Şedinţa publică din data de 08 octombrie 2024
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Obiectul cererii de chemare în judecată
Prin cererea de chemare în judecată iniţială înregistrată la data de 01.07.2024 pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, sub nr. x/2024, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul BIROUL ELECTORAL CENTRAL, a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună pe cale de ordonanţă preşedinţială:
- Anularea Deciziei nr. 74D/13.06.2024 emisă de Biroul Electoral Central si obligarea pârâtei la emiterea unei noi decizii prin care să dispună renumărarea voturilor în secţiile de votare ce fac obiectul deciziei menţionate.
- Obligarea pârâtei la soluţionarea cererii pentru renumărarea voturilor din unele secţii de votare, transmisă în data de 12 iunie 2024
2. Hotărârea primei instanţe
Prin sentinţa civilă nr. 1288 din 23 iulie 2024, pronunţată în dosarul nr. x/2024, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a respins cererea formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâtul Biroul Electoral Central, ca inadmisibilă.
3. Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva sentinţei civile nr. 1288 din 23 iulie 2024 a Curţii de Apel Bucureşti a exercitat recurs reclamantul A., prin care a solicitat, invocând în drept motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 4, 5, 6 şi 8 C. proc. civ., admiterea recursului, casarea sentinţei recurate cu consecinţa rejudecării cauzei şi admiterea acţiunii.
În motivarea recursului, recurentul a susţinut că în cauză au fost îndeplinite condiţiile de admisibilitate ale ordonanţei preşedinţiale, astfel cum sunt reglementate de art. 997 C. proc. civ.. Astfel, a arătat că aparenţa de drept este în favoarea sa raportat la faptul că cererile de renumărare formulate de Biroul Electoral Central nu au fost soluţionate, acesta refuzând nejustificat să-i soluţioneze temeinic cele două cereri de renumărare a voturilor transmise la data de 11 iunie, respectiv data de 12 iunie 2024.
În ceea ce priveşte condiţia neprejudecării fondului, recurentul a arătat că, la aceeaşi dată cu ordonanţa preşedinţială formulată în prezentul dosar, a depus la Curtea de Apel Bucureşti şi o cerere de chemare în judecată care a făcut obiectul dosarului nr. x/2024, însă prin încheierea din 23.07.2024 instanţa a admis excepţia litispendenţei şi a dispus reunirea cauzei cu dosarul nr. x/2024, aflat pe rolul aceleaşi instanţe.
Referitor la condiţia vremelniciei, s-a susţinut că şi aceasta a fost îndeplinită raportat la faptul că măsurile dispuse pe calea ordonanţei preşedinţiale trebuiau să producă efecte până la soluţionarea litigiului asupra fondului, respectiv soluţionarea cererii de renumărare şi până la încetarea activităţii Biroului Electoral Central.
De asemenea, s-a menţionat că şi urgenţa cererii trebuia raportată la prevenirea rămânerii fără obiect a cauzei sau conducerea la diminuarea semnificativă a importanţei acesteia.
În continuare, recurentul a susţinut că, deşi instanţa de fond a admis faptul că Biroul Electoral Central avea obligaţia de a soluţiona cererile, respectiv faptul că "este singura autoritate publică investită de lege să verifice îndeplinirea condiţiilor legale pentru renumărare", aceasta s-a contrazis pronunţându-se în final asupra admisibilităţii cererii de renumărare, astfel încât a depăşit limitele învestirii sale şi s-a substituit Biroului Electoral Central cu privire la soluţionarea efectivă şi admisibilitatea unor cereri de renumărare.
Nu în ultimul rând, s-a menţionat că Biroul Electoral Central avea obligaţia de a examina cu atenţie şi de a răspunde fiecărei cereri, nu de a le trata uniform, într-o manieră care poate fi percepută ca o negare a dreptului de a contesta rezultatele. Respingerea sistematică a celor peste 50 de cereri de renumărare pe aceleaşi considerente, fără a ţine cont de dovezile diferite prezentate de petenţi, poate fi interpretată ca un exces de putere. Mai mult, intimatul-pârât avea responsabilitatea de a soluţiona toate cererile legate de procesul electoral înainte de a-şi înceta activitatea. Încheierea activităţii înainte de soluţionarea cererii reprezintă, în opinia recurentului, o încălcare flagrantă a acestor obligaţii, comportament ce indică o posibilă intenţie deliberată de a evita rezolvarea cererii, ceea ce subminează integritatea şi transparenţa procesului electoral.
4. Apărările formulate în cauză
Intimatul-pârât Biroul Electoral Central nu a formulat apărări la recursul declarat de recurentul-reclamant.
5. Alte aspecte procesuale
La termenul de judecată fixat pentru soluţionarea prezentului recurs, Înalta Curte a pus în discuţia reprezentantului Ministerului Public şi a reţinut cauza spre soluţionarea excepţiei lipsei capacităţii procesuale de folosinţă a Biroului Electoral Central, având în vedere faptul că acesta şi-a încetat activitatea la data de 13.07.2024.
II. Soluţia instanţei de recurs
Învestită cu soluţionarea cererii de recurs, Înalta Curte constată că se impune a analiza, cu prioritate, chestiunea vizând excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă a intimatului-pârât Biroul Electoral Central, având în vedere că aceasta este o excepţie de fond (vizează încălcarea unei condiţii de exerciţiu a acţiunii civile), absolută (se încalcă norme de ordine publică) şi peremptorie (admiterea sa conduce la împiedicarea soluţionării fondului cererii), care poate fi ridicată de oricare dintre părţi, de procuror sau de instanţă din oficiu, în tot cursul procesului.
Capacitatea procesuală de folosinţă reprezintă aptitudinea persoanei de a avea drepturi şi de a-şi asuma obligaţii pe plan procesual. Potrivit art. 56 alin. (3), teza I, C. proc. civ., lipsa capacităţii procesuale de folosinţă poate fi invocată în orice stare a procesului.
Potrivit art. 56 alin. (1) C. proc. civ., text legal referitor la capacitatea procesuală de folosinţă, poate fi parte în judecată orice persoană care are folosinţa drepturilor civile.
Per a contrario, persoana care nu are, sau care pierde folosinţa drepturilor civile pe parcursul judecăţii, pierzând capacitatea procesuală de folosinţă, nu poate sta în judecată.
După cum se va arăta în continuare, aceasta este situaţia Biroului Electoral Central după data de 14 iulie 2024.
Astfel, potrivit art. 40 din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind statutul aleşilor locali:
"Biroul Electoral Central îşi încetează activitatea după publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a rezultatului alegerilor, potrivit prevederilor prezentei legi."
În acelaşi sens, dispoziţiile art. 19 din Regulamentul din 20 martie 2024 de organizare şi funcţionare a birourilor electorale constituite la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024 şi pentru alegerilor pentru alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale din anul 2024 aprobat prin Hotărârea nr. 1 din 20 martie 2024 publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 252 din 25 martie 2024 prevăd că:
"Biroul Electoral Central îşi încetează activitatea în termen de 3 zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a rezultatului alegerilor, potrivit prevederilor legale".
Potrivit art. 181 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., când termenul se socoteşte pe zile, nu intră în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua când acesta se împlineşte.
În aceste coordonate, Înalta Curte observă că rezultatul alegerilor locale a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, la data de 10.07.2024, fiind publicate, mai exact, procesele-verbale privind rezultatul alegerilor. În consecinţă, termenul de 3 zile s-a împlinit pe data de 14 iulie 2024.
Ulterior acestei date Biroul Electoral Central a pierdut capacitate procesuală de folosinţă.
Aşadar, având în vedere că una dintre condiţiile de exercitare ale acţiunii, prevăzute de art. 32 alin. (1) C. proc. civ., nu este îndeplinită, Înalta Curte constată că se impune admiterea recursului, casarea sentinţei recurate şi, rejudecând pe fond, respingerea contestaţia promovată de contestatorul A. în contradictoriu cu intimatul Biroul Electoral Central, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără capacitate procesuală de folosinţă.
Temeiul procesual al soluţiei date recursului
Pentru argumentele expuse, în temeiul dispoziţiilor art. 496 alin. (1) teza finală coroborat cu art. 486 alin. (2) şi (3) şi art. 56 alin. (3) C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va admite recursul formulat de recurentul-reclamant A. împotriva sentinţei civile nr. 1288 din 23 iulie 2024 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, va casa sentinţa recurată şi, rejudecând, va respinge contestaţia promovată de contestatorul A. în contradictoriu cu intimatul Biroul Electoral Central, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără capacitate procesuală de folosinţă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul formulat de recurentul-reclamant A. împotriva sentinţei civile nr. 1288 din 23 iulie 2024 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal.
Casează sentinţa recurată şi rejudecând:
Respinge contestaţia promovată de contestatorul A. în contradictoriu cu intimatul Biroul Electoral Central, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără capacitate procesuală de folosinţă.
Definitivă.
Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 396 raportat la art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 08 octombrie 2024.