rang infralegal prin care sunt adoptate măsurile care organizează executarea dispoziţiilor Legii nr. 1/2011, referitoare la criteriile generale de acordare a burselor elevilor din învăţământul preuniversitar.
O condiţie a legalităţii actelor normative de rang infralegal este aceea ca reglementările acestora nu se pot abate (prin modificări sau completări) de la cadrul circumscris prin normele cu putere de lege.
În cazul de faţă, Ordinului nr. 5379/2022 pentru aprobarea criteriilor generale de acordare a burselor elevilor din învăţământul preuniversitar nu iese din cadrul circumscris prin normele cu putere de lege, cuprinse la art. 82 din Legea nr. 1/2011, potrivit cărora doar elevii înscrişi la cursurile cu frecvenţă din învăţământul preuniversitar de stat (nivel gimnazial, liceal şi profesional) pot beneficia de burse de merit, de burse de studiu şi de burse de ajutor social. Potrivit aceloraşi norme cu putere de lege, doar de bursele de performanţă, pot să beneficieze şi elevii de la cursurile cu frecvenţă din învăţământul preuniversitar particular.
În ce priveşte situaţia discriminatorie reclamată de recurentă, Înalta Curte reaminteşte că, potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, instanţele judecătoreşti nu au competenţa de a desfiinţa norme juridice instituite prin lege şi de a crea în locul acestora alte norme sau de a le substitui cu norme cuprinse în alte acte normative, întrucât încalcă principiul separaţiei puterilor, consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituţie, şi prevederile art. 61 alin. (1), în conformitate cu care Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a ţării.
Misiunea constituţională a instanţelor judecătoreşti este aceea de a realiza justiţia, potrivit art. 126 alin. (1) din Legea fundamentală, adică de a soluţiona, aplicând legea, litigiile dintre subiectele de drept cu privire la existenţa, întinderea şi exercitarea drepturilor lor subiective. (Decizia nr. 1325 din 4 decembrie 2008, Decizia nr. 818 din 3 iulie 2008, Decizia nr. 838/2009 pronunţate de Curtea Constituţională).
Întrucât ordinul, a cărui anulare se solicită, preia ad litteram dispoziţiile art. 82 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, în mod corect instanţa de fond a constatat că, în ipoteza anulării ordinului, finalitatea urmărită de recurenta-reclamantă nu se poate produce, dat fiind faptul că dispoziţiile art. 82 rămân vigoare.
Recurenta-reclamantă critică hotărârea instanţei de fond şi în ce priveşte interpretarea şi aplicarea art. 105 alin. (2) din Legea nr. 1/2011, susţinând că acesta nu face o distincţie între unităţile de învăţământ private sau de stat, nefăcând o trimitere expresă la unităţile de învăţământ de stat.
În acord cu cele reţinute de instanţa de fond, Înalta Curte apreciază că dispoziţiile art. 105 alin. (2) lit. d) din Legea nr. 1/2011 se interpretează prin raportare la art. 82 din aceeaşi lege; acest din urmă articol stabilind, aşa cum s-a arătat mai sus, categoriile de burse şi condiţiile în care elevii înscrişi la cursurile cu frecvenţă din învăţământul preuniversitar pot beneficia de ele. Or, potrivit art. 82 din Legea nr. 1/2011, doar elevii înscrişi la cursurile cu frecvenţă din învăţământul preuniversitar de stat (nivel gimnazial, liceal şi profesional) pot beneficia de burse de merit, de burse de studiu şi de burse de ajutor social cu excepţia burselor de performanţă, de care pot să beneficieze şi elevii de la cursurile cu frecvenţă din învăţământul preuniversitar particular.
2.2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte, constatând că nu este incident niciunul dintre motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 şi pct. 8 C. proc. civ., va respinge recursul declarat de recurentul-reclamant Liceul A. împotriva sentinţei nr. 80/CA/2023 pronunţate la 28 martie 2023 de Curtea de Apel Oradea, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de recurentul-reclamant Liceul A. împotriva sentinţei nr. 80/CA/2023 pronunţate la 28 martie 2023 de Curtea de Apel Oradea, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 20 iunie 2024.