Şedinţa publică din data de 17 octombrie 2024
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Obiectul cererii de chemare în judecată
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Iaşi, secţia contencios administrativ şi fiscal, la data de 22 martie 2023, sub nr. x/2023, urmare a declinării competenţei materiale şi teritoriale exclusive, prin sentinţa civilă nr. 192/C/10.03.2023 pronunţată de Tribunalul Neamţ, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, reclamantul A. a solicitat instanţei de contencios administrativ să constate refuzul nejustificat al pârâtei Comisia Parlamentară a Revoluţionarilor din decembrie 1989 de a înainta (restitui) dosarul administrativ al reclamantului către Secretariatul de Stat pentru recunoaşterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945-1989, pretinzând totodată repararea unui prejudiciu material, evaluat la 5000 de RON, şi un prejudiciu moral, evaluat la 5000 de RON.
Cererea de chemare în judecată, informă şi eliptică din perspectiva situaţiei de fapt litigioase şi a cauzei juridice a acţiunii, a fost înregistrată iniţial pe rolul Tribunalului Neamţ. Această instanţă şi-a declinat ulterior competenţa în favoarea Curţii de Apel Iaşi, care în raport de apărările comisiei pârâte şi a clarificărilor solicitate apărătorului ales al reclamantului (depuse la dosar şi susţinute oral la termenul de judecată din data de 18.05.2023), a calificat obiectul cererii de chemare în judecată, astfel cum a fost prezentat mai sus.
2. Soluţia instanţei de fond
Prin sentinţa nr. 160 din 18 mai 2023, Curtea de Apel Iaşi a respins, ca neîntemeiată, cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Comisia Parlamentară a Revoluţionarilor din decembrie 1989 şi cu citarea Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării.
3. Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva sentinţei de fond a declarat recurs reclamantul A., întemeiat pe art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., solicitând casarea sentinţei recurate şi, în rejudecare, admiterea cererii de chemare în judecată aşa cum a fost formulată şi precizată.
Prin cererea de recurs, recurentul-reclamant consideră că instanţa de fond a interpretat greşit situaţia de fapt şi de drept, deşi obiectul solicitării sale este simplu, respectiv ca pârâta de ordinul 1 să îi deblocheze dosarul administrativ care e blocat nejustificat din anul 2018 la Comisia Parlamentară, aceasta nemaiavând nicio atribuţie din anul 2021.
4. Apărările formulate în cauză
Intimata-pârâtă Comisia Parlamentară a Revoluţionarilor din decembrie 1989 a depus întâmpinare prin care, în principal, a solicitat admiterea excepţiei nulităţii recursului întrucât motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 C. proc. civ., iar în subsidiar, a solicitat respingerea acestuia, ca nefondat.
II. Soluţia instanţei de recurs
Înalta Curte urmează a analiza, cu prioritate, conform art. 248 C. proc. civ., în condiţiile art. 489 alin. (2) raportat la art. 499 C. proc. civ., excepţia nulităţii recursului, invocată de intimata-pârâtă Comisia Parlamentară a Revoluţionarilor din decembrie 1989 prin întâmpinare.
Astfel, instanţa de control judiciar constată că recursul nu îndeplineşte cerinţele de formă prevăzute de dispoziţiile art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ.
Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) şi art. 486 alin. (3) din C. proc. civ.:
"(1) Cererea de recurs va cuprinde următoarele menţiuni:
d) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat".(...)
(3) Menţiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) şi c) - e),(...), sunt prevăzute sub sancţiunea nulităţii."
Articolul 487 alin. (1) din C. proc. civ. prevede că:
"Recursul se va motiva prin însăşi cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile şi în recurs."
Conform art. 489 alin. (1) din C. proc. civ.:
"Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepţia cazului prevăzut la alin. (3).", iar potrivit art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., republicat:
"Aceeaşi sancţiune intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488."
Examinând recursul declarat în cauză prin raportare la aceste dispoziţii legale, Înalta Curte constată că cererea de recurs nu cuprinde motivele de nelegalitate pe care reclamantul îşi întemeiază cererea, dimpotrivă, se reiau aspecte referitoare la fondul cauzei, criticile formulate neputând fi încadrate în motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ., în raport de conţinutul concret al hotărârii atacate.
Or, condiţia legală a dezvoltării motivelor de recurs implică determinarea greşelilor anume imputate instanţei şi încadrarea lor în motivele de nelegalitate limitativ prevăzute de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ.
Simpla nemulţumire a părţii cu privire la hotărârea pronunţată nu este suficientă, ci este necesar ca recursul să fie întemeiat pe cel puţin unul dintre motivele prevăzute expres şi limitativ de lege.
Totodată, nici simpla menţionare formală în finalul cererii a temeiului de drept al căii de atac exercitate nu complineşte cerinţele imperative în acest sens ale legii procesual civile.
Potrivit art. 483 alin. (3) din C. proc. civ.:
"Recursul urmăreşte să supună Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie examinarea, în condiţiile legii, a conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile", legiuitorul înţelegând să încadreze recursul în rândul căilor extraordinare de atac, obiectul său fiind acela al verificării aspectelor de nelegalitate indicate în mod expres şi limitativ de dispoziţiile art. 488 C. proc. civ.
În absenţa unor critici aduse hotărârii primei instanţe, care să se circumscrie motivelor de casare reglementate de art. 488 alin. (1) C. proc. civ., controlul ierarhic specific căii de atac a recursului nu poate fi exercitat, instanţa superioară neputând proceda la o reevaluare a susţinerilor în fapt şi în drept din cuprinsul cererii de chemare în judecată, nefiind aplicabile, pentru verificarea legalităţii unei hotărâri judecătoreşti supusă căii de atac a recursului, regulile specifice în materia apelului.
Deoarece reclamantul nu s-a conformat exigenţelor cerute de lege şi nu a formulat critici care să poată fi încadrate în vreunul dintre cazurile expres şi limitativ prevăzute de art. 488 din C. proc. civ., Înalta Curte va aplica sancţiunea nulităţii recursului, în conformitate cu dispoziţiile art. 489 alin. (2) C. proc. civ.
Pentru aceste considerente, în temeiul dispoziţiilor art. 486 alin. (1) lit. d), art. 489 alin. (2) şi art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va admite excepţia nulităţii recursului şi va constata nul recursul declarat de reclamantul A. împotriva sentinţei de fond.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite excepţia nulităţii recursului.
Constată nul recursul declarat de A. împotriva sentinţei nr. 160 din data de 18 mai 2023, pronunţată de Curtea de Apel Iaşi, secţia contencios administrativ şi fiscal.
Definitivă.
Soluţia va fi pusă la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.
Pronunţată astăzi, 17 octombrie 2024.