Şedinţa publică din data de 9 septembrie 2024
Deliberând asupra cauzei prezente, reţine următoarele:
1. Circumstanţele cauzei. Cadrul procesual
Prin decizia civilă nr. 719 din 19 martie 2024 pronuţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2020 s-a constatat perimat recursul declarat de A. împotriva încheierii din 6 iunie 2022 a Curţii de Apel Oradea, secţia I civilă în dosarul nr. x/2020.
2. Cererea de recurs
Împotriva deciziei menţionate, domnul A. a declarat recurs înregistrat pe rolul Completului de 5 judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sub nr. x/2024.
Prin memoriul de recurs, recurentul invocă incidenţa în cauză a dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ. şi solicită admiterea recursului, casarea hotărârii şi trimiterea cauzei spre rejudecare instanţei de recurs.
Arată că în speţă nu a intervenit perimarea deoarece a formulat cerere de repunere pe rol a cauzei care a întrerupt cursul perimării.
Intimata nu a formulat întâmpinare.
3. Considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători
Examinând decizia recurată, prin prisma criticilor formulate şi prin raportare la dispoziţiile legale aplicabile, Înalta Curte constată că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
În prealabil, Înalta Curte reţine că motivele invocate prin cererea de recurs sunt susceptibile de încadrare în ipoteza reglementată de art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ., având în vedere că s-a susţinut că decizia recurată a fost pronunţată cu aplicarea greşită a dispoziţiilor art. 416 alin. (1) din C. proc. civ. care reglementează instituţia perimării, iar recurentul, în principal, a criticat aplicarea acestei sancţiuni.
Aşadar, în argumentarea căii de atac exercitate, recurentul a susţinut că, în cauză, nu a intervenit perimarea, arătând că a formulat cerere de repunere pe rol a cauzei ceea ce presupune întreruperea cursului perimării.
Potrivit art. 416 alin. (1) din C. proc. civ., orice cerere de chemare în judecată, contestaţie, apel, recurs, revizuire şi orice altă cerere de reformare sau de retractare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din motive imputabile părţii, timp de 6 luni, iar potrivit alin. (2) termenul de perimare curge de la ultimul act de procedură îndeplinit de părţi sau de instanţă.
Rezultă că, pentru a interveni perimarea în materie civilă, pricina, indiferent de faza procesuală în care se află, trebuie să fi rămas în nelucrare timp de 6 luni şi această lăsare a pricinii în nelucrare să se datoreze culpei părţii.
Se reţine că, în cauză, prin încheierea de şedinţă din 9 februarie 2023, pronunţată în dosarul nr. x/2020 de secţia I civilă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, s-a dispus suspendarea soluţionării recursului exercitat de recurentul A. împotriva încheierii din 6 iunie 2022 a Curţii de Apel Oradea, secţia I civilă, în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 din C. proc. civ., având în vedere că niciuna dintre părţile cauzei nu a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
În acelaşi sens, prin decizia recurată, s-a reţinut că pricina a rămas în nelucrare din culpa părţilor mai mult de 6 luni şi că de la data suspendării judecăţii cererii de recurs nu a intervenit nicio cauză de suspendare sau întrerupere a cursului termenului de perimare, astfel că la termenul din 19 martie 2024 instanţa a constatat îndeplinite condiţiile pentru aplicarea sancţiunii procedurale a perimării, în temeiul dispoziţiilor art. 416 din C. proc. civ.
Se reţine că la data de 10 iulie 2023, recurentul-pârât a formulat cerere de repunere pe rol a cauzei care a fost respinsă prin încheierea din 1 noiembrie 2023 deoarece niciuna dintre părţi, deşi legal citate, nu s-a prezentat la strigarea cauzei, pentru discutarea cererii de repunere pe rol şi nici nu s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Înalta Curte reţine că formularea cererii de repunere pe rol nu are ca afect întreruperea curgerii termenului de perimare, având în vedere că, în raport de prevederile art. 417 alin. (1) din C. proc. civ., ca să aibă efect întreruptiv al termenului prescripţie actul procesual trebuie făcut în vederea judecării procesului. Se constată că, în cauză, cererea de reluare a judecăţii a fost formulată doar formal, fără a se urmări judecata litigiului.
Nu este astfel pertinentă critica părţii recurente care asociază efect întreruptiv de perimare simplei formulări a cererii de reluare a judecăţii, fără a fi solicitat vreodată judecata în lipsă şi fără ca vreuna dintre părţi să se fi prezentat la proces.
Cum în cauză nu a fost formulată de către părţi o cerere care să arate intenţia de a continua judecata, în mod judicios instanţa de perimare a constatat că de la data suspendării judecăţii (9 februarie 2023) şi până la data împlinirii termenului de perimare (9 august 2023), partea interesată nu a efectuat niciun act procedural în virtutea căruia cursul perimării ar fi putut fi întrerupt, astfel cum impun dispoziţiile imperative ale art. 417 din C. proc. civ.
Totodată, se reţine că potrivit art. 10 alin. (1) din C. proc. civ., "Părţile au obligaţia să îndeplinească actele de procedură în condiţiile, ordinea şi termenele stabilite de lege sau de judecător, să-şi probeze pretenţiile şi apărările, să contribuie la desfăşurarea fără întârziere a procesului, urmărind, tot astfel, finalizarea acestuia.". Înalta Curte reţine că recurentul A. este cel care a formulat calea de atac şi avea obligaţia de a contribui la desfăşurarea şi de a urmări finalizarea procesului, aceasta şi în virtutea principiului disponibilităţii procesului civil.
În consecinţă, Înalta Curte reţine că instanţa a aplicat normele legale incidente în cauză, constatând, în mod corect, că cererea de recurs s-a perimat.
În raport de considerentele prezentate, în temeiul art. 496 alin. (1) raportat la art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ., Înalta Curte constată nefondate criticile aduse de recurentul A. deciziei atacate, urmând a dispune respingerea recursului împotriva deciziei civile deciziei nr. 719 din 19 martie 2024 pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2020, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul A. împotriva deciziei nr. 719 din 19 martie 2024 pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2020.
Definitivă.
Pronunţată astăzi, 9 septembrie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 din C. proc. civ.