Şedinţa publică din data de 20 iunie 2024
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 26 octombrie 2020 pe rolul Tribunalului Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal, sub nr. x/2020, reclamanţii A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M. şi N., în contradictoriu cu pârâţii Ministrul Justiţiei şi Curtea de Apel Iaşi, au solicitat să se dispună obligarea pârâţilor la modificarea statului de funcţie şi la emiterea deciziei de încadrare în funcţia de grefier arhivar cu studii superioare.
Prin încheierea nr. 699 din 28 octombrie 2020, pronunţată de Tribunalul Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a fost admisă excepţia necompetenţei funcţionale a secţiei şi trimisă acţiunea secţiei civile - litigii de muncă a Tribunalului Suceava, cauza fiind înregistrată pe rolul secţiei I civilă a Tribunalului Suceava la data de 29 octombrie 2020, cu numărul de dosar x/2020
Prin sentinţa civilă nr. 176 din 26 ianuarie 2021, pronunţată în dosarul nr. x/2020 de Tribunalul Suceava, secţia I civilă, a fost admisă excepţia necompetenţei materiale a secţiei şi s-a dispus declinarea cauzei spre judecare Curţii de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Prin sentinţa civilă nr. 935 din 15 iunie 2021, Curtea de Apel de Bucureşti, secţia a IX-a de contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia de necompetenţă materială a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a de contencios administrativ şi fiscal şi a declinat competenta de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal, cauza fiind înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 03 august 2021, sub numărul x/2020**.
Prin sentinţa civilă nr. 679 din data de 19 octombrie 2021, Tribunalul Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal a admis acţiunea având ca obiect "obligaţia de a face" formulată de reclamanţii A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M. şi N., în contradictoriu cu pârâţii Ministrul Justiţiei şi Curtea de Apel Iaşi, a obligat prim pârâtul la emiterea ordinului de modificare a statelor de funcţii şi personal a Curţii de Apel Iaşi ca urmare a valorificării examenului de promovare a reclamanţilor din funcţia de grefier arhivar cu studii medii în funcţia de grefier arhivar cu studii superioare şi a obligat secund pârâtul la emiterea deciziilor de încadrare a reclamanţilor în funcţia de grefier cu studii superioare.
Împotriva acestei sentinţe au declarat recurs pârâţii Curtea de Apel Iaşi şi pârâtul Ministrul Justiţiei, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Prin decizia civilă nr. 336 din data de 04 aprilie 2022, Curtea de Apel Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal a admis recursurile formulate de pârâţii Ministrul Justiţiei şi Curtea de Apel Iaşi, împotriva sentinţei nr. 679 din data de 19 octombrie 2021, pronunţată de Tribunalul Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal, intimaţi fiind reclamanţii A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M. şi N., a casat sentinţa recurată şi a trimis cauza spre rejudecare în vederea constatării ivirii conflictului negativ de competenţă şi înaintării dosarului la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în vederea soluţionării conflictului negativ de competenţă.
Prin decizia civilă nr. 4852 din data de 20 octombrie 2022, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal a stabilit competenţa de soluţionare a cauzei privind reclamanţii D., H., L., C., G., K., B., F., J., N., A., E., I., M., în contradictoriu cu pârâţii Ministrul Justiţiei şi Curtea de Apel Iaşi, în favoarea Curţii de Apel Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal, cauza fiind reînregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 29 noiembrie 2022, sub nr. x/2020***.
2. Hotărârea recurată în cauză
Prin sentinţa civilă nr. 44 din 21 aprilie 2023, Curtea de Apel Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal a dispus următoarele:
- a admis acţiunea reclamanţilor A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M. şi N., în contradictoriu cu pârâtele Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - prin preşedinte şi Curtea de Apel Iaşi;
- a obligat ÎCCJ la emiterea Ordinului pentru aprobarea statelor de funcţii pentru grefierii arhivari/registratori cu studii superioare la instanţele la care funcţionează reclamanţii - din raza Curţii de Apel Iaşi;
- a obligat Curtea de Apel Iaşi să emită pe numele reclamanţilor decizii de reîncadrare pe posturile de grefier arhivar/registrator cu studii superioare ulterior emiterii Ordinului ÎCCJ de modificare a statelor de funcţii;
- a respins, ca nefondate, excepţiile privind lipsa calităţii procesuale pasive a Ministerului Justiţiei şi a autorităţii de lucru judecat invocată de pârâta Curtea de Apel Iaşi.
3. Recursul exercitat în cauză
Împotriva sentinţei civile nr. 44 din 21 aprilie 2023, pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a declarat recurs pârâta Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - prin preşedinte, în temeiul dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea în parte a hotărârii recurate şi, în rejudecare, admiterea excepţiilor invocate şi, pe fond respingerea acţiunii ca neîntemeiată.
Referitor la excepţia inadmisibilităţii, respectiv a tardivităţii formulării cererii de chemare în judecată, recurenta-pârâtă a învederat că nu există o procedură prealabilă realizată în termenul prevăzut de lege care să vizeze un nou refuz de emitere a unui ordin în favoarea reclamanţilor, astfel că cererea este inadmisibilă, pentru lipsa procedurii prealabile, iar faţă de procedura prealabilă anterioară, termenul legal de atacare a răspunsului formulat la plângerea prealabilă este expirat.
După cum recunosc şi reclamanţii în cererea de chemare în judecată, au efectuat o procedură prealabilă, realizată la 17 septembrie 2020, dar nu cu Ministerul Justiţiei, astfel că cererea de chemare în judecată în prezenta cauză apare ca inadmisibilă, deoarece procedura prealabilă a fost tardiv realizată.
În ceea ce priveşte fondul recursului, recurenta-pârâtă a invocat, în esenţă, dispoziţiile art. 3 alin. (2), art. 33, art. 34, art. 38, art. 43 şi art. 44 din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice, precum şi cele ale art. 31 alin. (2) din Legea nr. 153/2017.
A susţinut că încadrarea grefierilor arhivari şi registratori se face potrivit statutului acestei categorii, respectiv potrivit Legii nr. 567/2004, iar reglementarea acestor funcţii ca funcţii cu studii superioare trebuie să fie făcută cu luarea în considerare şi a aspectelor privind stabilirea, în mod corespunzător, a atribuţiilor acestor categorii care să justifice salarizarea pe studii de nivel superior.
Noua lege de salarizare, respectiv Legea-cadru nr. 153/2017 prevede doar posibilitatea salarizării grefîerilor-arhivari pe studii superioare. Acest fapt însă nu echivalează cu încadrarea (numirea) pe o funcţie, aceasta fiind consecinţa îndeplinirii unor condiţii prevăzute de legea statutului.
Ca atare, numai după modificarea şi completarea acestui act normativ în sensul reglementării condiţiei studiilor superioare pentru numirea în funcţiile de grefier arhivar şi registrator, persoanele care ocupă aceste funcţii şi care au absolvit studii superioare pot susţine examenul de promovare în funcţiile de grefier arhivar şi registrator cu studii superioare, urmând a fi încadraţi pe aceste funcţii cu gradul corespunzător vechimii şi salarizaţi în conformitate cu prevederile Legii-cadru nr. 153/2017.
Însă, tot atât de adevărat este faptul că decizia de transformare a posturilor de grefier este în primul rând şi o chestiune de oportunitate. în prealabil emiterii ordinului preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie de aprobare a transformărilor de posturi fiind necesară o analiză de oportunitate a cererilor de transformare. Aceasta deoarece dreptul de apreciere cu privire la încadrarea persoanelor care au absolvit studii superioare juridice aparţine angajatorului, adică preşedintelui curţii de apel, potrivit dispoziţiilor art. 37 din Legea nr. 567/2004, dar şi ordonatorului principal de credite care trebuie, potrivit legii, să aprobe prin ordin al preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, orice modificare intervenită cu privire la statele de funcţii şi de personal pentru curţile de apel.
Din acest motiv, cercetarea tuturor aspectelor referitoare la promovarea grefierilor arhivari, în vederea emiterii ordinului de aprobare a statelor de funcţii, precum şi însăşi operaţiunea de emitere a acestui ordin reprezintă şi chestiuni de oportunitate, asupra cărora apreciază angajatorul şi ordonatorul principal de credite, neputând fi suspuse cenzurii instanţei judecătoreşti.
4. Apărările formulate în cauză
Intimaţii-reclamanţi A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M. şi N. au formulat întâmpinare, prin care au solicitat respingerea recursului, ca nefondat.
Intimata-pârâtă Curtea de Apel Iaşi a formulat întâmpinare, prin care a solicitat să se aprecieze asupra recursului, raportat la prevederile legale incidente şi la înscrisurile aflate la dosarul cauzei.
5. Aspecte procesuale relevante în cauză
Prin punctul de vedere înregistrat la dosarul cauzei la data de 11 iunie 2024, recurenta-pârâtă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - prin preşedinte a învederat că, în raport de emiterea Ordinului nr. 439/12.03.2024, prin care s-a dispus începând cu data de 22 decembrie 2022 modificarea statelor de funcţii şi de personal al unor instanţe din circumscripţia Curţii de Apel Iaşi, pretenţiile formulate în contradictoriu cu aceasta au rămas fără obiect, sens în care se impune admiterea recursului, casarea sentinţei de fond, cu consecinţa respingerii cererii de chemare în judecată formulată în contradictoriu cu acest pârât ca rămasă fără obiect.
II. Soluţia instanţei de recurs
Analizând actele şi lucrările dosarului, precum şi sentinţa recurată, în raport de criticile de nelegalitate invocate şi a dispoziţiilor legale incidente, precum şi a punctului de vedere depus la data de 11 iunie 2024, Înalta Curte constată că recursul declarat de pârâta Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - prin preşedinte este nefondat, pentru următoarele considerente:
Referitor la fondul problemei, Înalta Curte constată criticile recurentei-pârâte privind greşita aplicare de către instanţa de fond a dispoziţiilor legale aplicabile în cauză, ca fiind nefondate.
Potrivit dispoziţiilor art. 135 alin. (1) din Legea nr. 304/2004, statele de funcţii şi de personal pentru curţile de apel, tribunale, tribunale specializate, judecătorii şi parchete se aprobă prin ordin al ministrului justiţiei.
Totodată, în baza art. 31 alin. (2) din Legea nr. 153/2017 "promovarea personalului plătit din fonduri publice pe funcţii, grade sau trepte profesionale se fac potrivit prevederilor din statute sau alte acte normative specifice domeniului de activitate", aprobate prin legi, hotărâri ale Guvernului sau acte administrative ale ordonatorului principal de credite, după caz.
Observă Înalta Curte că baza legală în temeiul căreia a fost organizat examenul promovat de intimaţii-reclamanţi este Legea nr. 153/2017, respectiv Anexa V, cap. II pct. 7, 8 şi 9 prin care s-au introdus funcţiile de grefier-arhivar/grefier registrator treapta I, II şi debutant, cu nivel de studii superioare.
Potrivit art. 3 alin. (1) din H.C.S.M. nr. 181 din 29 martie 2007 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea şi desfăşurarea concursului ori examenului pentru definitivare în funcţie, promovare în grade sau trepte profesionale superioare ori din funcţia de grefier cu studii medii în cea de grefier cu studii superioare, în cadrul aceleiaşi instanţe sau aceluiaşi parchet, precum şi în funcţii de execuţie a personalului auxiliar de specialitate la instanţe şi parchete superioare, promovarea în funcţii de execuţie a personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor în grade sau trepte profesionale superioare, în cadrul aceleiaşi instanţe sau aceluiaşi parchet, se face prin examen.
Conform art. 8 din aceeaşi hotărâre, poate participa la examenul pentru promovarea în grade sau trepte profesionale superioare în cadrul aceleiaşi instanţe ori aceluiaşi parchet personalul auxiliar de specialitate care îndeplineşte următoarele condiţii: a) are vechimea minimă prevăzută de lege pentru gradul sau treapta în care urmează să fie promovat; b) are calificativul "foarte bine" în ultimii 3 ani; c) nu a fost sancţionat disciplinar după acordarea ultimului calificativ.
În vederea executării dispoziţiilor legale anterior indicate, Consiliul Superior al Magistraturii, prin Hotărârea nr. 820/2018, a decis modificarea şi completarea Regulamentului privind organizarea şi desfăşurarea concursului şi examenului pentru definitivare în funcţie, promovare în grade sau trepte profesionale superioare şi din funcţia de grefier cu studii medii în cea de grefier cu studii superioare în cadrul aceleiaşi instanţe sau aceluiaşi parchet, precum şi în funcţii de execuţie a personalului auxiliar de specialitate la instanţe şi parchete superioare, aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 181/2007 cu modificările şi completările ulterioare.
Conform art. 8 indice 1 şi 2 din această hotărâre (prevederi legale introduse prin H.C.S.M. nr. 830/2011, respectiv H.C.S.M. nr. 994/2012) poate participa la examenul pentru promovarea din funcţia de grefier cu studii medii în cea de grefier cu studii superioare, în cadrul aceleiaşi instanţe sau aceluiaşi parchet, personalul auxiliar de specialitate care a absolvit studii superioare juridice, fără a se face distincţie în raport de natura funcţiei îndeplinite, respectiv aceea de grefier, grefier statistician, grefier documentarist ori grefier arhivar. Totodată, se prevede că acest examen se organizează anual, în măsura în care există solicitări în acest sens ale personalului auxiliar de specialitate încadrat care a absolvit studii superioare juridice.
Mai mult, potrivit art. 10 indice 1 alin. (4) din H.C.S.M. nr. 181/2007, astfel cum a fost introdus prin H.C.S.M. nr. 820/11.07.2018, poate participa la examenul pentru promovarea din funcţia de grefier arhivar cu studii medii în cea de grefier arhivar cu studii superioare şi din funcţia de grefier registrator cu studii medii în cea de grefier registrator cu studii superioare, în cadrul aceleiaşi instanţe sau aceluiaşi parchet, personalul auxiliar de specialitate care a absolvit studii superioare juridice, studii superioare de administraţie publică sau studii de licenţă în arhivistică.
Înalta Curte reţine că această condiţie a studiilor medii, prevăzută de art. 38 alin. (1) din Legea nr. 567/2004, este impusă doar la momentul recrutării în funcţia de grefier arhivar şi registrator, iar în prezenta speţă nu este vorba de un concurs de recrutare, ci de un examen de promovare în funcţie conform dispoziţiilor art. 43 din Legea nr. 576/2004 şi art. 81 şi 82 din hotărârea C.S.M. nr. 181/2007.
Promovarea reprezintă o modalitate de dezvoltare a carierei personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanţelor judecătoreşti prin ocuparea unei funcţii publice de execuţie în grade sau trepte profesionale superioare, ceea ce poate presupune noi atribuţii şi responsabilităţi sau, după caz, creşterea gradului de complexitate a atribuţiilor exercitate.
Astfel, în temeiul Legii nr. 567/2004 şi al H.C.S.M. nr. 181/2007, ca urmare a declarării reclamanţilor ca admişi la acest concurs, rezultă posibilitatea acestora de a fi încadraţi pe o funcţie superioară, cu o salarizare corespunzătoare, permisă de dispoziţiile Legii nr. 153/2017.
În consecinţă, în acord cu opinia instanţei de fond se reţine că refuzul de a se da curs solicitării reclamanţilor este unul nejustificat, putând fi apreciat ca abuz de putere din partea acestei autorităţi publice, în sensul art. 2 lit. n) din Legea nr. 554/2004, în condiţiile în care Legea nr. 153/2017 prevede fără echivoc drepturi salariale pentru grefieri arhivari şi grefieri registratori cu studii superioare. În prezenţa unor astfel de dispoziţii, care au condus la modificarea H.C.S.M. nr. 181/2007 începând cu luna august 2018 în sensul permiterii promovării grefierilor arhivari şi registratori din grefieri cu studii medii în grefieri cu studii superioare şi în baza cărora a fost organizat examenul de promovare, nu poate fi refuzat acest drept reclamanţilor.
Reclamanţii nu solicită încadrarea în funcţia superioară urmare dobândirii unei diplome, ci urmare participării la un examen de promovare, studiile superioare fiind doar o condiţie necesară înscrierii la examen. Înalta Curte mai constată şi faptul că nici organizarea examenului şi nici rezultatele acestuia nu au fost contestate, prin urmare, sunt legale şi produc efecte juridice, având la bază dispoziţiile Legii nr. 153/2017 şi H.C.S.M. nr. 181/2007 cu modificările aduse prin H.C.S.M. nr. 820/2018.
În ceea ce priveşte dreptul de apreciere în aprobarea statului de funcţii, Înalta Curte apreciază că acesta a fost exercitat cu depăşirea limitelor legale în condiţiile în care organizarea examenului de promovare nu este condiţionată de existenţa vreunui aviz sau aprobări prealabile din partea ministerului.
De asemenea, nu există niciun conflict între dispoziţiile Legii nr. 567/2004 şi Legea nr. 153/2017. Legea nr. 567/2004 prevede atât condiţii de încadrare cât şi condiţii de promovare a personalului auxiliar, iar recurenta-pârâtă nu poate invoca la promovare condiţiile de încadrare a grefierilor arhivari şi registratori.
Chiar nemodificată, Legea nr. 567/2004 nu se opune promovării grefierilor arhivari şi registratori în condiţiile Legii nr. 153/2017. Nici faptul că Legea nr. 153/2007 nu abrogă prevederi din Legea nr. 567/2004 nu este relevant, cele două legi putând fi aplicate în sensul în care să producă efecte juridice.
Înalta Curte constată, aşadar, că refuzul exprimat în cauză a fost nejustificat, de natură a vătăma dreptul reclamanţilor de a promova şi lasă fără aplicabilitate prevederile Legii nr. 153/2017 şi pentru acest fapt nu există o justificare. Potrivit art. 1 din Legea nr. 153/2017, legea de salarizare are ca obiect de reglementare stabilirea unui sistem unic de salarizare pentru personalul din sectorul bugetar plătit din bugetul general consolidat al statului, şi, începând cu data intrării în vigoare, "drepturile salariale ale personalului prevăzut la alin. (1) sunt şi rămân, în mod exclusiv, cele prevăzute în prezenta lege."
De altfel, se reţine şi că referitor la această problemă de drept a fost adoptată de judecătorii secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în şedinţa din 27 septembrie 2022, soluţia de unificare a practicii judiciare în sensul "admiterii acţiunii reclamanţilor având ca obiect obligarea ministrului justiţiei la recunoaşterea examenului de promovare, respectiv la emiterea ordinului prin care să se dispună modificarea statelor de funcţii şi de personal ale instanţelor în cadrul cărora reclamanţii îşi desfăşoară activitatea, în sensul transformării funcţiilor de grefier arhivar cu studii medii în grefier arhivar cu studii superioare, urmare a examenului de promovare susţinut de aceştia, prin raportare la art. 135 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 şi Anexa V cap. II pct. 7, 8 şi 9 din Legea nr. 153/2017".
În ceea ce priveşte incidenţa Ordinului nr. 439/12.03.2024, emis de Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, instanţa de control judiciar reţine că acesta dispune modificarea statelor de funcţii şi de personal ale unor instanţe din circumscripţia Curţii de Apel Iaşi începând cu data de 22 decembrie 2022, or, în cauză, se solicită cenzurarea legalităţii refuzului exprimat la cererea reclamanţilor din data de 17 septembrie 2020 de a se proceda la modificarea statului de funcţii actual, grefier arhivar/registrator cu studii medii, în grefier arhivar/registrator cu studii superioare şi respectiv la emiterea deciziilor de încadrare pe noile funcţii .
Aşadar, contrar susţinerilor recurentei-pârâte, prezenta cauză are în continuare ca obiect emiterea pe numele reclamanţilor a deciziilor de reîncadrare pe posturile de grefier arhivar/registrator cu studii superioare începând cu data de 17 octombrie 2020, respectiv când s-au împlinit cele 30 de zile de la data formulării cererii de către reclamanţi, cu menţiunea pentru reclamanta F. că doar până la data de 18 octombrie 2021, dată la care a fost numită în funcţia de grefier studii superioare juridice la Judecătoria Hârlău.
Pentru considerentele expuse, nefiind identificat motivul de casare prevăzut de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte, în temeiul dispoziţiilor art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul declarat de recurenta-pârâtă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - prin preşedinte împotriva sentinţei civile nr. 44 din 21 aprilie 2023 a Curţii de Apel Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de recurenta-pârâtă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - prin preşedinte împotriva sentinţei civile nr. 44 din 21 aprilie 2023 a Curţii de Apel Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 C. proc. civ., astăzi, 20 iunie 2024.