Şedinţa publică din data de 12 septembrie 2024
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Obiectul cererii de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Timişoara, secţia de contencios administrativ şi fiscal sub nr. x/2023 la data de 28.08.2023, reclamanta A. S.R.L., a contestat, în contradictoriu cu Ministerul Afacerilor Interne - Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI) - Direcţia Migraţiune - Serviciul pentru Imigrări al Judeţului Timiş, refuzul pârâtei IGI - Serviciul pentru Imigrări al jud. Timiş nr. x/14.07.2023 privind eliberarea avizului de angajare solicitat de către societatea pentru domnii B., cetăţean al statului Bangladesh şi C., cetăţean al statului Bangladesh.
2. Hotărârea instanţei de fond
Prin sentinţa civilă nr. 749 din 15 decembrie 2023 a Curţii de Apel Timişoara, secţia de contencios administrativ şi fiscal, s-a respins, ca neîntemeiată, acţiunea formulată de reclamanta A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Afacerilor Interne - Inspectoratul General pentru Imigrări - Direcţia Migraţiune - Serviciul pentru Imigrări al Judeţului Timiş; fără cheltuieli de judecată.
3. Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva sentinţei civile nr. 749 din 15 decembrie 2023 a Curţii de Apel Timişoara, secţia de contencios administrativ şi fiscal, reclamanta A. S.R.L. a formulat recurs, întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.
În contextul unei succinte prezentări a situaţiei de fapt, recurenta a susţinut că hotărârea recurată este netemeinică şi nelegală având în vedere faptul că prima instanţă a pronunţat soluţia de respingere a contestaţiei raportându-se la faptul că societatea recurentă a depus o adeverinţa de la AJOFM care nu mai era în termenul de valabilitate de 60 zile zile înainte de depunerea dosarului, iar cetăţenii străini nu se mai afla în şedere legală pe teritoriul României, însă trebuie avut în vedere faptul că cetăţenilor străini nu le poate fi imputată lipsa permisului de şedere, deoarece în lipsa contractului individual de muncă înregistrat în REVISAL cetăţenii străini nu pot aplica pentru obţinerea permisului de şedere, contract de muncă ce nu poate fi încheiat în lipsa avizului de angajare.
Deşi în fata primei instanţe a arătat ca adeverinţa se afla în termenul de valabilitate, in mod eronat prima instanţa a făcut reţinerile referitoare la adeverinţa cu privire la forţa de muncă disponibilă pentru locul de muncă vacant eliberată de AJOFM cu nr. 4492/24.03.2023 depusă de către reclamantă.
Astfel, la dosarul primei instanţe a depus un înscris respectiv un extras de pe portalul instituţiei parate care releva faptul ca a încărcat documentele on-line la data de 26.04.2023 primind numere de înregistrare 748913 şi 748955.
Dacă pârâta-intimată susţine faptul ca această procedură de încărcare a documentelor online pe portalul sau propriu nu poate fi considerata ca fiind data depunerii documentelor, atunci efectiv nu vede relevanta pentru care a fost instituita aceasta procedura de către parată şi, de asemenea, nu înţelege utilitatea acesteia atâta timp cat nu este avuta in vedere ca si o depunere a documentelor şi, totodată, pentru ce există rubrici speciale în formularul on-line cu privire la încărcarea fiecărui document dacă nu prezintă relevanţă data încărcării acestor documente.
A mai susţinut că s-a statuat de către Curtea de Apel Timişoara în multe dosare identice ca obiect cu prezentul dosar soluţionate definitiv (în sensul că intimata-pârâtă nu a declarat recurs în acele dosare ceea ce echivalează cu o recunoaştere si o admitere tacită a soluţiei Curţii de Apel Timişoara în dosarele x/2022, y/2022, z/2023 si multe altele) faptul că prezintă relevanţă data încărcării documentelor pe site-ul instituţiei pârâte, chiar dacă ulterior se face o programare şi se solicită de către lucratorii instituţiei parate completarea dosarului cu anumite documente conform dispoziţiilor legale, dispoziţii pe care instituţia pârâtă, de asemenea, nu le-a avut în vedere şi nu le-a aplicat cu ocazia soluţionării dosarului administrativ al cetăţeanului străin, respectiv dispoziţiile art. 28 alin. (2)1 din O.G. nr. 25/2014.
Ca atare, recurenta a apreciat faptul că adeverinţa AJOFM Timiş este perfect valabilă, fiind emisă în termenul de valabilitate de 60 zile anterior depunerii documentelor.
În opinia sa, rigurozitatea cerinţei ca documentele sa fie valabile atât la data încărcării pe portal cât şi la data programării este excesivă din partea instituţiei pârâte-intimate atât timp cât programările pe care aceştia le fac sunt uneori de câteva luni de la data încărcării documentelor si a generării de către pârâtă a numărului de înregistrare. Cu toate acestea, dacă instituţia pârâtă ar fi tratat cu seriozitate maximă solicitarea reclamantei de acordare a avizului de angajare pentru cetăţeanul străin, ar fi făcut aplicarea dispoziţiilor art. 28 alin. (2)1 din O.G. nr. 25/2014, aşa cum a arătat mai sus şi aşa cum a procedat în alte situaţii când a pus în vedere societăţilor să completeze dosarele şi a încheiat în acest sens un angajament cu reprezentantul societăţii solicitante de aviz de angajare.
4. Apărările formulate în recurs
Intimatul-pârât Ministerul Afacerilor Interne - Inspectoratul General pentru Imigrări - Direcţia Migraţie - Serviciul pentru Imigrări al Judeţului Timiş a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat, apreciind că sentinţa recurată este temeinică şi legală, fiind dată cu aplicarea corectă a normelor de drept material incidente situaţiei de fapt reţinute, nefiind susceptibilă de criticile formulate.
5. Procedura de soluţionare a recursului
În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs şi de efectuare a comunicării actelor de procedură între părţile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., cu aplicarea şi a dispoziţiilor O.U.G. nr. 80/2013.
În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., prin rezoluţia completului învestit cu soluţionarea cauzei, s-a fixat termen de judecată pentru soluţionarea dosarului de recurs la data de 12 septembrie 2024, în şedinţă publică, cu citarea părţilor.
II. Soluţia şi considerentele instanţei de recurs
Analizând cu prioritate regularitatea învestirii sale cu recursul formulat de reclamantă, Înalta Curte constată neîndeplinirea condiţiilor de formă prevăzute de art. 486 alin. (2) C. proc. civ., sub sancţiunea nulităţii dispusă la alin. (3) al aceluiaşi articol, cererea de recurs nefiind legal timbrată.
Potrivit art. 24 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru:
"(1) Recursul împotriva hotărârilor judecătoreşti se taxează cu 100 RON dacă se invocă unul sau mai multe dintre motivele prevăzute la art. 488 alin. (1) pct. 1-7 din C. proc. civ.
(2) În cazul în care se invocă încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material, pentru cereri şi acţiuni evaluabile în bani, recursul se taxează cu 50% din taxa datorată la suma contestată, dar nu mai puţin de 100 RON; în aceeaşi ipoteză, pentru cererile neevaluabile în bani, cererea de recurs se taxează cu 100 RON."
Dispoziţiile art. 33 alin. (1) şi alin. (2) teza I din O.U.G. nr. 80/2013 prevăd că taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, cu excepţiile prevăzute de lege, iar în cazul în care cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, titularului acesteia i se pune în vedere obligaţia de timbra cererea în cuantumul stabilit de instanţă şi de a transmite la dosarul cauzei dovada achitării taxei judiciare de timbru.
Înalta Curte reţine că recurenta-reclamantă nu şi-a îndeplinit obligaţia de achitare a taxei judiciare de timbru în cuantum de 100 RON, aferentă motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. invocat prin cererea de recurs, deşi i-a fost adusă la cunoştinţă la data de 27 februarie 2024, conform dovezii aflată la dosar. De asemenea, se constată că recurenta-reclamantă nu a formulat cerere privind reexaminarea modului de stabilire a taxei judiciare de timbru.
Aşa fiind, văzând şi dispoziţiile art. 486 alin. (2) din C. proc. civ., în conformitate cu care la cererea de recurs se vor ataşa dovada achitării taxei de timbru, conform legii, Înalta Curte va face aplicarea dispoziţiilor art. 486 alin. (3) care dispun că menţiunile prevăzute la alin. (2) sunt prevăzute sub sancţiunea nulităţii.
2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs
Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul prevederilor art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) şi art. 486 alin. (2) C. proc. civ., va anula recursul ca netimbrat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează recursul formulat de reclamanta A. S.R.L. împotriva sentinţei civile nr. 749 din 15 decembrie 2023 a Curţii de Apel Timişoara, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca netimbrat.
Definitivă.
Pronunţată astăzi, 12 septembrie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.